Cercetari Arheologice II 1976 08 Buzdugan Pumnale Hallstattiene

5/6/2018 Cercetari Arheologice II 1976 08 Buzdugan Pumnale Hallstattiene - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cercetari-arheologice-ii-1976-08-buzdugan-pumnale-hallstattiene 1/36

P U M N A L E H A L L S T A T T I E N E T Î R Z I I P E

T E R I T O R I U L R O M Â N I E I

de C.BUZDUGAN

Problem a pumnalelor hallstatt iene t fr z i i de pe t e r i t o r iu l Român i e i nu a const i tu it pînă fn prezent obiectul unui studiu special, cu toti n t e r e s u l manifestat pentru asemenea antichităţi. Unele observaţii p r i le ju ite de semnalarea de pumnale cuprindeau un cadru l imitat , det er minat de fnsuşi c a r a c t e r u l d e s c o p e r i r i l o r .

între t imp, numărul acestor p iese a cre scut co nsiderab i l , as igu-rfnd o bază documentară vastă şi complexă. F i e prin r eco ns iderarea u¬nor d escop e r i r i m ai v e c h i , f ie mai a les datorită cercetări lor s i s t ema t i c e , există fn prezent peste 50 de puncte geograf ice di fer i te în cares - au găsit pumnale răzleţ e sau fn grup. Ast fe l , fn lumina documentaţiei

ex i s t en t e , acum abundente şi v a r i a t e , alcătuirea unei lucrări de a n samblu despre pumnale, de analiză şi sinteză fn ace laşi timp, este a s tăzi nu numai posibi lă dar şi necesară.

I . R e p e r t o r i u

P e n t r u a as igura lucrării un caracter unitar, de ansamblu,fn a¬c e s t cap i t o l v o r f i inc l use toate desco per i r i l e de pumnale hallstattienet f r z i i de pe t e r i t o r i u l României, atft cele inedite cît şi cele intrate dejafn l i t e r a tu ra de sp ec ia l i t a t e .

1. Agapia ( c om. Agapia, jud.Neamţ). Cu ocazia unor lucrări deconstrucţie, îh anul 1970, a fost descoperit în vatra satului Agapia un

pumnal de f i e r c u două t ăişuri, garda cordiformă şi mînerul terminatîntr-o bară transversală. Datat fn a doua jumătate a s e c a i Vl-leaî .e.n.,pumnalul are v îr ful rupt din vechime, i a r garda l ipseşte în întregime 1

(f ig. 2/7 şi 10/18).2 . Aiud (jud. A lba ) . Descop er i r i l e m ai vech i de pe t e r i t o r iu l A -

iudului pun fn evidenţă şi patru pumnale de f i e r : 1 ) de pe terasa Hel iosprovine un pumnal, cu mînerul îngustîndu-se spre capătul super ior , înc a r e e r a f i xată , probabil , o bară transversală, garda cordiformă şilama c u vîrful rupt din v e c h i m e 2 ( fig.8 /5 şi 10/38); 2) din punctul " C i -nege 1 ' provine un exemplar c u bara transversală, mînerul dreptunghiul a r în secţiune, cu margini le re l i e fa t e , garda cordiformă şi lama, c u

două tăişuri aproape paralele, ruptă spre vîr f 3 (fig.6/7 şi 10/30; 3)pumnal c u capătul minerului îngroşat fn formă de măciulie, garda cordiformă alungită la partea superioară şi lama c u vîrful rup t 4 (fig.6/6 şi10/2 ) ; 4) pumnal avînd mînerul prevăzut cu ne rv uri longitudinale pa ra l e l e şi terminat cu o bară orizontală cu braţele scurte . Garda are formade inimă turtită c u c e i do i lobi bine profi laţ i . Lama lipseşte aproape înîhtregime5 (fig. 6/8 şi 10/29).

239

www.mnir.ro



3. Arad ( jud .Arad ) . în Muzeul de i s t o r i e d in Arad se află unpumnal de f i er descoper i t , după toate probabilităţile, la Pec ica 6 .Pumnalul are mînerul de formă dreptunghiulară, cu margini le înălţate,carese termină la partea superioa ră într- o bară transversală dreaptă cubraţele egale. La capătul opus est e fixată o gardă cordiformă cu do il ob i s i m e t r i c i . De o lungime apreciabilă, lama a re două tăişur i şi onervură pe mijloc (fig.4/5 şi 10/11).

4 . A r c h i t a (com. Vînători , jud.Mureş). Pe ter i tor iul satului A r

c h i t a , au fost descoperite, întîmplător, două pumnale de f i e r .U n u l din t r e ele a r e mînerul ma i la t l a capătul supe r i o r , îngustîndu-se spre bază, unde se află garda cordiformă cu cei doi l ob i ega l i , cu umeri i r o tunjiţi şi lăsaţi în jos. Lama, care sc îngustează spre vîrf, are douătăişuri şi o nervură mediană? ( fig.5/3 şi 10/23).

5. Batoş (corn. Batoş, jud.Mureş). Din inventarul unui mormîntde inhumaţie descoper i t în punctul " L o t u l Dumbrava", s i tua i l a c i rca 4km vest de satu l Batoş, face parte şi un pumnal de f i e r cu terminaţiamînerului într-o bară îndoită în formă de antene, garda cordiformă masivă, bine reliefată şi lama cu două tăişuri aproape paralele şi carenăpe mij loc. Pumnalul, cu vîrful lamei rupt d in vechime, se datează în

sec . a l VI - l ea î . e . n .8

( fig.8/2 şi 10/4 6 ) .6. Bălăbăneşti (corn. Bălăbăneşti, jud .Galaţi). în vat ra satului

Bălăbăneşti a fost descoperit , în anul 107 0, un pumnal de f i e r cu baramînerului transversală, garda cordiformă şi lama cu două tăişuri şinervură mediană^.

7. Benic ( com. Galda de Jos, j ud .A lba ) . !)e pe t e r i t o r i u l satu

l u i Benic provine un pumnal de Tier, descoperit întîmplător m anul 1897.Pumnalul are mînerul s implu , terminat cu o măciulie, garda cordiformăcu d o i l ob i şi lama cu un s ingur t ă i ş 1 0 ( f ig.8/4 şi 10/4).

8. Bîcu (corn. Ipatele, jud.Iaş i ) . Pe cotul de deal di nt re ValeaHumăriei şi Valea Babei a fost descoperit întîmplător, în anul 1953, un

pumnal de f i e r cu terminaţia mînerului înt r-o bară tra nsversa lă, gardaîn formă de inimă cu c e i d o i l ob i ob l i c i şi partea superioară în unghi

ascuţit. Lama pumnalului, care se îngustează spre vîrf, a re două tăi şuri şi o carenă pe mijloc1 1 ( fig.5/2 şi 10/39).

9 . Bîrseşt i (corn. Bî rseş ' i , j ud .Vrancea ) . Săpăturile arheologice efectuate între 1955-1958 în necropola tumulară de la Bîrseşti dinper ioada hallstattiană tî rz ie au scos l a iveală patru pumnale de f i e r ,care făceau par te d in inve ntar ul morminte lor : 1 ) în tumulul I s-a descope r i t un pumnal cu mînerul terminat într-o bară transversală 1 2 ( f ig .8/11 şi IO /24); 2) a l doilea exemplar, descoperit în tumulul VI ,a r e mîne ru l t e rminat , după cît se pare , cu antene, garda cordiformă mult

turtită şi lama uşor arcuită1

3 ( fig.6/9 şi 10/40); 3) al treilea pumnal,descoper i t în tumulul X I I I , are mînerul scurt-, terminat înt r-o bară o¬rizontală cu braţele scurte , garda probabi l cordiformă cu părţile laterale aproape drepte şi lama cu două t ăi şu ri 1 4 ( fig.7/4 şi 10/36); 4) u l t imul exemplar prezintă mînerul cu terminaţia în antene, garda în f o r mă de inimă uşor turtită şi lama cu două tăişu ri obl ice 1 5 (fig.7/1 şi1 O /47) . într-o stare proastă de conservare, pumnalele datează di n sec.V I - V î . e . n .

240

www.mnir.ro



Răspîndirea pumnalelor hal lstatt iene t f r z i i pe t e r i t o r i u l României.I . Zona Cîmpiei J i j i e i Super ioare : 1 , Cristineşti; 2, Hilişeu; 3, Zăiceşti.I I . Depresiunea Neamţului: 4, Văratec; 5, Agapia; 6, Ghindăoani; 7, P e t r i c an i ; 8, Bou

9, Miros lăveşt i ; 10, Muncelu de Su s .I I I . Zona Podişului Cen t r a l Moldovenesc: 1 1 , Dumeşti; 1 2, Bîcu; 1 3, Comarna; 14 , Coz

15, Ghermăneşti; 1 6, Dăneşti; 17 , Rădeni; 18 , Năneşti; 1 9, V as lu i ; 20, Huşi; 2 1 ,Găiceana; 22, Susen i ; 23 , Mfnzăteşti; 24 , Bălăbăneşti; 2 5, Găneşti; 26 , Buciumeni27, Măcişeni; 28 , B îrs eşt i . 29 , Medgidia.

IV. Zona subcarpatică a Munten ie i şi Ol t en ie i : 30, P lo ieş t i - Tr ia j ; 3 1 , Curtea de Argeş;32, T i g v en i ; 33 , Cep ar i ; 34 , F e r i g i l e ; 35, Braşov.

V. Zona Mureşului S up e r i o r : 3 6 , A r c h i t a ; 37, Şaroş; 38, B r a t e i ; 39, Teiuş; 40, Benic4 1 , A i u d ; 42 , Mirăs lău; 4 3, Ciumbrud; 44, Cipău; 45, Cristeşt i ; 46, Batoş; 47, Pomuş; 48 , Mărişelu ; 49 , Năs al; 50, Gădălin; 5 1 , F r a t a ; 52 , A r a d .



10 . Bo ureni (com.Moţca, jud.Iaşi). Pe col inele care separăVa lea Moldovei de ce a a Şiretului, l îngă satul Boureni a fost descoper i t , oca z i ona l , un pumnal de f i e r , c u mînerul care se îngustează spregardă, terminat într-o bară orizontală. P l a c a sau garda mînerului areforma de inimă cu c e i do i lobi c u umerii rotunjiţi. Lama, sub formă detr iunghi alungit, are două tăişuri şi o nervură mediană 1 6 (f i g. 7/8 şi10/19 ) .

11 . Braşov (j ud.Br aşo v ). în Braşov,pro babil îh car t ie ru l Bar

tolomeu, s-a găsit un pumnal de f i e r c u mînerul străbătut de l a un c a păt l a ce lălalt de l i n i i inc izate , terminat înt r-o bară transve rsalădreaptă. P l a c a mînerului are forma de inimă mult turtită, cu partea superioară în unghi ascuţit şi c e i doi lobi c u umerii rotunjiţi. Lama c udouă tăişuri es t e prevăzută c u o carenă pe mi j l o c 1 7 (rig.7/3 şi 10/34).

12 . Brate i ( com.Bra te i , jud .S ib iu ) . P e te r i t or i u l satului B r a -t e i a fost descoper i t , în anul 1958, un mormînt di n inventarul căruiaface parte şi un pumnal de f i e r c u terminaţia mînerului înt r-o bară o¬r izonta lă , garda cordiformă şi lama c u două t ăişur i 1 8 ( f ig .6/4 şi 10/^8).

13 . Buciumeni (corn.Buciumeni, jud.Galaţ i ) . Pe t e r i t o r iu l s a tului Buciumeni s - a descoper i t , ocaz iona l , un pumnal de f i e r cu două

tă işuri , garda cordiformă şi mînerul terminat c u o bară transve rsalăl9.1 4 . Cepar i ( com.Cepar i , jud .Argeş ) . Cu oca z ia cercetăr i lor

arheologice efectuate în 1975 în necropola tumulară de incineraţi e del a Cep a r i s - a u descoper i t şi două pumnale de f i e r , ambele în tumul i i n r . 5 : 1) pumnal c u antene c u terminaţiile s t i l i za t e în formă de ca pde vultur , garda cordiformă şi lama c u două t ăişuri , prevăzută c u onervură pe mi j l o c ; 2) pumnal c u un singur tă iş , garda cordiformă şimînerul terminat c u antene c u capete le conice. Cele două pumnale sîntîncadrate în f a za Fe r i g i l e I I I 2 0 .

1 5 . Cipău (com. iernut, jud.Mureş) . Din necropola tumulară delîngă gara Cipău provin şi două pumnale de f i e r : 1) primul exemplar, r e

zultat a l une i descoper i r i m ai v e c h i , are mînerul lung terminat cu an t e n e . Mînerul se dimensionează uşor spre capătul inferior,unde se aflăgarda în formă de inimă cu doi lob i . Lama, ciestul de scurtă în raportc u mînerul, este prev ăzută c u două tăişuri şi o carenă pe m i j l o c 2 1 ( f ig .9/l ş i IO / 4 2 ) ; 2) celălalt exempl ir descoper i t în 1955 ar e mînerul t e r minat într-o bară orizontală, garda în formă de inimă cu doi lobi şilama c u vî rful uşor c u r b a t 2 2 (fig.8/1 şi 10/35). Pumnalul este datat l as fî r şi tul s e c . a l V - l e a sau începutul ce lu i următor.

1 6 . Ciumbrud (Aiud, j ud .A lba ) . I n necropola hallstattiană tîr-z i e din punctul "Pod ireu" au fost găsite şi două pumnale de f ier , d intrecare unul c u bara di n capătul mînerului t ransv er sală,uşo r arcuită în

s u s , garda cordiformă şi lama c u un singur tă iş . Putern ic mîncat derugină, pumnalului î i l ipseşte vîrful lamei şi parţial braţul drept al ba r e i de la capătul mînerului 2 3 ( f ig .2/4 şi 10/12).

1 7 . Comarna (com.Comarna, jud. Iaşi ) . în vatra satuluiComarnas - a descoperit, întîmplător, în anul 1948, un pumnal de f i e r cu mînerulînt r-o bară tr ansve rsală,uşor arcuită în s us , garda cordiformă şilama (de formă triunghiulară,cu două tăişuri şi nervură mediană 2 4 ( f ig .6/5 şi 10/26).

241

www.mnir.ro



F i g . 2 - Pumnale hal ls tat t iene t f r z i i din România: 1,2-Crist eşt i;

3-Posmuş; 4-C iumbrud; 5-Rădeni; 6-Teiuş; 7 - A g a p ia - 3 - b r o n z ; 1-2 , 4 -7 - f i e r .

242

www.mnir.ro



1 8 . Coz ia ( com.Costu len i , jud .I aşi ). In aşez area hallstattianăde l a C o z i a au fost descoper i te şi cîteva morminte în inventarul căroras-au găsit şi două pumnale de f i e r 2 5 . Un al tre i l ea exemplar , descoper i t întîmplător în anul 1974, reprezintă un pumnal c u terminaţia mîne ru lu i în antene arcuite spre inter ior , garda cordiformă rotunjită şi l a ma c u două t ăişuri p a ra l e l e , prevăzută c u nervură me diană.Părţile l a t e r a l e al e mîne rului sînt ornamentate c u grupe de cîte patru şi c i n c iliniuţe t ransversa le para le le26 ( f ig .3/1 şi 10/41 ). Pumnalul est e datat

în s e c . V I - V î . e . n .19 . Cristeşti (co m.Cri ste şti , jud.Mure ş). în mormîntul n r . 9 din

necropo la hallstattiană de la Cristeşti au fost descoperite pr intre a l t e l e şi două pumnale de f ier datate l a s f î rş itul s e c . a l V I - l e a şi mi j l o c ul s e c . a l V - l e a î . e . n . : 1 ) pumnal fragmentar, c u mîherul scur t , î n-gustîhdu-se spre capătul în c a r e se găseşte fixată o bară transv ersalădreaptă. Garda este cordi formă, iar lama, probabil cu două tăişuri,semai păstrează doar în parte ( f i g . 2/2 şi 10/32); 2) pumnal cu mînerulterminat c u antene perforate l a capete , garda în formă de inimă cu doilobi şi lama, care se subţiază spre vîrf, c u două tăişuri şi o nerv urămediană, abia v i z i b i l ă 2? (f ig.2/1 şi 10/44).

20 . Cristineşti (com.Cristineşti , jud.Botoşani) . In vatra satuluiCristineşti au fost descoperite,întîmplător în anul 1966, două pumnalede f ier : 1) pumnal c u mînerul scurt terminat c u o m ăciulie, garda c o r diformă cu marginea superioară în unghi, lama c u două tăişuri şi n e r vură pe mijloc ( f ig.8/9 şi 10/7); 2) pumnal asemănător c u c e l p r e z e n t at a n t e r i o r . î i l ipseşte doar terminaţia mînerului, ca r e e r a , probabil,analoagă cu aceea a ce lu i l a l t exemp la r 2 8 (f ig.8/10 şi 10/6).

21 . Cur t ea de Ar ge ş (jud.Dîmbov iţa). în mormintele tumulare del a Cur t ea de Argeş au fost descoperite două pumnale din perioada H a l -l s ta t t -u lu i t îrziu: 1) pumnal c u mînerul de bronz terminat c u antene,garda cordiformă rotunjită şi lama uşor arcuită cu un singur tăiş. Atît

mînerul cît şi terminaţia acestu ia au suprafeţele bogat ornamentate ( f ig .4/2 ş i IO / 4 3 ) ; 2) celălalt exemplar are mînerul terminat c u o bară o r i zo ntală, străbătut de l a un capăt l a altul de t r e i cane lur i adîhci, gardacordiformă cu umer i i lob i lor ascuţiţi, lama c u două tăişuri şi o n e r vură pe m i j l o c 2 9 (f ig.4/1 şi 10/15). Ambele pumnale se datează în ceade a doua jumătate a se c . al V I - l e a î . e . n .

2 2 . Däne şti (co m.Dăne şti , jud . Vas lu i ) . In colecţia lu i C.Buragadin Dăneşti se află un pumnal de f i e r c u două t ăişuri , garda cordiformăşi mînerul simplu, terminat într-o bară orizontală,de formă dreptun-ghiulară30.

2 3 . Dumeşti (com.Dumeşti, jud .Vas lu i ) . P e ter i tor iu l satului

Dumeşti a fost descoper i t ocazional un pumnal c u două t ăişuri , gardacordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală dreaptă 3 1 .2 4 . F e r i g i l e ( l o c a l i t a t e înglobată la satul Costeşti , corn. C o s -

teşt i , jud.Vî lcea) . în cur su l săpăturilor arheolog ice din necropola t u mulară de incineraţie de la F e r i g i l e au apărut patru pumnale de f i e rdatate îh a doua jumătate a se c . al V I - l e a î . e . n . : 1 ) pumnal cu mînerulstrăbătut de la un capăt la altul de patru nervuri paralele şi terminat

243

www.mnir.ro



F i g . 3 - Pumnale hal l s t a t t i ene t f r z i i din România: 1- Coz i a ; 2

T i g v en i ; 3-Medg id ia ; 3 -bronz ; 1 -2 - f i e r .

244

www.mnir.ro



îhtr-o bară orizontală cu garda cordiformă dreaptă l a partea super ioară şi lama, care se îngustează spre vîrf, cu două tăişuri şi o n e r vură mediană ( f ig .4/4 şi 10/16); 2) al doilea exemplar, descoperit în

tumulul 41 , are mînerul s c u r t , prevăzut c u şănţuiri longitudinale pa

ra le le , t e rminat într-o bară transversală dreaptă, garda cordiformăc u partea superioară în unghi şi lama, ruptă l a vîrf, c u două tăişuri şi

nervură pe mi j l o c . Pe bara din capătul mînerului, pe gardă şi de-a lungul nervurii mediane a lamei se observă un decor r ea l i za t din şiruri

de puncte ( f ig .4/3 şi 10/10); 3) descoper i t în tumulul 44, al t r e i l e apumnal are mînerul terminat într-o bară îndoită sub formă de antene,garda cordiformă, uşor rotunjită şi lama cudouă tăişuri şi nervurămediană. Mînerul este ornamentat cu l i n i i transversa le para le le în t rerupte pe mijloc de o l i n i e longitudinală (f ig.6/1 şi 10/51); 4) ultimul e¬

xemplareste reprezentat de un pumnal cu mînerul terminat îhtr-o barăorizontală c u braţele subţiate spre capete, garda cordiformă dreaptăl a partea superioară şi lama, ruptă l a vîrf, cu două tăişuri aproape pa

r a l e l e şi o nervură pe m i j l o c 3 2 (f ig.7/10 şi 10/33).2 5 . F r a t a ( c om .F ra ta , jud .C lu j ) . Di n inventarul unui mormîht

descoper i t întîmplător, în 1944, pe ter i tor iu l satului F r a t a provine un

pumnal de f i e r c u te rminaţi a mîne rului în t r-o bară îndoită sub formă deantene, garda cordiformă şi lama c u două tăişuri 3 3 ( fig.7/5 şi 10/50),datat în s e c . a l V - l e a î . e . n .

2 6 . Gădălin ( com.Jucu, jud .C lu j ) . In punctul "Dealul C r u c i i "s-au descoper i t ocaz iona l , îh anul 1968, cîteva obiecte reprezentîndi n v e n t a ru l unui mormîht datat în s e c . V I - V î . e . n . Din inventarul mor-

mîntului face parte şi un pumnal de f i e r cu bara transversală puţin în

cl inată, garda în formă de inimă cu c e i doi lob i as imetr ic i şi lama cu

două tăişuri şi nervură mediană 3 4 ( f ig .5/4 şi 10/17).27 . Găiceana (co m.Găice ana, jud. Bac ău). Pe t e r i tor iu l comu

ne i Găiceana a f os t descoper i t , întîmplător, un pumnal de f i e r cu două

tăişuri , garda cordiformă cu umer i i lob i lor ascuţiţi şi mînerul terminatîntr-o bară îndoită, cu capetele modelate în formă de cap de şarpe 3 ^(fig. 5/1 şi 10/48).

28 . Găneşti (corn. Cavadineşti,jud.GalasO.In marginea de est a

satu lu i Găneşti a f os t descoper i t , ocaz iona l , un pumnal cu două tăişuri,garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală 3 6 .

29 . Ghermăneşti (corn. Drîhceni, jud. Vas lu i ) . Pe t e r i t o r iu lsatului Ghermăneşti s - a descoper i t , întîmplător, un pumnal de f i e r 3 ? .

30 . Ghindăoani (corn.Băltăţeşti, jud.Neamţ). Pe panta sudică a

dealului Dumbrăvioara, situat l a sud-est de Ghindăoani, a fost descop e r i t , o ca z i ona l , un pumnal de f i e r cu mînerul ale cărui margini sîntuşor înălţate, terminat într-o bară transversală dreaptă, garda în f o r mă de inimă cu umer i i ce lor doi lobi rotunjiţi-şi lama cudouă tăişuri şi

nervură mediană38 ( f i g .7/9 şi 10/9).31 . Hil işeu (com.Hil işeu-Horia, jud.Botoşani) , fn cur tea Ş c o

l i i genera le din Hil işeu s-au descoper i t întîmplător, în anul 1960, m aimulte obiecte, pr intre care şi un pumnal de f i e r cu un singur tăiş şi

mînerul terminat cu o măciu l i e^ ( f i g . 8/6 şi 10/3).

245

www.mnir.ro



Pumnale ha l l s ta t t i ene t f rz i i din România: 1 - 2 - C u r t e ade A r g e ş ; 3 - 4 - F e r i g i l e ; 5 - A r a d ; 2-bronz şi f i e r ;

1 , 3 -5 - f i e r .

246

www.mnir.ro



32. Huşi ( jud. Vasl ui ) . C u ocazia unor lucrări de interes public,efectuate în 1973 fn centru l oraşului Huşi, a fost descoperit şi un m o r-mînt de inhumaţie din inventarul căruia provine un pumnal de f ier complet ruginit şi altul fragmentar, fără vîrf şi mîner 4 0 .

33. Măcişeni (corn.Corni , jud.Galaţ i ) . L a c i r c a 2 km nord-vestde satul Măcişeni, pe partea dreaptă a văii Geru lu i , s - a descoperit o¬c a z i o n a l un pumnal de f i e r cu mînerul avînd marginile înălţate, t e r m i nat într-o bară orizontală, garda în formă de inimă cu doi lobi sime

t r i c i şi lama c u două tăi şuri şi nerv ură pe mij loc ,de forma unui t r i unghi ascuţ i t 4 1 ( f ig .8/3 şi 10/27). Pumnalul este datat în s e c . a l V - l e aî . e . n .

34 . Mărişelu (corn.Mărişelu, jud.Bist riţ a-Năsăud). Cercet ărilearheologice efectuate în necropola hallstattiană tî rzi e de l a Mărişeluau prilejuit descoperirea unui pumnal cu mînerul de bronz terminat c ubară t ransve rsa lă 4 2 .

35. Medgidia (jud.Constanţa). In 1955 s - a descoper i t fn apropier e a oraşului Medgidia o piesă de bronz fn formă de pumnal, care d a tează d in pr ima jumătate a s e c . al V - l e a î .e .n . Mînerul, pe suprafaţacăruia este gravat un vultur , se termină printr-o bară transversală cu bra ţele ega l e , ornamentată cu trei benzi paralele umplute cu liniuţe oblice.B a z a mînerului sau garda nu este reprodusă, deoarece aceasta reprezintă pumnalul în teacă. In schimb, în partea superioară a t e c i i , s e aflăo placă în formă de inimă cu doi lobi egali , pe cîmpul c ăro ra se aflăreprezentăr i anima l ie re . Restu l t e c i i se împarte în patru părţi inegale.Placa-ataş, prinsă de partea superioară a t e c i i , este în întregime o r namentată cu mot ive an ima l ie re s t i l i za te 4 3 ( f i g . 3/3 şi 10/8).

3 6 . Mirăslău (com.Mirăslău, j ud .A lba ) . In punctul "De alul mo rminte lor " de pe ter i tor iu l satului Mirăslău a fost descoperit un pumnalde f ier c u partea superioară a mînerului prevăzută cu l in i i t r ansve r sa le inc iza te şi terminată cu o bară transversală puţin concavă şi gardacordiformă c u doi l o b i a s i m e t r i c i 4 4 ( fig.9%4 şi 10/14).

3 7 . Miroslăveşt i (com.Miroslăveşt i , jud. Iaşi ) . Pe t e r i tor iu l satului Miros lăveşt i s -a descoper i t , ocaz iona l , un pumnal de f ie r cu douătă işur i , aproape para le le , garda cordiformă şi mînerul terminat c uantene •*.

38. Mînzăteşti (com.Măluşteni, jud .Vas lu i ) . în punctul "S împe-t r u " de pe t e r i t or i u l sa tului Mînzăteşti a fost descoper i t , întîmplător,un mormîht de inhumaţie, din inventarul căruia face parte şi un pumnalde f ier c u mînerul terminat c u antene, ornamentat c u l i n i i t ransversa leîntrerupte pe mijloc de o l i n i e longitudinală in ci z at ă 4 6 (fig.9/2 şi 10/22).Pumnalul este datat îh s e c . V I - V î . e . n .

39. Muncelu (com.Mogoşeşt i-S iret , jud. Iaşi ) . Pe t e r i t o r iu l s a

tului Muncelu a fost descoper i t , ocazional , un pumnal de f i e r c u un s ingur tă iş , garda cordiformă şi mînerul cu terminaţie în formă de măciu-l i e 4 ? .

4 0 . Năneşti ( c om .P a r incea , jud.Bacău). Pe ter i tor iu l satuluiNăneşti a fost descoper i t , întîmplător, un pumnal de f i e r cu mînerulterminat c u antene, garda în formă de inimă cu doi lobi şi lama cu douăt ă i ş u r i 4 8 (f ig. 7/2 şi 10/49).

247

www.mnir.ro



F i g . 5 - Pumnale ha l l s ta t t i ene t f r z i i di n România: 1- Găiceana;2 - B f c u ; 3 - A r c h i t a ; 4-Gădăl in. 1 - 4 - f i e r .

248

www.mnir.ro



41 . Nasal (com.Ţaga, j ud .C lu j ) . Pe ter i tor iul satului Năsal a

fost descoper i t un pumnal de f i e r cu terminaţia mînerului ruptă din v e

ch ime, garda cordiformă, mult turtită şi lama îngustă cu nervură pe

m i j l o c 4 9 ( f i g .7/6 ) .4 2 . P e t r i c a n i (c o m . P e t r i c a n i , jud.Neamţ). In vatra satului P e -

t r i c a n i a fost descoper i t , ocaz ional , un pumnal de f i e r cu mînerul t e r minat într-o bară transversală ornamentată cu motive animaliere pe

una din suprafeţe, garda cordiformă şi lama cu două ţăişuri aproapepara l e l e , prevăzută c u nervură mediană^0 ( f ig.9/3 şi 10/22).

4 3 . Ploieşti-Triaj ( jud.Prahova) , fn inventarul unor mormintehal ls ta t t iene t îrz i i descoper i t e l a Ploieşti-Triaj s-augăsit şi două

pumnale de f ier, dintre care unul cu două tăişuri, garda cordiformă şi

mînerul terminat într-o bară t rans v e r sală51 .

4 4 . Posmuş ( c om .Ş i eu , jud.Bistriţa-Năsăud). Pe "Dea lu l Mar-

t i l e i " , situat l a c i r c a 500 m faţă de satul Posmuş, s -a descoper i t f o r tuit un pumnal cu mînerul terminat cu o bară transversală, garda în

formă de inimă, c u par tea superioară răsfrîntă, în unghi ascuţit, lamac u două tăişuri şi nervură mediană. De o parte şi de al ta a ne rvur i imediane se află două şănţuiri longitudinale paralele. L a rîndul său,cor-

pul mînerului este prevăzut cu şase l i n i i longitudinale şi par a le l e . Baratransversală es te şi ea prevăzută cu două l i n i i para l e l e^ 2 (fig. 2/3 şi

10/20). Pumnalul se datează în s e c . V I - V î . e .n .

4 5 . Rădeni (corn. Dragomireşti, j ud .Vas lu i ) . Pe Dealul Mori i ,situat l a nord-est de satul Rădeni, a fost descoperit un mormînt de in

humaţie, în inventarul căruia se află şi un pumnal de f i e r cu mînerul

prevăzut c u l i n i i orizontale spre capete şi terminat cu măciulie. Lama,cu un s ingur tăiş şi uşor curbată, lipseşte în ce a ma i mare parte, c a şi

garda pumnalului53 ( f ig .2/5 şi 10/5). Pumnalul este datat în sec. V-IV

î . e .n .

4 6 . Susen i (corn.Băcani, jud . Vas lu i ) . In partea de sud a satuluiS u s e n i , pe locul numit "Saca" , a fost descoper i t , ocaz ional , un pumnal

de f ier c u mînerul avînd margin i le înălţate şi lărgindu-se spre capătul

supe r i o r , c a r e se termină cu o bară transversală. Garda pumnalului,îh formă de inimă cu doi l ob i , are partea superioară frîntă în unghi ob

tuz , i a r lama, cu două tăişuri, prezintă o nervură pe mijloc54 (fig. 7/7

şi IO / 25 ) . Cronologic, pumnalul este datat în s e c . V I - I V î . e .n .

4 7 . Saraş (oraşul Dumbrăveni, j ud .S ib iu ) . Pe dealul care se r i

dică l a sud-est Nde sat a fost descoperit un mormînt de inhumaţie, din

inventarul căruia face parte şi un pumnal de f i e r cu mînerul străbătut

de l i n i i longitudinale adîncite, terminat cu o bară orizontală,garda c o r diformă c u par tea superioară concavă şi lama, îngustîndu-se spre vîrf,

c u două tăişuri şi nervură mediană55 ( f ig.6/2 şi 10/21). Pumnalul este

datat în s e c . V - I V î . e .n .

4 8 . Teiuş ( jud .A lba ) . Pe la tura estică a platoului "Cetăţuia".si

tuat în par tea de sud a oraşului Teiuş, au fost descoperite cîteva morminte, printre care unele din perioada hallstattiană tîrzie. Din i n v en taru l mormîntului n r . 2 face parte şi un pumnal fragmentar din f i e r cu

antene l a mîner, garda cordiformă bine reliefată şi lama cu două tăişuri

249

www.mnir.ro



F i g . 6 - Pumnale ha l lstatt iene t f rz i i di n România: 1- F e r i g i l e ; 2 -Saroş ; 3~Väratec ; 4 -Br a t e i ; 5 -Comarna; 6 -8 -A iud ;9-Bfrseş t i ; 1-9- f i e r

250

www.mnir.ro



şi nervură mediană 5 6 ( r ig.2/6 şi 10/45). Pumn alul , puternic corodat ,este datat l a mij locu l sec. al V I - l e a f . e . n .

49. Tigveni (com.Tigveni , jud.Argeş ) . în tumulul 9 din necropola hallstattiană t f r z i e de la Tigven i s-a descoperit un pumnal de f i e rcu mîherul s c u r t , terminat cu o măciulie. Pe mfner se găsesc l i n i i

t ransversa le para le l e , întrerupte pe mijloc de o l in i e longitudinală.Garda es te în formă de inimă cu partea superioară înălţată i a r lama,foarte lungă, c u două tăiş uri ş i nervură mediană 5? ( f ig . 3/2" şi 10/1).

50. Vas lu i ( j ud .Vas lu i ) . în punctul "Capu l Red iu l u i " , situat înpar tea de sud-vest a oraşului V a s l u i , pe şoseaua spre Bacău, a fostdescoper i t , întîmplător, în 19 73 , un pumnal de f i e r cu mînerul terminatcu măciulie. Garda pumnalului l ipseşte58.

51 . Văr atee ( com.Agapia, jud.Neamţ). Pe Dealul Cior i i , s i tuat

între satele Văratec şi F i l i o a r a , a fost descoperit , ocazional, un pum

na l de f i e r avînd mînerul cu margini le înălţate, terminat într-o barătransversală, garda îh formă de inimă cu cei doi lob i uşor lăsaţi în josşi lama, sub forma unui t r iungh i a lung i t , cu două tăişuri şi nervură mediană, flancată de cîte două mic i c a n a l e 5 9 ( f ig.6/3 şi 10/37). Pumnaluleste datat cu probabi l i t a te în a doua jumătate a sec. al VI - l ea î . e . n .

52.Zăiceşti (corn.Băluşeni,jud. Botoşani). în satul Zăiceşti ,pepanta sudică a dea lu lu i " P o r c a r i " , au fost descoperite,întîmplător,două

pumnale de f i e r : 1) pumnal cu terminaţia mînerului înt r-o bară t r a n s

versală uşor rotunjită la capete, garda cordiformă, cu partea super i oară puţin înălţată, lama cu două tăişu ri ( f ig.8/7 şi 10/13); 2) celălaltexemplar , cu terminaţia mînerului ruptă din vechime, are garda cord i formă şi lama îngroşată la mi j loc , cu două tăişuri 6 0 ( f ig.8/8 şi 10/31).Un a l t r e i le a exemplar descoper i t în 19 62 , cu ocazia unor lucrări deconstrucţie, este un pumnal cu două tăişu ri, garda cordiformă şi mîne ru l t e rminat într-o bară transversală 6 1 . Pumnalele sînt databile îns e c . V I -V î . e .n .

I I . Răspîndire şi speci f ic

Examinarea atentă a hărţii cu descope r i r i l e de pumnale h a l l s

ta t t iene t î rz i i ( f ig .1) permite constatarea că aceste arme sînt răspîh-di te pe întreg t e r i t o r i u l României, cuprinzînd mai ales Moldova, într-omică măsură D o b r o g e a 6 2 , zona subcarpatică a Munteniei şi Oltenie i şio par te d i n T r a n s i l v a n i a .

Difuziunea acestora cuprinde, în l i n i i generale, aproape întregt e r i t o r i u l Moldove i . Partea septentrională a zonei d in t re Prut şi Şiret,în spec ia l Cîmpia J i j i e i Super i oa re , se remarcă pr in descoper i r i l e del a Cristineşti , Hil işeu şi Zăiceşti , care pa r să formeze un grup t i po

logic deosebit . M ai spre sud-vest , în depresiunea Neamţului, între rîu-r i l e Moldova şi Bistriţa, se conturează un grup bine individual izat d a torită d e s c o p e r i r i l o r de la Agapia, Vînători , Pe t r i can i etc. Frecvenţal o r capătă un accent deosebit în zona Podişului Central Moldovenesc,îndeosebi în baz inu l Bîr ladulu i, extinzîndu-se pînă în regiunea decurbură a Carpaţilor O r i e n t a l i , necropola de la Bîrseşti din depres iu nea Vrancei mareînd l im i ta sud-vestică a acestei extensiuni.

251

www.mnir.ro



F i g . 7 . - Pumnale hal ls ta t t i ene t f rz i i di n România: 1 - Bîrse şti ; 2 -

Năneşti ; 3-Braşo v ; 4-Bîrse şt i ; 5 - F r a t a ; 6-Năsa l ; 7 -

S u s e n i ; 8 - B o u r e n i ; 9 - Ghindăoani; 1 0 - F e r i g e l e . 1 - 1 0 - f i e r .

252

www.mnir.ro



A

In partea de sud-est a ţării, îh regiunea Dunării de j o s , c o n s e m năm doar d e s c o p e r i r e a de la Medgidia pentru perioada care ne i n t e r e sează 6 3 .

A

In schimb, în reg iunea subcarpatică a Munteniei şi Olten ie i , de o

parte şi de a l ta a cursului mi j loc iu al Oltului poate f i prec izat ,mai a lesîh urma cercetărilor s is t emat ice de la Fe r i g i l e , T i g v en i , C epar i ( v e z inotele 32 , 57 şi 20 ), un grup compact de descope r i r i cu e c ouri mult maiîndepărtate.

P e s t e Carpaţii Mer id iona l i , în podişul şi Cîmpia Trans i l v an i e is - a def in i t ivat un grup r ep re z en ta t i v , cuprinzînd un mare număr de

descope r i r i . C oncen t ra t e în spec i a l pe cursur i l e super ioare ale rîuri-

l o r Tîrnava Mare şi Mureş, descoper i r i l e aces tu i grup se extind pînă

în depres iunea Bistriţei.

Aşadar, îh momentul de faţa se conturează cîteva zone de o dens i ta te mai mare a d e s c o p e r i r i l o r de aces t fel şi anume: zona Cîmpiei J i -

j i e i super ioare ( f i g . l / l ) , a depres iun i i Neamţului ( f i g . l / l l ) , a Podişu

l u i Cent ral Moldovenesc ( f i g . l / l l l ) , zona subcarpatică a Munteniei şi

Olten ie i ( f i g . l / l V ) şi a c e e a a bazinului superior al Mureşului ( f ig .1/v).Descope r i r i s im i l a r e în stepe le nord-pont ice (Suvoro vo ,Berez ki ,

Gherbino , Podo l i a (Rusk i e -Fo lwark i ) , S lo vac i a ( P i l i n , Nové Zam-

k y ) 6 6 , Cîmpia T i s e i ( B e r c z e l , B e r e g ) 6 ' , S e r b i a (Vîrşet) 6 8,nord-estul

B ulga r i e i (Razg rad , Vra ţa ) 6 9 lărgesc a r i a de răspîhdire a acestorpiese d inco lo de t e r i t o r iu l pa t r i e i noas t r e .

După cum se constată di n prezentările de la capit olul precedent,pumnalele hal lstatt iene t f r z i i de pe t e r i t o r i u l României, fie că estevorba de descope r i r i o ca z i ona l e sau de cele datorate cercetărilor s i s t emat ice , p rov in fn exc lus i v i t a t e di n morminte izolate, grupuri de morminte sau nec ropo l e .

C e l e di n Trans i l v an ia st au îh legătură, dacă nu în to ta l i tate , c e l

puţin îh majo r i t a t ea ca zur i l o r , cu inventarul mormintelor plane de i n

humaţie. într-o situaţie similară sfnt şi ce l e din Moldova, cu excepţia

c e l o r de la Bîrseşti , descoper i t e fn morminte tumulare de incineraţie.

în schimb, toate pumnalele di n reg iunea subcarpatică a Munteniei şi Ol

t en i e i au fost descoper i te în morminte tumulare de incineraţie.

în sfîrşit, trebuie să subliniem numărul covîrşitor al pumnalelorde f i e r fn rapor t cu c e l e confecţionate din bronz sau, în unele c a z u r i ,din combinaţia fntre ce le două meta le . As t f e l , din totalul de 73 de piese(fig.1) 69 sfnt de f i e r , c e e a c e , exprimat fn procente , reprezintă 94 ,52$ .C e l e de bronz , fn număr de două exemplare , reprezintă doar 2,73$. S i

tuaţia e s t e identică pentru pumnalele lucrate di n f i e r şi bronz.

I I I . T ipo log ie

Tipologia pumnalelor a intrat şi fn t recut fn preocupările diverşilor cercetători*^. A c e s t e preocupări se manifestau, fnsă, sub formaunor observaţii parţiale, mai mult cu ca rac t e r o caz i ona l . El e se s p r i

j ineau pe un material incomplet şi d i spa ra t , cuprinzînd de ob ice i g rupuri de obiecte di n a r i i geogra f i ce de mică întindere.

S p o r i r e a numerică şi odată cu aceas ta îmbogăţirea reper to r iu lu i

253

www.mnir.ro



pumnalelor c u forme noi, datorită descoper ir i lor recente, prob lema t i pologiei se prezintă astăzi mult mai complexă şi div ersifi cată.

S t a b i l i r e a unei scheme tipologice a pumnalelor trebuie să por nească de la ca rac t e r i s t i c i l e p r inc ip a l e l o r părţi const i tut ive şi, în p r i mul rînd, ale terminaţiei mînerului, care are ro lu l determinant, c e le la lte elemente prezentînd fluctuaţii de la un c az l a a l tu l , fn funcţie deaceste c arac t er is t i c i , pumnalele pot fi împărţite în cîteva grupe t ipolog ice d is t incte .

A. Pumnale c u mînerul dreptunghiular, terminat cu o măciulie,garda cordiformă şi lama c u unul sau două tăi şuri . I n funcţie de mînerşi terminaţia lui, de anumite caracter is t i c i ale gărzii şi ale lamei deosebim m ai multe variante:

A i - c u mînerul dreptunghiular, uneori uşor dimensionat sprepar tea superioară, terminat c u măciulie, garda cordiformă şi lama,sens i b i l curbat ă, c u un singur tăiş ( f ig .6/6; 8/4 şi 10/2,4 ) ;

A2 - asemănătoare, însă prezintă grupuri de l i n i i t ransversa leparalele spre capetele mînerului (fig.2/5 şi 10/5);

A3 - c u carac t er is t i c i l e va r iante i A-| , dar cu lama dreaptă (fig.8/6 şi 10/3);

A4 - c u ace eaşi te rminaţie a mîne rului, da r ornamentat c u l i n i it r ansve r sa l e p a ra l e l e , întrerupte pe mijloc de o l in ie longitudinală,garda cordiformă, avînd partea superioară înălţată şi lama' lungă cudouă tăişuri şi nervură mediană (fig. 3/2 şi 10/l ) ;

A5 - c u ace le aşi c a r a c t e r i s t i c i , dar c u mînerul simplu, fără decor ( f ig .8/9-10 şi 10/7 ,6 ) .

Numericeşte reduse (şapte exemplare), pumnalele de t i p A r e prezintă doar 13 ,46$ d in totalul de 52 de exemplare? 1 cuprinse înschema tipologică ( f i g .10). Prin forma măciuliei ele amintesc parcă desăbiile hal lstatt iene sa u de c e l e din epoca bronzului? 2 . Decoraţia e¬xemplare lor di n această grupă, care se desfăşoară în exclusiv i ta te pemîner, se distinge prin motive geometr ice de o rară simpl i ta te .

B . Această grupă, caracterizată mai ales pr in terminaţia mîner u lu i îhtr-o bară transversală, poate fi împărţită în următoarele v a r i a n t e :

B-j - c u mîne rul dreptunghiular, terminat într-o bară t r a n s v e r sală, garda sugerîhd forma de inimă c u do i lobi rotunjiţi la umeri şilama c u două tăişuri ( f i g .5 / 4 , 6/4 , 9/4 şi f i g .10/17 ,28 ,14 ) ; aces te ivar iante îi aparţin, după toate probabilităţile, încă trei exemplare ( f ig.7 / 4 , 8/5,11 şi f i g . 10/36,38,24 ) ;

B2 - c u mînerul l a f e l , dar străbătut de la un capăt la altul de l in i ipara le le , garda cordiformă, cu c e i do i lobi bine conturaţi, reliefată lapartea superioară şi lama c u două tăi şuri prevăzută c u nerv ură m e

diană ( f ig . 4 / 1 ,3 ;5 /2 ; 7/3 ş i f i g .10/15 ,10 ,39 ,34 ) . Unul din exemplareeste ornamentat pe bara din capătul minerului , pe gardă şi de-a lunguln e r v u r i i mediane a lamei cu şiruri de puncte (fig.4/3 şi f ig .10/10);

B3 - c u ace le aşi c a r a c t e r i s t i c i , dar cu partea superioară a gărz i i dreaptă şi umer i i lob i lor ascuţiţi ( f ig .4/4; 8/1 şi fig. 10/16,35);

B4 - l a f e l , însă cu partea superioară a gărzii alveolată (fig. 6/2

254

www.mnir.ro



F i g . 8 - Pumnale ha l l s ta t t i ene t f rz i i di n România: 1- Cipău; 2 -Batoş; 3-Măcişeni; 4 - B e n i c ; 5 ~ A i u d ; 6-Hi l işeu;7 - 8 - Zăiceşt i ; 9 - 1 0 - Crist ineşt i ; 11 _ Bîrseşti; 1-11 - f i e r .

255

www.mnir.ro



ş i f i g . 10/21) . Aceste i var iante i - a r putea f i atribuit şi un exemplar del a Aiud ( f ig .6/7 şi 10/29);

B5 - c u trăsăt uri spec i f i ce var iante i B 3, dar cu partea super ioară a gărzii frfhtă fn unghi ascuţit cu vfrful spre mfner. Singurul e¬xemplar aparţinfhd aceste i var iante este lucrat din bronz (f ig . 2/3 şi10/20;

B D - c u mfnerul terminat fntr-o bară transversală cu braţele e¬ga l e , lărgindu-se uşor spre capete, garda cordifo rmă mult"turtită c uc e i do i l ob i as imetr ic i şi lama c u două tăi şuri aproape para le le . Pumnalul de la Petr icani , s ingurul exemplar din această variantă,este p r e văzut pe suprafaţa superioară a barei mînerului cu ornamente animal i e r e foar te s t i l i za te ( f ig .9/3 ş i f ig . 10/22);

B Ţ - c u c a r a c t e r i s t i c i asemănătoare var iante i B 3, dar cu marg ini le mînerului înălţate ( f ig .4/5; 7/10 şi fig.10/11 , 33) ;

Bg - c u mînerul i d en t i c , însă cu partea superioară a gărzii înălţată, cu umer i i lobi lo r rotunjiţi şi lăsaţi în jos şi lama sub forma unuitr iunghi alungit; cuprinde cele m ai multe exemplare (f i g.6/3 ,5; 7/7 -9;8/3 şi fig. 1 0 / 3 7 , 2 6 , 2 5 , 1 9 , 9 , 2 7 ) . A i c i se încadrează şi exemplarul de laA r c h i t a ( f i g . 5/3 şi 10/23);

Bg - pumnal turnat odată cu t ea ca . Are mînerul perfect dreptun

ghiular terminat într-o bară asemănătoare, garda cordiformă cu parteasuperioară, frfhtă îh unghi obtuz, lama c u tăişuri paralele şi vîrful r o tun j i t . De o parte a gărz i i este ataşată o placă stilizată zoomorf ( f ig .3/3 şi f i g . 10 /8) . Exemplarul din bronz de la Medgidia, singurul de a l t f e l , reprez in tă , pr in tehnica de lucru şi particularităţile de ornamentaţi e, un t ip specia l , unic în toate descoper ir i le din ţara no astră.

Atingfnd cifra de 32 de exemplare, ceea c e exprimat îh procenteînseamnă 61,53$, pumnalele di n aceast ă grupă sînt ce l e m ai răspînditefn întreg spaţiul carpato-dunărean. Protot ipul l o r apare spre sfîrşitulbronzului şi începutul Hal ls ta t tu lu i , cum o dovedeşte exemplarul descop e r i t l a Bă ta rc i? 3 . în cadru l aceste i grupe există exemplare orna

mentate c u motive geometr ice , dar şi anima l ie re .C . Pumnalele incluse îh această grupă au c a element definitoriu

p r i nc i p a l term inaţia mînerului sub formă de antene, în funcţie de carepot f i stab i l i t e m ai multe variante:

C-j - c u mînerul dreptunghiular terminat cu o bară îndoită fii f o r mă de antene perforate l a capete , garda cordiformă masivă şi lama cudouă tăişuri şi nervură mediană ( f ig .2/1,6 ş i f ig . 10/44,45) . în gener a l , sfnt masive şi grosolan lucrate , prezentîhd un aspect arhaic ;

C2 - c u antene puternic îndoite spre inter ior şi umerii gărzii r o tunjiţi ( f i g . 7 /1 -2 ,5 ; 8/2 şi f i g . 10/47,49,50 ,46);

C 3 - asem ănătoare, însă c u mînerul lung prevăzut cu l i n i i l on

g i tud ina le para le le , garda dreaptă la partea superioară şi lama de f o r ma unui triunghi alungit (f ig.9/1 şi 10/42);

C4 - c u antene a căror arcu ire descr ie un cerc destul de l a rg ,c u par tea superioară a gărzii dreaptă şi lama c u două tăi şuri aproapepara le le . Exemplaru l de l a Găice ana, singurul di n această variantă,areterminaţii le antenelor modelate în formă de c ap de şarpe (fig.5/1 şi fig-10/48 ) ;

256

www.mnir.ro



- c u tr ăsături comune var iante i C 2 , dar c u garda mult r o tunjită şi mînerul ornamentat c u l in i i t ransve rsa l e pa ra l e l e întreruptede o l i n i e longitudinală (f ig.6/1 ; 9/2 şi fig. 10/51-52) , sau numai c u l i ni i para le l e d ispuse pe părţile l a te ra le ( r i g .3/ l şi f i g .10/41 ) ;

C6 - aceleaşi c a r a c t e r i s t i c i c a şi va r i anta precedentă, însă cumînerul şi garda de bronz şi lama c u un singur tăiş uşor curbat (fig. 4/2şi 10/43 ) .

F i g . 9 - Pumna l e ha l l s ta t t i ene t f r z i i di n România: 1- Cipău; 2 -Mînzăteşti; 3 - P e t r i c a n i ; 4-Mirăs lău. 1 - 4 - f i e r .

Nu prea bogată, dar îndeajuns de bine reprezent ată, această u l timă grupă cuprinde 13 exemp la re , adică 25% din procenta ju l tota l , l i ne le exemplare desf ăşoară o ornamentaţie geometrică sau stiliz aţii a¬n i m a l i e r e . C u antenele de la mîner asemănătoare cu a c e l e a de pe unelesăbii din per ioade le mi j l oc i e şi t f r z i e hallstattienă şi c h i a r de la s f î r -t ul e p o c i i b r o n z u l u i ? 4 , aces t t i p de pumnal răspfndit pe t e r i t o r i u l R o

mâniei se fntflneşte îh întreg sud-ves t u l european. Ap l i care a antenel o r l a mfnerul pumnale lor este , după unii cerc et ători , o inovaţie apopulaţiei di n spaţiul carp ato-dunăre an, sub influenţa m e d i u l u i c e n t r a l -e u r o p e a n ? 5 .

Urmărind d e s c o p e r i r i l e din c e l e c i n c i zone t e r i t o r i a l e ( fig.l/l-V),vom obse rva că t ipo log ic e le nu pot f i s e p a ra t e . Dimpotrivă, analogi i le

257

www.mnir.ro



F i g . 10 - Schema tipologică a pumnale lor ha l lstatt ie ne t f rz i i de pet e r i t o r i u l României: A. Pumnale cu măciulie fn capătul mîneru lu i ; B . Pumnale c u mînerul terminat îhtr-o barătransve rsală; C . Pumnale c u mînerul terminat îh antene.

258

www.mnir.ro



între pumnalele de la o zonă la alta tind spre aducerea l o r într-un totu n i t a r . Aşa, de exemplu, pumnalele de la Agapia , Ghindăoani, Bîcu,Boureni , Suseni , Măcişeni, Comarna, Văratec, Bîrseşti (fig.10/36) nucons t i tu i e o grupă specifică pentru Moldova, c i e le îşi au corespondenteîn exemplare le de la F e r i g i l e (f ig.10/1 6 ,33 ) , ca şi în rîndul c e l o r delaGădăl in , B r a t e i , Cristeşti ( f ig. 10/32), Ciumbrud, Cipău (fig.10/35)e t c . P a ra l e l i sme există între pumnalele terminate c u antene de l a Fra ta ,Batoş, Cipău (fig. 10/42) şi ce l e de la Bîrseşti ( f ig .7/47) ,Fer ig i le ( f ig .

I O / 5 I ) , Mînzăteşti , Comarna, Năneşti .De asemenea, cele t r e i grupe t ipologice nu rep rez int ă unităţicomple t e rmet ice . In cadrul fiecărei unităţi există elemente structuraleale pumnalelor, c are gravitează spre o grupă sau alt a. Ast fe l, pumnal e l e de la Aiud (f ig.10/2), Rădeni, Benic din primul tip (A) şi ce le del a Cur t ea de Argeş ( f ig .10/43), Mînzeşti , Bîrseşti (fig.10/40) de tipulC au c a trăsătură comună lama uşor curbată şi cu un singur tăiş. Lamac u două tăişuri caracterizează majoritatea exemplarelor pumnalelor dintoate ce le t r e i grupe. L a f e l lama c u tăişurile aproape paralele se în-tîlneşte la exemplarele de l a Crist ineşti ( f ig.10/6) din prima grupă t ipolog ică A, la ce l e de Fe r i g i le ( r ig .10/33) , Pe tr i cani ( t ipul B) ş i lace lede la Batoş Găiceana (tipul C ) . In schimb, lama în formă de tr iunghia¬lungit , după cum o dovedesc exemplarele de l a Măcişeni, Boureni , Bîcu,Şaroş , Braşov e t c . const i tu ie o caracterist ică mai ales a pumnalelorde t i p B , grupa următoare (C) avînd doar exemplarul de la Cipău.

In c e e a ce priveşte garda cordiformă, făcînd abstracţie de amănunte, e a este un element comun tuturor celor t r e i grupe t ipolog ice.

Mînerele prezint ă, de l a un t ip l a altu l , deoseb ir i neesenţiale.S e poate r e m a r c a însă că pumnalele avînd mînerul cu marginile înălţatesau îngroşate, ca c e l e de la Fer ig i le ( f ig .7/10) , Arad, Văratec , Comarna, Boureni , Suseni , Bîcu, Măcişeni sînt specir ice t ipului B (var i a n t a B2) •

După cum menţionam mai s u s , singurul element car e indiv idual i zează pregnant f iecare dintre cele t r e i grupe t ipolog ice, fără a f ixaînsă întotdeauna l imite r ig ide între ele, î l constituie terminaţia mîner u l u i . Uneor i , în cadrul unui grup, remarcăm terminaţii de mînere caret ind spre forme asemănătoare aflate în grupa precedentă sau imediaturmătoare. De pi ldă, forma terminaţiei mînerelor pumnalelor de laCrist ineşt i , Hi l işeu (tipul A) şi aceea a exemplarelor de l a Zăiceşti(f ig.10/13)' , Aiud ( f i g . IO /29) este întrucîtva asemănătoare. Tot aşa,fi lt r e terminaţia mînerului de la pumnalele c u bara transversală uşor arcuită îh sus de la Comarna şi Ciumbrud (tipul B) şi aceea a exemplarel o r c u antene scurte ,rea l izate d intr -o bandă lată, de la Cristeşti şi T e iuş (tipul C) se pot face unele apropier i.

Toate aceste elemente, care leagă între ele ce l e t r e i grupe t i po log ice d i f e r i t e , dev in expre s ia unităţii cultura l-cronolog ice a pumna le lor de pe t e r i t o r i u l României.

D e c o r . Sub acest t i t lu vo r f i cupr inse şi tratate ornamentelep r o p r i u - z i s e , nu şi acele e lemente incer te , suscept ib i le de a in t ra încomponenţa părţilor const i tut ive al e pumnalelor sau auxi l iare acestora .

259

www.mnir.ro



Luat fn ansamblu, decorul care împodobeşte în spec ia l mînerul pumnal e l o r şi terminaţia aces tu ia se manifestă prin cele două mot ive pr inc i pale : a) geometr i ce ; b) an imal i e re .

a . Motive decorat ive geometr ice d intre ce le mai simple sînt exprimate de ob ice i c u ajutorul l i ni i l or paralel e s imple, care străbat del a un capăt l a al tul mînerul pumnalului ( f i g . 10/20,29) . Uneor i , pe mî-nere sfnt trasate i n c i z i i or i zonta le para le l e , întrerupte pe .mijlo c de ol i n i e longitudinală ( fig.10/1 ,52) sau benzi de asemenea l i n i i care sede sfăşo ară suprafaţa mînerului (f ig . 10/5,41 ). Cîte o dată printre

spaţii le diiv 1 in i i le or izontale se află şiruri de puncte împunse (fig.10/51 ) . Pe iul dintre exemplarele de l a F e r i g i l e de c o rul constă dinpuncte împursG, caro desenează un z igzag pe bara transv ersală a mîneru lu i şi înconjoară margin i le gărz i i cordi forme, coborînd pe lamă peambele părţi ale carenei mediane ( f i g . 10/ ) . Dar c e l mai bogat o r namentat este unul dintre cele două exemplare de l a Curtea de Argeş .Un a di n suprafeţele mînerului este împărţită în zone ori z ont ale , uneleformate din t r iungh iur i haşurate şi z igzaguri şi al te le din grupe d e l i ni i para l e l e , i a r ce alaltă suprafaţă de sfăşoară un şi r de tr iunghiuri l abază şi z igzagur i în r e s t . Terminaţia mînerului este prevăzută pe oparte c u două ş ir uri or izontale de t r iunghiur i haşurate, care lasă în

t re e l e o succes iune de romburi , i ar pe cealaltă parte cu s e r i i de l i n i ifrîhte în unghi, întrerupte de un X (fi g. 10/43).b. Motivele decorat ive animaliere sînt documentate pe cîteva

pumnale descoper i te re lat iv recent . P e unele exemplare, cum este c e lde l a Găiceana, ale cărui antene st i l izează capete de şarpe (fig. 10) sauc e l de la C epar i , c a r e ar e antenele terminate în formă de cap de v u l t u r , sînt de o simplitate evidentă. Există printre ele, însă, şi piese cuo bogată ornamentaţie, ca de exemplu aceea de la P e t r i c a n i . E a are pesuprafaţa superioară a bare i clin capiltul mînerului două figuri adosate,pu t e rn i c s t i l i z a t e : braţul stîng al bare i reproduce capul şi gheareleunei păsări de pradă (vultur) c u ochiul exprimat printr-un punct încon

jurat de două c e rc ur i concent r i ce s imple , c ioc u l f oar te ascuţit şi uşorîncovoiat şi gheara redată printr-un pinten încovoiat sp re in t e r i o r .C e lă lalt braţ al bare i reprezintă o figură fantastică, probabil un gri fon,c u capul spre dreapta, c u gura larg deschisă, ca re lasă să se vadăl imba de formă triung hiul ară, c u vî rful ascuţit în i n t e r i o r . F a l c a in f e r i o a ră , pe ' ca r e se află o nară aproape rotundă, este redată printr-osimplă l in i e incizată, în timp ce cealaltă este reprezentată printr-obandă triunghiulară cu vîrful puternic întors în jos, delimitată prin l i ni i super f i c ia l e g ravate , fn interior, banda este haşurată cu liniuţeperpendiculare şi oarecum parale le , puţin adîhcite. Ochiul este c i r c u l a r , prevăzut cu un s e m i c e r c în faţă. Pe direcţia ochiului este prinsăar ipa animalului , redată prin intermediul unei benzi uşor ascuţite, ha

şurată îh i n t e r i o r c u liniuţe ob l i ce , de un paralel ism imperfect ( f ig .1 0 / 2 2 ) . C u o ornamentaţie mai bogată şi mai complexă, totodată,es te aşa-numita sabie-emblemă de la Medgidia. Cum e a a fost tratată înd i f e r i t e o c a z i i , nu ne rămîne decît să subliniem analogiile s t i l i s t i c edintre ornamentele de pe aces te două p iese , care atestă existenţa unei

26 0

www.mnir.ro



ar te t raco-ge t ice influenţată de creaţia orientală veche şi grecească? 6.

I V . Cronolog ie

Cu tot numărul mare de descoper i r i surven i te fn ultima vremedatarea pumnalelor hallstatt iene t f r z i i cont inuă să rămfnă una dintrec e l e m ai dif i ci le probleme. Descope rit e adesea fortuit, deci fii condiţiiarheologice nesigure, major itatea lor nu pot fi încadrate cronologic de cît pe c r i t e r i i pur t ipolog ice. Chiar ce le provenite din cercetăr i s i s

temat ice s fnt , de ce l e m ai multe o r i , f n contexte strat ig rafi ce databileîhtr-o perioadă largă de t imp. Rareori, apar asociate cu obiecte careindică o cronolog ie mai str însă, mai prec isă.

O r i c u m , se poate face sublinierea că,cel puţin, îh lumina documentaţiei actua le , o deoseb ire cronologică între ce l e t r e i grupe t ipologice este greu de demonstrat.

Judecate după aspectul l o r formal şi în primul rînd după t e r m i naţia mînerului, întrucîtva asemănătoare cu aceea a săbiilor ha l ls ta t t iene şi c h i a r a c e l o r din epoca bronzului (vezi nota 72 ), ar f i depresupus o vechime m ai mare a pumnalelor încadrate t ipologic îh primagrupă - A . Aceste i t enta t ive i se opun, însă, mai ales ce le două pum

nale , primul de l a Rădeni apărut î ntr-un mormîht de inhumaţie, fn i n v e n t a ru l căruia s -a u găsit fragmente ceramice lucrate c u mfna şi săgeţ i d in bronz de formă conică, ambele ca tegor i i de obiecte databile îns e c . V - I V î . e . n .? ? şi c e l descoper i t fn tumulul 9 din necropola deincineraţie de la Tigveni , fncadrat cam fn acee aşi perioadă ( faza F e r i g i l e I I = 500-450 î . e . n . ) ? 8 . I n s u d u l U . R . S . S . , forme asemănătoarecum e s t e , de pildă, p iesa de la Suhino şi mai ales aceea de l a Dubenski,datează din sec. V I - I I I ? 9 . Avînd în vedere aceste coordonate cronologice, oîncadrare a pumnalelor de t ipul A în s e c . V î . e .n . , dacă nu chia r maidevreme, poate f i acceptată.

Cît priveşte pumnalele din grupa următoare, cu bara transver

sală la mîner şi gardă cordiformă, W.Ginters, bazat pe analogiile dinsudul U . R . S . S . , admitea pentru aceste p iese o cronologie l a rgă , c u prinsă între s e c . V I - I I I î . e . n . 8 0 .

Pe baza unui material mult m ai numeros decît ace la pe care 1-aavut Ginters , A .S .Me l iukova datează acest ti p de pumnale îh se c . a lV I - l e a î . e . n . , î n sp ec ia l fn a doua jumătate a lui, considerfnd aceastădatare valabilă şi pentru descoper ir i le s imi lare di n spaţiul carpa to-dunărean 8 1 . Această datare se sprij ină, pr int re a l te le , pe d escop e r i r e a a c i n c i pumnale c u terminaţia mînerului înt r-o bară oriz ontală şigardă cordiformă îh necropola arhaică de la Olbia, necropolă ce aparţine crono log ic ce le i de a două jumătăţi a s e c . al V I - l e a î . e . n .

Multe variante al e tipului B se regăsesc pe unele exemplare del a F e r i g i l e , u n e o r i îh aceeaşi fază evo lu t iva , ceea ce 1-a determinatpe A l . Vulpe să presupună că majoritatea pumnalelor din spaţiul c a r -pato-dunărean se încadrează în acelaşi or izont cronolog ic , adică între550-450 î . e .n . , cu p recădere îh prima jumătate a i n t e r v a l u l u i 8 2 . Intreace st e Limite cro nol ogi ce sfnt cuprin se pumnalele de la F e r i g i l e , B î r seşt i , Cur t ea de Arge ş , Agap ia , Boureni , Suseni , Cristeşti, Gădălin,

261

www.mnir.ro



1

1

N r . c r t .

1

L o c u l

descoper ir i i

MetalulTerminaţiaminerului

Dimensiuni1n cm.

Caracterlstlamei i Datare

1

N r . c r t .

1

L o c u l

descoper ir i i

MetalulTerminaţiaminerului

l u n g .

t o t a l ă

l u n g .

m i n e r u l u i

l u n g .

l a n c e

iuntăiş

douatăişuri

i Datare

1

N r . c r t .

1

L o c u l

descoper ir i i NCoh

a -

Ü

VI

n)£Û 2

c«icm l

u n g .

t o t a l ă

l u n g .

m i n e r u l u i

l u n g .

l a n c e

iuntăiş

douatăişuri

i

VI VIA/ V m

1 2 3 4 i 6 7

1 AGAPIA • 20,9 9,1 11,8 2 /7 •2 AIUD • ? 20,7 9,2 8/5• • — A -

6/7

n • — A -

6/6

»• •

47,56/8

3 ARAD • • 47,5 4 /54 ARCHITA •

20,45/7 •

5 BATOŞ • • 20,4 11,1 8/2 • •6 BĂLĂBĂNEŞTI • •

TT

•

"874"7 B E N I C • ••

TT

•

"874"8 BÎCU • •

• TT

•

37,4 5/2

9 BÎRSEŞTI•

••

TT

•

31

2 9 7w .

1 8̂

8/11 • / / • TT

•

31

2 9 7w .

1 8̂,

6/9 • / /

•

•

••

TT

•39

31,7

24 8

36,536,8

1 8̂,

7/4 •f i — • -

•

•

••

TT

•39

31,7

24 8

36,536,8

1 8̂

7/1 •10

11

BOURENI — • -

•

•

••

TT

•39

31,7

24 8

36,536,8

7/6 •10

11 BRAŞOV •

•

••

TT

•39

31,7

24 8

36,536,8

7,9 25,1 7/3

12)3

Ï4

BR ATEI —

• —

•• —

39

31,7

24 836,536,8 t 6/412

)3

Ï4BUCIUMENI

—

• —

•• —

39

31,7

24 836,536,812

)3

Ï4 CEPARI- -

• —

•

•

•

15f t

- -

• •

• •

15 CIPAU • • 9/1 •

• • 8/1

CIUMBRUD • • 2 /4

n

• — 17 COMARNA • —

19M5 7,8 6 /5

18 COZIA

•

••

•

•

•

•

•

1^5

t t

—.- •

••

•

•

•

•

•

1^5t t —.- •

••

•

•

•

•

•

1^5

26,6 3/1 •

19 CRISTEŞTI —.- •

••

•

•

•

•

•

1^5 5,1 2/2 •

t t

•

••

•

•

•

•

•

1^5

7,5 13 2/1

20 CRISTINEŞTI

•

••

•

•

•

•

•

1^5

8/9

2Ï #

/ /

CURTEA 0 6ARGEŞ

—•

••

•

•

•

•

•

1^5

8/10

2Ï #

/ /

CURTEA 0 6ARGEŞ

—•

••

•

•

•

•

• 4 / 2 •2Ï t t

—

-—

••

•

•

•

•

•

4/1 •

2223

DANÉSTIDUMEŞTI

—-—

••

2223

DANÉSTIDUMEŞTI

—-—

••

F i g . 11 - C a r a c t e r i s t i c i l e pr incipa le ale pumnalelor hal l s ta t t i enet f r z i i de pe t e r i t o r i u l României.

262

www.mnir.ro



2

L o c u l

descoper i r i i

Metalulterminaţiaminerului

Psge g c

n)

Dimensiuni ICaracterist. în cm. la m ei

IDC7WÖC —3 O if c c

3 <o

untăiş

douatăişuri

Datare

VI VtV V WV

1

F E R I G I L E J t .

>r>?

25] F R A T A26 GĂDĂUN27 GĂICEANA28 GĂNEŞTI29 GHERMANEŞTJ3Ö| GHINDĂOANI31

3?

S T M Ă C i Ş E N I34 MÂRÎŞELU35 MEDGIDIA36 MIRĂSLĂU37 MIROSLĂVEŞTI38 MÎNZĂTEŞTI39 MUNC ELU

HILIŞEU

HUŞIt t

40141

NANESTINĂSAL

42 PETRJCANL43 iPlOIEŞTI-TRIAJit

44 POSMUŞ45 RĂDENI"464 7

484950|5152

SUSENISA ROSTEIUŞTIGVENIVASLUIVĂRATEC

ZĂICEŞTI — - t

t t

47,258,4

38,5

34

46,7

35,2

25,2

2 &

279,625419,615£44j5

33,5

5,128

12,5

9,5

V

9,56

6,6

8,7

26

24J5

15,7

25,7

13

13

16

1711,2

25

4/44 /3ş/r7/107 / 55/4"5 / î

7/96/6

8/ 3

3 / 3

9 /2

7/ 27/6

9 / 3

2/32 / 57 /76 / 22 / 63 / 2

_6/38778/8

F i g . 12 - C a r a c t e r i s t i c i l e p ri n c i pa le ale pumnale lor hal lstatt ienede pe t e r i t o r i u l României.

263

www.mnir.ro



Posmuş, Văratec, Zoiceşt i . Exemplare le de la Comarna, Măcişeni,Medg id ia aparţ in s e c . a l V - l e a f . e . n . , i a r ce l e de la P e t r i can i şi Saroşs e c . V - I V f . e . n . ( v e z i f i g . 11 ) .

fn privinţa pumnalelor c u antene, Ginters susţinea, pe bază dec r i t e r i i t ipo log ice , poster ior i t a tea acesto ra faţă de ce l e cu terminaţiamfnerului fntr-o bară transversală, considerînd că ele apar ce l ma idevreme îh s e c . a l V - l e a î . e . n . 8 3 . După părerea a l tor cercetător i fnt r e aceste două t ipur i de pumnale nu exi stă o deosebire cronologică.F e t t i c h căuta chiar stab i l i rea unei legături între exemplarul c u antene

de la Cipău şi pumnalele c u mînerul terminat într-o bară or izonta lă8 4

.Datele furnizate de noi le descoper ir i arheolog ice sînt de natură

să contr ibuie în mod esenţial la clar i f icarea raportului cronolog ic întrec e l e două t ipur i de pumnale. Evidenţiam mai sus apropier i le formale filt r e terminaţii le mfnerelor pumnalelor c u antene de la Cris teş t i ş i T e iuş şi c e l e c u bară tran sv er sală uşor arcuită fn sus de la Comarna şiCiumbrud. Adăugăm, a i c i , faptul că fn necropole le delà Bîrseşti,Curteade Argeş ş i F e r i g i l e c e l e două t i puri d i fer i te de pumnale (cu antene şic u bară transversală la mîner) apar în acelaşi or izont cronolog ic , d a tat fn s e c . V I - V f . e . n . Mai mult decft atft, l a Cristeşt i , fn inventarulaceluiaşi mormînt (M.9) s-au găsit două pumnale, unul c u antene ş i c e

lălalt c u bară transv ersală dreaptă (vez i nota 2 7 ) . Toate acestea d o v e desc nejustificată fo los irea deoseb ir i lor t ipolog ice drept c r i t e r i i de da ta re şi afirmă contemporaneitatea ce lor două t ipur i de pumnale.

P o t r i v i t părer i i exprimate de unii cercetă tor i , pumnalele cu douătăişuri aproape p a ra l e l e , garda cordiformă, bine re l ie fată , ar f i ce lemai v e c h i 8 5. Subliniind că acest ea sfnt car act er is t ic i l e care deosebescpumnalele timpurii de c e l e m ai t f r z i i , A .S .Me l iuk ova consideră că a¬c e s t t i p de pumnal exista deja de la s f îrş i tul sec. a l V I I - l e a î . e . n . , e ¬poca l ui de maximă răspîhdi re f i ind s e c . a l V I - l e a f . e . n . 8 6 .

Exemplare le grosolane, de aspect arhaic de la Criste şt i , Te iuşşi mai a les c e l de la Bato ş , datate d in s e c . a l V I - l e a î . e . n . , s e c a

rac te r i z ea ză tocmai pr in asemenea t răsăt uri. Dacă e le nu se datorescunor neglijenţe fn execuţie sa u stfngăciei me şteril or şi stau în legăturădirectă cu t ehnica de l u c r u a unei peri oade , atunci datarea acest or pumnale către mij locul s e c . a l V I - l e a î . e . n . poate f i accepta tă 8? . A c e s t e aar f i c e l e m ai ve chi exemplare din cadrul ult imei grupe (C ) . L o r l eurmează pumnalele de l a B îrseşt i , F e r i g i l e , Cris teş t i , Cur tea d e A r geş,Mînzăteşti şi Năneşti, încadrate între s e c . V I - V î . e . n . I n s e c . a lV - l e a î . e .n . se .p lasează doar exemplarul de la C o z i a .

Di n cele prezentate pînă a i c i rezultă că stab i l i rea unei suc c e s iun i cronolog ice fntre ce le t r e i t i puri d i fer i te de pumnale nu este po sibilă n i c i c h i a r în stad iul documentaţiei actuale . I n schimb,este foarte

limpede c ă, luate fn ansamblu, indiferent de grupa tipologică căre ia Üaparţin, pumnalele di n spaţiul carpato-dunărean se eşalonează c r ono log ic pe o perioadă de aproximativ două sute de an i , cuprinsă fn s e c .V I - V f . e . n .

264

www.mnir.ro



V. Conc luz i i

Expunerea de m ai su s rel ev ă c ontribuţia atft a d escop e r i r i l o rv e c h i , cf t mai ales a c e l o r de dată r e la t iv recentă la cunoaşterea mult ip le lor aspecte arheolog ice pe care le îmbracă una dintre categori i leimportante de obiecte din perioada hallstattului t î r z iu . Cele 73 de pumnale descoper i te , f i e i z o l a t , f ie fn grup, fn 52 de puncte geograf icedeosebite dovedesc folosirea l o r intensă şi , totodată, răspîndi rea a¬c e s t o r a pe un spaţiu v a s t . Fil iaţ ia cu epoca bronzului şi etapele ha l ls

tatt iene ante r i oa r e , urmărită pe ca le tipologică, la care s - a r putea a¬dăuga ş i una st i l i st ic ă 8 8 , ilustrează or ig inea îndepărtată şi o evoluţieîndelungată a acestor arme. Atingfnd apogeul fn Hallstattul t îrz iu, e ledevin o ra r i ta te spre sfîrşitul ace ste i per ioade, pentru ca înLatene sădispară complet . I n perioada lor de maximă dezvoltare,pumnalele hall s ta t t i ene se răspîndesc, c u unele mic i excepţii, pe întreg t e r i tor iu lRomâniei, extinzîndu-se, totodată, pe vaste spaţii din Europa centralăşi de sud-est. Difuziunii pumnalelor pe spaţii l a rg i î i corespunde, dupăcum s - a putut constata, o mare d ivers i ta te de forme.Această d i v e r s i t a t e , ca r e se manifestă uneor i chiar în cadrul aceleiaşi unităţi t ipolog i c e , lasă să se întrevadă existenţa mai multor atel iere şi , imp l ic i t , a

unui mare număr de meşteri. De a ic i se poate deduce că,măcar în bunăparte, pumnalele descoperite erau lucrate de meşteri l o c a l i .In legătură c u această problemă s -a u purtat discuţii numeroase

şi nu vom reveni asupra lor . Totuşi ,este necesar a i l ustr a unele co nc l u z i i l a care s - a ajuns în privinţa apartenenţei etnice a unor descop e r i r i considerate altădată s c i t i c e , în care se încadrează şi cele ce nepreocupă a i c i . As t f e l , pe baza anal ize i cr i t ice a cercetăr i lor mai ve ch işi a d e s c o p e r i r i l o r n o i , A.I .Meliukova ajunge l a conc luz ia că în aceastăzonă aspecte le c iv i l i za ţ ie i loca le sînt foarte pregnante şi că nu se poatevorb i decît de o influenţă culturală scitică 8 9 . Spr i j in indu-se pe l ipsatumuli lor , pe sărăcia inventarelor funerare ale mormintelor şi pe u¬nele particularităţi ale ob iec te lor de metal , cercetătoarea ajunge l ac onc l u z i a că aşa-z ise le monumente s c i t i c e din t e r i t or i i l e Europe i ce nt ra le reprez intă dovez i ale dezvo ltări i i n t e r n e 9 ^. Aceeaşi constatareo face Dor in Popescu, afirmînd că toată perioada scitică din regiuneanoastră trebuie considerată ca o dezvoltare a civil izaţiei hal lstatt iene,care p recede civ i l izaţ ie i în ca r e se res imte influenţa culturală s c i -t i c ă 9 f . A

In c e e a ce pr iveşte descoper i r i l e ca re fac obiectul prezentăriinoastre , A l .Vu lpe , comparînd pumnalele c u lama ascuţit ă şi cu un s i n gur tăiş cu cuţitele curbe din Hallstattul mij lociu şi tîrziu, ajunge l ac onc l u z i a că aceste pumnale reprezintă o adaptare a spadei scurte c udouă tăişuri, de or ig ine scito-iraniană, la modul de luptă speci f ic po p oa r e l o r t r a c i c e .

Totodată, el consideră pumnalele c u antene drept o inovaţie apopulaţiei din spaţiul car pat o-dun ăre an 9 2 . Mai sus scoteam îh evidenţăfaptul că foarte multe pumnale provin din morminte plane de inhumaţie.A l t e l e , însă, cum sfnt cele din depresiunea Vrancei (Bîrseşti) şi ce le

265

www.mnir.ro



din zona subcarpatică a Munteniei şi Olten ie i apar fn morminte tumularede inc ineraţ ie,r i t funerar specific populaţiei autohtone. De a s e m e n e a , r e l ie fam existenţa unor ornamente geometr ice pe unele pumnale c ar e auana log i i fn mot ive le de pe c e r a m i c a di n ha l ls ta t tu l m i j loc iu . P e de altăpar te , pumna le le descoper i te l a C e p a r i , Găiceana şi sabia-emblemă del a Medgid ia sînt ornamentate într-un s t i l anima l ie r ca r e dev ine p ropr iua r t e i t r a c o - g e t i c e 9 3 . T o at e ac e s t e c a r a c t e r i s t i c i asigură,-după părer e a noastră , a t r i b u i r e a , dacă nu în înt reg im e, măcar a unei mari majo r i tăţ i a pumna le lor hal l s ta t t i ene t f r z i i de pe t e r i t o r i u l României popul a ţ i e i au toh tone , r e sp ec t i v g e t i c e .

N O T E

1 V I R G I L M IH A IL E SCU-B ÎR L IBA ş i I L I E U N T A R U , în. MA, I I I , 1971 ,p .443 şi 4 4 5 , f ig .1 ş i 2 / a , b , c .

2 M . R O S K A , fn D o l g T r a v , V , C l u j , 1 9 1 3 , p . 1 3 , f i g . 1 .3 I dem, Kôz l emények , I I , 19 42 , p .2 2 3 -2 2 4 , f i g . 1 .4 I dem, în A E , 1 8 9 7 , p . 6 4 , f i g .3/1 ; idem, Reper tor ium, 1 9 4 2 , p .188 ,

f i g . 2 2 4 / 1 ; V . P Â R V A N , G e t i c a , Bucureş t i , 1926, p .4 6 5 , f i g . 245/1 ;A L . V U L P E , N e c r o p o l a hal ls tatt iană de la Ferig i le ,Bucureşt i , 1967 ,p.59, r .ota 1 1 4 , 1 .

5 M . R O S K A , î h A É , 1 8 9 8 , p .2 6 9 , f i g . B / 2 ; i d e m ^ E S A , X I , 1937, f i g .2 3 / 2 ; i d em , Rep e r t o r ium , p .1 8 8 , f i g . 2 2 5 ; V . P Â R V A N , o p . c i t . , p .4 6 7 , f ig .247/1 a ; A L . V U L P E , l o c . c i t .

6 încă inedit, pumnalul a fost doar menţionat fn unele publicaţii de sp e c i a l i t a t e . V e z i A L . V U L P E , l o c . c i t . , 2 ş i I . H . CRIŞAN,Omagiu lu iC ons t a n t i n D a i c o v i c i u , 196 0 , p . 1 1 9 .

7 M . R O S K A , în E S A , X I , 1 9 3 7 , p .1 6 9 -1 7 0 , f i g . 1 2 /1 ; i d em , Rep e r t o r i u m , p . 5 5 - 5 6 ş i p . 7 7 , f ig .91/1 ; A L . V U L P E , l o c . c i t . , 3 ; I . H .CR IŞA N , în Memoriam C . D a i c o v i c i u , 1 9 7 4 .

8 V . V A S I L I E V , î n A M N , I I I , 1 9 6 6 , p . 4 1 2 , f ig .2/1 ş i p . 4 1 3 , f ig .3/1.9 P i e s a se află în colecţi i le Muzeului d in V a s l u i .

10 M . R O S K A , în E S A , X I , 1 9 3 7, f i g .7/4 ; idem, Repe r to r ium, p .149 ,f i g . 1 7 3 ; I . H . C R I Ş A N , o p . c i t . , p . 1 0 7 , 7 .

11 A . N I Ţ U , M a t e r i a l e , I , 1 9 5 3 , p . 6 , f i g. 2; A L . V U L P E , l o c . c i t . , 7 .1 2 Menţionat doa r în publicaţii de s p e c i a l i t a t e fără d e s c r i e r e a p r i n c i

p al e l o r c a r a c t e r i s t i c i ( S . M O R I N T Z , M at e r i a le , I I I , 1957 , p . 222 ;A L . V U L P E , l o c . c i t . , 8 ) , presupunem că este vorba de exempla

r u l p r ezen ta t a i c i , aflat astăzi în co lecţ i i le Muzeului de I s t o r i e a lR . S .România.

13 S . M O R I N T Z , M a t e r i a l e , V , 1959 , p .3 59 , f i g .6 ; A L . V U L P E , l o c .c i t .

14 S . M O R I N T Z , M a t e r i a l e , V I , 1 9 5 9 , p . 2 3 3 , f i g . 3 .15 S . M O R I N T Z , M a t e r i a l e , V I I , 1 9 61 , p .2 0 3, f i g .2 ; A L . V U L P E , l o c .

c i t .

266

www.mnir.ro



16 G . I . B R A T I A N U , în " D a c i ? ' 1 , I I , 1 9 2 5 , p .418 , f ig.1 ; M . E B E R T , înR e a l l e x i k o n d e r V o r g e s c h i c h t e , X I , B e r l i n , 1928 , p l .37/e .

17 I . H . C R I Ş A N , O m a g i u . . , p . 1 1 8 , f i g . 1 ; c f . ş i A L . V U L P E , l o c . c i t .1 8 I . N E S T O R şi E U G . Z A H A R I A , în M ate r i a l e , V I I , 1 9 6 1 , p.171-178;

A L . V U L P E , l o c . c i t . , 1 1 ; I . H . C R I Ş A N , O m a g i u . . . , p . 1 1 9 .19 Pumnalu l încă i ned i t se află în colecţi i le Muzeului de I s to r i e a . Mol

d o v e i din Iaş i ; c f . ş i C . I C O N O M U , Cerc e t ă r i i s t o r i c e , -I aş i , 1975 ,p .56 , no ta 4 , 1 7 .

20 A L . V U L P E şi E U G . P O P E S C U , Cerce tă r i l e arheo log i ce de l a C e p a r i . C o m u n i c a r e susţinută la S e s i u n e a de rapoar te ştiinţifice aIns t i tu tu lu i de a r h e o l o g i e , Bucureşt i , 17-19 f eb r . 1 9 7 6 .

21 V . P Â R V A N , o p . c i t . , p . 3 5 3 ; M . R O S K A , în E S A , X I , 1 937,fig.21/1;i d e m , R e p e r t o r i u m , p . 1 5 9 , f i g . 1 8 6 / 1 ; N . V L A S S A , în Apulum, I V ,1961 , p . 2 3 , f i g . 4 / 7 .

22 N . V L A S S A , o p . c i t . , p . 2 9 , f ig .8/1 .23 I . F E R E N C Z I , în M a t e r i a l e , V I I , 1 9 6 1 , p .194 ; S T . F E R E N C Z I , în

A M N , I I , 1 9 6 5 , p . 8 8 , f i g . 7 ; I . H . C R I Ş A N , î n M emo r i am. . . , p . 108 ,1 4 .

24 A . N I Ţ U , o p . c i t . , p . 8 , f i g . 3 .25 C e r c e t ă r i A . L A S Z L O . M at e r i al i ne di t .26 C . I C O N O M U , o p . c i t . , p . 5 8 , f i g . 1 - 3 , ş i p . 59 , f i g . 4 - 6 .27 A . Z R I N Y I , în S t u d i i şi M a t e r i a l e , I , T g .M u reş , 1965 , p l . V I l / c ,

V i l / b , X I ; v e z i şi I . H . C R I Ş A N , O m a g i u . . . , p . 1 1 9 .28 V I O R I C A P E R I A N , R e v i s t a M uz e e l o r , 6, 1, 1 9 6 9 , p . 8 3 , f ig .1 ş i 2.29 A L . V U L P E , o p .c i t . , p . 5 8 , f i g . 19 şi p l . X V l / 1 - 2 ; V L A D I M I R D U -

M I T R E S C U , A r t a prei sto rică în România, Bucureşt i , 19 7 4, p.4 6 2 , f i g . 4 7 3 / 2 - 4 .

30 Pumnalu l , descoper i t p robab i l pe t e r i t o r i u l c o mun e i Dăneşti , e s t ei n e d i t .

31 Inedit în co lecţ ia S c o l i i g e n e ra le di n Dumeşti .32 A L . V U L P E , o p . c i l . , p l . X V / 1 - 4 ; V L . D U M I T R E S C U , o p . c i t . , p . 4 6 2 ,

f ig. 473/1 , 5 .33 N . V L A S S A , O m a g i u l u i Co n s tan t i n Da i c o v i c i u , 1960 ,p .551 ş i 552,

f i g . 1/9 .34 V O L K E R W O L L M A N , în S C I V , 21 , 2 , 1970 , p . 2 4 6 , f i g . l / a - b .35 V . M I H Ă I L E S C U - B Î R L I B A , T h r a c o - D a c i c a , 1 9 7 6 , p . 1 0 9 - 1 1 6 .36 Ined i t în co lecţ i i le Muzeului d i n V a s l u i .37 Se af lă în co lecţ ia S c o l i i g e n e r a l e din Ghermăneşti .3 8 I . M I T R E A , în S C I V , 20 , 3 , 1969 , p . 4 5 3 - 4 5 6 , f i g . 2 / a - b .39 V I O R I C A P E R I A N , l o c . c i t . , f i g . 3 .40 C f . G H . M E L I N T E , D e s c o p e r i r i a rh eo lo g ic e re c e nt e în or aşul Huşi.

Co mun i ca r e susţinută la S e s i u n e a ştiinţifică a Muzeului de I s t o r i ea l R . S .R o m â n i a, Buc ur e şt i , 1 7 - 1 9 d e c , 1 9 7 3 .

41 V P A L A D E , în Ar h M o l d , I I - I I I , 1 9 6 4 , p . 4 8 7 , f ig .1 ş i 2 .42 C e r c e t ă r i G . M A R I N E S CU. M a t e r i a l i n ed i t în Muzeul de I s t o r i e din

B i s t r i ţ a .43 D B E R C I U , în " D a c i a " , N . S . , I I , 1 9 5 8 , p . 9 6 , p l . 2 ; i dem, f i i SCIV ,

X , 1 , 19 59 , p .11 , p l . I I ; i de m , Z o r i l e i s t o r i e i în Carpaţi ş i la Du-

267

www.mnir.ro



n a r e , 1 9 6 6 , p .280 ş i u r m . , p l . X X V şi X X X I I I ; idem, Romania be f o r e B u r e b i s t a , L o n d r a , 1967 , p .142 şi u r m . , p l . 59 ; idem, Ar t at raco -ge t i că , Bucureş t i , 196 9 , p . 20 , f i g . 2 / a - b şi urm. ; i d e m , C o n t r ibut ion à l 'étude de l ' a r t thraco-gète , Bucureş t i , 1974, p . 2 3 , f i g .1 ş i u rm. ; V L A D I M I R DUMITRESÇU, o p . c i t . , p . 4 6 5 - 4 6 7 , f i g . 475¬4 7 7 .

44 W A L D E M A R G I N T E R S , Das S c h w e r t d e r Skythen und Sarmaten i nSUd d russ land , Be r l in , 1 9 2 8 , p l . 1 4 / d ; M . R O S K A , fn E S A , X I , 1 9 3 7 ,

f ig .7/7 ; idem, Reper tor ium, p .183 , f i g .221 .45 S e afla fn colecţia învăţătorului G h . C . I r i n e i ; informaţie Gh. Comancăruia îi exprimăm mulţumiri şi pe această c a l e .

46 V A S I L E P A L A D E şi N I C O L E T A C I U C A , fn S C I V , 23 , 2 , 197 2 , p .2 8 8 , f i g .2/4 şi 3/1 .

47 Ined it îh co lecţ i i le Muzeului de i s t o r i e din Bacău; informaţie I . M i t re a .

48 I . M I T R E A , în S C I V , 2 2 , 3 , 1971 , f i g . 2 ş i 3.49 M . R O S K A , o p . c i t . , f i g . 7 / 5 ; i de m , R e p e r t o r i um , f i g . 2 4 5 .50 A L . V U L P E , îh \ MA, I I , 19 70 , p . 1 59, nota 1 6 0 ; V . MI HAI -

L E S C U - B I R L I B A , î n MA , I I I , 1971 , p .4 4 8 ; C . B U Z DU GA N , în

S C I V , 26 , 1 , 1 975 , p . 7 1 , f i g . 2 / a - b şi 3 / a , b , c .51 I . N E S T O R , Anuarul co mi siuni i monumentelor ist or ic e pe anul 1942,

Bucureş t i , 1943 , p.160; idem, Raport asupra activităţi i şt i inţi f ice aMuzeului Naţional de Antichităţi în an i i 194 2 şi 1943 ,Bucureşti,194 4,p . 2 9; A L . V U L P E , N e c r o p o l a ha l l s t a t t i ană . . . , p . 59 , nota 114 , 26 .

52 S T . D A N I L A , Di n ac t i v i t a t ea muzee lo r , I I , C l u j , 1 9 6 5 , p . 8 1 - 8 5 ,

f'ig-1 •53 IOA N M I T R E A , S t u d i i - Baoău, 1 970 , p.21 3 , f i g . 1 / a - b ) .54 V A S I L E P A L A D E şi N I C O L E T A C I U CA , l o c . c i t . , f i g. 2/5 ş i 3/2 .55 I . H . C R I Ş A N , D i n act i v i ta t ea Muzeu lui ra io na l Mediaş, 3,1955-1956,

p l . 1 / 2 4 ; i d e m, O m a g i u . . . , p . 1 2 2 , f i g . 2 .

56 V A L E N T I N V A S I L I E V , Sarge ţ i a , 1 0 , 1 97 3, p .41 , f i g . 7 / 5 .57 A L E X A N D R U V U L P E şi E U G E N I A P O P E S C U , în " D a c i a " , N . S . ,

X V I , 19 72 , p .86 şi 110 , f i g . 1 3 / 2 .

58 I ned i t , în Muzeul d i n V a s l u i .59 V I R G I L M IH Ă IL E SCU-B ÎR L IBA , î h S C I V , 20 , 2 , 1969 , p .3 3 1 , f i g .

1 /a - c .60 SIMION R A Ţ Â , f n S C I V , 16 , 3 , 1965 , f ig .1/1 ,2 ş i 2/1 , 2 .61 A L . P Ă U N E S C U , V . C H I R I C Ă ş i P . S A D U R S C H I , R e p e r t o r i u l a r

heo log ic a l judeţului Bot oşani (îh c u r s de apar i ţ i e ) .62 fn afară de d e s c o p e r i r e a de l a Medgid ia , pentru Dobrogea pot f i

menţionate şi sta tuete le de piatră de la S i b i o a r a şi Stupina,pe caresînt gravate pumnale asem ănătoare c a formă cu c e l e c a r e ne p r e o cupă a i c i ( V . C A N A R A C H E , în S C I V , I V , " 3 - 4 , 1 9 5 3 , p l . I I ; A L E X A N D R I N A A L E X A N D R E S C U , în S C I V , I X , 2 , 1 9 5 8 , p .2 9 2 , f i g .1 ş i 2 ) .

63 Un pumnal de f i e r a f os t descoper i t în necrop o la get ică de la M u r i -ghio l , datat însă în s e c . I V - I I I î . e .n . ( E X S P E C T A T U S BUJ O R , înS C I V , V I , 3 - 4 , 1 9 5 5 , p l . I I ; " D a c i a " , N . S . , I I , 1 9 58 , p .1 3 7 , f i g .

268

www.mnir.ro



8/1 , i a r a l tu l l a Bră i l a (N .HA RŢ UCHE ş i F . A N A S T A S I U , Brăil i ţa,Bră i l a , 196 8 , p .65 şi 70 ) .

64 V . I . K O Z E N K O V A , S k i f s k i i m i r , K i e v , 1 9 5 7 , f i g . 2 .65 T . S U L I M I R S K I , S c y t o w i e na Zachodniem Podo lu .Lwow, 1936 , p l .

IX/1 .66 B O T T Y Ă N A R P A D , B e s t a n d d e r s k y t i s c h e n Altertümer Ungarns,

p l . X X X i y / 9 - 1 0 ; M . D U S E K , A r h M o l d , I I - I I I , 1964 , p l . V l / 7 .

67 B O T T Y Ă N A R P Â D , op . c i t . , p l .V /4 ; W . GI NT ER S, o p . c i t . ,pl.15/b.68 I b idem, p l .15/d ; V . P Â R V A N , o p . c i t . , p . 4 6 9 , f i g . 2 4 9 .69 D . B E R C I U , îh P Z , X L I , 1 9 6 3 , p .1 9 5 , f i g . 2 ; Musée archéologique

de V r a t z a , S o f i a , f i g . 4 1 .70 As t f e l , A l .Vu lp e f a ce o c l a s i f i c a r e t ipologică a pumnalelor de la

F e r i g i l e ( A L . V U L P E , o p . c i t . , p . 59 , 60 ) . I .H .C r i ş an , a abordatproblema t ipolog ie i pumnale lor di n T r a n s i l v a n i a ( I . H . C R I Ş A N , O ¬m a g i u . . . , p . 1 1 7 -1 2 9 ) , îh t imp c e V.Mih ăi l e scu-Bî r l iba a r e a l i z a tace laş i lucru pentru o parte di n pumnale le descoper i te pe t e r i t o r i u l Moldove i ( V . M I H A I L E S C U - B I R L I B A şi I L I E U N T A R U , l o c . c i t ,p . 4 4 8 - 4 5 1 ) .

71 I n c i f r a de 52 de exemplare nu es t e cup r ins şi exemplarul delà N ă -s a l , d eoa r ece l i p s ind u - i terminaţia mînerului este greu de p r e c i z a tc ă r e i grupe t i p o l og i c e î i aparţ ine.

72 V e z i V L A D I M I R D U M I T R E S C U , o p . c i t . , f i g .4 1 7, 4 1 9 , 4 2 0 .73 M . R U S U , îh ArhMold , I I - I I I , 1 9 6 4 , p.243, nota 2 0 ; M.MACREA şi

C . K A C S O , S t u d i i - S atu M ăre , 1972 , p l . X X l / 1 4 .74 V L A D I M I R D U M I T R E S C U , o p . c i t . , f i g . 4 2 0 , m ai ales exemplarul de

l a Şimleul S i l v a n i e i .75 A L . V U L P E , o p . c i t . , p . 6 1 .76 D . B E R C T U , A r t a t r a c o - g e t i c ă . . . , p . 2 4 ş i u r m . ; C . B U Z D U G A N ,

o p. c i t . , p . 7 3 şi u r m .77 V . V a s i l i e v afirmă că săgeţi le de aces t t i p apar îh a doua jumătate

a s e c a i V I -l e a î . e .n . ş i se răsp îhdesc r ap id , înlocuind pînă las f î rş i tul a c e s t u i s e c o l pe c e l e de formă ovală ( V A L E N T I N V A S I L I E V ,î n A M N, I I I , 196 6 , p . 4 1 5 ) .

78 A L . V U L P E şi E U G . P O P E S C U , a r t . c i t . , p . 8 7 .79 A . M E L I U K O V A , A r h e o l o g hi i a S S S R , f a s c . D l - 4 , M osc o v a, 1 9 6 4, p.

51 , pl . 16/2 şi 1 8 / 2 .80 W . G I N T E R S , o p . c i t . , p . 3 3 .81 A . I . M E L I U K O V A , o p . c i t . , p . 4 7 -4 9 .82 A L . V U L P E , o p . c i t . , p . 6 1 .

83 W . G I N T E R S , o p . c i t . , p . 4 0 - 4 5 .84 N . F E T T I C H , - J u b i l e u l Muz e ul ui di n S f . G h e o r g h e , 1 9 2 9 , p .3 5 5 .85 A . I . M E L I U K O V A , o p . c i t . , p .49 ş i u rm. A c e s t e i pă re r i i s e r a

l iază ş i V . V A S I L I E V , o p . c i t i , p .41 5 şi l i r m .86 A . I . M E L I U K O V A , p.51 , 6 0 .87 P e baza analog i i lor per fecte d intre pumnalul de l a Batoş ş i c e l de

l a F r a t a , V . V a s i l i e v propune datarea ce lu i din urmă tot îh s e c . a lV I - l e a î . e . n . ( V . V A S I L I E V , o p . c i t . , p. 41 5) .

269

www.mnir.ro



88 Ac east ă le gătură st i l ist ică se spri j ină m ai c u seamă pe analogi i led in t r e ornamente l e geomet r i ce de pe pumnalul c u antene de laC u r t e a de Argeş şi ornamentaţia c e r a m i c i i di n cul tura Basarab i( v e z i V L A D I M I R D U M I T R E S C U , fn " D a c i a " , N . S . , X I I , 1 9 68 . f i e .2 6 / 1 , 3 şi 28/1 ) - K

89 A . I . M E L I U K O V A , S A , X X I I , 1 9 5 5 , p .246 ş i urm .90 I b i dem, p .249 .

91 D O R I N P O P E S C U , fn S C I V , I X , 1 , 1958 , p . 3 0 ; " D a c i a " , N . S . , V I ,

1 9 6 2 , p .444 ş i u rm .92 A L . V U L P E , o p . c i t . , p .6 0 -6 1 .

93 D . B E R C I U , A r t a t r a c o - g e t i c ă . . . , p . 1 0 - 2 4 ; C . B U Z D U G AN , o p . c i t . ,p . 7 0 - 7 4 .

P OI GN AR DS H A L L S T A T T I E N S R É C E N T S DANS L E T E R R I T O I R E D E L A ROUMANIE

- Résumé -

A l a sui t e de découvertes for tui tes , mais surtout de r e c h e r c h e ssisté mat iques, qui ont assuré une vas t e e t complexe documentat ion,l ' é l abo ra t i on d'une oeuvre d ' ensemble concernant l e s poignards hal ls -t a t t i e n s récents découverts en Roumanie , e s t devenue aujourd ' hui poss i b l e e t n éc es s a i r e .

F a i s a n t l e r éper to i re de tous l e s po ig nard s, autant ce ux connusde la l i t térature de spéc ial i té a i n s i que les inédits, on a établi q u ' i le x i s t e aujourd 'hui 52 di f férents points géographiques dans lesquels ona déco uvert , i so lé s ou en g roupe , 73 po ignards .

L ' éxamination des découvertes de poignards permet l a cons t a t a

t i o n que c e s armes sont répendues sur tout l e t e r r i t o i r e de laRoumanie,comprenant l a Moldav ie , l a zone souscarpat ique de l a Va lach i e et del 'O l t én i e , une par t i e de l a T r a n s y l v a n i e e t dans une mesure plus p e t i t e l a Dobroudja. Pour t an t , pour l e moment on peut tracer quelqueszones d 'une densité plus grande en découvertes de ce t ype : l a zone del a P l a i n e de l a J i j i a Supé ri eur e, l a Dépress ion de Neamţ, l a Pla teauC e n t r a l de l a Moldav ie , l a zone souscarpat ique de l a V a l a c h i e d e l ' O l t e n i e e t c e l l e du bass in supérie ur du Mure ş.

De s découvertes s im i l a i r e s dans l e s plaines nord-pontiques P o -d o l i e , S l o v a q u i e , l a P l a i n e de la T i s a , S e r b i e , n o r d - e s t de l a Bulgar i e é larg issent l ' a i r e de di f fus ion d e c e s pièces au delà du t e r r i t o i r e

de l a Roumanie .L e s poignards hal lstat t iens récents de Roumanie proviènnent en

exclusivité de tombes i so lées , de groupes de tombes et de nécropole s.

Ceux découverts en Tr ansy l v an i e sont e n l i a i son , dans l a majorité des

découvertes a ve c l ' i n v en t a i r e des sépultures planes d'inhumation.Dans

une situati on semblable sont aus si ceux de Mol davi e, exc ept io n font

ceux de Bîrseş t i découverts dans des sépultures tumulaires d ' inc inér a t i o n . E n échange l e s poignards de la région souscarpat ique de la

270

www.mnir.ro



Va lach i e et de l 'O l téni e ont été découverts r i e n que dans des sépultu-

r e s tumula ires d ' inc inérat ion.

On constate que le nombre des poignards en Ter surpasse ceux

fa i ts en bronze ou en bronze et fer.

Pour établ ir le schéma typologique l 'auteur est pa r t i des carac-

tér ist iques p r i n c i p a l e s des parties constitutives des poignards et, en

p r em i e r l i e u , de la t ermina ison du poignée qu i le rôle déterminant,

l e s autres éléments présentant des fluctuations d ' u n cas à l ' a u t r e . En

fonct ion de ce s caractér ist iques, les poignards sont divisés en t r o i sgroupes ty polog iques: A , B , C . Chaque groupe typologique a , à son tour,

p lus i eures va r i an t es , en fonct ion de la poignée , et de sa terminaison,

de ce r ta ines caractér ist iques de la garde et de l a l ame. En faisant l a

compara ison de s poignards découverts dans les c inq différentes zones

on constate que ces p i e c e s ne peuvent pas être séparées. Par con t re ,

l eu r s analog ies l e s approchent en l e s constituant dans un tout unitaire.

E n même temps on observe que le s t ro i s groupes typologiques ne sont

pas fermés hermétiquement, dans l e cadre de chaque unité se trouvent

des poignards avec de s éléments structuraux qui grav i ten t vers un ou

l ' a u t r e groupe . Tous c e s éléments qui l i en t en t re eux l e s découvertes

des dif férentes zones et des dif férents groupes ty polo giques constit uentl ' éxpress ion de l 'uni té cul ture l -chrono log ique de s poignards décou

v e r t s en Roumanie .

Quelques poignards portent, surtout s ur l e s poignées et su r l eur

t e r m i n a i s o n , de s ornements géométriques ou a n i ma l i e r s . L e s motifs

ornementaux géométriques les plus simples sont exprimés, d'habitude,

à l ' a i d e de l i g n e s t r a n sv e r sa l e s ou parall èl es combinées avec de s r a n

gées de points ou bandes de pare i l l es l i gnes . Ma is i l ex is te auss i de s

exempla i res avec une r i c he ornementat ion , qui cons i s t e de bandes de

l i gnes paral lè le s ou brisée s en angle, combinées avec de s t r i ang l es

nattés en j on c s et de rhombes success i f s . L e s ornements animal iers,

par fo is d ' une évidence simplicité, autre fois d ' une grande complexité

Reproduisent , schématiquement ou d'une façon na tura l i s t e , de s f igures

de se rpen ts , de s oiseaux de p r o i e , de s animaux sauvages ou de s p a r

t i e s de c e a u x - c i .

C ' e st intéressant de soul igner l e fait que le s poignards appar

tenant à dif férents groupes ont été déc ouverts dans le même contexte

archéolog ique. Par tan t de ce s constatat ions on appréci e qu'une di f fé

r e n c e chronolog ique entre l e s t ro i s groupes ty pologiques ne peut pas

êt re démontrée. E n échange, on observe que, p r i s en ensemble, i n

différemment du type auquel i l s appartiennent l e s poignards hal lstat-

t i e n s récents découverts en Roumanie s ' éche lonnent chronolog ique

ment sur une période de temps d ' à pe u près deux cents ans compr ise

en t re l e s V T e - V e s i è c l e s a v .n . è .

L a f i l i a t ion avec l ' âge du bronze et l e s ét apes hallstattiènnes

antér ieures, poursuiv ie à voie typologique et sty l i s t ique démontre

l ' o r i g ine l o in ta ine e t l a longue évolution de c e s armes. Atteignant

l ' apogée au Hal ls ta t t réc ent , i l s deviènnent trè s r a r e s v e r s l a fin de

c e t t e période pour qu 'à l 'époque L a Tène i l s d i spa ra i ssen t . L a d i f f u -

271

www.mnir.ro



s ion de s poignards s ur un grand éspace et la diversité de s formes

l a i s s e n t en t r e vo i r l ' éx i s tence de p lus ieurs a te l i e rs e t , impl ic i tement,

un grand nombre d ' a r t i san s . D ' i c i on peut déduire que, tout au moins

pour une bonne p a r t i e , l e s poignards découverts en Roumanie ont été

t rava i l lés par des art i sans locaux.

Du point de v ue ethnique à base des ornements et de l a p ro v e

nance d 'un grand nombre d 'éxempla ires des sépultures d' incinération,

donc spécif iquement gètes, l a majorité des poignards e st attribuée à

l a population locale.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - L a diffusion de s poignards hallstatt iens récents su r le t e r r i

t o i r e de l a Roumanie: I . L a zone de l a Steppe de l a J i j i a S u

pér ieure : 1 - Cr is t ineş t i ; 2 - Hil işeu; 3 - Ză iceş t i . I I .

L a Dépress ion de Neamţ: 4 - Văra tec ; 5 - Agapia ; 6 - G h i n dăoani; 7 - P e t r i c a n i ; 8 - Bouren i ; 9 - Miros lăveşt i ; 10 -

Muncelu de S u s . I I I . L a zone de l a P la t e - f o rme Cent r a l e del a Moldavie : 11 - Dumeşti; 12 - Bîcu; 13 - C o m a r n a ; 1 4 - C o z i a ; 15 - Ghermăneşti ; 16 - Dăneşti ; 17 - Rădeni; 18 - Nă

neşt i ; 19 - V a s l u i ; 20 - Huşi; 21 - Găiceana; 22 - S u s e n i ;23 - Mînzăteşt i ; 24 - Bălăbăneşti ; 25 - Găneşti ; 26 - B u c i u m e n i ; 27 - Măcişen i ; 28 - B î r s e ş t i ; 29 - Medgidia. I V . L a

zone Souscarpa t ique de l a Va la ch i e et de l 'O l t én ie :30 - P l o i eş t i T r i a j ; 31 - C u r t e a de A r g e ş ; 32 - T i g v e n i ; 33 - C e

p a r i ; 34 - F e r i g i l e ; 35 - B ra şov . V . L a zone du Mureş S u

pér i eur : 36 - A r g h i t a ; 37 - Şaroş; 38 - B r a t e i ; 39 - Te iuş ;40 - B e n i c ; 41 - A i u d ; 42 - Mirăs lău; 43 - Ciumbrud; 44 -

Cipău; 45 - C r i s t e ş t i ; 46 - Batoş ; 47 - Posmuş; 48 - M ă r i şe lu ; 49 - Năsa l ; 50 - Gădăl in; 51 - F r a t a ; 52 - A r a d .

F i g . 2 . - P o igna rd s ha l l s t a t t i ens récents de Roumanie: 1 , 2 - Cris teş t i ;3 - Posmuş; 4 - Ciumbrud; 5 - Rădeni; 6 - Te iuş ; 7 - A g a p i a .3 - b r o n z e ; 1-2, 4 ,7 - f e r .

F i g . 3 . - Po ignards ha l ls ta t t i ens récents de Roumanie: 1 - C o z i a ; 2 -

T i g v e n i ; 3 - Medgid ia . 3 - bronze;1 , 2 - f e r .

F i g . 4 . - P o igna rd s ha l l s t a t t i ens récents de Roumanie: 1-2 - C u r t e a de

A r g e ş ; 3 -4 - F e r i g i l e ; 5 - A r a d . 2 - bronze e t f e r ; 1 , 3 - 5 -

f e r .

F i g . 5 . - Poignards ha l lstatt iens récents de Roumanie: 1 - Găiceana; 2 -Bîcu ; 3 - A r c h i t a ; 4 - Gădăl in. 1-4 - fe r.

F i g . 6 . - Po ignards ha ls ta t t i ens récents de Roumanie: 1 - F e r i g i l e ; 2 -

Şaroş; 3 - Văra tec ; 4 - B r a t e i ; 5 - Comarna ; 6-8 - A i u d ; 9 -B î r s e ş t i . 1 -9 - f e r ,

F i g . 7 . - Po ignards ha l ls ta t t i ens récents de Roumanie: 1,4 - Bîrseş t i ;2 - Năneşt i ; 3 - B ra şov ; 5 - F r a t a ; 6 - Năsa l ; 7 - S u s e n i ;8 - B o u r e n i ; 9 - Ghindăoani; 10 - F e r i g i l e . 1-10 - f e r.

272

www.mnir.ro



F i g . 8 . - P o igna rd s ha l l s t a t t i ens récents de Roumanie: 1 - Ci pău; 2 -Bat oş; 3 - Măcişeni ; 4 - B e n i c ; 5 - A iud ; 6 - Hil i şeu; 7 -8 -Zăic eşt i ; 9.-10 - Crist i neşt i ; 11 - Bîrse şt i . 1-11 - f e r.

F i g . 9 . - P o igna rd s ha l l s t a t t i ens récents de Roumanie: 1 - Ci pău; 2 -Mînzăte şt i ; 3 - P e t r i c a n i ; 4 - Mi răslău. 1-4 - f e r.

F i g . 1 0 . - L e schéma typologique de s pognards ha l lstatt iens récents dut e r r i t o i r e de l a Roumanie: A . Pognards avex l a massue aubout du poignée ; B . Poignards avec l a poignée t erminée par une

b a r r e t r a n s v e r s a l e ; C . Po ignards avec l a poignée terminéea v e c de s antennes .F i g . 1 1 . - L e s p r i n c i p a l e s carac tér i s t iques des poignards ha l lstatt iens

récents de sur l e t e r r i t o i r e de l a Roumanie .F i g . 1 2 . - L e s p r i n c i p a l e s carac tér i s t iques des poignards ha l lstatt iens

récents de sur l e t e r r i t o i r e de l a Roumanie .

273

i

Cercetari Arheologice II 1976 08 Buzdugan Pumnale Hallstattiene

Documents