ceccar an III sem 1 var 10 2016

7/26/2019 ceccar an III sem 1 var 10 2016

1/22

1

CUPRINS

Categoriile I, XIContabilitate...................................................................................................... 2

Categoria IIAuditul statutar si alte misiuni de audit si certificare .............................................. 8

Categoria IIIExpertiza contabil............................................................................................... 11

Categoria IVEvaluarea ntreprinderilor .................................................................................... 12

Categoria VFuziuni i divizri de ntreprinderi........................................................................ 13

Categoria VIAdministrarea i lichidarea ntreprinderilor......................................................... 14

Categoria VII - Studii de fezabilitate ............................................................................................ 15

Categoria VIIIAnaliza diagnostic a ntreprinderii .................................................................... 18

Categoria XOrganizarea auditului intern i controlul intern..................................................... 20

Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile......................................................... 22


2/22

2

VARIANTA 02AN 3, SEM. 1

Categoriile I, XI Contabilitate

1 (26). O societate achiziioneaz pe data de 9 martie anul 1 un utilaj cu valoarea contabil deintrare 50.000 lei. Amortizarea se realizeaz degresiv n 5 ani. Care este valoarea amortizrii nprimul an de funcionare, numrul de ani n care se realizeaz amortizarea degresiv i numrulde ani n care se realizeaz amortizarea liniar:a) 11.250 lei 2 ani 3 anib) 11.250 lei 3 ani 2 anic) 11.250 lei 4 ani 1 and) 10.000 lei 3 ani 2 ane) 10.000 lei 2 ani 3 ani

Raspuns corect: e.

2 (7). Unui salariat i se nchiriaz de ctre entitatea lacare lucreaz o locuin pentru carepltete o chirie lunar de 200 lei plus TVA 20%.

a) Inregistrarea creantei

4282 Alte creante inlegatura cupersonalul

= %706

4427

Venituri din chirii, redeventesi locatii de gestiuneTVA colectata

240 lei200 lei

40 lei

b) Incasarea in numerar a creantei sau retinerea din salar

5311 Casa in lei = 4282 Alte creante in legatura cupersonalul

240 lei

421 Personal-salariidatorate

= 4282 Alte creante in legatura cupersonalul

240 lei

3 (23). Dispunei de urmtoarele informaii: capital social 15.000 lei, rezultatul exerciiului(profit) 3.500 lei, repartizarea profitului 3.500 lei, rezerve 2.500 lei, subvenii pentru investiii

1.000 lei, rezultat reportat (pierdere) 3000 lei, mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 5.000lei, datorii comerciale curente 2.500 lei. Conform OMFP 1802/2014 care este mrimeacapitalurilor proprii i a capitalurilor permanente?

Capitaluri proprii = 15.000 lei + 2.500 lei 3.000 lei =14500 leiCapitaluri permanente = 14500 lei + 5.000 lei = 19.500 lei.


3/22

3

4 (33). Dispunei de urmtoarele informaii pentru luna decembrie anul N: total vnzri: 75.000lei, TVA 20%, la inventar se constat minus de combustibil n gestiune neimputabil pestenormele legale evaluat la 45.000 lei TVA 20%, total achiziii 50.000 lei TVA 20%, TVA derecuperat din luna noiembrie 4.000 lei. nregistrarea TVA de pltit la bugetul de stat seefectueaz prin formula:

a)

25.316,3 4427 = 4426 9677,424424 40004423 11.638,89

b) 25.316,3 4427 = 4426 9677,424423 15.638,71

4423 = 4424 4000c) 14.516,13 4427 = 4426 9677,42

4424 40004423 838,71

d) 25.316,3 5121 = 4426 9677,424424 4000

4423 11.638,88e) 9677,42 4427 = 4426 9677,42

4000 4424 = 4426 4000

TVA colectata = 12.500 lei + 7500 lei = 20.000 leiTVA deductibila = 8.333, 33 lei

Raspuns corect:

4427 TVA colectata = %44264423

TVA deductibilaTVA de plata

20.000 lei8.333,33 lei

11.666,67 lei

4423 TVA de plata = 4424 TVA de recuperat 4.000 lei

5 (16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constat lipsa unui utilaj a crui valoare deintrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizat 13.000 u.m.n, iar valoarea de pia 8.000u.m.n, fr TVA. Se imput gestionarului i se reine din salariu.

a) Inregistrare minus inventar

%2813

6583

Amortizarea echiptehnologiceCheltuieli privindactivele cedate

= 2131 Echipamente tehnologice 20.000 lei13.000 lei

7.000 lei


4/22

4

b) Inregistrarea imputarii

4282 Alte creante legatede personal

= %75884427

Alte venituri din explTVA colectata

9.600 lei8.000 lei

1.600 leic) Retinerea din salar

421 Personal-salariidatorate

= 4282 9.600 lei

6 (17). Se constat lipsuri la urmtoarele active imobilizate: un utilaj cu valoare de intrare de20.000 u.m.n, un calculator cu valoare de intrare de 35.000 u.m.n. Pentru acestea s-au nregistratamortizri astfel: utilaj, 10.000 u.m.n, calculator: 13.000 u.m.n. Se imput personalului ntreagasum i se ncaseaz o prim rat din creana, n sum de 15.000 u.m.n, n casierie.

a) Scoaterea din gestiune a utilajului%

2813

6583

Amortizarea echiptehnologiceCheltuieli privindactivele cedate

= 2131 Echipamente tehnologice 20.000 lei

10.000 lei10.000 lei

b) Imputarea utilajului461 Debitori diversi = %

75884427


12.000 lei10.000 lei

2.000 lei

c)

Scoaterea din gestiune a calculatorului%2814

6583

Amortizarea altorimob corporaleCheltuieli privindactivele cedate

= 214 Alte imob corporale 35.000 lei13.000 lei

22.000 lei

d) Imputarea calculatorului

461 Debitori diversi = %75884427


26.400 lei22.000 lei

4.400 lei

e) Incasarea ratei la casierie

5311 Casa in lei = 461 15.000 lei


5/22

5

7 (40). ntreprinderea a construit un imobil al crui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fostdat n folosin pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa just, estimat la25.300 u.m. De la data punerii n funciune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La31.12.N+1, valoarea just a imobilului este de 26.000 u.m. S se prezinte nregistrrile contabilela 31.12.N i la 31.12.N+1, tiind c societatea folosete pentru evaluare modelul valorii juste, n

conformitate cu IAS 40.a) Reflectarea in contabilitate la 31.12.N:1. Anularea amortizarii cumulate prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului2812 Amortizarea

constructiilor= 212 Constructii 500 lei

2. Recunoasterea diferentei dintre valoarea justa a imobilului si valoarea contabila3. [23500(25.000-500)]212 Constructii = Venituri din imobile de

plasament800 lei

b)

Reflectarea in contabilitate la 31.12.N+1Se recunoaste variatia valorii juste : (26.000-25.300)

212 Constructii = Venituri din imobile deplasament

700 lei

8 (54). S.C. DIOROM SRL are ncheiat un contract de vnzri produse finite ctre un clientextern (din UE) n valoare de 25.000 Euro. Plata se efectueaz integral prin banc. Cheltuielilede transport n valoare de 800 euro +20% tva, sunt efectuate de un transportator extern i suntsuportate de exportatorul romn (curs euro - 4,50 lei). Marfa este asigurat de furnizor, prima deasigurare fiind de 4.000 lei.

S se inregistreze toate operaiunile descrise mai sus inclusiv plile aferente.

a) Vanzarea produselor finite in UE4111 Clienti = 701 Venituri din vz produselor

finite112.500 lei (25.000 x4.5)

b) Incasarea facturii prin banca5124 Banca-valuta = 4111 Clienti 112.500 lei

c) Inregistrarea facturii de transport

624 Cheltuieli cutransportul = 401 Furnizori 3600 lei (800 x 4.5)

4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 720 lei

d) Plata facturii de transport401 Furnizori = 5124 Banca-valuta 3600 lei


6/22

6

e) Inregistrarea asigurarii613 Cheltuieli cu

asigurarile= 401 Furnizori 4000 lei

f)

Plata asigurarii401 Furnizori = 5121 Banca in lei 4000 lei

9 (50). La inventarierea anual s-a constatat o lips n gestiunea de mrfuri de 50.000 lei frTVA. Intruct nu au fost motive justificate pentru aceast lips, gestionarul a fost acionat njudecat n vederea recuperrii prejudiciului. S se efectueze nregistrrile contabile aleoperaiunilor enumerate.

a) Constatare lipsa in gestiune

607 Cheltuieli cumarfurile

= 371 Marfuri 50000 lei

b) Imputare gestionar461 Debitori diversi = %

75884427

Alte venituri din exploatareTVA colectata

60000 lei50000 lei10000 lei

10 (22). Dispunei de urmtoarele date: capital social subscris i nevrsat 25.000 lei, capitalsocial subscris i vrsat 10.000 lei, prime de emisiune 2.000 lei, prime de conversiune aobligaiunilor n aciuni 500 lei, rezerve din reevaluare (sold debitor) 6000 lei, rezultat reportat(sold debitor) 2500 lei, rezerve legale 4000 lei, rezultatul exerciiului (sold creditor) 7000 lei,

repartizarea profitului 7000 lei, subvenii de investiii 5000 lei. Conform OMFP 1802/2014 careeste mrimea capitalurilor proprii?

Capitaluri proprii = 25.000 +10.000+2.000+500+6.000-2.500+4000+7000-7000=45.000 lei.

11 (11). Societatea Comercial X achiziioneaz o reea comercial (lan de magazine)compus din:- cldiri 600.000 u.m.n, TVA 20%;- mrfuri 100.000 u.m.n , TVA 20%.

Datorit poziiei i a vadului comercial valoarea de achiziie a reelei se ridic la 900.000 u.m.n,

TVA 20%. Se acord furnizorului ca echivalent a bunurilor achiziionate un efect comercial carese achit la scaden. Utilizai IAS 38 Imobilizri necorporale.a) Achizitia retelei comerciale

%2071

212

Fond comercialpozitivConstructii

= 404 Furnizori de imobilizari 1.080.000 lei200.000 lei

600.000 lei


7/22


8/22

8

Categoria II Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

12 (1). Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele

elemente de baz:- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l

distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;

- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.

- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare

auditate;

- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiareraportul trebuie sa precizeze ca cei din

conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in

conformitate cu cadrul general aplicabil;

- responsabilitatea auditoruluiraportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului estesa exprime o opinie asupra situatiilor financiare;

- paragraful opinieipoate avea urmatoarele forme:

- opinia fara rezerve (curata);

- opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii;

- opinia cu reserve;

- imposibilitatea exprimarii unei opinii;

- opinia nefavorabila.

- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare,

acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila

insotita de semnatura auditorului;

-data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;

- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile

auditorului.

13 (5). Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.

Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:

a) situatiile financiare au fost ntocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabileaplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra operatiilorfinanciare ale entitatii;b)situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate. Tranzactiilefinanciare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare;c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corectmentionate.


9/22

9

14 (6). Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.

n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii alcrui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de omanier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului;

aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nuconstituie o rezerv.Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia

auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.

15 (7). Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra

faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor

obtinute in acord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor

legale;

Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau

prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste doua formulari semnifica,

intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile

financiare.

Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:

opinia fara rezerve (curata);

opinia fara reserve, dar cu paragraf de observatii;

opinia cu rezerve;

imposibilitatea exprimarii unei opinii;

opinia defavorabila.

16 (12). Deficiene majore n auditul statutar reprezint:a) insuficiene ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra

situaiilor financiare;b) limitri ale misiunii de audit;c) absena controlului intern.

17 (13). Normele de audit financiar sunt emise de:a) Ministerul Finanelor Publice i se aprob prin ordin al ministrului;b) Ministerul Finanelor Publice i se aprob prin hotrre de guvern;c) Autoritatea profesional prevzut de lege.18 (14). Eroarea tolerabil este:a) eroarea maximal pe care auditorul poate s o accepte pentru a trage concluzia crezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat;b) eroarea minimal acceptat de auditor;c) eroarea medie acceptat de auditor n cadrul sondajului efectuat.


10/22

10

19 (8). Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.

Acest paragraf se refera la natura misiunii respectiv audit al situatiilor financiare sauaudit al situatiilor financiare consolidate. El cuprinde referentialul de audit utilizat ce poate fi

standard international de ausit sau standard national. Deci, raportul auditorului treb sa descrieitinderea lucrarilor de audit indicand ca ele au fost indeplinite conform s.i.a sau standardnational.


11/22

11

Categoria III Expertiza contabil

20 (2).Mihaela este expert contabil judiciar debutant i a primit prima sa numire n calitate deexpert contabil judiciar, n dosarul civil nr. 33557 al Judectoriei locale, pus pe rol n lunadecembrie, anul 2013. Adresa prin care a fost ntiinat de ctre Instana din cadrul Judectoriei

locale, menioneaz ca termen de judecat a cauzei, data de 18 noiembrie a.c. Dilema Mihaeleieste care ar trebui s fie termenul n care ar trebui s finalizaze lucrarea pentru a fi depus laorganul jurisdicional. Argumentai rspunsul prin care dilema Mihaelei poate fi ameliorat.

Raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu cinci zileinainte de termenul de judecata, adica pana in 13 noiembrie inclusiv.

21 (12). Contractul privind efectuarea expertizei contabile trebuie s cuprind cel puin:a) obiectul contractului i onorariul;b) prile contractante, obiectul contractului, materialul documentar, locul i datadepunerii raportului de expertiz contabil, onorariul i clauze privind confideialitatea

informaiilor privitoare la expertiza contabil;c) prile contractante, obiectul contractului, locul i data depunerii raportului de expertizcontabil.

22 (13). n ceea ce privete documentarea expertizelor contabile, dosarul de lucru al expertuluicontabil trebuie s cuprind:a)

-ncheierea de edin (n cauze civile) , ordonana organului de urmrire i cercetarepenal (n cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile judiciare

(n cazul expertilor consilieri /numiti de parte)

-raportul de expertiz contabil,

-eventuala coresponden solicitat de organele n drept care au dispus efectuareaexpertizei contabile

-eventualele note personale ale expertului contabil;b)-raportul de expertiz contabil-eventualele note personale ale expertului contabilc)-raportul de expertiz-eventuala coresponden solicitat de organele n drept care au dispus efectuarea expertizeicontabile


12/22

12

Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor

23 (25). Se dau urmtoarele elemente de bilant:

total activ = 425.000 lei;

cheltuieli constituire = 2.500 lei;cheltuieli de cercetare = 15.500 lei;

brevete proprietate = 125.000 lei.

Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 lei.

Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu:

a) 93.000 lei;

b) 143.000 lei;

c) 118.000 lei.

Raspuns: B

2.500+15.500+125.000 = 143.000 lei

24 (49). Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoareaacesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoareascriptica; cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb BNR al monedei nationale din

ultima zi a lunii anterioare; cheltuielile in avans pot fi asimilate unui cont de creante, acesteanefiind active fictive.


13/22

13

Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi

25 (51). Din bilanul celor dou societi intrate n fuziune rezult: Societatea A(absorbit): activediverse 62.400 lei, datorii 13.650 lei, numr de aciuni 7.800, valoarea nominal 9 lei / aciune.Societatea B(absorbant):

active diverse 45.000 lei, datorii 12.937,5 lei, numr de aciuni 3.750, valoare nominal 9lei/aciune.

Absorbitul deine la absorbant 1.500 de aciuni achiziionate cu 7,5 lei/aciune.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emisi mrimea primei de fuziune.

1.500 aciuni x 7,5 lei/aciune = 11.250 lei

B AActive diverse 45.000 lei Active diverse 62.400 lei- Datorii 12.937,50 lei - Datorii 13.650 lei

Activ netcontabil

32.062,50 lei = 48.750 lei

Numr aciuni 3.750 aciuni

VMCB=

actiuni.7503

lei50,062.32

8,55 lei/aciune

+Plusvaloare din

deinere titluri

1.500 aciuni

(8,55 lei/aciune

7.5 lei/aciune)

+1.575 lei

= Activ netcontabil

50.325 lei

Numr de aciuni ce trebuie emise =elei/actiun55.8

lei0.3255= 5886 aciuni

La societatea B n urma fuziunii:

Capitalul propriu crete cu 50.325 lei

- Capitalul social crete cu 5886 aciuniemise x 9 lei/aciune (valoarea nominala

unei aciuni A)

52.974 lei

= Prima de fuziune -2.649 lei


14/22

14

Categoria VI Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

26 (1). Creditoarea DGFP Satu Mare a solicitat deschiderea procedurii insolvenei prevzute deLegea nr. 85/2006, mpotriva debitoarei SC "A." SRL Satu Mare, invocnd o crean cert,lichid i exigibil n sum de 86.228 lei reprezentnd creane fiscale.

Reprezentantul debitoarei a invocat excepia necompetenei Tribunalului Satu Mare -Secia comercial i de contencios administrativ n soluionarea cererii, avndu -se n vedereschimbarea sediului societii sale n Bucureti, ulterior introducerii aciunii la instan.

Tribunalul Satu Mare - Secia comercial i de contencios administrativ, prin Sentina nr.510/F din 17 decembrie 2008, a admis excepia necompetenei Tribunalului Satu Mare i adeclinat competena soluionrii cauzei n favoarea Tribunalului Bucureti n raport de sediulactual al debitoarei SC "A.A." SRL (fost SC "A." SRL Satu Mare).ntrebare:Analizai temeinicia soluiei pronunat de instan. Argumentai.

Prin sentina comercial nr. 789 din 12 februarie 2009, Tribunalul Bucureti, secia a VII-

a comercial, a admis excepia de necompeten material, invocat din oficiu, a constatatcompetena de soluionare a cauzei ca aparinnd Tribunalului Satu Mare. n temeiul art. 21 C.proc. civ., a suspendat din oficiu soluionarea pricinii i a naintat dosarul naltei Curi de Casaiei Justiie pentru soluionarea conflictului de competen. nalta Curte constat c se afl n faaunui conflict negativ de competen ntre Tribunalul Satu Mare i Tribunalul Bucureti cu privirela soluionarea cererii creditoarei D.G.F.P. Satu Mare privind deschiderea procedurii insolveneidebitoarei SC A.A. SRL, n temeiul Legii nr. 85/2006, c ulterior introducerii aciunii la instandebitoarea i-a mutat sediul din Satu Mare n Bucureti. Analiznd acest conflict negativ decompeten prin prisma dispoziiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006 i a actelor dosarului, din carerezult c sediul debitoarei se afla n Satu Mare la momentul formulrii cererii, loc n care s-adesfurat activitatea societii de la nfiinarea sa n anul 1992 ipn n prezent unde s-au

nscut datoriile acesteia, nalta Curte constat c, competena de soluionare a cauzei revineTribunalului Satu Mare.Aa fiind, n conformitate cu prevederile art. 22 C. proc. civ., se stabilete competena de

soluionare a litigiului n favoarea Tribunalului Satu Mare, cruia i se va trimite dosarul.

27 (9). Ce presupune analiza critica a autoproiectului si acceptarea misiunii conform normei3915.2 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR ?


15/22

15

Categoria VII - Studii de fezabilitate

28 (10). Care este modul de calcul i coninutul indicatorului termenul de recuperare,Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale.

Termenul de recuperare Tr este termenul necesar pentru ca investitorul sa-sireconsituiefondurile avansate initial. Este vorba de cash-flow-uri, care ca surplusuri monetare, permit oastfel de recuperare. Putem stabili ca : Tr = costul initial al investitieii/cash flow anual mediu.Dupa o varianata a acestei metode putem calcula termenul de recuperare comparand la sfarsitulfiecarui an cash-flow-ul cumulat, obtinut de la darea in exploatare a investitiei, cu costul initial alinvestitiei.Interesul pentru astfel de metoda consta in faptul ca ia in calcul timpul,durata deexploatare

29 (29). ntr-un studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care trebuieprezentai n mod minimal?

Principalii indicatori de fezabilitate ce trebuie prezentati sunt:

a) rata de rentabilitate a proiectului de investitiiEste un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net)

sau cash-flow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita n termeni de profit net trebuie sa fie mai

mare decat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste media sectorului deactivitate in care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta timpului nu este luata ncalcul iar referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost sunt relative. Unalt dezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul deoportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de

specialitate se arata faptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluareaeficientei economice a investitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub unan.

b) randamentul economic al investitiilorOrice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu

durata de viata economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clarraportarea profitului net la valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem:randamentul economic = (profit total/investitie)1

c) termenul de recuperare

Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) incare se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiectcare asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.

Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind diversitateatipurilor de investitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre valoareainvestitiei si profitul mediu anual.

Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni: valoarea investitiei / (profitul nouobtinut-profitul vechi obtinut)


16/22

16

Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare.

d) valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV) reprezinta, din ce in ce mai mult,un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii. Astfel, daca prin procedee deactualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitul viitor si se

compara intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.

Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toate sumeleobtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume.Fireste ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axatimpului; utilizarea momentului 0 este conventionala.

Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a cash-flow-urilorviitoare si a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un anumitmoment din viitor.

Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este foarteimportanta.In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de piata

perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei ratede rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilordisponibile sau restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o ratacel putin egala cu transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentruacestia .

Daca valoarea actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitateacash-flowurilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituieca un supraprofit. La VAN zero rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor inintegralitate; din contra intreprinderea nu mai beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea aactionat gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantariulterioare). Daca VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul caprofiturile viitoare nu acopera cheltuielile.

Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege acelacare are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cuVAN negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.

Criteriul VAN are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect deinvestitii.

Avantajul major al metodei este acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare sicunoscand, evident, cheltuiala investitionala initiala, calculele sunt foarte usor de facut. Este ometoda rapida si eficienta.

Valoarea actualizata neta presupune ca actionarul este concomitent si managerulintreprinderii are cauta sa-i mareasca acesteia valoarea de piata (practic averea sa, ca actionar);daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta din urma poate avea uncomportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform caruia, dacadoresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate maivaloroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza maifiabil decat VAN.


17/22

17

e) rata interna de rentabilitateCa definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de

actualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala acheltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.

Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cu

valoarea actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN;acolo se cunostea rata de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si seincearca determinarea ratei de actualizare.

Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in cemai apropiate de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.

Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea estesuperioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este maimica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins.

Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupacriteriul

RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.

Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt constante in timp, atunci se fac tatonarisuccessive pana la determinarea unei RIR acceptabile.Practic, atat calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasi

ipoteze.Ipoteza cea mai realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiect

de investitii, acestea se reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente.Astfel, daca aceste cash-flow-uri se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru platadividendelor, la fel ca si pentru investitii in noi proiecte, ele vor fi remunerate la costulcapitalului. O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe piata monetara sau financiara(certificate de tezaur, obligatiuni de stat, etc)


18/22

18

Categoria VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii

30 (44). Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din domeniulconsultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie financiar:

Indicator 31.12.nImobilizri 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibiliti 300Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 2000Datorii de exploatare 1000Datorii bancare pe termen foarte

scurt300

1. Lichiditatea exprimaposibilitilentreprinderii de a-si transforma activele in numerarnecesar acoperirii datoriilor. Se exprimaprin indicatorul rata lichiditii.a) Rata lichiditii curentereflecta gradul de acoperire a datoriilor din activele curente. Valoarearecomandata a indicatorului este in jurul cifrei 2.

Rlc = Active curente / Datorii curente = 21300 / 1300 = 16,38 %Acest rezultat indica faptul ca societatea prezinta o lichiditate ridicata, adica are o

capacitate mare de a-si acoperi datoriile din activele curente.

b).Rata lichiditii imediate ( testul acid), calculata ca raport intre activele curente(minusstocuri) si datorii curente

Rli =( Active curenteStocuri)/ Datorii curente = (213001000) / 1300 =15,61%Acest rezultat indica faptul ca societatea are capacitatea de a-si transforma activele

curente in numerar pentru a-si acoperi datoriile

31 (111). n bilan activele entitii sunt raportate la:a) valoare de intrare;b) valoare net contabil;c) valoare de intrare diminuat cu deprecierile de valoare reversibile i ireversibile.

Categoria IXFiscalitatea ntreprinderii

32 (149). La sfritul anului N dispunem de urmatoarele date:-venituri totale 65.000 lei, din care venituri din dividende de la persoane juridice romne

10.000 lei;-cheltuieli totale 30.000 lei, din care amenzi si penaliti datorate statului 2.000 lei i

impozit pe profit aferent trimestrului III 4.000 lei;-capital social 10.000 lei;-rezerva legal din anii precedenti 60 lei.


19/22

19

Determinati profitul impozabil.

Venituri impozabile = 64.000 leiConstituirea rezervei legale = 10000 x 20% = 2000-60 = 1940 lei

Profit impozabil = 64.000 lei31940 lei + 2000 lei+4000 lei = 38.060 lei33 (198). Ce este livrarea intracomunitar i ce condiii trebuie ndeplinite pentru a fi

scutit de TVA cu drept de deducere.

Codul fiscal defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (transferuldreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-unstat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueazalivrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora.Regimul de scutire deTVApentru care furnizorii isi pot exercita dreptul dededucere este stabilitprin alte doua texte de lege din Codul fiscal:

art.294 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuricatre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA,atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru;art.268alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.294 sunt operatiuni scutitecu drept dededucere,pentru care nu se datoreazataxa,dar este permisa deducerea taxei datoratesau achitate pentru achizitii.

34 (225). Un furnizor i acord clientului su n momentul facturrii mrfurilor reducericomerciale. Se cunosc urmtoarele informaii:

-pre de vnzare 2.000 lei;-rabat 10% = 200 leii remiz 5% acordate pentru mrfurile vndute. = (2000-200) x 5% = 90 leiS se calculeze TVA aferent mrfurilor vndute ctre furnizor.Baza de impozitare TVA = 200020090 = 1710 leiTVA = 1710 lei x 20% = 342 lei.
http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.fisc.ro/?cs=740807http://www.fisc.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807http://www.consiliertva.ro/?cs=740807


20/22

20

Categoria X Organizarea auditului intern i controlul intern

35 (8). Ce operaiuni presupune stabilirea rezultatelor inventarieri?

Stabilirea rezultatelor inventarierii se realizeaza prin confruntarea datelor consemnate n

listele de inventariere cu cele din evidenta contabila sau evidenta operativa.Pentru ca cifrele sa fie comparabile si diferentele reale, este necesar ca datele inventarierii sa fiestabilite la aceeasi data calendaristica. Determinarea rezultatelor inventarierii, respectiv adiferentelor, n plus sau n minus, se face direct pe listele de inventariere.

Rezultatele inventarierii se consemneaza n documentul numit proces verbal deinventariere, n care se nscriu n principal: perioada si gestiunile inventariate, precum sipersoanele care au efectuat inventarierea: plusurile si minusurile constatate; compensarileefectuate; bunurile depreciate, precum si creantele si obligatiile incerte si n litigiu; valorificarearezultatelor inventarierii; constituirea si regularizarea provizioanelor, precum si concluziile sipropunerile referitoare la inventariere.

Pentru a stabili caracterul diferentelor, comisia de inventariere analizeaza cauzele care auprodus plusurile si minusurile, solicita explicatii n scris de la gestionar si formuleaza, potrivitdispozitiilor legale, propuneri de regularizare a acestora si nregistrare a diferentelor de inventar.

36 (37). Prezentati prejudicii aduse independenei sau obiectivitii

Dac independena sau obiectivitatea sunt prejudiciate n fapt sau n aparen, detaliileacestei prejudicieri trebuie aduse la cunotina prilor relevante. Modul aducerii la cunotin vadepinde de tipul prejudicierii.

Prejudicierea independenei organizaionale i a obiectivitii individuale pot include, fra se limita la acestea, conflictul personal de interese, limitarea sferei de cuprindere a activitii deaudit intern, restricii privind accesul la nregistrri, personal i proprieti, precum i limitarearesurselor, cum ar fi asigurarea finanrii. Stabilirea prilor relevante, crora trebuie s le fiedezvluite detaliile privind prejudicierea independenei sau obiectivitii, depinde de ateptrilecu privire la responsabilitile activitii de audit intern i ale conductorului executiv al audituluifa de conducerea superioar i consiliu, aa cum sunt stabilite n carta auditului intern, precumi de tipul prejudicierii.

Auditorii interni trebuie s evite evaluarea anumitor activiti de care au fost responsabilin trecut. Se presupune c obiectivitatea este prejudiciat dac un auditor intern ofer servicii deasigurare pentru o activitate de care a fost rspunztor n cursul anului anterior.

Misiunile de asigurare privind funcii ce cad n responsabilitatea conductorului executival auditului trebuie s fie supervizate de un ter din afara activitii de audit intern.Auditorii interni pot oferi servicii de consiliere privind operaiuni pentru care au fost,

anterior, responsabili.Dac sunt afectate, eventual, independena sau obiectivitatea auditorilor interni privind

serviciile de consiliere propuse, acest fapt trebuie adus la cunotina beneficiarului misiun iinaintea acceptrii acesteia.


21/22

21

37 (57).Care sunt componenetele riscului, scopul analizei riscurilor

Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul cerori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei:

- riscul inerent (RI)- riscul legat de control (RC) -- riscul de nedetectare (RN)Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ dintr-un cont sau dntr-o

categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni,nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control internutilizate

Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiunis contina erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii deoperaiuni, datorit unui control intern insuficient.

Riscul nedetectat const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s

descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolatsau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni.

38 (85). Care este obiectul auditului intern?Obiectul auditabil reprezint activitatea elementar a domeniului auditat, ale crei

caracteristici pot fi definite teoretic i comparate cu realitatea practic. Auditorii identific, prinstudiul detaliat al activitilor desfurate de structura auditat, obiectele auditabile i elaboreazlista centralizatoare a acestora, care st la baza analizei riscurilor.


22/22

22

Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile

39 (65) Ce se ntelege prin autonomia Corpului?

Autonomia este in general situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina

libertate in actiunile sale (DEX) . Autonomia Corpului face din aceasta un organism deautoreglementare in profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autoritati.Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism statal.Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatilor publice, acorda si retrage dreptul deexercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat si are dreptul sa controlezecompetenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele alese, Corpul este reprezentat in fataautoritatilor publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si dinstrainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate ale statului in elaborarea de normelegate de profesia contabila, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatulactivitatii Corpului.

40 (115). Care sunt faptele care se sanctioneaza cu suspendarea si interdictia dreptuluide exercitare a profesiei conform OG 65/1994Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia/suspendarea dreptului de exercitare a

profesiei de expert contabil-Neplata cotizaiei profesionale sau/i a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite,

n cursul unui an calendaristic- Nerespectarea standardelor profesionale i a normelor emise de Corp cu privire la

efectuarea expertizelor contabile

Lectori formatori de stagiu:

1. Bochi Leonica - categoriile de lucrri profesionale II, IV, V. X i XII

2. Chindlea Mihai - categoriile de lucrri profesionale III, VII, VIII

3. Gavri Ancua Ioana - categoriile de lucrri profesionale VI

4. Morar Dan Ioan - categoriile de lucrri profesionale IX

5. Score Carmen Mihaela - categoriile de lucrri profesionale I, XI

ceccar an III sem 1 var 10 2016

Documents