Page 1
1
ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE INGINEREŞTI
Ing. Miklós Nagy
(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)
CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA
GOLOMĂŢULUI ŞI LUCERNEI ÎN
CULTURĂ PURĂ ŞI ÎN AMESTEC ÎN
JUDEŢUL BIHOR
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ROTAR IOAN
CLUJ-NAPOCA
2015
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Page 2
2
CĂTRE,
D-l (D-na) ---------------------------------------------------------------------------------------------------
Suntem onoraţi să vă supunem atenţiei rezumatul tezei de doctorat, intitulată:
,,CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA GOLOMĂŢULUI ŞI LUCERNEI ÎN CULTURĂ
PURĂ ŞI ÎN AMESTEC ÎN JUDEŢUL BIHOR” elaborată de ing. Miklós Nagy, în vederea
obținerii titlului științific de ,,DOCTOR ȊN AGRONOMIE”.
Susținerea publicǎ a tezei de doctorat va avea loc în data de 20.03.2015, ora 1100
, în
Amfiteatrul Verde al USAMV Cluj-Napoca.
Comisia de doctorat are următoarea componență:
PREȘEDINTE: Prof.univ. dr. Gavrilă MORAR
- Facultatea de Agricultură –USAMV Cluj-Napoca
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof. univ. dr. Ioan ROTAR
- Facultatea de Agricultură –USAMV Cluj-Napoca
REFERENȚI OFICIALI:
- Prof. univ. dr. Roxana VIDICAN– Facultatea de Agricultură –USAMV Cluj-Napoca
- Prof. univ. dr. Vasile VÎNTU– USAMV Ion Ionescu de la Brad Iaşi
- Prof. univ. dr. Costel SAMUIL – USAMV Ion Ionescu de la Brad Iaşi
Aprecierile, observațiile și sugestiile Dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteți pe adresa
USAMV, Cluj-Napoca, Calea Mănăștur, Nr. 3-5, cod 400372.
Teza de doctorat este depusă la Biblioteca USAMV Cluj-Napoca, unde poate fi
consultată.
Ing. Miklós Nagy Conducător științific: Prof. dr. Ioan Rotar
Page 3
3
CUPRINS
Cap.I PAJIŞTILE: ASPECTE GENERALE 4
Cap. II PAJIŞTILE SEMĂNATE 4
Cap. III OBIECTIVELE CERCETĂRII ŞI CADRUL NATURAL 4
Cap. IV MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE 5
Cap. V REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL 2012 LA PRODUCŢIA DE
SUBSTANŢĂ USCATĂ (SU)
5
Cap. VI REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL 2013 LA PRODUCŢIA DE
SUBSTANŢĂ USCATĂ (SU)
6
Cap. VII REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL 2014 LA PRODUCŢIA DE
SUBSTANŢĂ USCATĂ (SU)
7
Cap.
VIII
COMPOZIȚIA FLORISTICĂ A AMESTECURILOR ȘI
CAPACITATEA DE CONCURENȚĂ A SPECIILOR STUDIATE
7
Cap. IX REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND CALITATEA
FURAJULUI OBȚINUT
10
Cap. X CORELAȚII CANTITATIVE ŞI CALITATIVE 12
Cap. CONCLUZII
13
Cap. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 14
Page 4
4
Capitolul I
PAJIŞTILE: ASPECTE GENERALE
Primul capitol face referire la aspecte generale ale pajiştilor. Sunt descrise
suprafeţele de pajişti din Uniunea Europeană dar acest capitol atinge şi un punct sensibil,
acela de pierdere a tot mai multor suprafeţe de pajişti. Totodată este redată importanţa şi
evoluţia sistemelor de pajişti precum şi rolul acestora în agricultura intensivă.
Capitolul II
PAJIŞTILE SEMĂNATE
Acest capitol face referire la productivitatea pajiştilor semănate. Productivitatea
speciilor este influenţată de altitudinea la care se cultivă acestea şi de speciile participante
în amestec . Sunt date totodată exemple atât de specii cât şi de amestecuri.
Capitolul III
OBIECTIVELE CERCETĂRII ŞI CADRUL NATURAL
În al treilea capitol am încercat să ne justificăm cercetarea şi am redat, cu câteva
caracteristici, zona de studiu, localitatea în judeţul Bihor. Cercetările din cadrul prezentei
teze de doctorat urmăresc comportartarea unui amestec simplu de Dactylis glomerata şi
Medicago sativa, la care se folosesc diferite cantităţi de seminţe la înfiinţare.
Obiectivele acestei teze de doctorat sunt următoarele:
Studierea comportamentului a două specii, în cultura pură şi în amestec
(Medicago sativa şi Dactylis glomerata).
Determinarea amestecului de Medicago sativa şi Dactylis glomerata cu
structura cea mai favorabila în condiţii de fertilizare specifice.
Obținerea unui furaj de calitate superioară, caracterizat printr-un conținut
ridicat de PB;
Page 5
5
Studiul fertilizării diferențiate cu îngrășăminte chimice a acestor
amestecuri în vederea stabilirii dozelor optime pentru obținerea unei
recuperări maxime prin recoltă.
Capitolul IV
EXPERIENŢE ÎNTREPRINSE. MATERIALE UTILIZATE ŞI METODE
DE CERCETARE
În capitolul 4 sunt descrise experienţele întreprinse, metodologia de lucru şi
programele statistice folosite. Experiența este bifactorială, de tipul 4x5, a cuprins
graduările, după cum urmează:Factorul F – FERTILIZARE: F1 – Martor, F2 - N60P40,
F3 – N120P80, F4 - N240P160. Factorul A– AMESTEC: V1=Dactylis glomerata –
100%, V2=Dactylis glomerata – 75% + Medicago sativa – 25 %, V3=Dactylis glomerata
– 50% + Medicago sativa – 50%, V4=Dactylis glomerata - 25% + Medicago sativa –
75%, V5= Medicago sativa – 100%.
CAPITOLUL V
COMPORTAREA MONOCULTURILOR ŞI A AMESTECURILOR ÎN ANUL 2012
În anul 2012 comparând monoculturile şi amestecurile constatăm că cea mai
mare recoltă se înregistrează la lucerna în cultură pură, de 16,32 t/ha SU, iar diferenţa
este asigurată distinct semnificativă (Tabelul 5.31.). O comportare bună are şi amestecul
Dactylis glomerata 25% + Medicago sativa 75%, unde obţinem 14,60 t/ha SU, fiind
recolta cea mai mare dintre amestecuri. Producţia cea mai mică o înregistrăm la
monocultura de Dactylis glomerata, de 11,85 t/ha SU, semnificativ negativă faţă de
medie, dar şi a amestecului format Dactylis glomerata 75% + Medicago sativa 25 %, la
care, la fel, avem o diferenţă negativă faţă de medie, de -1,64 t/ha SU semnificativ
negativă.
Page 6
6
Tabelul 5.31.
Producţiile realizate în anul 2012
Amestec Producţia t/ ha % Diferenta t/ ha Semnificatia
A0 13,64 100,0 0,00 Mt,
A1 11,85 86,8 -1,80 0
A2 12,00 88,0 -1,64 0
A3 13,45 98,6 -0,19 -
A4 14,60 107,0 0,95 -
A5 16,32 119,6 2,68 ** DL (5%) 1,43
DL (1%) 2,01
DL (0,1%) 2,84
CAPITOLUL VI
COMPORTAREA MONOCULTURILOR ŞI A AMESTECURILOR ÎN ANUL 2013
În acest monocultura de Medicago sativa are o bună stabilitate, realizând o
producţie de 13,21 t/ha SU (Tabelul 6.31). O comportare bună are şi amestecul Dactylis
glomerata 25% + Medicago sativa 75%, unde obţinem 11,95 t/ha SU, fiind cea mai mare
recoltă dintre amestecuri.
Producţia cea mai mică o înregistrăm la monocultura de Dactylis glomerata, de
9,24 t/ha SU, dar şi la amestecul format din Dactylis glomerata 75%+ Medicago sativa
25%, la care înregistrăm o producţie de 9,96 t/ha SU.
Toate cele trei structuri (Dactylis glomerata pur, Dactylis glomerata 75% +
Medicago sativa 25%, respectiv Dactylis glomerata 50% + Medicago sativa 50%)
prezintă diferenţe negative, neasigurate statistic.
Tabelul 6.31.
Producţiile realizate în anul 2013
Amestec Producţia t/ ha % Diferenta t/ ha Semnificatia
A0 1107 100,0 0,00 Mt,
A1 9,24 83,5 -1,83 -
A2 9,96 90,0 -1,11 -
A3 11,00 99,3 -0,07 -
A4 11,95 107,9 0,88 -
A5 13,21 119,3 2,14 -
DL (5%) 2,45
DL (1%) 3,44
DL (0,1%) 4,86
Page 7
7
CAPITOLUL VII
COMPORTAREA MONOCULTURILOR ŞI A AMESTECURILOR ÎN ANUL
2014
În anul 2014, monocultura de Medicago sativa are o bună stabilitate, realizând o
producţie de 13.92 t/ha SU, distinct semnificativ mai mare decât a mediei (Tabelul 7.31).
O comportare bună are şi amestecul Dactylis glomerata 25%+ Medicago sativa 75%,
unde obţinem 12,12 t/ha SU, fiind recolta cea mai mare dintre amestecuri.
Producţia cea mai mică o înregistrăm la monocultura de Dactylis glomerata, de
9,17 t/ha SU, distinct semnificativ negativă, dar şi la amestecul format din Dactylis
glomerata 75% + Medicago sativa 25%, la care înregistrăm o producţie de 11,08 t/ha SU.
Deşi primele două amestecuri (Dactylis glomerata pur, 75% Dactylis glomerata
+ 25% Medicago sativa) prezintă diferenţe negative, nu sunt asigurate statistic.
Tabelul 7.31.
Producţiile realizate în anul 2014
Amestec Producţia t/ ha % Diferenta t/ ha Semnificatia
A0 11,66 100,0 0,00 Mt,
A1 9,17 78,7 -2,49 00
A2 11,08 95,1 -0,57 -
A3 11,99 102,9 0,34 -
A4 12,12 104,0 0,46 -
A5 13,92 119,4 2,26 ** DL (5%) 1,48
DL (1%) 2,07
DL (0,1%) 2,92
CAPITOLUL VIII
8.1.3. Compoziția floristică în anul 2014 la amestecului format din 75 % Dactylis glomerata
și 25 % Medicago sativa
În al treilea an de folosire se poate constata dominanța netă a speciei Dactylis
glomerata (Figura 8.3). Influenţa îngrășămintelor cu azot se manifestă prin creșterea
proporției acestei specii față de variantele nefertilizate. Astfel, de la varianta martor unde
este întâlnită în proporţie de 61% ajunge la 78% acoperire la fertilizarea cea mai ridicată.
Page 8
8
O evoluţie invers proporţională cu cea a speciei din familia Poaceae o are specia
Medicago sativa, care din 36% acoperire la varianta martor ajunge la doar 20% acoperire
la varianta fertilizată cu N240P160.
Figura 8.3. Evoluția compoziției floristice a amestecului format din 75 %
Dactylis glomerata și 25 % Medicago sativa, în anul 2014
8.2.3. Compoziția floristică în anul 2014 la amestecului format din 50 % Dactylis glomerata
și 50 % Medicago sativa
În ultimul an de experienţă (Figura 8.6), se poate constata că cele două specii
urmează aceeaşi evoluţie, excepţie făcând varianta fertilizată cu cantitatea de N60P40,
unde ambele specii au acelaşi procent de acoperire, la fel cum este şi compoziţia lor din
amestec (50:50).
Specia Dactylis glomerata creşte de la 21% de la varianta netratată la 62% la
varianta cu cea mai mare cantitate de fertilzanţi. Invers porporţional cu această creştere o
are specia Medicago sativa, care de la 79% la martor scade până la 38% acoperire la F4.
61%
36%
3%
F1-Martor Dactylisglomerata
Medicago sativa
Buruieni
62%
38%
F2-N60P40
Dactylisglomerata
Medicagosativa
69%
31%
F3-N120P80
Dactylisglomerata
Medicagosativa
78%
20% 2%
F4-N240P160
Dactylisglomerata
Medicagosativa
21%
79%
F1-Martor Dactylisglomerata
Medicagosativa
Buruieni50% 50%
F2-N60P40 Dactylisglomerata
Medicagosativa
Buruieni
Page 9
9
Figura 8.6. Evoluția compoziției floristice a amestecului format din 50% Dactylis
glomerata și 50% Medicago sativa, în anul 2014
8.3.3. Compoziția floristică în anul 2014 la amestecului format din 25 % Dactylis glomerata
și 75 % Medicago sativa
La varianta al cărui amestec este format din 25% Dactylis glomerata și 75%
Medicago sativa, în al treilea an al experienței, se contataă o mărire a speciei din familia
Poaceae (Figura 8.9). Astfel, Dactylis glomerata, de la varianta martor, unde are o
acoperire de 41% ajunge la 75% acoperire la varianta fertilizată cu N240P160.
Medicago sativa îşi reduce participarea în cultură, de la 59%, acoperire ce se
întâlnea în varianat martor, la 25% la varianta cu cea mai mare graduare de fertilizare.
55%
45%
F3-N120P80 Dactylisglomerata
Medicagosativa
Buruieni62%
38%
F4-N240P160 DactylisglomerataMedicagosativaBuruieni
Page 10
10
Figura 8.9. Evoluția compoziției floristice a amestecului format din 25% Dactylis
glomerata și 75% Medicago sativa, în anul 2014
CAPITOLUL IX
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND CALITATEA
FURAJULUI OBȚINUT
Analiza chimică a furajului, prezentată în Tabelul 9.1 a scos în evidenţă variații
considerabile la nivelul diferiților compuși chimici.
Conținutul în grăsimi brute (GB) la Dactylis glomerata în cultură pură este
cuprins între 2.7% (în anul 2012) şi 2.9% (în anul 2014).
Conținutul în extractive neazotate (SEN) al culturii pure de Dactylis glomerata
înregistrază în primul an o valoare de 41,1%, în anul al doilea de 42,6% , iar în al treilea
an experimental 41,2% SEN.
Analizând conținutul în celuloză brută (CB) la cultura pură de Dactylis
glomerata se obsevă că cel mai ridicat procent de CB, de 28,6%, este obţinut în al doilea
41%
59%
F1-Martor
Dactylisglomerata
Medicagosativa
58%
42%
F3-N120P80
Dactylisglomerata
Medicagosativa
49%
51%
F2-N60P40
Dactylisglomerata
Medicagosativa
75%
25%
F4-N240P160
Dactylisglomerata
Medicagosativa
Buruieni
Page 11
11
an experimental. Analizând conținutul în cenușă (C) se observă că cea mai scăzută
valoare, de 12%, este obţinută la cultura pură Dactylis glomerata în anul 2013.
Tabelul 9.1.
Compoziția chimică a furajului
AN Variante PB GB SEN CB C
2012
Dactylis glomerata 100% 13,4 2,7 41,1 28 14,8
Dactylis glomerata 75%+Medicago sativa 25% 19,9 1,7 41,2 26,5 10,9
Dactylis glomerata 50%+Medicago sativa 50% 19,9 1,5 40,8 26,5 11,3
Dactylis glomerata 25%+Medicago sativa 75% 20,2 1,9 40,9 26,1 10,9
Medicago sativa 100% 18,2 1,4 41,3 29,7 9,5
2013
Dactylis glomerata 100% 13,9 2,9 42,6 28,6 12
Dactylis glomerata 75%+Medicago sativa 25% 19,6 1,7 40,8 27,5 10,3
Dactylis glomerata 50%+Medicago sativa 50% 20,3 1,7 39,8 27,8 10,3
Dactylis glomerata 25%+Medicago sativa 75% 21 1,9 39,6 27,4 10
Medicago sativa 100% 19,3 1,5 41 29,2 9
2014
Dactylis glomerata 100% 14 2,7 41,2 27,1 14,8
Dactylis glomerata 75%+Medicago sativa 25% 20,2 1,8 38,9 28,7 10,4
Dactylis glomerata 50%+Medicago sativa 50% 20,5 1,9 39,1 28,5 9,9
Dactylis glomerata 25%+Medicago sativa 75% 21,5 2 38,9 27,7 9,9
Medicago sativa 100% 18,7 1,4 40,8 30,6 8,5
Page 12
12
CAPITOLUL X
RECUPERAREA AZOTULUI ADMINISTRAT
Se remarcă faptul că prezența lucernei în amestecuri antrenează în circuit o sursă
suplimentară de azot pe lângă cea din rezerva solului și din îngrășăminte și anume, azotul
fixat simbiotic, sursă și mai importantă decăt cele două (CRAIG și colab. 1981).
Folosind metoda bilanțului, rezultă în medie, proporția de azot recuperat din
îngrășăminte, în cazul amestecului după cum se observă în Tabelul de mai jos.
Tabelul 10.1.
Recolta de N (kg/ha) și azotul recuperat (%)din fertilizantul administrat
Anul 2012 Martor N60P40 N120P80 N240P160 Kg % Kg % Kg % Kg %
Dactylis glomerata 100% 74 - 99 42 113 33 135 25
Dactylis glomerata 75% +
Medicago sativa 25% 344 - 368 40 389 38 410 27
Dactylis glomerata 50% +
Medicago sativa 50% 404 - 427 37 444 33 466 26
Dactylis glomerata 25% +
Medicago sativa 75% 432 - 457 41 467 29 492 25
415 - 451 59 484 57 517 42
Anul 2013 Martor N60P40 N120P80 N240P160
Kg % Kg % Kg % Kg %
Dactylis glomerata 100% 58 - 80 36 96 31 138 33
Dactylis glomerata 75% +
Medicago sativa 25% 299 - 339 67 350 42 379 33
Dactylis glomerata 75% +
Medicago sativa 25% 328 - 339 17 385 47 402 31
Dactylis glomerata 75% +
Medicago sativa 25% 346 - 367 36 387 34 401 23
322 - 343 35 363 34 392 29
Anul 2014 Martor N60P40 N120P80 N240P160 Kg % Kg % Kg % Kg %
Dactylis glomerata 100% 85 - 110 41 133 40 163 32
Dactylis glomerata 75% +
Medicago sativa 25% 388 - 408 33 420 26 424 15
Dactylis glomerata 50% +
Medicago sativa 50% 412 - 429 28 442 25 446 14
Dactylis glomerata 75% +
Medicago sativa 25% 404 - 422 30 440 29 465 26
365 - 404 64 413 40 446 34
Page 13
13
CONCLUZII
În anul 2012, primul an în care avem date experimentale, dintre cele două
monoculturi (Dactylis glomerata şi Medicago sativa) şi cele trei structuri ale
amestecurilor de Dactylis glomerata şi Medicago sativa, cel mai bine se comportă
monocultura de Medicago sativa, care dă o recoltă medie a amestecurilor de 16,32 t/ha
SU. Recolta cea mai mică o avem la monocultura de golomăţ (Dactylis glomerata), iar
structura de amestec ce se comportă cel mai bine este cea de Dactylis glomerata 25% +
Medicago sativa 75% cu o recoltă de 16,60 t/ha SU. Recolta de SU creşte pe măsura
creşterii ponderii în amestec a lucernei.
În al treilea an, 2014, în ceea ce priveşte compoziţia floristică, se poate constata
dominanța netă a speciei Dactylis glomerata. Influenţa îngrășămintelor cu azot se
manifestă prin creșterea în proporție a acestei specii față de variantele nefertilizate.
Astfel, de la varianta martor unde este întâlnită în proporţie de 61% ajunge la 78%
acoperire la fertilizarea cu doza cea mai mare.
O evoluţie invers proporţională cu cea a speciei din familia Poaceae o are specia
Medicago sativa, care are un grad de acoperire de 36% la varianta martor şi ajunge la un
grad de acoperire de 20% la varianta fertilizată cu N240P160 (F4).
În structura amestecului format din Dactylis glomerata 25% și Medicago sativa
75%, în al treilea an experimental, se constată o mărire a golomăţului. Astfel, Dactylis
glomerata, de la varianta martor, unde are o acoperire de 41% ajunge la 75% acoperire la
varianta fertilizată cu N240P160.
Conținutul în proteină brută (PB) este cuprins între 13.4 – 14 % la cultura pură de
Dactylis glomerata şi între 18,2– 19,3 % la cultura pură de Medicago sativa. Dintre
amestecuri, structura Dactylis glomerata 75%+ Medicago sativa 25% prezintă cel mai
mic procent de PB în anul al doilea de cultură.
Azotul aplicat recuperat prin recoltă,este cu atât mai mare cu cât cantitatea de
azot este mai mică, atât la monoculturi cât şi la cele trei structuri ale amestecurilor.
Astfel, în anul 2012, cea mai mare cantitate de azot recuperată este în cazul monoculturii
de Dactylis glomerata de 42%, la aplicarea dozei de N60P40.
Page 14
14
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. DEAK D., I. ROTAR, ROXANA VIDICAN, ANCA BOGDAN, 2012, The study of the
behaviour of Trifolium pratense+Lolium multiflorum in the conditions of the depression
Odorheiul Secuiesc, Bulletin USAMV Cluj.
2. JUHASZ CSABA, HUNYADI GERDY,MEZES LILI, PREGUN CSABA, LASZLO
RADOCZ, NAGY MIKLOS, NICOLAE CSEP, PURCĂREA CORNELIA. 2013.
Agricultura ecologică şi protecţia solului II, Editura Universităţii din Debrecen, ISBN
978-963-318-329-8. Manuscris realizat în cadrul Proiectului comun maghiar român
2007-2013, Huro 1001/240/1.3.1. “Bio-Centre”, vol. II.
3. JUHASZ CSABA, LASZLO RADOCZ, NAGY ATTILA, NAGY MIKLOS, NICOLAE
CSEP, PURCĂREA CORNELIA. 2013. Agricultura ecologică şi protecţia solului I,
Editura Universităţii din Debrecen, ISBN 978-963-318-329-8. Manuscris realizat în
cadrul Proiectului comun maghiar român 2007-2013, Huro 1001/240/1.3.1. “Bio-Centre”,
vol. I.
4. NAGY MIKLOS, Ioan ROTAR, Roxana VIDICAN, GLIGA A., Anamaria MALINAS
2014. The behaviour of Dactylis glomerata and Medicago sativa species under mineral
fertilization in pure culture. Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops. RJGFC
NO 10, Cluj-Napoca, pp.59-66.
5. ROTAR I., 1993, Cercetări privind coacțiile de competiție în culturi pure și asociate de
Medicago sativa și Dactylis glomerata în condiții de fertilizare diferențiată cu azot, Teza
de doctorat, USAMV Cluj Napoca
6. ROTAR I. şi CARLIER L. 2005. Cultura Pajiştilor, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,Cod
ISBN 973-656-8112-1
7. SAMUIL, C., VÎNTU, V., IACOB, T., SAGHIN, TROFIN, A. 2009 - Management of
permanent grasslands in North-Easten Romania, Alternative Functions of Grassland,
European Grassland Federation, vol. 14, ISBN:978-80-86908-15-1, pg. 236.
8. ȘUTEU ALINA ȘTEFANIA, 1997, Cercetări privind tehnologia de cultură a unor specii
de poaceae și fabaceae perene, cu privire specială asupra culturilor asociate, sistemului de
fertilizare cu azot, densității și capacității de concurență a speciilor, Teză de doctorat,
USAMV Cluj-Napoca
9. VÎNTU V., C. SAMUIL, T. IACOB, GH. SAGHIN, I.C.POPOVICI şi A. TROFIN.
2009. The influence of organic fertilisers on Nardus stricta L. grasslands in the
Carpathian Mounatins of Romania, Grassland Sciences in Europe, vol.14, pp. 555-558
10. VÎNTU V., I. TALPAN, A. IONEL, C. SAMUIL. 2010. Influence of mixture and
fertilization on the behaviour of some grasses and perennial legume species on temporary
pastures in the Moldavian forest steppe. Romanian Journal of Grasslands and Forage
Crops, no. 1, 81-91.
11. ***EUROSTAT, 2010, Database of public data available at Eurostat.
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/poetal/page/poertalagriculture/data/database
12. ***FAOSTAT 2000. Sistemas de uso de la tierra en los tropics Humedos y emision y
secuestro de CO2 .World Soil Resources Report 88, FAO, Rome. 98 pp.