1 SNC CURS CĂILE SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE I. Căile sensibilităţii proprioceptive pentre trunchi şi membre 1. Calea sensibilităţii kinestezice sau proprioceptive conştiente Sensibilitatea kinestezică («simţ articular» sau simţul «atitudinilor segmentare») informează despre poziţia organismului în spaţiu sau despre deplasarea diferitelor segmente ale membrelor sau trunchiului. Această sensibilitatea este condusă prin fasciculele spinobulbare Goll (gracilis) şi Burdach(cuneat), din cordoanele posterioare. Pe lângă sensibilitatea kinestezică, prin aceste fascicule mai sunt conduse sensibilitatea vibratorie şi sensibilitatea tactilă epicritică. Receptorii pentru sensibilitatea kinestezică sunt reprezentaţi de proprioceptorii localizaţi la nivelul articulaţiilor, în capsulele articulare, ligamente, periost, tendoane, respectiv de: - corpusculi neurotendinoşi Golgi - corpusculi Ruffini - corpusculi Pacini - terminaţii nervoase libere. N1 Primul neuron, neuron pseudounipolar din ganglionii spinali. Prelungirea lui dendritică ajunge la periferie şi intră în contact cu receptorii. Pentru sensibilitatea vibratorie şi kinestezică, prelungirea centrală (axon) a neuronului pseudounipolar este o fibră nervoasă groasă, cu diametru de 20 şi viteză de conducere de 110-120 m/s, dispusă în partea medială a rădăcinii posterioare. Pe calea rădăcinii posterioare a nervului spinal, axonii protoneuronului intră direct în funiculele medulare posterioare, unde formează fasciculele gracilis şi cuneat. La nivelul fasciculelor spinobulbare există o dublă somatotopie (fig. 1): - funcţională, fibrele: - superficiale conduc sensibilitatea epicritică - cele intermediare, sensibilitatea vibratorie - cele profunde sensibilitatea kinestezică. - regională, fibrele sunt dispuse medio-lateral, în ordinea pătrunderii în măduvă:: - fasciculul gracil conţine, dinspre medial spre lateral, fibre coccigiene, sacrate, lombare, toracale inferioare, dispuse somatotopic dinspre medial spre lateral. - fasciculul cuneat, situat lateral de fasciculul gracil, superior de T6, conţine, dinspre medial spre lateral, fibre din regiunea toracală superioară şi din regiunea cervicală.
14
Embed
CĂILE SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE I. Căile ... · Sindromul de degenerare combinată a cordoanelor medulare Apare frecvent în anemia megaloblastică Biermer şi anemiile parabiermeriene
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
SNC CURS
CĂILE SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE
I. Căile sensibilităţii proprioceptive pentre trunchi şi
membre
1. Calea sensibilităţii kinestezice sau proprioceptive conştiente
Sensibilitatea kinestezică («simţ articular» sau simţul «atitudinilor segmentare»)
informează despre poziţia organismului în spaţiu sau despre deplasarea diferitelor
segmente ale membrelor sau trunchiului.
Această sensibilitatea este condusă prin fasciculele spinobulbare Goll (gracilis) şi
Burdach(cuneat), din cordoanele posterioare.
Pe lângă sensibilitatea kinestezică, prin aceste fascicule mai sunt conduse sensibilitatea
vibratorie şi sensibilitatea tactilă epicritică.
Receptorii pentru sensibilitatea kinestezică sunt reprezentaţi de proprioceptorii
localizaţi la nivelul articulaţiilor, în capsulele articulare, ligamente, periost, tendoane,
respectiv de:
- corpusculi neurotendinoşi Golgi
- corpusculi Ruffini
- corpusculi Pacini
- terminaţii nervoase libere.
N1 Primul neuron, neuron pseudounipolar din ganglionii spinali.
Prelungirea lui dendritică ajunge la periferie şi intră în contact cu receptorii.
Pentru sensibilitatea vibratorie şi kinestezică, prelungirea centrală (axon) a neuronului
pseudounipolar este o fibră nervoasă groasă, cu diametru de 20 şi viteză de conducere
de 110-120 m/s, dispusă în partea medială a rădăcinii posterioare.
Pe calea rădăcinii posterioare a nervului spinal, axonii protoneuronului intră direct în
funiculele medulare posterioare, unde formează fasciculele gracilis şi cuneat.
La nivelul fasciculelor spinobulbare există o dublă somatotopie (fig. 1):
- funcţională, fibrele:
- superficiale conduc sensibilitatea epicritică
- cele intermediare, sensibilitatea vibratorie
- cele profunde sensibilitatea kinestezică.
- regională, fibrele sunt dispuse medio-lateral, în ordinea pătrunderii
în măduvă::
- fasciculul gracil conţine, dinspre medial spre lateral, fibre
- fasciculul cuneat, situat lateral de fasciculul gracil, superior
de T6, conţine, dinspre medial spre lateral, fibre din
regiunea toracală superioară şi din regiunea cervicală.
2
Fig. 1
Din fasciculele gracil şi cuneat se desprind colaterale spre nucleii motori din coarnele
anterioare, ce alcătuiesc fascicul reflex Köllicker, care reprezintă substratul anatomic al
reflexului monosinaptic osteotendinos, ca de ex. reflexele bicipital, tricipital, rotulian,
achilean.
N2
În cadrul acestor fascicule nu poate fi vorba de corespondenţă între mielomer şi rizomer.
Cele două fascicule străbat ascendent segmentele medulare, ajungând în bulb la nucleii
Goll şi Burdach (gracilis şi cuneat).
Ambii nuclei sunt situaţi în regiunea dorsală a bulbului, în profunzimea tuberculilor
omonimi.
Fibrele fasciculelor gracil şi cuneat înconjură nucleii pe feţele laterală, dorsală şi
medială înainte de a pătrunde în ei.
La nivelul celor doi nuclei se află neuroni cu mare specificitate cu câmp receptor fix
(sinapsele se fac în raportde 1/1), ce constituie al doilea neuron al căii spinobulbare şi
neuroni inhibitori care realizează inhibiţie laterală ascendentă.
Axonii neuronilor din aceşti nuclei (fibre arcuate interne) se îndreaptă anterior şi,
ventral de substanţa cenuşie centrală, se încrucişează cu cei de partea opusă pe linia mediană,
formând decusaţia senzitivă Spitzka.
De la nivelul decusaţiei, axonii N2 iau traiect ascendent şi formează lemniscul medial.
3
La nivelul lemniscului medial, fibrele din nc. gracil sunt aşezate anterior, iar
fibrele nc. cuneat sunt aşezate posterior.
Lemniscul medial
- în bulb, este situat sagital, de o parte şi de alta a rafeului median, medial de oliva
bulbară. Prezintă următoarea organizare somatotopică: fibrele coccigiene, sacrate,
lombare, toracale inferioare, toracale superioare, cervicale sunt dispuse ventro-dorsal - în punte, este situat frontal, dorsal de corpul trapezoid şi ventro-medial de nc. motor
al nervului VII. Somatotopic, fibrele sunt dispuse, dinspre lateral spre medial, astfel: fibrele
- fasciculele cuneocerebelos şi spino-cerebelos rostral (echivalente
fasciculelor spinocerebeloase)
R
Aceste fascicule au receptorii situaţi în muşchi, reprezentaţi de fusurile
neuromusculare şi corpusculii neurotendinoşi Golgi
Fusurile neuromusculare au rol important în recepţionarea informaţiilor privind
tonusul muscular şi în controlul gradului de contracţiei musculară. Fusurile neuromusculare sunt reprezentate de fibre musculare modificate, fibre intrafuzale, aşezate
paralel cu fibrele musculare striate, extrafusale.
Fiecare fus este format din 2-10 fibre intrafusale, cuprinse într- o capsulă conjunctivă.
Există două feluri de fibre intrafusale:
1. Fibre cu sac nuclear În porţiunea lor centrală, necontractilă, mai dilatată ("sac), se află 40-50 nuclei şi nu există miofibrile
miofibrile.
Porţiunile periferice, contractile, sunt prevăzute cu miofibrile striate şi au nucleii dispuşi în axul lor.
Fibre cu sac nuclear se contractă lent.
2. Fibrele cu lanţ nuclear Sunt:
- uniform calibrate
- mai scurte
- prevăzute cu striaţii transversale
- cu nucleii dispuşi în ax (“lanţ nuclear”), pe toată lungimea fibrilelor.
Inervaţia acestor două feluri de fibre este dublă.
Inervaţia senzitivă este asigurată de dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal.
Aceste dendrite sunt de două feluri:
7
- unele formează terminaţii primare anulo-spirale, ce inconjură porţiunea centrală a fibrelor cu sac
nuclear. . Fibrele anulo-spirale sunt foarte groase cu un diametru de 12-20 μ şi cu viteză mare de
conducere, 80-100m/s.
- altele formează terminaţii secundare "în buchet" sau "în floare", care se dispun în porţiunea
centrală a fibrelor cu lanţ nuclear. Fibrele nervoase au diametru mai mic, 4-12 μ şi viteză de
conducere de 15-40 m/s.
Inervaţia motorie a fusurilor neuromusculare este constituită de neuronii γ 1si 2, cu originea în cornul
anterior medular.
Neuronii γ 1 îşi trimit axonul la porţiunile periferice (zonele polare) ale fibrelor cu sac nuclear. Axonul
neuronilor γ 1 au diametru este de 16 μ şi o viteză de conducere de 90-110 m/s.
Neuronii γ 2 îşi trimit axonul la porţiunea periferică a fibrelor cu lanţ nuclear. Axonul lor are un
diametru de 5 μ şi o viteză de conducere de 25 m/s.
Activitatea neuronilor γ se află sub controlul impulsurilor descărcate de:
- sistemul reticulospinal (sistem extrapiramidal)
- sistemul vestibulospinal (sistem extrapiramidal)
- sistemul corticospinal (sistem piramidal).
Neuronii γ 1si 2, odată excitaţi, trimit la rândul lor impulsuri către părţile contractile ale fibrelor
intrafuzale. Astfel:
- la stimulare moderată, porţiunile contractile se scurtează, alungind porţiunea centrală a fibrelor cu sac
şi lanţ nuclear, ceea ce excită terminatiile lor nervoase anulo-spirale şi "în floare". Informaţiile ajung
la dendritele neuronilor α tonici, care, la rândul lor, prin axonul şi placa lor motorie, provoacă o
contracţie moderată a muşchilor scheletici striaţi, cu creşterea tonusului muscular.
- dacă stimularea este intensă, apare contracţia musculară propriu-zisă, decelabilă.
Înafara fibrelor neuronilor γ, fibrele intrafuzale primesc şi colaterale de la fibrele eferente β, care
inervează fibrele musculare extratrafusale lente. Ele se termină cu extremitaţile fibrelor ,în afara capsulei, sub
formă de ciorchine.
a. Fasciculul spinocerebelos dorsal
N1.
Primul neuron, neuron pseudounipolar din ganglionii spinali.
Prelungirea lui dendritică ajunge la periferie şi intră în contact cu receptorii.
Axonul său este o fibră nervoasă, cu diametrul de 5-20 , viteza de conducere de 90-
110 m/s, dispusă în partea mijlocie a rădăcinii posterioare a nervului spinal.
Pătrunde în măduva spinării pe calea rădăcinii posterioare a nervului spinal şi urcă în
substanţa albă 5-6 segmente, deci rizomerul se află cu 5-6 segmente mai jos faţă de mielomer.
N2. Deutoneuronul se găseşte în lama VII, în nucleul toracic (C8-L2).
Axonul N2 pătrunde în cordonul lateral de aceeaşi parte, formând fasciculul
spinocerebelos dorsal direct Flechsig, situat la periferia funiculului lateral, fiind situat dorsal
de fasciculul spinocerebelos ventral şi lateral de fasciculul corticospinal lateral (fig 1, 4).
În cadrul fasciculului spinocerebelos dorsal există o dispoziţie somatotopică: fibrele
care aduc informaţii de la membrul inferior au o poziţie superficială, iar cele de la nivelul
trunchiului se găsesc profund.
Fasciculul spinocerebelos dorsal urcă în bulb, de unde, prin pedunculii cerebeloşi
inferiori, ajunge la paleocerebel (fig. 5).
Fasciculul spinocerebelos ventral
N1.
Primul neuron, neuron pseudounipolar din ganglionii spinali.
Prelungirea lui dendritică ajunge la periferie şi intră în contact cu receptorii.
8
Axonul său este o fibră nervoasă groasă, cu diametrul de11-20 , viteza de conducere
de 70-110 m/s, dispusă în partea mijlocie a rădăcinii posterioare a nervului spinal.
Pătrunde în măduva spinării pe calea rădăcinii posterioare a nervului spinal şi urcă în
substanţa albă 5-6 segmente, deci rizomerul se află cu 5-6 segmente mai jos faţă de mielomer.
N2. Deutoneuronul se găseşte în lamele Rexed V, VI, VII Rexed.
Axonul N2 se decusează în comisura cenuşie preependimară sau în comisura albă.
După decusaţie, axonul trece în cordonul lateral opus, formând fasciculul
spinocerebelos ventral încrucişat Gowers, dispus la periferia măduvei spinării, având
medial de el fasciculele spinotalamic lateral şi spinotectal, iar posterior, fasciculul
spinocerebelos dorsal (fig 1, 4).
De menţionat că fasciculul spinocerebelos ventral conţine şi câteva fibre
nedecusate(10%)
În cadrul fasciculului spinocerebelos dorsal există o dispoziţie somatotopică: fibrele din
partea inferioară au o poziţie superficială, iar cele din partea superioară se găsesc profund.
Fasciculul spinocerebelos dorsal urcă în trunchiul cerebral, de unde:
- unele fibre ajung, prin pedunculul cerebelos inferior, la
paleocerebel
- cele mai multe fibre urcă pe faţa superolaterală a pedunculilor
cerebeloşi superiori şi ajung la paleocerebel. (Nu pătrund în
pedunculii cerebeloşi superiori, deoarece orice fibră intrată în aceşti
pedunculi se decusează în aşa numita decusaţie Werneking) (fig. 5).
Fasciculele cuneocerebelos şi spinocerebelos rostral
N1.
Primul neuron, neuron pseudounipolar din ganglionii spinali din regiunea cervicală,
de pe traiectul nervilor spinali ce participă la formarea plexurilor cervical şi brahial.
Prelungirea lui dendritică ajunge la periferie şi intră în contact cu receptorii, culegând
informaţii proprioceptive de la muşchii membrelor superioare şi de la muşchii gâtului.
Axonul său pătrunde în măduva spinării pe calea rădăcinii posterioare a nervului spinal,
ajungând direct în cordonul posterior, lateral de fasciculul cuneat, alături de care urcă în bulb
(fascicul cuneocerebelos), sau trece în cordonul lateral de partea opusă, alăturându-se