Metodologia investigarii infractiunilor de coruptie CUPRINS: 1. CAPITOLUL I. Consideratii generale Sectiunea I - Explicatii preliminare Sectiunea a II-a - Aspectele comune ale infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul Sectiune a a III-a -Istoric privi nd reglementarea infra ctiun ilor de coruptie in dreptul penal roman 2. CAPITOLUL II. Pa rt ic ul aritati metodologice pr ivind investigarea criminalisti ca a infractiunii de luare de mita Sectiunea I -Aspecte de drept penal si procesual penal Sectiunea a II-a -Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea infractiunii de luare de mita Sectiunea a III-a -Activitatile care se intreprind pentru administrarea probelor3. CAPITOLUL III. Pa rt ic ul aritati metodologice pr ivind investigarea criminalisti ca a infractiunii de dare de mita
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul2[2], cu toate ca se diferentiaza
de celelalte infractiuni din aceasta categorie mai cu seama prin caracteristicile
elementului material, care in esenta consta in traficarea atributiilor specifice
functiei detinute in schimbul unor foloase sau specularea in aceleasi scopuri ainfluentei pe langa unii functionari. De fapt, legea penala nu consacra in nici una
din dispozitiile sale incriminatoare termenul de "coruptie" ori "infractiuni de
coruptie" atunci cand face referire la infractiunile mentionate. Termenul s-a impus
in vorbirea curenta ca desemnand apucaturile necinstite ale unor functionari de a
obtine pe cai ilicite diverse sume de bani ori alte avantaje, profitand de functiile
cu care au fost investiti in cadrul organizatiilor de stat sau publice 3[3]. Intrucat
coruptia in perioada pe care o parcurgem cunoaste o accentuare fara precedent,
legiuitorul a fost nevoit sa intervina prin sporirea pedepselor si prin prevederea
unor variante agravante in functie de calitatea faptuitorului la infractiunile de
coruptie. Este vorba de infractiunile de luare de mita, dare de mita, primirea de
foloase necuvenite si traficul de influenta.4[4]
In vederea stavilirii fenomenului coruptiei, in Romania au luat fiinta o serie
de organisme cu scopul de a actiona pentru combaterea acestuia. Acesteorganisme se prezinta sub forma unor comisii la nivelul Parlamentului Romaniei,
pentru investigarea unor abuzuri sau cazuri de coruptie, semnalate in anumite
domenii ale vietii sociale.
De asemenea, au fost infiintate anumite structuri permanente care
actioneaza in cadrul diferitelor autoritati publice. Astfel a fost infiintata Directia
de supraveghere si control vamal, care functioneaza in cadrul Ministerului de
2[2] Codul penal al Romaniei cu modificarile aduse prin Legea 140 / 1996, in titlul VI "Infractiuni care aduc
atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de legi", cap. I, "Infractiuni de serviciusau in legatura cu serviciul".
3[3] Text preluat din V. Berchesan -Metodologia investigarii infractiunilor, Ed. Paralela 45 -Pitesti, 2000.
4[4] Codul penal al Romaniei, art. 254-257, cu modificarile aduse de Legea 140 /1996.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Finante. De mentionat ca pe baza prevederilor Constitutiei a fost infiintata Curtea
de Conturi cu importante atributii in domeniul verificarii modului in care se
administreaza si gestioneaza averea publica sau de interes public.
Infractiunile ce fac obiectul prezentei lucrari nu numai ca au acelasi obiect
juridic generic, dar au si o stransa inrudire in raport cu obiectul lor juridic special
si anume valoarea sociala nemijlocit pusa in pericol prin activitatea faptuitorului.
Literatura de specialitate evidentiaza in unanimitate ca, in functie de obiectul
juridic special, trebuie sa se tina cont atat la stabilirea gradului de pericol generic,
cat si la determinarea gradului de pericol social al fiecareia din infractiunile ce
apartin acestei subdiviziuni in grup5[5].
Trebuie remarcat ca la infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul
lipseste - de foarte multe ori -obiectul material.
Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunilor de serviciu sau in legatura
cu serviciul este persoana care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de
legea penala. La aceste infractiuni subiectul activ (autorul) este calificat, adica
este o persoana cu o anumita calitate, aceea de "FUNCTIONAR PUBLIC" sau de
"FUNCTIONAR". Aceasta calitate trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei,
dobandirea ulterioara nu confera functionarului calitatea de autor, dupa cum
pierderea ei nu-i modifica situatia in raport cu existenta infractiunii de serviciu pe
care a comis-o cand avea aceasta calitate.
Prin "FUNCTIONAR PUBLIC"6[6] se intelege orice persoana care
exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, oinsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati publice,
5[5] Desprinsa din fascicolul valorilor ce formeaza obiectul juridic generic. (N.A.)
6[6] Codul penal al Romaniei, art. 147, al. 1, coroborat cu art. 145 (cu modificarile aduse de L. 140 /1996)
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Prin urmare, calitatea de "functionar", spre deosebire de functionarul
public, o are si persoana sau salariatul care exercita o insarcinare in serviciul unei
alte persoane juridice decat cele prevazute in art. 145, Cod penal. Aceste persoane
juridice pot fi cu caracter patrimonial -societati comerciale, societati sau asociatiiagricole, etc. -sau cu scop nepatrimonial -sindicate, uniuni de scriitori, artisti
plastici, compozitori, organizatii sportive, fundatii, etc.
Introducerea in Codul penal13[13] a categoriei de "functionari", alaturi de
aceea de "functionari publici", ajuta la impartirea din punct de vedere al legii
penale, a salariatilor in doua categorii distincte si anume: una a salariatilor
functionari publici si alta a salariatilor functionari, impartire impusa de
necesitatea de a diferentia tratamentul penal dupa calitatea salariatilor 14[14]. Asa
de exemplu, raspunderea penala pentru infractiunile de abuz in serviciu, neglijenta
in serviciu, purtare abuziva pentru functionarii publici se extinde si asupra
functionarilor, in acest caz insa maximul pedepsei se reduce cu o treime15[15].
Desi, de regula, infractiunile in legatura cu serviciul, nu pot fi comise decat
de un subiect calificat, exista si unele infractiuni care pot fi savarsite de orice
persoana care indeplineste conditiile raspunderii penale16[16].
Tot ca o trasatura comuna a infractiunilor de serviciu sau in legatura cu
serviciul o reprezinta posibilitatea savarsirii lor in oricare din formele participatiei
penale, cu conditia ca in cazul coautoratului toti autorii sa aiba calitatea ceruta de
lege, instigatorii si complicii pot fi orice persoane, dar in situatia in care
13[13] prin Legea 140 /1996
14[14] In acelasi sens, Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, s.a. "Drept penal" -Partea speciala, Ed. Europa Nova,
Bucuresti, 1999.
15[15] Codul penal al Romaniei, art. 258 (asa cum a fost modificat prin L. 140 /1996)
16[16] De exemplu, infractiunea de dare de mita sau traficul de influenta.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
prevedea, de pilda, ca mituitorul era aparat de pedeapsa chiar si atunci cand
denunta fapta autoritatilor dupa pornirea procesului penal, cu exceptia cazului
cand procesul penal era pornit chiar impotriva sa. Legea penala in vigoare nu a
mai mentinut aceasta dispozitie, socotind ca denuntul duce la exonerarea deraspundere penala numai cand organele de urmarire penala nu au fost sesizate pe
alta cale de savarsirea actiunii. S-a socotit, pe buna dreptate, ca din moment ce
organul de urmarire penala s-a sesizat in alt mod, contributia mituitorului ce
denunta ulterior fapta este irelevanta, prin tardivitatea ei, pentru buna desfasurare
a procesului penal si inlaturarea raspunderii penale33[33].
Si infractiunea de primire de foloase necuvenite a fost incriminata prima
oara in dispozitiile Codului penal de la 193634[34], reglementarile actualei legi
penale fiind asemanatoare, dar primind o denumire corespunzatoare35[35].
Caracterul de noutate il constituie prevederea potrivit careia banii, valorile si orice
alte bunuri se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la
plata echivalentului lor banesc36[36].
In sfarsit, dispozitiile legale actuale care incrimineaza infractiunea de trafic
de influenta isi au corespondentul atat in dispozitiile Codului penal de la
186437[37], cat si in prevederile legii penale de la 1936 38[38]. Textul din actualul
cod are o redactare mai concisa, in sensul restrangerii notiunii de "functionar". De
asemenea nu mai este considerat trafic de influenta fapta persoanei care
33[33] In acelasi sens, vezi lucrarea colectiva "Noul Cod penal si Codul penal anterior" -Prezentare
"prevalandu-se de o pretinsa insarcinare din partea unei persoane oficiale, cere
unei autoritati sa faca sau sa nu faca un act in cadrul atributiilor sale", o asemenea
fapta putand, dupa caz, intruni elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in
serviciu, inselaciune, uzurpare de calitati oficiale, etc., modificarile aduse recentCodului penal, respectiv Legea 140 / 1996 prevede sanctiuni la infractiunile de
coruptie, dupa cum urmeaza:
Art. 254, Cod penal, luarea de mita, se pedepseste la alineat 1, cu
inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, iar la alineatul 2, fapta
prevazuta in alineatul 1, daca este savarsita de catre un functionar cu atributii de
control, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 255, Cod penal, darea de mita, pedeapsa ramane neschimbata,
ea fiind de la 6 luni la 5 ani;
Pentru infractiunea de primire de foloase necuvenite, prevazuta de
art. 256 Cod penal, pedeapsa se modifica de la 6 luni la 3 ani, la inchisoare de la
6 luni la 5 ani;
Art. 257, Cod penal, privind infractiunea de trafic de influenta, se
modifica de la inchisoare de la 2 la 7 ani, la pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani;
Conform Legii nr. 78 / 2000, infractiunile de coruptie se sanctioneaza
astfel:
Art. 6: Infractiunile de luare de mita, prevazuta la art. 254 din
Codul penal, de dare de mita, prevazuta la art. 255 din Codul penal, de primire de
foloase necuvenite, prevazuta la art. 256 din Codul penal si de trafic de influenta,
prevazuta la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.
Art. 7 :
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
1. fapta de luare de mita, prevazuta la art. 254 din Codul penal, daca a
fost savarsita de o persoana care, potrivit legii, are atributii de constatare sau de
sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a
infractiunilor, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la art. 254, alin. 2 din Codul penal privind savarsirea infractiunii de catre un functionar cu atributii de control.
2. fapta de dare de mita savarsita fata de una dintre persoanele prevazute
la alin. 1 sau fata de un functionar cu atributii de control se sanctioneaza cu
pedeapsa prevazuta la art. 255 din Codul penal al carei maxim se majoreaza cu 2
ani.
3. infractiunile de primire de foloase necuvenite si trafic de influenta,
daca au fost savarsite de una dintre persoanele mentionate la alin. 1 si 2, se
sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la art. 256 din Codul penal, respectiv art. 257
din Codul penal, al carei maxim se majoreaza cu 2 ani.
Art. 8 -Prevederile art. 254 -257 din Codul penal se aplica si
managerilor, directorilor, administratorilor si cenzorilor societatilor comerciale,
companiilor si societatilor nationale, ai regiilor autonome si ai oricaror alti agenti
economici.
Art. 9 -In cazul infractiunilor prevazute in prezenta sectiune, daca
sunt savarsite in interesul unei organizatii, asociatii sau grupari criminale ori al
unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor
comerciale internationale ori schimburile sau investitiile internationale, maximul
pedepsei prevazute de lege pentru aceste infractiuni se majoreaza cu 5 ani.
De asemenea, este de remarcat faptul ca prin infiintarea Sectiei de
combatere a coruptiei si criminalitatii organizate prin Legea nr. 78 / 2000, s-a
incercat eficientizarea luptei statului impotriva acestui adevarat flagel al lumii
contemporane, asociat tot mai frecvent cu crima organizata.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
organizate, constituindu-se, in felul acesta, o banca de date in domeniul faptelor
de coruptie si al criminalitatii organizate.
Tot prin Legea nr. 78 / 2000, se incrimineaza infractiunile asimilate
infractiunilor de coruptie:
Art. 10 : Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor
drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau
pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite:
-Stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea
comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau oautoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de
privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinand
autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a
acestora, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de
gestionare.
-Acordarea de credite sau subventii cu incalcarea legii sau a normelor de
creditare, neurmarirea, conform legii sau a normelor de creditare, a destinatiilor
contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante.
-Utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru
care au fost acordate.
Art. 11 :
1. fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii
primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent
economic privat, de a indeplini pentru aceasta vreo insarcinare, de a intermedia
sau de a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Art. 17: in sensul prezentei legi, urmatoarele infractiuni sunt in legatura
directa cu infractiunile de coruptie sau cu infractiunile asimilate acestora,
prevazute la art. 10-13:
1. tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute
in sectiunile a 2-a si a 3-a, precum si favorizarea persoanelor care au comis o
astfel de infractiune.
2. asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni prevazute in sectiunile
a 2-a si a 3-a sau la pct. 1 din prezentul articol.
3. falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneiadintre infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsite in realizarea
scopului urmarit printr-o asemenea infractiune.
4. abuzul in serviciu contra intereselor publice, savarsit in realizarea
scopului urmarit printr-o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a.
5. infractiunile de spalare a banilor, prevazute in Legea nr. 21 / 1999
pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, atunci cand banii, bunurile sau
alte valori provin din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a
3-a.
6. contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni
prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsita in realizarea scopului urmarit
printr-o asemenea infractiune.
7. infractiunile prevazute in Legea nr. 87 / 1994 pentru combaterea
evaziunii fiscale, savarsita in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a
si a 3-a.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
primite de el43[43]. Potrivit unei alte pareri -predominante in literatura juridica
-infractiunile de coruptie nu au, de regula, obiect material44[44].
Personal, impartasesc opinia45[45] potrivit careia infractiunile de coruptie
nu au obiect material, nici chiar in mod exceptional. Criticile aduse opiniei
potrivit careia obiect material al infractiunii de luare de mita ar fi banii ori alte
foloase, constau in faptul ca se confunda obiectul material al infractiunii de luare
de mita cu obiectul mitei, cele doua notiuni fiind total diferite. Ar mai fi de
observat ca exemplele date de unii autori, spre a justifica afirmatia lor ca, desi de
regula, luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase materiale necuvenite si
traficul de influenta nu au obiect material, pot exista si unele cazuri de exceptie
-nu sunt edificatoare in acest sens. S-a sustinut ca atunci cand functionarul a
efectuat actul pentru a carui indeplinire a primit mita, daca acest act priveste un
obiect material, acesta devine obiectul material al infractiunii de luare de mita (de
exemplu, coletul pentru a carei remitere cu prioritate, factorul posta a pretins si a
primit mita)46[46]. Acest punct de vedere nu este intemeiat47[47] deoarece nu
actele facute de functionar in favoarea mituitorului sunt actiunile tipice ale luarii
de mita -pentru a se putea afirma ca bunurile asupra carora poarta materialitateaactiunilor lor o constituie obiectul material al infractiunii -ci faptele de pretindere,
primire a acestora sau de acceptare ori nerespingere a promisiunii. Sau numai
daca aceste fapte ar purta asupra unui bun -operand fizic asupra lui, expunandu-l
43[43] O.A.Stoica, op.cit. pag. 247,249,250; M.C.Ardeleanu "Unele aspecte ale infractiunii de luare de mita in
forma continuata", in R.R.D. nr. 12 / 1981, pag. 41-45; A.N.Trainiu, "Teoria generala a continutului infractiunii",Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1959, pag. 166.
44[44] S.Kahane "Explicatii teoretice ale codului penal roman", vol. IV, Partea speciala, Ed. Academiei Romane,
Bucuresti, 1972, pag. 130, 139, 147, 153; O.Loghin, Tudorel Toader "Drept penal roman" Partea speciala, Casade editura si presa Sansa, Bucuresti, 1994, pag. 345; Aneta Grigorovici "Infractiuni de serviciu sau in legatura cu
serviciul" Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976, pag. 89.
unui pericol sau vatamandu-l, bunul respectiv ar putea prezenta obiectul material
al infractiunii de luare de mita. Explicatia este asemanatoare si in cazul potrivit
caruia "atunci cand folosul cuvenit consta in prestarea unei munci" -de exemplu,
repararea unui imobil, efectuarea de lucrari la instalatiile electrice, zugravireaunor incaperi -obiectul asupra caruia se efectueaza munca devine obiect material
al infractiunii48[48]. Astfel actiunea tipica -de pretindere - savarsita de subiectul
activ al infractiunii nu s-a exercitat asupra imobilului, instalatiei electrice,
incaperii, etc., ci s-a referit la prestatia reparatorului, electricianului, zugravului,
care nu poate constitui obiectul material al infractiunii de luare de mita, cu atat
mai mult cu cat nici nu are o existenta materiala.
Infractiunea de luare de mita este o infractiune cu subiect activ nemijlocit
calificat, acesta fiind un functionar in sensul art. 147, Cod penal 49[49].
In practica judiciara s-a retinut ca au calitatea de functionari si deci pot fi
subiecti activi ai infractiunii de luare de mita, printre altii:
cadrul didactic care primeste o suma de bani pentru a favoriza un
candidat la examen50[50].
Revizorul contabil care se intelege cu gestionarul ca sa nu
inregistreze plusurile, urmand sa imparta intre ei banii rezultati; revizorul va
raspunde pe langa complicitate la delapidare si pentru luare de mita51[51].
48[48] S. Kahane, op.cit., pag. 130;
49[49] A se vedea explicatiile date in cap. I, sect. 2.
50[50] Trib. Supr., sectia penala, dec. 1785 / 1992, in R.R.D. nr. 8 / 1993, pag. 65.
a) Pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii
trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase; prin "bani" se intelege atat
monedele metalice sau de hartie -romanesti sau straine, cat si titlurile de credit
public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor -emise de o institutie bancara sau de alte institutii de credit componente, precum si orice alte titluri sau
valori asemanatoare63[63]. Prin analogie cu dispozitiile legale ce incrimineaza
falsificarea banilor sau a altor valori opinam ca in cazul de mita elementul
material este indeplinit daca exista o moneda de orice fel sau titlu de credit sau de
plata care se poate face, public, proba valorii pecuniare pe care o exprima64[64].
La randul ei notiunea de "alte foloase" desemneaza orice fel de avantaje
patrimoniale, fiind lipsit de relevanta forma sub care se prezinta65[65].
b) Banii si celelalte foloase pretinse, primite sau promise sa fie
necuvenite. Altfel spus, acestea trebuie sa aiba un caracter de plata sau rasplata in
vederea efectuarii, neefectuarii, intarzierii indeplinirii, etc. a unui act precis
determinat, adica sa reprezinte un contraechivalent a unei conduite lipsite de
probitate a functionarului corupt.
c) Actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al luarii de
mita trebuie sa se situeze in timp anterior indeplinirii, neindeplinirii, intarzierii in
indeplinirea actului determinant privitor la indatoririle de serviciu ori contrar
acestor indatoriri.
In caz contrar, nu exista infractiune de luare de mita si eventual cea de
primire de foloase necuvenite.66[66]
63[63] Codul penal al Romaniei, art. 282.
64[64] In acelasi sens, V.Dongoroz, s.a., op.cit., pag. 376.
65[65] Infra.. Cap. II, sect. II, paragraf 4.
66[66] Codul penal al Romaniei, art. 256; vezi cap.IV, sect. I.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Dar, pentru existenta infractiunii, deci pentru intregirea elementului
material este necesar ca acesta sa fie alaturat urmarii imediate. In cazul luarii de
mita, primirea, pretinderea, nerespingerea sau acceptarea banilor sau altor foloase
necuvenite au ca urmare imediata crearea unei stari de pericol ce aduce atingerea bunului mers al activitatii unei unitati publice sau persoane juridice private, mai
exact al serviciului ce functioneaza in cadrul acestora concretizat in actiunea
lipsita de probitatea functionarului. In aceeasi ordine de idei, pentru existenta
infractiunii este absolut obligatorie stabilirea legaturii de cauzalitate intre actiunea
sau inactiunea faptuitorului si urmarea imediata produsa. In sfarsit, sub aspectul
laturilor constitutive ale infractiunii trebuie precizat ca luarea de mita nu poate fi
savarsita decat cu vinovatie si anume cu intentie directa67[67].
Aspecte procesuale
Pericolul social este ridicat si mai ales, frecventa infractiunilor de coruptie
au stat la baza unei prime modificari68[68] a continutului articolelor 69[69] din
Codul penal care reglementeaza luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase
necuvenite si traficul de influenta prin aceste modificari urmarindu-se in
principal, marirea pedepselor.
Pentru ca dreptul penal material sa-si atinga scopul, s-a apreciat ca este
necesar sa se instituie si o procedura speciala pentru urmarirea si judecarea
acestor fapte. In acest sens, prin Legea nr. 83 / 21 iulie 1992 s-a reglementat
procedura urgenta de urmarire si judecare a infractiunilor de coruptie mentionate
mai sus.70[70]
67[67] Infra., cap.II, sect. II.
68[68] Prin Legea nr. 65 din 8 iulie 1992.
69[69] Codul penal al Romaniei, art. 254, 255, 256, 257.
70[70] M.Apetrei, "Procedura urgenta de urmarie pentru unele infractiuni de coruptie". Analele Academiei de
Politie "Al.I. Cuza", anul II, 1994, pag. 42.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Potrivit acestei legi speciale71[71], procedura de urgenta se realizeaza prin
doua modalitati. Cand aceste infractiuni sunt flagrante se urmaresc potrivit
procedurii speciale de urmarire a unor infractiuni flagrante, singura conditie
necesar a fi indeplinita pentru ca aceasta procedura speciala sa fie aplicabila priveste constatarea ca infractiunea de coruptie concret savarsita sa fie flagranta,
nefiind necesara indeplinirea cumulativa a conditiilor 72[72] ca infractiunea sa fie
flagranta, pedeapsa prevazuta de lege sa fie mai mare de 3 luni si cel mult 5 ani si
sa fie savarsita in municipii, orase, mijloace de transport in comun, balciuri,
targuri, porturi, aeroporturi sau gari, precum si in orice loc aglomerat. Desi
ultimele modificari ale legii penale73[73] au REDUS aplicabilitatea procedurii
speciale de urmarire a unor infractiuni flagrante deoarece s-au marit mult
pedepsele in timp ce conditiile prevazute de art. 466 Cod de procedura penala au
ramas neschimbate74[74], acest lucru nu afecteaza aplicabilitatea procedurii
prevazute de Legea 83/1992 tocmai datorita faptului ca nu se cer indeplinite
conditiile art. 466, Cod procedura penala.
Daca infractiunile de coruptie nu sunt flagrante, urmarirea se desfasoara
potrivit procedurii obisnuite, dar cu o anumita operativitate, respectiv in termende 10 zile de la data sesizarii organului de urmarire penala, cu posibilitatea unor
prelungiri prevazute de lege.75[75]
71[71] Legea nr, 83 /21 iulie 1992.
72[72] Codul de procedura penala al Romaniei, art. 466.
73[73] Legea 140 / 1996 privind modificarea si completarea Codului penal al Romaniei.
74[74] Cu toate ca prin Legea 141/1996 s-au modificat unele prevederi ale Codului de procedura penala.
75[75] Legea 83/1992, art. 2, al. 1.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Mentionam ca, prin Legea nr. 42 /1991, care a modificat si completat
Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati
comerciale ilicite, s-a prevazut, in art. 5 ca infractiunile de luare de mita, trafic de
influenta si primirea de foloase necuvenite, comise de agentii constatatori,organele de urmarire penala sau de judecata a faptelor ce constituie contraventii
sau infractiuni prevazute de prezenta lege, se pedepsesc in conformitate cu
dispozitiile art. 254, 256, 257 din Codul penal, minimul si maximul pedepselor
majorandu-se cu cate doi ani. Deci calitatea de faptuitor al infractiunii de luare de
mita o pot avea si persoanele amintite anterior in situatiile concrete, mentionate.
Organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca negasind situatia
reglementata de art. 5 din Legea nr. 42 / 1991 pentru a face incadrarea juridica
corecta a faptei, intrucat functionarii cu atributii de control savarsesc infractiunea
de luare de mita, prevazuta de art. 254, alin. 2, Cod penal, cu exceptia celor
chemati sa constate contraventiile si infractiunile prevazute de legea nr. 42 /1991,
precum si pentru care se vor aplica dispozitiile speciale ale art. 5 din Legea nr.
42 / 1991.
Legea nr. 78 /2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea
faptelor de coruptie, prevede categoriile de persoane carora li se aplica legea mai
sus mentionata:
a) care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost
investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice.
b) Care indeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o functie sauo insarcinare, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta,
in cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societatilor comerciale,
companiilor nationale, societatilor nationale, unitatilor cooperatiste sau al altor
agenti economici.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Lamurirea activitatii ilicite constituie sarcina principala a investigarii,
aceasta impreuna cu calitatea faptuitorului -constituind conditia de baza pentru
existenta infractiunii, cu alte cuvinte, organele de urmarire penala trebuie sa
stabileasca in ce a constat actiunea faptuitorului, respectiv intr-o fapta comisiva-pretindere, primire -ori intr-una omisiva, de genul acceptarii sau nerespingerii
promisiunii de bani sau alte foloase.
A primi inseamna a lua in posesie un obiect, care se inmaneaza, se
daruieste ori a incasa o suma de bani. A pretinde ceva inseamna a cere cuiva in
mod staruit, a formula o anumita pretentie. Pretinderea nu implica neaparat
satisfacerea pretentiei formulate de faptuitor. Acceptarea reprezinta acordul
explicit al faptuitorului la oferta de mituire. Nerespingerea promisiunii de bani sau
alte foloase ce nu i se cuvin de catre un functionar, inseamna a accepta implicit
(tacit) promisiunea de mituire. Este de remarcat ca legiuitorul a pus pe acelasi
plan nerespingerea promisiunii cu acceptarea acesteia, considerand ca
nerespingerea echivaleaza cu o acceptare tacita, functionarul fiind obligat sa
refuze sau sa denunte persoanele care desfasoara o activitate de corupere.
Tot sub aspectul activitatii ilicite, cercetarea trebuie sa clarifice daca
pretinderea sau primirea banilor sau altor foloase s-a facut in mod direct sau
indirect, adica printr-un intermediar sau mai multi.90[90] Literatura de
specialitate91[91] apreciaza ca sunt intrunite elementele constitutive ale luarii de
mita si in cazul in care folosul necuvenit a constat intr-un dar facut sotiei
functionarului si acesta afland despre el si scopul in care a fost dat, nu l-a restituit.
Desi sub aspectul existentei infractiunii nu prezinta nici o relevanta, modul in care
s-au realizat actiunile comisive sau omisive, acest lucru trebuie precis determinat
90[90] In mod similar se pune problema si in cazul acceptarii sau nerespingerii promisiunii.
91[91] V. Dongoroz, op.cit., pag. 132.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
pentru stabilirea intregii participatii penale, persoanele putand sa fie dupa caz
instigator sau complice.
In sensul art. 254 Cod penal, functionarul este autor al infractiunii de luare
de mita, fie ca realizeaza personal activitatea specifica laturii obiective a
infractiunii, fie ca o realizeaza prin intermediar, indirect. Nu va exista insa o luare
de mita daca, cererea de bani sau alte foloase, facuta prin intermediar, nu a ajuns
la cunostinta persoanei careia ii era adresata, ci s-a oprit la intermediar, care nu a
transmis-o acelei persoane. Desi prin activitatea sa, intermediarul infaptuieste
chiar actiunea constitutiva -pretinde, primeste, etc. -a infractiunii de luare de mita,
totusi aceasta activitate fiind prin vointa legii fapta autorului, nu poate fi
caracterizata, in ceea ce priveste pe intermediar, decat ca un act de ajutor, deci de
complicitate. Iata si un exemplu din practica fostului Tribunal Suprem92[92]: la
rugamintea unui coleg de munca, inculpatul a intervenit pe langa seful biroului
administrativ din cadrul intreprinderii la care lucrau toti trei, pentru ca acesta sa
inlesneasca dintai ocuparea unei camere in caminul de nefamilisti; cel solicitat
-condamnat in cauza pentru luare de mita a fost de acord, dar a pretins, prin
intermediul inculpatului, o suma de bani, care i-a fost inmanata tot prinintermediul acestuia. Intrucat a intermediat, prin aceasta inculpatul a inlesnit
primirea de catre functionar a unei sume de bani pentru a indeplini un act privitor
la indatoririle sale de serviciu, iar fapta sa intruneste elementele complicitatii la
infractiunea de luare de mita (nu trafic de influenta). Daca intermediarul a
conceput infractiunea de luare de mita si l-a determinat pe functionar sa o
savarseasca prin intermediul sau, el va cumula si calitatea de instigator, urmand sa
raspunda insa numai pentru instigare, intrucat aceasta absoarbe complicitatea.93
[93] In cazul in care mita ajunge la mituitor prin intermediari, care actioneaza
succesiv, intermediarii au calitatea de complici la infractiunea de luare de mita.
92[92] Trib. Supr., sect. pen.,dec. Nr. 1453/1983, CD., pag. 247, RRD. Nr. 6/1984, pag. 68.
De asemenea, organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca in ce a
constat actul cu privire la care s-a luat mita si daca acesta intra in atributiile de
serviciu ale functionarului in cauza. Prin urmare, trebuie sa se stabileasca daca
pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii de bani ori altefoloase s-au facut cu privire la un act determinant si daca s-au concretizat printr-o
activitate licita sau ilicita.94[94]
In cazul in care autorul infractiunii de luare de mita l-a constrans pe
mituitor sa-i promita, sa-i ofere sau sa-i dea bani ori alte foloase necuvenite,
pentru conturarea intregului tablou al activitatii ilicite, organele de urmarire
penala trebuie sa stabileasca, in concret, in ce s-a materializat constrangerea
invocata. Spre exemplu, constrangerea ar putea consta intr-o amenintare cu
desfacerea contractului de munca si trecerea in somaj, in refuzul incadrarii intr-o
anumita functie, netrecerea pe statele de premieri, etc.
Existenta infractiunii de luare de mita nu este subordonata vreunei conditii
privind locul si timpul savarsirii. Dar sub aspectul elementului material, pentru
dovedirea existentei infractiunii, organele de urmarire penala trebuie sa
dovedeasca faptul ca activitatea faptuitorului - pretinderea, primirea, acceptarea
sau nerespingerea promisiunii -a avut loc la un moment anterior indeplinirii,
neindeplinirii, intarzierii in indeplinirea actului determinant privitor la indatoririle
de serviciu ori unui act contrar acestor indatoriri.
Legat de activitatea ilicita a faptuitorului, atat literatura de specialitate cat
si practica judiciara au statuat ca infractiune de luare de mita se consuma in
momentul in care se realizeaza intelegerea dintre persoana care ofera si cea care
primeste mita; ea se consuma si prin simpla acceptare a promisiunii facute
functionarului sau prin nerespingerea unei atare promisiuni, predarea efectiva a
banilor sau altor foloase putand sa aiba loc si ulterior sau chiar sa nu se realizeze.
94[94] in cazul indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
un ultim moment cand pierduse calitatea de functionar, prin pensionare sau orice
alt mod.99[99]
3. Scopul activitatii infractionale
Intrucat legea conditioneaza existenta infractiunii de luare de mita de
urmarirea unui anumit scop, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca
daca faptuitorul a actionat sau nu cu intentie calificata in acest scop.
Este de mentionat in legatura cu "scopul" indicat in art. 254 Cod penal, ca
prin existenta infractiunii este suficient ca faptuitorul sa fi actionat in vederea
finalitatii respective, fiind indiferent daca acel scop s-a realizat sau nu. Scopulcaracteristic laturii subiective nu este cel de a obtine un folos material, ci acela de
a face, a nu face, etc., un act privitor la indatoririle de serviciu. Obtinerea unor
foloase ilicite reprezinta mobilul care il determina pe autor sa comita luarea de
mita.
In acest sens s-a pronuntat si instanta noastra suprema100[100] care avand
de solutionat recursul unui inculpat condamnat pentru luare de mita, a decis ca
fapt acestuia este un abuz in serviciu. Intr-adevar motiveaza Tribunalul Suprem
-fapta inculpatului, sef al unei sectii de tamplarie, de a fi pretins si primit, fara
drept diferite avantaje materiale de la muncitorii aflati in subordinea sa, sub
pretext ca datorita deplasarilor ce trebuie sa le efectueze pentru procurarea
materialelor, nu a fost in masura sa realizeze personal decat o productie mai
redusa, constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si
nu infractiunea de luare de mita, deoarece, in situatia aratata nu se poate retine cafoloasele au fost date, asa cum prevede art. 254 Cod penal, in scopul
indeplinirii ,neindeplinirii sau intarzierii indeplinirii de catre functionar a unui act
99[99] Trib.supr.,decizia nr.5996/1971.
100[100] Trib. Supr., decizia nr. 1956/1973, in CD, pag. 419.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
a face un act contrar indatoririlor sale de serviciu, toate elementele infractiunii de
luare de mita -inclusiv intentia calificata -sunt, realizate.
4. Banii si foloasele ce au constituit obiectul activitatii ilicite
Clasificarea acestei probleme prezinta importanta din mai multe
considerente.
In primul rand aceasta tine de insasi existenta infractiunii, mai exact de
indeplinirea uneia din cerintele esentiale si anume, ca banii sau alte foloase
necuvenite sa constituie obiectul pretinderii, primirii, acceptarii sau nerespingerii
promisiunii. Daca in privinta notiunii de "bani" nu se ridica probleme deosebite, prin aceasta intelegandu-se monedele de hartie sau metal, romanesti sau straine,
emise de o institutie bancara, cu putere circulatorie111[111], in schimb nu
intotdeauna sunt delimitate corect valorile asimilate acestei notiuni. In opinia
noastra -conforma, de altfel, cu opinia exprimata in majoritatea lucrarilor de
specialitate, sunt asimilate actiunii de "bani" si valori ce pot face public dovada
valorii pecuniare pe care o reprezinta. Este vorba de titlurile de credit public,
cecurile, titlurile de orice fel, care servesc efectuarii platilor -emise de institutiile
de credit competente - precum si orice titluri sau valori asemanatoare. La randul
ei, expresia de "alte foloase" desemneaza orice fel de avantaje de ordin
patrimonial. Aria avantajelor de ordin patrimonial este foarte diversa, astfel
putand constitui obiectul mitei, de exemplu, folosinta gratuita a unei locuinte,
prestarea unor servicii in mod gratuit -repararea unui imobil -precum si alte
"servicii" facute functionarului cum ar fi: amanarea platii unei datorii, acordarea
de permisii, imprumuturi, comisioane, bunuri. Pot fi avantaje de ordin
nepatrimonial, spre exemplu, acordarea unui titlu sau a unui grad, ori a altor
distinctii onorifice.112[112] In aceeasi ordine de idei, trebuie aratat ca legea nu
111[111] Codul penal al Romaniei, art. 282, alin. 1 si art. 284.
112[112] V. Dongoroz, s.a, op.cit., pag. 133; V. Dobrinoiu, op. Cit. pag. 136
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
pretinse, primite, acceptate ori nerespinse sa fie legal nedatorate, adica sa fie
facute ca retributie, plata, rasplata.
Daca se dovedeste aspectul obiectiv al retributiei -adica existenta unei
relatii intre darul pretins, primit sau promis si actul de serviciu pe care
functionarul urmeaza a-l efectua, a nu-l efectua sau a-l indeplini cu intarziere- si
aspectul subiectiv al retributiei -adica interesul personal si vointa de a retribui, din
partea celui care da, precum si vointa si constiinta de a accepta o plata din partea
celui care primeste -lipsa de proportie dintre valoarea darului si importanta actului
de serviciu nu constituie un impediment in caracterizarea faptei de luare de mita.
De altfel, faptul ca Tribunalul Suprem a considerat ilegala o solutie a instantei de
fond care achitase pe inculpat pentru infractiunea de luare de mita, motivand ca
exista o disproportie intre actul cerut inculpatului -darea unei solutii favorabile in
proces -si plata ilicita a acestui act (suma modica pe care inculpatul a primit-o de
la cel in cauza) Tribunalul Suprem arata ca art. 254 Cod penal nu are existenta
unei proportii intre valoarea actului pretins de la functionar si suma de bani sau
folosul ilicit obtinut de catre acesta.113[113] Organele de urmarire penala trebuie
sa lamureasca daca nu cumva fapta de luare de mita nu are caracter penal, atuncicand este lipsita in mod vadit de importanta, in sensul art. 18, Cod penal. Dar, in
acest caz, organele de urmarire penala trebuie sa tina seama nu numai de valoarea
redusa a obiectului mitei, ci si de celelalte criterii privind mijloacele si modul de
savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile in care a fost comisa, urmarea
produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si persoana si conduita
faptuitorului.114[114]
De asemenea, trebuie retinut ca banii sau alte foloase sunt considerate
necuvenite nu numai in cazul in care pentru indeplinirea unui act care este gratuit
113[113] Trib. Supr. Dec.nr.1/1976, in Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1976-
1980, de V. Papadopol, M.Popovici, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, pag. 254.
114[114] Codul penal al Romaniei, art. 18, al.2.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
ordin juridic. Cand insa lucrurile au fost restituite de functionar celui care i le-a
dat, ele vor fi confiscate de la detinatorul actual - autor al infractiunii de dare de
mita -iar daca dupa restituire, bunul a fost instrainat sau a fost consumat de acesta,
obligatia de a plati echivalentul ii revine lui, iar nu inculpatului. Daca persoanacare a dat bunul a fost constransa la aceasta prin diferite mijloace de catre
functionarul corupt sau daca ea denunta fapta autoritatilor mai inainte ca organul
de urmarire penala sa fi fost sesizat, bunul se va restitui acelei persoane, iar daca
i-a fost restituit intre timp de inculpat, nu se va mai confisca.
Daca banii sau bunurile supuse confiscarii provin din sustrageri din
patrimoniul unor unitati publice, pentru care inculpatul a fost trimis in judecata
alaturi de autorul luarii de mita, suma sau bunurile nu se confisca, ci trebuie
restituite unitatii pagubite.
Daca infractiunea de luare de mita a fost comisa in participatie, instanta de
judecata trebuie sa dispuna confiscarea numai a beneficiului realizat personal,
deci a acelor bunuri care au revenit fiecarui participant in parte sau plata
echivalentului in bani al acestora in masura in care bunurile nu se mai gasesc.
Daca faptuitorul a pretins bani, valori sau alte bunuri, dar pretentia sa nu a
fost urmata de acceptarea sau desi acceptata, ulterior mituitul nu a mai primit
nimic, nu se va putea proceda la confiscare, aceasta fiind lipsita de obiect. De
asemenea, obligarea la plata nu mai poate avea ca obiect echivalentul valoric al
bunurilor oferite, dar care nu s-au remis efectiv, nici al foloaselor promise, in
cazul in care promisiunea nu a fost adusa la indeplinire.
In literatura juridica este dominanta ideea ca lucrurile care au luat locul
altor lucruri initial dobandite prin infractiune trebuie confiscate ele insele ca
"lucruri dobandite prin infractiune", deoarece "banii sau lucrurile substituite sunt
tot atat de fara drept si ilicit detinute ca si lucrurile sau banii carora li s-au
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Dupa cum s-a precizat, actiunea ori inactiunea care constituie elementul
material al infractiunii poate privi -alternativ - fie efectuarea unui act ilicit, fie a
unui act ilicit, in aceasta ultima categorie intrand neindeplinirea, intarzierea in
indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului, oriindeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Pornind de la aceasta, organele de
urmarire penala trebuie sa lamureasca ce efecte juridice au produs actele
intocmite de faptuitor, atat fata de mituitor, cat si fata de terte persoane, paguba
pricinuita si unde se localizeaza aceasta, etc. si sa intreprinda demersurile
necesare catre organele competente pentru anularea actelor in cauza. Pe de alta
parte, restabilirea situatiei anterioare123[123] se impune si in cazul in care obiectul
luarii de mita a constat dintr-un avantaj nepatrimonial.124[124]
Sectiunea a III -a
Activitatile care se intreprind pentru administrarea probelor
Printre acestea se inscriu:
Constatarea infractiunii flagrante
Ascultarea mituitorului in cazul in care acesta a fost constrans ori a
denuntat fapta organelor de urmarire penala
Identificarea si ascultarea martorilor
Efectuarea perchezitiilor
Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri
123[123] Cod de procedura penala, art. 170.
124[124] De exemplu, acordarea unui titlu, a unei distinctii, avansarea ori numirea intr-o functie.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
continuare, tinand cont de dispozitiile procurorului, organul de cercetare penala va
proceda -dupa caz -, fie la inaintarea actului de sesizare, fie la pregatirea activitatii
de prindere in flagrant, fie la participarea, alaturi de procuror, la aceasta activitate.
Dintre situatiile mentionate ne vom opri numai la cea in care organul de cercetare penala al politiei organizeaza si desfasoara prinderea in flagrant, fara participarea
altor organe.
Fara a intra in detalii, precizam ca pregatirea unei asemenea activitati
presupune o pregatire temeinica, orice eroare putand duce la ratarea actiunii.
Astfel, organul de cercetare penala trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati de
pregatire:
Cunoasterea unor date cu privire la cel care da mita, cat si cu
privire la cel care ia mita, interesand -in primul rand- daca cel de-al doilea are
calitatea de functionar, locul de munca, atributiile de serviciu, etc.
Motivul darii -luarii de mita, actul cu privire la care s-au pretins,
primit, acceptat sau nu s-au respins banii ori foloasele necuvenite si in principal,
daca s-a intocmit deja un act contrar indatoririlor de serviciu ale functionarului
corupt.
Locul si conditiile in care urmeaza sa se faca predarea -primirea
banilor ori folosului necuvenit si particularitatile locului respectiv sub aspectul
amplasarii, intrarilor si iesirilor, a prezentei altor persoane, etc.
Stabilirea momentului interventiei, acesta situandu-se imediat dupa
ce functionarul a intrat in posesia banilor sau foloaselor ce nu i se cuvin; in felul
acesta se realizeaza atat prinderea acelui care a dat mita, cat si a celui care a
primit-o128[128].
128[128] C. Aionitoaiei, V.Berchesan, I.E.Sandu -Constatarea infractiunii flagrante, in Tratat de tactica
Martorii asistenti si denuntatorul nu au de facut observatii, nici cu privire
la modul cum s-a desfasurat activitatea si nici cu privire la cele consemnate in
procesul-verbal.
Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal, intr-un singur 132[132]
exemplar.
Organ de cercetare penala Martori asistenti Denuntator
1......... 1..... .....
2........ 2.....
In literatura de specialitate se considera necesitatea aplicarii -cu ocazia
inscrierii seriilor de bancnote a capcanelor criminalistice133[133], ulterior acestea
fiind supuse constatarii tehnico-stiintifice, in felul acesta facandu-se proba
indubitabila a luarii mitei. Nu negam valoarea probatorie a unei astfel de metode,
mai ales cand se mentioneaza printr-un raport de constatare tehnico-stiintifica. In
schimb ne exprimam serioase rezerve, fata de acest procedeu, din urmatorul
considerent: banii astfel marcati urmeaza sa fie scosi din circuitul de credite si
plati. Ori, in conditiile actuale, nici o banca -de stat, sau cu capital privat -nu ar
accepta acest lucru -respectiv sa-si diminueze patrimoniul cu suma respectiva,
plus dobanzile aferente.
2. Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri
Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri se impune -in primul rand-pentru a stabili daca cel in cauza are calitatea de functionar, deci poate fi, potrivit
legii, autor al infractiunii de luare de mita. In al doilea rand, activitatea vizeaza
stabilirea indatoririlor de serviciu si implicit, daca actul privitor la care s-a pretins,
primit, acceptat ori nu s-a respins promisiunea de bani sau alte foloase era de
competenta autorului. Totodata, prin aceasta activitate se urmareste verificarea si
ridicarea actului intocmit de functionarul corupt, mai ales cand acesta s-a efectuatcontrar indatoririlor de serviciu ale acestuia. Dupa cum de mare importanta pentru
probarea activitatii infractionale sunt inscrisuri depuse de cel care a dat ori caruia
i s-a pretins mita: cereri, memorii, raspunsurile primite la cererile si memoriile
anterioare, etc. De asemenea, din registrele de evidenta aflate in unitatea unde isi
desfasoara activitatea functionarul corupt, pot fi extrase diverse date utile cum ar
fi: data inregistrarii si numarul de inregistrare, functionarul caruia i s-a repartizat
lucrarea, data solutionarii si solutia propusa, contestatiile propuse, etc.
In cazul in care exista date ca autorul detine anumite inscrisuri si -la
cererea organelor de cercetare penala -refuza sa le predea, se va proceda la
ridicarea silita, respectandu-se intocmai regulile privitoare la efectuarea acestei
activitati134[134].
3. Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor
Specifice acestui gen de infractiuni sunt constatarile tehnico-stiintifice sau
expertizele grafice, grafoscopice si examenul tehnic al documentelor. Obiectul
constatarii tehnico-stiintifice ori expertizei grafice poate fi orice inscris emanat de
la faptuitor, inclusiv actul intocmit de functionar in conditiile luarii de mita,
sarcina acestora fiind identificarea scriptorului135[135].
134[134] C. Aioanitoaie, E. Palanceanu, Ridicarea de obiecte si inscrisuri, in Tratat de tactica criminalistica, Ed.
Carpati, Craiova, 1994, pag. 200-201; E. Stancu, Criminalistica, vol. II, Ed. Actami, Bucuresti, 1997, pag. 206-207.
135[135] In cazul textelor dactilografiate se pune si problema identificarii masinii de scris.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
fizica care indeplineste conditiile generale -de varsta si responsabilitate -cerute de
lege. Faptul ca legea nu cere o calificare anume a faptuitorului, duce la concluzia
ca darea de mita poate fi savarsita chiar si de un functionar care actioneaza pentru
coruperea altui functionar. Dar, functionarul care da mita este o persoana particulara in raport cu functia si serviciul pe care le indeplineste functionarul
mituit. Si aceasta fapta poate fi savarsita in participatie atat in forma
coautoratului, cat si a instigarii si complicitatii. Evident, nici pentru acestia din
urma, pentru existenta infractiunii, nu se cere vreo calificare a faptuitorilor.
Investigarea trebuie sa clarifice, in concret, contributia acestora la derularea si
consumarea activitatii, modul in care au conlucrat pentru realizarea rezolutiei
infractionale.
Organele de urmarire penala, daca este cazul, trebuie sa clarifice toate
aspectele activitatii ilicite care s-au realizat printr-un intermediar. Astfel este
considerat autor al infractiunii de dare de mita, persoana care promite, ofera sau
da bani sau alte foloase unui functionar printr-un intermediar. In acest caz,
organele de cercetare penala trebuie sa stabileasca daca promisiunea, oferta sau
folosul dat prin intermediar ajunge la functionarul care, in virtutea functiei siatributiilor de serviciu, indeplineste, nu indeplineste, intarzie indeplinirea unui act
licit sau face un act contrar -deci ilicit -atributiilor sale de serviciu, pentru ca
numai in acest caz are loc consumarea infractiunii. Daca actiunea tipica a
infractiunii de dare de mita se opreste la intermediar, ramanand necunoscuta
functionarului, nu se poate retine infractiunea de dare de mita pentru cel care a
promis, a oferit sau a dat bani sau alte foloase prin intermediar. De asemenea,
organele de urmarire penala trebuie sa cunoasca situatia juridica a intermediarului
prin care se da mita. Acesta este complice la infractiunea de luare de mita si nu la
cea de dare de mita149[149]. In cazul in care chiar intermediarul a conceput
infractiunea si l-a determinat pe mituitor sa o comita prin intermediul sau, el va
urechilor" cand i se face o promisiune clara150[150]. Organul de urmarire penala
trebuie sa aiba in vedere ca promisiunea de a da mita nu implica actul corelativ al
acceptarii sau nerespingerii, ea fiind un act unilateral al celui care urmareste sa
corupa un functionar.
Prin oferire, organele de urmarire penala trebuie sa inteleaga si sa
stabileasca existenta unei propuneri facute functionarului de a-i da bani sau alte
foloase, insotita de prezentarea acestora sau de punerea lor efectiva la dispozitia
lui. Pentru exemplificare, mentionam: aratarea banilor, aratarea plicului, insotita
de un semn elocvent, lasarea banilor ca si cum ar fi fost uitati, pe o masa;
introducerea bancnotelor printre unele acte remise functionarului. Trebuie stabilit
de asemenea ca oferta este precisa, neechivoca si ca este concretizata intr-o
actiune efectiva, reala. Oferta trebuie de asemenea sa porneasca din initiativa
particularului -mituitorului- si sa fie voluntara si spontana. Daca oferta este
precedata de promisiune, infractiunea se consuma odata cu formularea
promisiunii, dar surprinderea mituitorului si mituitului in momentul ofertei, in
aceasta situatie, are menirea de a proba infractiunea de dare de mita si pe aceea de
luare de mita. Daca oferta nu a fost precedata de promisiune, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca momentul ofertei, pentru a se stabili momentul
consumarii infractiunii de dare de mita, chiar daca oferta nu este primita.
In ceea ce priveste a treia modalitate de savarsire a infractiunii -darea de
bani sau alte foloase -organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca
actiunea mituitorului a constat in inmanarea sau predarea celui mituit a banilor
sau foloaselor.
Constituie infractiunea de dare de mita: fapta unei persoane de a fi oferit o
suma de bani unor organe de urmarire penala -care aveau latitudinea de a o lasa in
stare de libertate ori de a o trimite in judecata in stare de arest -pentru a nu o
150[150] Vasile Dobrinoiu, Coruptia in dreptul penal roman, Ed. Atlas Le, Bucuresti, 1995, pag. 215.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
aresta151[151]; fapta unei persoane de a oferi o suma de bani unui organ de
cercetare penala in scopul de a nu-i dresa acte privitoare la savarsirea unei
infractiuni152[152]; fapta unei persoane de a oferi o suma de bani unui organ de
cercetare penala care, desi nu are atributia de a rezolva cauza, ar putea sa refacacercetarea, prin denaturarea actelor de urmarire in asa fel incat, in cele din urma,
s-ar putea ajunge la solutionarea cauzei de procuror in sensul dorit de
mituitor 153[153]; fapta unui inculpat de a fi dat unui tehnician o suma de bani
pentru ca acesta sa-i faciliteze receptionarea unei cantitati de miere
falsificata154[154]; fapta unei persoane care a oferit o suma de bani unei
functionare pentru a o determina sa-i dea doua foi de hartie alba cu sigiliul
institutiei, sigiliu care se afla in mod permanent la seful biroului155[155]; fapta
unor gestionari de a imparti cu revizorul contabil plusurile constatate in gestiunea
lor, pe care acestia, in baza unei intelegeri prealabile, omisesera sa la inregistreze,
constituie pe langa infractiunea de delapidare, infractiunea de luare de mita pentru
gestionari si luare de mita pentru revizorul contabil156[156].
In practica judiciara recenta s-a retinut infractiunea de dare de mita pentru
o persoana care afland ca un prieten al sau -fata de care se efectuau cercetari penale -a fost retinut si condus la sediul politiei de un ofiter de politie, a oferit
acestuia -fiind insa refuzat- un inel de aur pentru a-l pune in libertate pe prietenul
sau, chiar daca ordonanta de retinere a fost emisa de un alt ofiter de politie, care a
si continuat urmarirea penala.
151[151] Cas. II, dec. nr. 169/1946, in Codul penal al RpR adnotat, de V. Papadopol, I. Stoenesc, V.
Protopopescu, Bucuresti, 1948, pag. 319.
152[152] Cas. II, dec. nr. 169/1946, in Codul penal al RpR adnotat, Bucuresti, 1948, pag. 319.
153[153] Tribunalul Suprem, sect.pen., dec.nr.5762/1969, in RRD nr. 6/1970, pag. 172.
154[154] Proc. Cluj-Napoca, rechizitoriul in dosar nr. 3126/1976.
155[155] Trib. Suprem, sect.pen.dec.nr.2113/1971, in CD, pag. 359.
156[156] Trib. Suprem, sect.pen. dec.nr.1205/1985, in CD, pag.315.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Organele de urmarire penala trebuie sa clarifice daca functionarul caruia i
s-au promis, oferit sau dat foloasele are sau nu competenta de a efectua actul in
vederea caruia particularul a efectuat actiunea de mituire. Daca functionarul nu
are o asemenea competenta, nu se va putea retine infractiunea de dare de mita.
Ca si luare de mita, investigarea trebuie sa clarifice daca banii sau foloasele
au fost date in scopul efectuarii de catre mituit a unor acte licite sau ilicite
referitoare la indatoririle de serviciu ale functionarului. Clarificarea activitatilor
concrete in care faptuitorul a realizat actiunea de corupere prezinta importanta si
sub aspectul confiscarii sumelor de bani sau foloaselor materiale ca au constituit
obiectul darii de mita, stiut fiind ca dispozitiile privitoare la confiscare prevazute
in cazul luarii de mita157[157] se aplica in mod corespunzator si in cazul darii de
mita, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.158[158]
3. Existenta constrangerii de a da mita
Potrivit legii, daca promisiunea, oferirea sau darea de bani s-a facut
datorita faptului ca mituitorul a fost constrans la aceasta de catre functionarul la
care a apelat, o astfel de imprejurare duce la inlaturarea caracterului penal al
faptei. Prin urmare, daca se constata acest lucru infractiunea de dare de mita nu
mai subzista.
Organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca ca prin constrangere s-a
provocat un sentiment de teama legat de iminenta suportare a unui prejudiciu si
acesta este generatorul unei presiuni psihice de natura a inlatura posibilitatea
liberei determinari si dirijari a vointei mituitorului. Daca, in cazul darii de mita,constrangerea nu s-ar concretiza intr-o asemenea presiune psihica, provocata de
teama de a suferi in mod iminent un grav prejudiciu, nu s-ar mai putea vorbi de
157[157] Codul penal al Romaniei, art. 254, alin. 3.
158[158] Codul penal al Romaniei, art. 254, alin. 4.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
constrangere, ci eventual de o simpla pretindere de mita, in sensul art. 254,
alineatul 1 din Codul penal. Constrangerea -s-a aratat in literatura de
specialitate159[159] -trebuie sa fie de natura sa suprime sau sa restranga libertatea
sau capacitatea de autodeterminare a persoanei asupra careia este exercitata-mituitorul -incat sa o sileasca la o conduita impusa sau pretinsa de mituit.
Organele de urmarire penala au obligatia ca, ori de cate ori stabilesc
existenta constrangerii, sa constate mijlocul folosit de faptuitor pentru a
constrange, primejdia reala sau aparenta la care a fost supus cel constrans si starea
de temere, de alarmare, de natura a justifica atitudinea sa de a fi cedat in fata
constrangerii.
Totodata trebuie clarificat aspectul daca initiativa darii de mita a apartinut
mituitorului sau celui mituit, in prima situatie existand infractiunea de dare de
mita, chiar daca, ulterior, functionarul care a primit mita a staruit pe langa
mituitor sa-i aduca bunurile oferite. In acest sens s-a pronuntat si practica
judiciara160[160] argumentandu-se ca daca initiativa darii de mita a apartinut
mituitorului, inseamna ca infractiunea de dare de mita s-a consumat din acel
moment, adica anterior staruintei depuse de functionarul mituit pentru remiterea
bunurilor promise.
Din punct de vedere procesual, in cazul in care mituitorul a actionat fiind
constrans, se va pronunta scoaterea161[161] acestuia de sub urmarire in faza
urmaririi penale si achitarea162[162] sa in faza judecatii.
4. Existenta denuntului celui caruia i s-a pretins ori a
159[159] O.A.Stoica, Drept penal. Partea speciala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1976, pag. 119
lucrarile efectuate sa fie trimise procurorului. Astfel fiind, in ipoteza cand un alt
organ de urmarire penala decat procurorul a prins pe inculpat in momentul
savarsirii infractiunii de dare de mita, iar acesta a recunoscut cu acel prilej
comiterea faptei, recunoasterea sa nu poate fi considerata o denuntare -in sensul prevazut de lege -chiar daca procurorul nu fusese sesizat pentru acea infractiune.
Sectiunea a III -a
Aspecte specifice ale activitatii de urmarire penala ce se desfasoara
pentru administrarea probelor
In esenta, continutul activitatilor desfasurate pentru lamurirea problemelor
enuntate si dovedirea existentei infractiunii si vinovatiei sunt identice cu cele de la
luarea de mita, considerent pentru care facem trimitere la explicatiile si
argumentele deja invocate. Retinem ca in cazul darii de mita, constatarea
infractiunii flagrante se constituie in activitatea de baza, prinderea in flagrant fiind
in masura sa dovedeasca intelegerea anterioara intervenita intre mituitor si cel
mituit, deci consumarea infractiunii. Problemele deosebite pot interveni in cazul
in care nu exista denuntul celui caruia i s-au pretins foloasele necuvenite ori sume
de bani, constatarii infractiunii flagrante revenindu-i sarcina de a surprinde
activitatea infractionala a ambilor infractori: mituitor si mituit. De aici, necesitatea
pregatirii actiunii in cele mai mici detalii, stabilirea momentului interventiei pe
diverse variante, in raport cu actiunile desfasurate sau posibil sa fie desfasurate de
infractori, constituirea echipei din mai multi membri si instruirea lor amanuntita,etc., pentru reusita actiunii in astfel de situatii, practica judiciara recomanda
executarea fotografiilor de supraveghere operativa, a filmarii sau videofilmarii.
In rest, celelalte activitati -efectuarea perchezitiilor, verificarea si ridicarea
de inscrisuri, ascultarea martorilor, ascultarea invinuitului, etc. -se fac dupa
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
sociale ce formeaza obiectul juridic comun al tuturor infractiunilor care aduc
atingerea activitatii organizatiilor de stat, organizatiilor publice si altor activitati
reglementate de lege174[174]. De aici rezulta si obiectul juridic special, constituit
din relatiile sociale care nu s-ar putea forma, desfasura si dezvolta fara asigurareacadrului necesar desfasurarii activitatii organizatiilor de stat publice fara
mentinerea unei constante probitati din partea functionarilor aflati in serviciul
acestora.
Si in cazul primirii de foloase necuvenite lipseste obiectul material.
Autor al acestei infractiuni poate fi numai un functionar, asa cum sunt ei
desemnati in acceptiunea legii penale in vigoare. Ca si la luarea ori dare de mita,
fapta poate fi savarsita de mai multi autori, care in conditii de simultaneitate,
contribuie nemijlocit la derularea si consumarea activitatii infractionale175[175].
De asemenea, participatia penala176[176] poate fi realizata si prin activitati
succesive.
Totodata, la comiterea infractiunii pot participa si alte persoane,
participatia lor imbracand forma complicitatii sau instigarii, in aceste cazuri
nefiind necesara indeplinirea conditiei privind calitatea de functionar.
Situatia premisa -ca parte componenta in structura infractiunii -consta, de
asemenea, in preexistenta unui serviciu din cadrul unei unitati publice sau
persoane juridice, cu competenta in efectuarea actelor ce pot genera primirea
foloaselor necuvenite, dupa indeplinirea lor. Fara existenta acestei situatii premise
-in care isi exercita atributiile functionarul care a primit foloasele necuvenite -nu poate fi vorba de infractiunea ce face obiectul prezentului capitol.
174[174] V. Dongoroz, op.cit., pag. 147.
175[175] In situatia cand acestia sunt constituiti intr-o comisie, echipa, etc.
176[176] sub forma coautoratului.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
La randul sau, elementul material ce formeaza -alaturi de unele cerinte
esentiale, urmarea imediata si de cauzalitate -latura obiectiva a infractiunii consta
in actiunea de primire de catre un functionar de bani ori alte foloase dupa ce a
indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiulacesteia.177[177] Pentru intregirea laturii obiective, legea penala cere indeplinirea
urmatoarelor cerinte esentiale:
Banii ori celelalte foloase necuvenite sa constituie o plata -rasplata- la
care functionarul nu avea dreptul, pentru actul aratat in mod explicit, adica un act
determinant. Spre deosebire de infractiunea de luare de mita, primirea foloaselor
de catre autorul faptei este determinata de faptul ca acesta a indeplinit un act
anumit, act ce intra in atributiile sale de serviciu.
Primirea banilor ori, dupa caz, a altor foloase sa fie ulterioara
indeplinirii actului determinant, fara sa fi existat o intelegere anterioara sau o
acceptare a unei promisiuni de acest fel. Este ceea ce diferentiaza net infractiunea
de primire de foloase necuvenite de cea de luare de mita.
Urmarea imediata consta -ca la toate infractiunile de coruptie- in crearea
unei stari de pericol pentru bunul mers al organizatiei de stat sau publice unde isi
desfasoara activitatea functionarul sau salariatul necinstit.
In acelasi sens, legatura de cauzalitate intre actiunea prin care s-a realizat
elementul material si urmarea imediata rezulta -"ex re"- din materialitatea
activitatii infractionale. In ceea ce priveste latura subiectiva, infractiunea de
primire de foloase necuvenite se savarseste numai cu vinovatie, respectiv cuintentie directa.
177[177] V. Dongoroz, op.cit., pag. 148.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Potrivit dispozitiilor incriminatoare181[181] traficul de influenta este fapta
persoanei care avand influenta ori lasand sa se creada ca are influenta asupra unui
functionar, primeste sau pretinde bani ori alte foloase sau accepta promisiuni de
daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pentru a-l determina peacel functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.
Manifestare antisociala cu un sporit grad de pericol social, traficul de influenta
aduce atingere acelorasi relatii sociale a caror formare si dezvoltare normala ar fi
imposibil de realizat fara asigurarea bunului mers al activitatii unitatilor publice si
fara protejarea functionarilor proprii de suspiciunea ca acestia ar actiona in baza
interventiei unor persoane influente ori presupus influente. Intrucat in privinta
obiectului juridic -atat cel generic, cat si cel special -si a obiectului material,
acestea nu difera de al celorlalte infractiuni de coruptie, facem trimitere la
explicatiile din capitolele anterioare. Autor al faptei poate fi insa orice persoana
fizica, chiar un functionar, legea neconditionand existenta infractiunii de vreo
calitate anume pe care trebuie sa o aiba subiectul activ nemijlocit.
Dar, pentru a putea fi autor al traficului de influenta trebuie indeplinita o
cerinta esentiala si anume ca acesta sa aiba influenta ori sa lase sa se creada ca areinfluenta asupra unui functionar.
Referitor la structura si continutul juridic al infractiunii este de remarcat ca
situatia premisa este asemanatoare cu a celorlalte infractiuni analizate, in sensul
preexistentei unui serviciu in cadrul unei unitati publice in care-si desfasoara
activitatea functionarul asupra caruia faptuitorul are sau pretinde ca are influenta.
Potrivit literaturii de specialitate182[182], pentru existenta situatiei premise nu este
necesara determinarea persoanei functionarului, fiind suficienta precizarea actului
181[181] Cod penal, art.257.
182[182] V. Dongoroz, op.cit.pag. 154.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
anumita atitudine sau poate obtine o anumita rezolvare a unei probleme. Tot
astfel, sunt indeplinite conditiile legale si in situatia in care faptuitorul, fara a se
lauda, nu dezminte afirmatiile facute de alte persoane referitoare la influenta pe
care el ar avea-o pe langa functionarul respectiv
184
[184]. Prin analogie, expresia"are influenta" trebuie inteleasa in sensul ca persoana in cauza se bucura in mod
real de increderea functionarului ori ca bunele relatii personale cu acesta
corespund realitatii. Implicit rezulta ca stabilind modalitatile concrete de
savarsire, organul de urmarire penala trebuie sa lamureasca si problema naturii
relatiilor (de rudenie, de ordin profesional, de prietenie) existente intre
functionarul respectiv si cel care a afirmat sau a lasat sa se inteleaga ca are
influenta asupra sa. Dupa cum nu este lipsit de interes, pentru conturarea
infractiunii, sa se stabileasca modalitatile in care faptuitorul a facut afirmatiile
legate de influenta sau pretinsa lui influenta pe langa functionarul in cauza. In
rest, primirea, pretinderea, acceptarea de promisiuni au acelasi inteles ca si in
cazul infractiunilor de dare si luare de mita. Practica judiciara in materie s-a
pronuntat constant in sensul celor mentionate.
Potrivit practicii organelor de urmarire penala, infractiunea de trafic deinfluenta este o fapta penala cu continuturi alternative; ea se realizeaza prin
primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase, ori prin acceptarea de
promisiuni, de daruri, direct sau indirect, in vederea determinarii unui functionar,
pe langa care subiectul are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta, sa faca
sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Datorita dependentei
ce exista intre aceste continuturi alternative ale infractiunii de trafic de influenta,
faptele prin care se concretizeaza doua sau chiar toate continuturile sus
mentionate, savarsite de aceeasi persoana, chiar la o intelegere de timp diferite,
reprezinta in ansamblu acte de executare a infractiunii. Desi odata cu
"pretinderea" foloaselor sau cu "acceptarea" promisiunilor, infractiunea de trafic
184[184] V. Dongoroz, op.cit.pag. 153.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Trebuie subliniat faptul ca infractiunea de trafic de influenta se consuma in
momentul in care infractorul, prelevandu-se de influenta reala sau presupusa pe
care o are pe langa un functionar, pretinde bani sau alte valori spre a-l determina
sa efectueze un act, indiferent daca ulterior a intervenit sau nu in acest sens.
O alta problema pe care trebuie sa o lamureasca organele de urmarire
penala si in functie de care subzista sau nu infractiunea de trafic de influenta se
refera la actul cu privire la care faptuitorul a pretins, primit sau acceptat
promisiuni de bani ori alte foloase necuvenite, prevalandu-se de influenta sa, reala
sau presupusa pe langa functionar. Pentru a exista infractiunea pe care o analizam
este necesar ca influenta de care s-a prevalat o persoana sa se refere la "un act ce
intra in atributiile de serviciu ale functionarului", iar persoana careia i se promite
interventia sa aiba un interes real, legitim sau nelegitim, in legatura cu actul ce
intra in atributiile de serviciu ale functionarului. In consecinta, daca acest interes
nu exista sau este imaginar, lipseste obiectul interventiei implicata in savarsirea
traficului de influenta, fapta constituind fie infractiunea de inselaciune, fie aceea
de santaj, in functie de manoperele, respectiv metodele folosite de autor in scopul
obtinerii folosului material injust. In alta ordine de idei, lamurirea acestei probleme este imperios necesara, fie pentru delimitarea infractiunii de trafic de
influenta de infractiunea de inselaciune, fie pentru stabilirea existentei concursului
de infractiuni. Legat de acest aspect, literatura de specialitate a retinut ca
infractiunea de trafic de influenta serveste uneori ca mijloc pentru comiterea altei
infractiuni si anume ca mijloc de amagire pentru savarsirea inselaciunii190[190], in
aceasta situatie amagirea constituie prin ea insasi o infractiune -inselaciune-, iar
traficul de influenta a servit ca mijloc fraudulos pentru realizarea amagirii,
existand deci, concurs de infractiuni. De asemenea, dandu-se drept intermediar al
altei persoane, real sau presupus influenta, primeste bani sau daruri pentru aceasta
in vederea interventiei pe care o va face, in final constatandu-se ca pretinsul
190[190] De exemplu, faptuitorul solicita si alte sume in afara celor oferite, afirmand ca sunt ocazionate de
diverse cheltuieli facute cu functionarul pe langa care s-a intervenit.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
intermediar era un simplu escroc191[191]. Din cele expuse rezulta ca in afara
problemei stabilirii faptului ca actul ce a facut obiectul activitatii ilicite intra in
atributiile de serviciu ale functionarului, o alta problema de clarificat se refera la
existenta concursului de infractiuni si implicit, la masurile ce trebuie luate pentruextinderea cercetarilor. In referire la aceasta, in afara celor aratate, se impune
precizarea ca in situatia in care faptuitorul intervine efectiv pe langa un functionar
pentru a-l determina la o actiune ori inactiune ilicita, el comite si o instigare la
infractiunea de abuz in serviciu, care va veni in concurs cu traficul de
influenta192[192]. In mod similar, cand autorul traficului de influenta corupe
functionarul193[193] in scopul ca acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca sau
sa intarzie indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, el se face
vinovat si de savarsirea infractiunii de dare de mita.
Scopul urmarit de faptuitor, ca problema distincta pe care trebuie sa o
clarifice investigarea, presupune dovedirea intentiei calificate a acestuia, in sensul
constatarii finalitatii urmarite -ori macar afirmate de cel in cauza -indiferent daca
scopul pentru care s-a pretins, primit, etc., folosul a fost materializat sau nu.
Dezaproband o astfel de fapta, prin incriminarea ei in randul infractiunilor decoruptie, legiuitorul a avut in vedere scopul urmarit de infractor, nu ca rezultat, ci
ca o traficare a influentei sale reale sau presupuse.
Tot pentru conturarea elementelor constitutive ale infractiunii, investigarea
trebuie sa lamureasca si problema momentului pretinderii ori primirii banilor sau
celorlalte foloase necuvenite, practica judiciara pronuntandu-se in sensul ca nu se
poate retine infractiunea de trafic de influenta atunci cand inculpatul a pretins bani
sau foloasele dupa ce functionarul pe langa care a facut interventia si-a indeplinit
191[191] V. Dongoroz, op.cit., pag. 158.
192[192] V. Dongoroz, op.cit., pag. 156.
193[193] Prin darea, oferirea sau promisiunea unor sume de bani sau alte foloase.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
actul ce intra in atributiile sale de serviciu. Cata vreme pretinderea nu a avut loc
anterior sau concomitent cu interventia, elementele constitutive ale infractiunii de
trafic de influenta nu sunt intrunite.
O alta problema de importanta majora ce trebuie clarificata pe parcursul
cercetarii consta in stabilirea functionarului pe langa care faptuitorul a pretins ca
are influenta ori a lasat sa se creada acest lucru. Desi pentru existenta infractiunii,
cercetarea nu trebuie sa stabileasca daca functionarul pe langa care autorul a lasat
sa se creada ca are influenta, exista sau nu in realitate, acest lucru trebuie
demonstrat, in raport cu el apreciindu-se, concret, imprejurarile comiterii faptei si
manevrele folosite de infractor pentru punerea in aplicare a rezolutiei
infractionale. In raport cu imprejurarile concrete in care s-a savarsit fapta, pot
apare situatii in care nu este necesara nominalizarea functionarului. Astfel, fapta
persoanei de a pretinde ca are influenta pe langa comisia de examinare a unei
scoli, asigurand parintii unor tineri ca acestia vor promova examenul de admitere
si cerandu-le in acest scop sume de bani, sub pretextul ca le da presedintelui si
unor membri din comisie, constituie infractiunea de trafic de influenta.
Imprejurarea ca nu a precizat pe langa care functionar isi va exercita influenta,nearatand si numele acestora, nu poate inlatura incidenta textului care
incrimineaza traficul de influenta, intrucat pentru existenta acestei infractiuni nu
sunt necesare astfel de precizari, in speta fiind suficienta numai referirea la
persoana presedintelui si a unor membri din comisie194[194]. Totodata, pentru
existenta infractiunii de trafic de influenta nu intereseaza nici daca faptuitorul a
atribuit sau nu vreun nume functionarului pe langa care s-a prevalat ca are trecere
sau influenta, reala sau presupusa si nici daca numele atribuit este real sau
fictiv.195[195]
194[194] Tribunalul Suprem, dec. 19 /1973.
195[195] Tribunalul Suprem, dec. 4289 /1971 si 330 / 1971.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
Destinatia sumelor de bani, a foloaselor sau darurilor primite de faptuitor
trebuie lamurita pe parcursul cercetarii, avand in vedere ca acestea urmeaza sa
faca obiectul confiscarii. Potrivit practicii judiciare in materie, constanta de-a
lungul timpului, bunurile si valorile obtinute de inculpat ca urmare a savarsiriiinfractiunii de trafic de influenta sunt supuse confiscarii, chiar daca au fost
restituite persoanelor de la care infractorul le-a primit; daca dupa restituire,
bunurile si valorile au fost distruse, consumate sau instrainate de aceste persoane,
ele, iar nu inculpatul, vor fi obligate la plata echivalentului lor banesc. In situatia
in care bunul supus confiscarii nu se afla in posesia inculpatului, persoana care il
detine sau care urmeaza sa fie obligata la plata echivalentului banesc trebuie sa fie
chemata in proces, in calitate de detinator al bunului. Chiar daca inculpatul a
restituit o parte din suma primita, intreaga suma urmeaza sa fie confiscata, adica
partea din suma gasita aspra inculpatului, precum si restul sumei, de la persoana
careia i-a fost restituita. Masura confiscarii speciale a banilor, valorilor sau
bunurilor care au facut obiectul traficului de influenta trebuie luata chiar daca s-a
constatat ca infractiunea comisa a fost amnistiata, deoarece, potrivit dispozitiilor
legii penale196[196], amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta. Cata
vreme confiscarea banilor, valorilor sau a oricaror alte bunuri primite in cazul
savarsirii infractiunii de trafic de influenta este prevazuta in mod expres, ca o
masura de siguranta speciala197[197], dispozitiile acestui text sunt cele care trebuie
aplicate in atare situatii, iar nu prevederile generale din articolul privind
confiscarea speciala198[198].
In sfarsit, dar nu in ultimul rand, cercetarea trebuie sa lamureasca problema
participatiei la comiterea faptei si rolul fiecaruia in consumarea activitatii ilicite,
acest lucru fiind necesar atat pentru corecta incadrare juridica, cat si pentru
196[196] Cod penal, art. 119, alin. 3.
197[197] Cod penal, art. 257, alin. 2.
198[198] Cod penal, art. 118.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
aprecierea celorlalte consecinte. Asa cum este cunoscut, la savarsirea infractiunii
de trafic de influenta pot contribui si alte persoane, participatia lor penala putand
imbraca forma instigarii sau complicitatii. Si in cazul participatiei practica
judiciara a statuat ca in cazul in care autorul infractiunii de trafic de influenta,dupa ce a pretins un anumit folos pentru a determina pe un functionar sa faca un
act ce intra in atributiile sale de serviciu, a primit folosul printr-o alta persoana,
cel care l-a ajutat in felul acesta la realizarea unuia din continuturile alternative ale
infractiunii este complice. De asemenea, daca activitatea infractionala a fost
savarsita in participatie, instanta este datoare, daca bunurile si valorile date pentru
comiterea infractiunii nu se mai gasesc, sa stabileasca ca anume bunuri si valori
au revenit fiecarui participant si sa-l oblige pe fiecare, separat, la plata
echivalentului in bani al acelor bunuri si valori de care a profitat.
Cu privire la problemele pe care trebuie sa le clarifice investigarea ar mai
fi de adaugat si problema existentei denuntului persoanei care a dat banii sau
foloasele, mai inainte ca organele de urmarire penala sa fi fost sesizate, situatie
similara cu cea de la darea de mita si care nu mai necesita comentarii.
In ceea ce priveste activitatile ce se intreprind pentru administrarea
probelor, vom insista numai asupra acelora care prezinta anumite particularitati
fata de celelalte infractiuni de coruptie analizate. Astfel, din ascultarea persoanei
care a dat banii ori celelalte foloase199[199],trebuie sa rezulte in principal
urmatoarele:
o Imprejurarile in care l-a cunoscut pe faptuitor, cine i l-a prezentat,
calitatea pe care i-a atribuit-o, cand si cum au discutat despre problema pe care
urma sa o "rezolve", persoanele care mai erau de fata si care pot confirma cele
discutate;
199[199] In cazul in care denunta fapta mai inainte ca organele de urmarire penala sa se fi sesizat despre
aceasta.
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com
o Daca faptuitorul a avut initiativa intervenirii pe langa functionarul ce
avea obligatia sa indeplineasca actul;
o Numele, prenumele si functia functionarului, unitatea din care face
parte, pe langa care faptuitorul a afirmat ca are influenta sau a lasat sa se creada
acest lucru;
o Modul in care a facut afirmatiile din care rezulta trecerea de care se
bucura pe langa functionarul pe langa care a afirmat ca va interveni;
o Sumele de bani sau alte foloase materiale pe care i le-a dat
faptuitorului si in ce scop sa i le dea functionarului pe langa care a afirmat ori alasat sa se creada ca are influenta sa-l invite pe acesta la anumite localuri, sa-i
cumpere cadouri, etc.;
o daca dupa inmanarea banilor sau celorlalte foloase s-a mai intalnit ori
a mai tinut legatura cu faptuitorul (cand, unde, in ce mod) si continutul discutiilor
purtate cu acesta, in sensul de a-i intari convingerea ca a luat legatura cu
functionarul in cauza, a discutat modalitatea de "rezolvare", etc.;
o eventualele persoane care au fost de fata (sau care cunosc despre
acest lucru), atat la perfectarea "tranzactiei", cat si la discutiile ulterioare;
o alte persoane cu care faptuitorul a procedat in acelasi mod, etc.
Prin efectuarea perchezitiei se urmareste, in principal, descoperirea
bunurilor ce au constituit folosul material injust, precum si a unor inscrisuri,emanate de la faptuitor, care pot dovedi participarea acestuia la savarsirea
infractiunii. Prin ascultarea martorilor pot fi lamurite o serie de probleme esentiale
ale cauzei, cum ar fi:
5/7/2018 Cercet Criminalistica a Infract de Coruptie - slidepdf.com