II. Audit statutar al situatiilor financiare (7 intrebari)1.
Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit
statutar?Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care trebuie sa fie
profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica;
- examinarea este exclusiv profesionala; - obiectul examinrii
efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i
pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n
funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii:
exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; -
obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei
financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor
obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de
care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele
(normele) nationale sau internationale.
2. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate a) au
drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare
respective b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra
situatiilor financiare respective c) au drept scop furnizarea unei
opinii de asigurari pozitiveRaspunsul corect este b) deoarece
caracteristicile unei misiuni de compilare sunt: - nu se exprima
nici o asigurare in raport ; - profesionistul contabil utilizeaza
cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor ; -
procedurile aplicate nu au drept scop sa permita furnizarea unei
opinii de asigurare asupra situatiilor finanaciare ; - utilizatorii
acestor informatii sunt increzatori totusi ei beneficiaza de
interventia unui profesionist care aduce cunostintele si
competentele sale in elaborarea acestor situatii financiare. 3.
Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii
fidele
Criteriile de apreciere a imaginii fidele sunt: exhaustivitatea
( integritatea ) - toate iregistrarile care privest intreprinderea
sunt inregistrate in contabilitate; realitatea criteriul realitatii
operaiilor presupuneca toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic si ca toate elementele de
activ, pasiv, de venituri di cheltuielireflecta valorile reale si
nu fictive sau care nu privesc intreprinderea in cauza; toate
informatiile prezentate in sitatiile financiare trebuie sa poata fi
justificate si verificate; corecta inregistrare in contablitate si
prezentare in situatiile financiare a operatiilor presupune ca
aceste operatii trebuie: - sa fie contabilizate in perioada
corespunzatoare, urmarindu-se deci respectarea independentei
exercitiilor criteriul perioadei corecte; sa fie corect evaluate,
adica sumele sa fie bine determinate, aritmetic exacte,
urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor
contabile, precum si a 1
metodelor de evaluare - criteriul corectei evaluari; sa fie
contabilizate in conturile corespunzatoare criteriul corectei
imputari; sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa
li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu
reglementarile in vigoare criteriul corectei prezentari in
conturile anuale. inteligibilitatea relevanta credibilitatea
4. In vederea evaluarii riscurilor legate de control intocmiti
un chestionar pentru evaluarea controlului internPentru
determinarea riscurilor legate de control, auditorul va aprecia
evaluarea sistemelor de control intern, va verifica functionarea
acestui control intern. Toate actiunile ntreprinse de auditor n
aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei ntrebari care
furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern: Care
sunt procedurile efective, in functiune care au ca obiectiv
realizarea unui control intern eficient? Aceste proceduri sunt
aplicate? In ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui
bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente
financiar contabile corecte? Chestionar intern privind evaluararea
controlului intern prinvind departamentul de resurse umane:
Intrebari privind controlul intern penru departamentul de resurse
umane 1.Exista o proceudura pentru recrutariea personalului?
2.Exista procedee privind evidenta prezentelor, invoirilor,
concediilor? 3.Exista programe de pregatire profesionala continua a
personalului? 4.Exista o gestionare adecvata a dosarelor
profesionale? 5.Exista o gestionare adecvata a carnetelor de munca?
6.Exista un sistem informational pentru gestiunea resurselor umane?
7.Exista procedee pentru arhivarea documentelor privind resursele
umane? 8.Exista personal calificat pentru intocmirea si
inregistrarea operatiilor privind contabilitatea salariilor?
9.Personalul calificat este la curent cu modificarile legislative
in domeniu? Raspuns Da Da Nu Da Da Da Da Da Da
5. Definiti termenul de prag de semnificatie.n general, prin
prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care
auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate
afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i
imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a
patrimoniului intreprinderii. Pentru determinarea pragului de
semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. 2
6. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul
intangibilitatii bilantului de deschidere?Principiul
intangibilitatii bilantului de deschidere al unui exercitiu prin
care soldurile de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda
cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. Concret, la
inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza
prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de
inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul
acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin
creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar,
toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere se transfera in
creditul si debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul
contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold
initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de
activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de
deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului
precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in
care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile
efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate
retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in
bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau
procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui
exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente
perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului
reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere.
7. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le
colecteze in etapa de acceptare a mandatului?nainte de a contracta
o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti,
auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast
misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de
deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului
s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare
a misiunii, i acestea se refer la: - cunoaterea global a
intreprinderii auditorul cauta sa obtina elemente care sa ii
permita aprecierea celor mai importante riscuri existente; -
examenul de independen i de absen a incompatibilitilor auditorul
verifica lista clientilor sais au ai societatii de expertiza in
care lucreaza, pentru a se asigura ca nu exista o activitate dj
remunerate de intreprinderea repectiva; auditorul mai verifica
situatia sa si a membrilor familiei in legatura cu eventualele
interese din partea intreprinderi respective; - examenul competenei
auditorul trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale
personalului sau salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt
suficiente pentru exercitarea misiunii; - contactul cu fostul
auditor sau censor autitorul trebuie sa se informeze in legaturile
cu motivele demisiei sau refuzului de reinoire a mandatului
fostului auditor sau censor, si mai ales, daca nu cumva au fost
dezacorduri in ceea ce priveste: respectarea normelor legale,
aplicarea masurilor hotarate, stabilirea onorariilor etc.;
3
III. Expertize contabile (3 intrebari)1. Cum se clasifica
expertizele contabile?Expertizele contabile pot fi clasificate: I.
Dup scopul principal n care au fost solicitate, n: a. expertizele
contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil;
Codul de procedur penal; alte legi speciale; b. expertize contabile
extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor
reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului
justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au
calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente
pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza
contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale
amiabil. Dup principalul obiectiv la care se refer, expertizele
contabile sunt: a. civile dispuse sau acceptate in rezolvarea
litigiilor civile; b. penale dispuse sau acceptate in rezolvarea
litigiilor penale; c. comerciale dispuse sau acceptate in
rezolvarea litigiilor comerciale; d. fiscale dispuse sau acceptate
in rezolvarea litigiilor fiscale; e. alte categorii dispuse de
organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni
II.
2. n ce const secretul profesional i confidenialitatea
expertului contabil?Expertul contabil trebuie s respecte secretul i
caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de
care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile,
trebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia
cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are
obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare Expertul
contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su
trebuie s invoce numai evenimentele i tranzaciile care au legtur
cauzal cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza
contabil i care sunt probate cu documente justificative i
evidenieri contabile. Expertul contabil trebuie s se abin de la
divulgarea coninutului Raportului de expertiz contabil judiciar i a
concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar. El depune
raprtul sau, auditat calitativ, la organul in drept care a dispus
expertiza contabila judiciara, de unde cei interesati il pot
consulta, in conditiile legii. El trebuie s se abin de la
contactarea prilor implicate, n afara procedurilor prevzute de
lege.
4
3. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil
(Desfurarea expertizei contabile)?CAPITOLUL II, DESFURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil, trebuie s
conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a
expertizei contabile, care s cuprind o descriere amnunit a
operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la
structura materialului documentar, actele i faptele analizate,
locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii
utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut
obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat
sau nu n considerare n formularea concuziilor sale. n fiecare
paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea
rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna
nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz
contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n
anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei
contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea
acestora, cu trimiteri la anexe. Fiecare paragraf din CAPITOLUL II,
DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se ncheie cu concluzia
(rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic,
fr echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat
fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative,
reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de
control (de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale.
Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii
i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care
expetul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte
i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni
sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n considerare n stabilirea
rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate
expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta n raportul de
expertiz contabil. Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit
de mai muli experi care au opinii diferite, ntr-un paragraf al
CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert
contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care
o susine. De regul, n expertizele judiciare opinia expertului
recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu opinia
expertului numit din oficiu.
5
IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)1. Evaluarea economic
si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza: a) bilantului
contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si
destinatiilor acestora.Evaluarea economica si financiara a unei
intreprinderi se face pe baza bilantului economic. Metodele de
evaluare patrimoniala abordeaza intreprinderii exclusiv din punct
de vedere patrimonial, considerand ca valoarea intreprinderii este
data de suma valorii elementelor sale patrimoniale. Aceste elemente
se regasesc sub forma imobilizarilor (corporale, necorporale,
financiare) si a activelor circulante (stocuri, creante,
disponibilitati si plasamente). Aplicarea metodelor de evaluare
patrimoniala presupune utilizarea informatiilor contabile care sunt
centralizate si sintetizate cu ajutorul bilantului contabil. Insa,
valoarea unei intreprinderi este, de cele mai multe ori, diferita
de valoarea patrimoniului sau reflectat in contabilitate. Pentru a
stabili valoarea economica a elementelor patrimoniale, bilantul
contabil se retrateaza si se construieste un bilant economic care
sa reflecte cat mai fidel patrimonial net al unei
intreprinderi.
2. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi
care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie
patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000;
stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit
1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti
500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu
chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c)
28.500.000.Activul net corijat reprezinta valorea patrimoniala a
intreprinderii, obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.Activul net corijat
se calculeaza prin 2 metode: 1.Metoda aditiva
ANC=CAP.PROPRII(-)/(+) DIFERENTE DE REEVALUARE 2.Metoda
substractiva ANC=ACTIVE REEVALUATE-DATORII Alte metode
patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar
exploatarii, Metoda valorii substantiale. Activ net corijat =
Capital propriu+ (-)Diferente din reevaluare Capital propriu=
Capital social+Rezerve+Profit=
3.000.000+500.000+1.000.000=4.500.000 Diferente din reevaluare=
14.000.000, de unde rezulta ca: Activ net
corijat=4.500.000+14.000.000= 18.500.000
6
3. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea
bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor
ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea
substantial brut a ntreprinderii va fi de: a) 455.000 mii lei; b)
320.000 mii lei; c) 350.000 mii lei.Valoarea substantiala bruta a
intreprinderii este egala cu activul reevaluat plus valoarea
bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietatea
acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in
patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause.Ea
semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de
care dispune si le poate utilize intreprinderea la un moment dat,
prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului. Astfel: VSB=
ANC+VAL.BUN.INCHIRIATE- VAL.BUNURILOR INCHIRIATE LA TERTI VSB=
425.000+105.000-75.000=455.000
7
VII. Studii de fezabilitate (7 intrebari)1. Ce se nelege prin
fezabilitate din punct de vedere terminologic?Fezabilitatea
presupune analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii,
avand drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei dezvoltarii
unei subramuri sau realizarii unor obiective de investitii. Studiul
de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de
marketing, comerciale, tehnice, de management si financiare a unui
obiectiv de investitii, privit ca un sistem dinamic si deschis de
productie si comercializare de bunuri si servicii, precum si a
factorilor angajati (resurse umane, capital, resurse materiale si
energetice etc.), cu mentionarea aspectelor juridice definitorii,
desfasurata pe un anumit orizont de timp, luand in consideratie
inclusiv factorii de risc si incertitudine. Element de baza in
documentatia de finantare, indiferent de tipul acesteia, studiul de
fezabilitate este un instrument care permite investitorului,
promotorului sau analistului financiar, pe baza informatiilor de
care dispune, sa decida daca poate sa abordeze o investitie si cand
anume sa finanteze un anumit proiect.
2. La nivel strategic, ce presupune o investiie de
dezvoltare?Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac
persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obine bunuri i
servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur, n
schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele
investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru
venituri viitoare incerte. Noiunea de investiie are un sens larg i
unul restrns. n sens restrns, investiiile sunt mijloace financiare
destinate achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat sau de
capital fix pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg,
investiiile nglobeaz att cheltuielile cu procurarea mijloacelor de
munc, ct i pe cele destinate achiziionrii materiilor prime,
materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni
bancare, adic toate resursele financiare folosite n mod curent
ntr-o unitate economic pentru finanarea produciei. Investiiile sunt
economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau de societate n
totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste
cheltuielile de consum i care sunt plasate de acestea pentru
crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix n vederea
obinerii unui flux durabil de ctig viitor.
3. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?Durata
de viata a unui proiect investitional reprezinta perioada n care se
obin, ealonat, rezultatele utile scontate. Durata de viata a
investitiei poate fi analizata din patru puncte de vedere: a)
durata contabila: este durata stabilita prin catalogul normelor de
amortizare n vigoare; b) durata tehnica: este durata asigurata de
caracteristicile functionale ale echipamentului respectiv; c)
durata comerciala: este identica cu durata de viata a produselor
obtinute din investitia n cauza.
8
d) durata juridica: corespunzatoare duratei protectiei juridice
asupra unor drepturi legate de investitie (de concesiune, brevete,
licente, marci de fabrica etc.) e) durata de utilizare economica
adic de intervalul de timp n care veniturile generate acoper
cheltuielile aferente.
4. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a
proiectelor investiionale este termenul de recuperare a investiiei
neactualizate. Care este modul de calcul i coninutul
indicatorului?Termenul de recuperare a investitiei reprezinta
termenul in care se recupereaza investitia.Termenul de recuperare
al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre
investitia totala si cash flow-ul mediu anual. TR = IT / CF mediu
anual Unde : TR =termenul de recuperare investitie nereactualizat
IT =investitia totala CF =cash-flow-ul Daca Durata de
recuperareDurat de exploatare atunci investitia este
nefezabila.
5. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de
fezabilitate bazate pe actualizare. Care este coninutul acestei
rate?Rata de actualizare este utilizat pentru a determina suma pe
care un investitor ar plati-o la data evalurii pentru dreptul de a
beneficia de un flux viitor de lichiditi sau de profituri. Pentru
evaluator, rata de actualizare este rata rentabilitii estimata ca
acceptabil pentru un investitor care ar plati n prezent fluxuri
viitoare generate de afacere, n contextul riscurilor presupuse de
realizarea acestor fluxuri Actualizarea se realizeaz si se exprima
prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul
timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia
trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica
de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X
are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma Y daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)^n 2. daca factorul
timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica
tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma Y
prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent
valoarea X daca suma Y o aplificam cu factorul de actualizare
1/(1+i)^n Rata de actualizare este compusa din: rata de referinta
(ex: rata dobanzii bancare) rata de risc care se stabileste, n
general, n functie de riscul de tara RA=Rds+Rr
9
6. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe
actualizare a proiectelor investiionale este rata intern de
rentabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului,
innd cont de faptul c cash-flow-rile actualizate includ i valoarea
rezidual?Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de
actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN
este egala cu zero. Altfel spus, rata interna de rentabilitate este
acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a
costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea
actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile
viitoare actualizate sunt zero. Rata interna de rentabilitate
trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata
sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica
investitia facuta. Numai in aceste conditii rata interna a
rentabilitatii permite compensarea costului finantarii. Etape
pentru calculul ratei interne de rentabilitate: se porneste de la
calculul VAN(valorii adaugate nete) care reprezinta surplusul de
valoare rezultat din exploatarea unei investitii.Acest surplus
(exprimat in valori absolute) este consecinta unei comparatii intre
efectele estimate a fi generate de investitia analizata si efectele
care se apreciaza ar putea fi obtinute pe seama unei alte variante
alternative de investire, VAN = -I + CFt / (1+r)^t I = costul
investitiei; CFt = cash-flow-ul aferent anului t; r = rata de
actualizare; n = durata de viata a proiectului exprimata in ani.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie: daca VAN > 0,
investitia se accepta; totalitatea cash-flowurilor viitoare vor
putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se
constituie ca un supraprofit daca VAN = 0, investitia este respinsa
din motive de prudenta; intreprinderea nu mai beneficiaza de nici
un reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit, daca VAN <
0, investitia este respinsa, profiturile viitoare nu acopera
cheltuielile. Pentru calculul ratei interne de rentabilitate se
foloseste urmatoarea metoda(metoda de interpolare) care pleaca de
la o rata minima si o rata maxima RIR=Rata min+(Rata max-Rata min)
x (VAN ratamin/Van rata min-VAN rata max) Daca RIR> Rata de
actualizare atunci investitia este fezabila Daca RIR Imobilizri
nete) constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru
exploatarea sa cotidian, permindu-i s-i asigure un nivel minim al
unor active circulante strict necesare funcionrii (stocuri minime,
fond de cas minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe
termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an). Fondul de
rulemnt net este ompus din: - fondul de rulemnt propriu(parte din
capitalurile proprii care depeasesc valoarea imobilizarilor nete si
care sunt destinate finantarii activitatii curente) -fond de
rulemnt strain(parte din datoriile pe termen mediu si lung care
depeasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate
finantarii activitatii curente) Necesarul de fond de rulmnt
reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc finantate din
resurse stabile., unnecesa de fond pozitiv indica faptul exista o
activele circulante depasesc datoriile curente, exprimand un
dezechiliebrul pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva
semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele
temporare posibile de mobilizat.Situatia in care nevoia de fond de
rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca
este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea
nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar,
nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil
intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si
exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,
respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.In cazul
firmei analizate se observa o lichiditate scazuta in ceea ce
priveste creantele. Trezoreri neta reprezinta disponibilitatile
banesti ramase la dispozitia firmei rezultata din activitatea
desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar.Reprezinta
excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea nevoilor
ciclice(ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse
permanete(FR-NFR). 16
III. Analiza bonitatii financiare (lichiditatea si
solvabilitatea) Nr.crt I 1 2 3 II 1 2 Indicator RATE DE LICHIDITATE
Lichiditatea curenta Lichiditate rapida Lichiditate imediata RATE
DE SOLVABILITATE Solvabilitatea patrimoniala Rata solvabilitii
patrimoniale = CP/T pasiv Simbol Lc=AC/DTS Lr=(Cr+Db)/DTS Li=Db/DTS
Sp=AT/DT RSP=CP/TotP Valoare 16,38 15,61 0,23 7,06 0,85
Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de
a-si achita obliagtiile curente din activitatea curenta, precum si
evaluarea riscului incapacitatii de plata. La firma analziata
lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul
asigurator(1, respectiv 0,75%, dar lichiditatea imediata este
inferiaora pargului asigurator de 0, 5 ceea ce situeaza firma
intr.-o pozitie nefavorabila. Solvabilitatea patrimoniala exprima
gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale
indiferent de termen, din activele de care dispune in cazul in care
ar inceta activitatea.Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada
analizata exprima gradul in care societatea ar putea sa-si acopere
toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care
dispune.In cazul firmei analizate exista un grad ridicat de
acoperire, fiind e 7,06.Rata solvabilitii patrimoniale > 0,5
reflect o situaie normal.
3. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de
societatea X despre care se cunosc informa iile financiare din
tabelul de mai jos i s se analizeze reparti ia valorii adugate pe
destina ii. Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Produc ia
vndut Produc ia stocat17
u.m. 2000 30000 1000
Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli
salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli
cu dobnzi Impozit pe profitNr.Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000Valoare 2.000 1.200 800
30.000 1.000 31.000 11.500 10.000 1.500 20.300 7.000 13.300 3.000
10.300 1.400 8.900 8.900 1.000 7.900
9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.
25. 26.
Elemente de calcul Venituri din vnzarea mrfurilor(ct 707)
Cheltuieli privind mrfurile(ct 607) Marja comercial (1 -2) Producia
vndut(ct 701 706 +708) Variaia stocurilor(ct 711 + -) Producia
imobilizat (ct 721 + 722) Producia exerciiului (4 +5 + 6) Consumuri
intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la teri(gr.60,
exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621) - materii prime - chirii
Valoarea adugat(3+7-8) Venituri din subvenii de exploatare(7411)
Cheltuieli cu impozitele i taxele(gr.63) Cheltuieli cu
personalul(gr 64 +621) Excedentul (deficitul) brut din
exploatare(9+10-11-12) Alte venituri din exploatare i venituri din
provizioane Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli cu
amortizarea i provizioanele Rezultatul din exploatare(13+14-15-16)
Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul
curent(17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar(21-22) Rezultatul brut al
exerciiului(20+23) Impozitul pe profit Rezultatul net al
exerciiului(24-25)
Marja comerciala a) Rata marjei comerciale medii fata de
valoarea veniturilor din vanzarea marfurilor Mc 800 = = 40% Rmcv =
Vmf 2.000 b) Rata marjei comerciale medii fata de valoarea
cheltuielilor provenite din vanzarea marfurilor Mc 800 Rmcc = = =
67% Chmf 1.200
18
Valoarea adaugata a) Metoda substractiva Marja comerciala = 800
+ Productia vanduta = 30.000 + Productia stocata = 1.000 -
Cheltuieli materiale totale = 11.500 - cu materiile prime = 10.000
- cu chirii = 1.500 Total = 20.300 b) Metoda aditiva Cheltuieli
salariale = 7.000 + Impozite, taxe, varsaminte = 1.000 (inclusiv
impozit pe profit) + Cheltuieli cu dobanzile = 1.400 + Amortizare =
3.000 + Rezultatul net = 7.900 Total = 20.300 Structura valorii
adaugate evidentiaza masura in care sunt remunerati participantii
la activitatea intreprinderii, respectiv: personalul angajat,
statul, creditorii, asociatii si intreprinderea (prin
autofinantare). Structura valorii adaugate Valoare % Cheltuieli cu
personalul 7.000 34,49 Impozite, taxe si varsaminte asimilate 1.000
4,93 Cheltuieli financiare (cu dobanzile) 1.400 6,90 Amortizare
3.000 14,78 Dividende Profit reinvestit (profit net) 7.900 38,92
TOTAL 20.300 100 Cea mai mare pondere o reprezinta remunerarea
intreprinderii prin autofinantare, ceea ce indica o buna capacitate
a acesteia de a-si finanta activitatea din profiturile obtinute. O
pondere de asemenea mare in privinta remunerarii o detine
personalul angajat 34,49%- aceasta situatie reflectand consumul de
munca. Se observa o presiune fiscala redusa, statul fiind
remunerate cu o pondere de doar 4,93% din valoarea adaugata. In
perioada analizata actionarii nu au fost remunerati.
4. S se calculeze soldurile internediare in manier continental i
n manier anglo saxon pornind de la informa iile de mai jos:
Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Produc ia vndut Produc ia
stocat Subven ii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul
mrfurilor vndute Cheltuieli salariale19
u.m. 2000 40000 1500 10000 10000 1200 15000
Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli
cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Impozite i taxe Venituri
din dobnzi Venituri din diferen e favorabile de curs valutar
Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit
pe profitI.Solduri intermediare in maniera continentala Nr crt 1 2
I. 3 4 5 II. 5 6 7 III. 8 9 10 11 IV. 12 13 V. 14 15 VI. VII. 20
VIII. Specificatie +Venituri din vanzarea marfurilor - Cheltuieli
privind marfurile =Marja comerciala + Productia exercitiului -
Cheltuieli cu materii prime -Cheltuieli chirii = Valoarea adaugata
- Impozite si taxe + Subventii pentru exploatare - Cheltuieli
salariale -Cheltuieli asigurari sociale = Excedent brut de
exploatare + Venituri din provizioane + Alte venituir din
exploatare - Alte cheltuieli din exploatare - Cheltuieli privind
amortizarea si provizioanele = Rezultat din exploatare + Venituri
financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat curent + Venituri
exceptionale - Cheltuieli exceptionale Rezultatul exceptional
=Rezultat brut - Impozit pe profit = Rezultatul net al exercitiului
Simbol
1000 200 200 2000 300 200 200 800 100 1300
um 2.000 1.200 800 41.500 10.000 200 32100 300 10000 15000 2000
24800 1.200 23600 400 900 23100 23100 1.300 21800
Vmf Chmf Mc Qex Chm Chch Va Imp Sbv Chp Chas.soc EBE Vpv Ave Ace
Cha Pe Vf Chf Pc Vex Chex Rexc Pb Ipr Pn
Excedentul brut din exploatare (EBE) masoaraa cumularea bruta
din activitatea de exploatare, admitand ca amortizare si
provizioanele sunt doar cheltuilei calculate nu si
platite/.rxcedentul brut din explaotare masoara capaitatea
potential de autofinantare a investitiilor pentru exploatare.
20
Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub trei
aspecte: 1) este o msura a performantelor economice ale
ntreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite ntreprinderii
rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea riscurilor
din provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care
antreneaz cheltuieli financiare, iar diferena va fi distribuit
statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) si/sau
conservat prin autofinanare. 2) EBE este independent de politica
financiara (nu este influenat de venituri i cheltuieli), de
politica de investiii (nu ine cont de deciziile ntreprinderii
privind modalitile de calcul a amortizrii), de politica de individ
(deciziile ntreprinderii privind repartizarea profitului net), de
politica fiscal i de elementele excepionale (nu ia n calcul
impozitul pe profit i rezultatul excepional) 3) EBE reprezint o
resursa financiara fundamental pentru ntreprindere. EBE constituie
primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei. Rezultatul
exploatrii (Re) masoara , in marimi absolute rentabilitatea
procesului de explotare, prin deducera tuturor cheltuielilor
exploatarii(platibile si executabile) din veniturile
explatarii(incasabile si calculate). Acest rezultat este utilizat n
compararea performanelor ntreprinderilor ce au politici financiare
diferite. Exist dou modaliti de calcul: - ca diferen dintre totalul
veniturilor din exploatare (Ve) i totalul cheltuielilor din
exploatare (Che) Re = Ve Che - pornind de la mrimea EBE i are
relaia Re = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr), unde Amp amortizri i
provizioane Ache alte cheltuieli din exploatare Ave alte venituri
din exploatare Vpr venituri din provizioane privind exploatarea
Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor
curente, obinuite ale ntreprinderii, fiind determinat att de
rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii financiare,
permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii
asupra rentabilitii. Deoarece nu este influenat de elemente
extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului
curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare. Rezulatul
brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatul tuturor
activitatilor (exploatare, financiar, extraordianr), obtinundu-se
prin diferenta intre venituri totale si cheltuieli totale.
Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta, in marimi absolute,
masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de
actionari.Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividend in
raport cu numarul actiunilor detinute, sau se reinvesteasca in
firma.Profitul net se obtine prin deducerea impozitului pe profit,
datorat statului, din profitul brut. II. Solduri intermediare in
maniera anglo saxona Indicator/ Subindicatori Relaia de calcul
Valoare Rezultat nainte de plata dobnzilor, impozitului pe profit i
amortizrii VexplCheltuieli variabile de EBITDA = Earnings Before
Interest, 53.500-28.500=25.000 exploatare Taxes, Depreciation and
Amortization (marj asupra cheltuielilor variabile) 21
Rezultat nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit =
RE EBITDA Cheltuieli EBIT Earnings Before Interest andamortizarea
Taxes Rezultat nainte de plata impozitului pe EBIT Cheltuieli
profit = RB financiare EBT = Earnings Before taxes Rezultat net =
RN EBT Impozit pe profit
cu 25.000-1.000=24.000 cu 24.000-900=23.100
23.100-1300=21.800
CA=Venituri din vanzarea marfurilor+Productia vanduta+Productia
stocata+Subventii de exploatare=2.000+40.000+1500+10.000=53.500
Ch.var.expl.=Ch.mat.prime+Ch.mf+Ch.sal.+Ch.asig.soc+Ch.impozite si
taxe= 10.000+1.200+15.000+2.000+300=28.500 EBITDA=Cifra de afaceri-
Ch.var.exploatare= 53.500-28.500=25.000
EBIT=EBITDA-Ch.amortiz.=25.000-1000=24.000
EBT=EBIT-Ch.fin=24.000-900=23.100 Cheltuieli financiare=Cheltuieli
dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare=800+100=900
PNET=EBT-Ch.impozit profit=23100-1300=21.800
5. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un
pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu
materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de
personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utilit i i chirii n
cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i
cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se
interpreteze pragul de rentabilitate financiar i opera ional
exprimat n unit i fizice i valorice i nivelul rezultatului de
exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de
produse vndute.Pragul de rentabilitate sau punctual critic este o
masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile
activitatii sale si prin urmare o modalitate de masurare a
riscului. Pragul de rentabilitate este punctul la care veniturile
din vanzarea de bunuri, lucrari si servicii sunt egale cu
cheltuielile, profitul find nul.
22
Pragul de rentabilitate reprezinta punctul n care veniturile din
exploatare acopera ntreaga suma a cheltuielilor de exploatare,
rezultatul exploatarii fiind nul. El reprezinta nivelul minim de
activitate la care trebuie sa lucreze ntreprinderea pentru a nu
nregistra un rezultat negativ (pierdere). Activitatea desfasurata
de ntreprindere peste acest nivel degaja un rezultat pozitiv
(profit). Cu ct CA este mai mare cu att riscul de exploatare este
mai redus i rezult c unitatea se adapteaz repede la modificrile
mediului ambiant prin cantitatea produciei obinute. Diferena dintre
pragul de rentabilitate i cifra de afaceri este numit flexibilitate
absolut sau marj de siguran (MS) i indic n ce msur poate oscila
volumul activitii, fr ca aceast oscilaie s implice riscul
nregistrrii unor pierderi. Prin punctul critic se nelege volumul
vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu
are nc nici profit. n punctul critic veniturile totale din vnzri
sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii,
iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n
uniti naturale i monetare. Acest punct critic se realizeaz cnd
cifra de afaceri este egal cu cheltuielile totale.Cheltuielile
totale se compun din cheltuielile fixe i cheltuielile
variabile.Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui
asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un
rezultat financiar nul.a) Pragul de rentabilitate operational
Cheltuieli fixe Pragul de rentabilitate in unitati de produs =
------------------------------------------------------Pret unitar -
Cheltuieli variabile unitare Cheltuieli fixe = Cheltuieli cu
personalul indirect productiv + Cheltuieli cu utilitati si chirii
+Cheltuieli cu amortizarea = 8.000+5.000+4.000 = 17.000 u.m.
Cheltuieli cu personalul indirect productiv= 80.000*10%= 8.000 u.m
Cheltuieli variabile = Cheltuieli cu materii prime si materiale +
Cheltuieli cu personalul direct productiv = 60.000+72.000 = 132.000
u.m. Cheltuieli cu personalul direct productiv= 80.000*90%= 72.000
u.m Cheltuieli variabile unitare = Cheltuieli variabile 132.000
------------------------------ = ----------- = 26,40 u.m. / buc
Numarul de produse 5.000
Cheltuieli fixe Pragul de rentabilitate in unitati de produs =
------------------------------------------------------- = Pret
unitar - Cheltuieli variabile unitar 17.000 = --------------- =
1.250 buc (40- 26,40) b) Pragul de rentabilitate financiar
23
Cheltuieli fixe = Cheltuieli cu personalul indirect productiv +
Cheltuieli cu utilitati si chirii Cheltuieli cu amortizarea +
Cheltuieli cu dobanzi = 8.000+5.000+4.000 +5.000= 22.000 u.m.
Cheltuieli variabile = Cheltuieli cu materii prime si materiale +
Cheltuieli cu personalul direct productiv = = 60.000+72.000 =
132.000 u.m Cheltuieli variabile 132.000 Cheltuieli variabile
unitare = ------------------------------ = ----------- = 26,40 u.m.
/ buc Numarul de produse 5.000 Cheltuieli fixe Pragul de
rentabilitate in unitati de produs =
------------------------------------------------------- = Pret
unitar - Cheltuieli variabile unitare 22.000 -------------- = 1.618
buc (40 26,40) CA = Numar produse * Pret unitar = 5.000 * 40 =
200.000 u.m CA prag=1.618 buc * 40 u.m. = 64.706 u.m. CA CAprag
200.000 64.700 Marja de siguranta = ----------------------------- *
100 = --------------------------- * 100 = 21% Caprag 64.700 Cnd
Marja de siguranta < 20% probabilitatea de aparitie a riscului
de exploatare este ridicata, ntreprinderea dispunnd de un timp de
reactie suficient de mic pentru a contracara actiunea factorilor
perturbatori din mediul su economic, deci situatia este
inconfortabila. Rezultat exploatare
=200.000-60.000-80.000-5.000-4.000=51.000 u.m Rezultat curent=
51.000- 5000= 46.000 u.m Daca cantitatea vanduta creste la 5500
bucati, atunci rezultatul de exploatare se va caclula astfel: O
crestere a cantitatii la 5500 bucati, adica o crestere cu 10% va
duce implicit la o crestere a cheltuielilor variabile cu un procent
de 10% si atunci Cheltuielile totale variabile=
132.000*110%=145.200 u.m Cheltuielile fixe raman neschimbate la o
fluctuatie a cantitatii produse. Rezultat exploatare= Venituri din
exploatare-Cheltuieli exploatare= 220.000(5.500 BUC*40 buc.)66.000-
87.200-5.000-4000 =220.000- 162.200= 57.800 u.m Cheltuieli
exploatare = Cheltuieli materii prime+Cheltuieli salarii+Cheltuieli
chirii+Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieliile cu materii prime vor
creste cu 10%= 60.000*110%=66.000 Cheltuielie cu salariile
personalului direct productive vor creste cu 10%=
72.000*110%=79.200 Astfel total cheltuieli salariale=8.000 +79.200=
87.200 u.m Rezultat curent=57.800-5.000= 52.800 u.m =
24
6. pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informa ii
financiare: Indicator Imobilizri Stocuri Crean e Disponibilit i
TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii
salariale i fiscale Credite de trezorerie Indicator Cifra de
afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli
fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda
Impozit pe profit 2000 600 1000 150 100 50 25 N 1 500 500 100 50
1150 400 300 200 240 10 550 470 200 60 1280 420 330 250 250 30 u.m.
N
S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se
explice destina ile acestuia din urm.A.CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG)
Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta
cash-flow-ul de gestiune. Operatiunile de gestiune sunt cele de
exploatare, investitie si finantare. Formula de calcul: CFD = RN +
CHD + CH AMO RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CH AMO
= cheltuiala cu amortizarea RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 +
50 + 25) = 75 CFG = 75 + 50 + 100 = 225 B. CASH-FLOW DISPONIBIL
(CFD) Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera
actionarii si creditorii. Este eficienta deoarece nu ia in calcul
impozitul pe profit. Indicator 1.Cifra de afaceri 2.Total venituri
din exploatare 3.Cheltuieli materiale 4.Chelt salariale 5.Chelt
fiscale si sociale Valoare- lei2.000 2.000 600 1.000 150 25
6.Chelt cu amortizarea 7.Total chelt de exploatare (=3+4++6)
8.Rezultatul din exploatare (=2-7) 9.Venituri financiare
10.Cheltuieli financiare 11.Rezultatul financiar (=9-10)
12.Venituri extraordinare 13.Cheltuieli extraordinare 14.Rezultat
extraordinary(=12-13) 15.Rezultatul brut al exercitiului (=8+11+14)
16.Impozit pe profit 17.Rezultatul net al exercitiului
.100 1.850 150 0 50 -50 0 0 0 100 25 75
Formula de calcul: CFD = CFDact + CFDcr CFDact = RN - (CPR1 -
CPR0) CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0) RN = rezultatul net CHD =
cheltuiala cu dobanda CPR = variatia capitalurilor proprii DATFIN =
variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in
perioada analizata RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) =
75 CPR = 420 400 = 20 CFDact = 75 20 = 55 DATFIN = (300-330) = -30
CFDcr = 50 (-30) = 80 CFD = 55 + 80 = 135 Tabloul fluxurilor de
trezorerie Rezultatul exercitiului Eliminarea elementelor care nu
au incidenta asupra trezoreriei sau nu sunt legate de exploatare
+/- amortizari sau provizioane - cresterea cheltuielilor de
infiintare -transferuri de cheltuieli sau cheltuieli de rapartizat
+ valoarea conatbila a elementelor de activ cedate,vandute -
venituri din vanzarea elementelor de activ - cota parte de
subventii virata la rezultat -/+ variatia stocurilor -/+variatia
creantelor clienti si altor creante de exploatare +/- variatia
datoriilor fata de furnizori si alte datorii de exploatare FLUXUL
DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE +vanzari de imobilizari necorporale +
cesiuni ,vanzari sau reduceri de imobilizari 26 Valori +75
+30 (500-470) -100 (100-200=-100) +60 =(200-250)+(250-240)
+65
corporale +cesiuni,vanzari sau reduceri de imobilizari
financiare - achizitii de imobilizari necorporale - achizitii de
imibilizai corporale -achizitii de imobilizari financiare
+subventii de investitii primite,acceptate +variatia datoriilor
asupra imobilizarilor FLUXUL DE TREZORERIE DIN OPERATII DE
INVESTITII(B) +cresterea de capital(se sade profitul net)
-reducerea de capital -dividende varsate +cresterea datoriilor
financiare - rambursarea datoriilor financiare +avansuri
primite,acceptate de la terti -avansuri rambursate clientilor
-variatia capitalului subscris nevarsat FLUXUL DE TREZORERIE DIN
OPERATII DE FINANTARE(C) VARIATIA DE TREZORERIE(A+B+C) TREZORERIA
INITIALA(D) TREZORERIA FINALA(A+B+C+D)
-50
-50 =20-75= -55 +50
-5 10 50 60
X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii
(4 intrebari)1. Definiti si comentati activitatea de audit intern
versus control intern.Auditul intern reprezint acea component a
auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de
un profesionist contabil competent i independent n vederea
exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta
aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea
intreprinderii (entitii). Controlul intern. Sistemul de control
intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n
aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura
posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor
acesteia; implic respectarea 27
politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i
detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea
nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor
financiare. Controlul intern al unei entitati se refera la
totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg
personalul entitatii respective. 1. Auditul intern al unei entitati
se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de
aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective
si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din
dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. El
poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla
(prin externalizare).
2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul
Vinzari-Incasari pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si
a raportului intermediar, inclusiv.1. ntocmirea planului de audit
intern n conformitate cu cerinele standardelor de audit intern.
PLAN DE AUDIT INTERN Pe anul .2011.........Nr. Crt Tema misiunii de
audit Obiective Perioada supus auditrii Unitatea auditat Perioada
desfurrii misiunii de audit
0 1.
1 Auditarea ciclului vanzari - incasari
2- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i livrare -
Livrarea bunurilor clientului - Facturarea - Monitorizare conturi
clieni - Incasarile de la clieni - Reconcilierea soldurilor
clienti
3 01.01.11. 30.09.11
4 Departament financiarcontabil
5 01.11.1115.11.11
ef Departament Audit Intern, 2. Declanarea misiunilor de audit
intern n conformitate cu planul de audit aprobat. Ordinul de
misiune ORDIN DE MISIUNE Data.................. ORDIN DE MISIUNE
Destinatar: Copie pentru informare: Obiectul misiunii: eful
Departamentului de Audit Intern eful departamentului
financiar-contabil- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i
livrare
28
- Livrarea bunurilor clientului - Facturarea - Monitorizare
conturi clieni - Incasarile de la clieni - Reconcilierea soldurilor
clienti
Comitetul de Audit, 3. Repartizarea sarcinilor de serviciu pe
auditorii interni astfel nct s se poat demara misiunea de audit
intern. Ordinul de serviciu. ORDIN DE SERVICIU
Nr.................Data............................ ORDIN DE
SERVICIU n conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr.
........... i cu planul anual de audit intern, se va efectua o
misiune de audit intern la Departamentul Financiar-contabil n
perioada 01.11.2011 15.11.2011 Scopul misiunii de audit intern este
auditarea ciclului Vanzari-Incasari , iar obiectivele acesteia
sunt:- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i livrare -
Livrarea bunurilor clientului - Facturarea - Monitorizare conturi
clieni - Incasarile de la clieni - Reconcilierea soldurilor
clienti
Menionm c se va efectua un audit
de.........................................(se precizeaz tipul de
audit). Echipa misiunii de audit intern este format din urmtorii
auditori: ........................(eful misiunii),
........................(auditori) ef Departament Audit Intern, 4.
Informarea sefului activitii ce urmeaz a fi auditat, in baza
ordinului de misiune semnat de Comitetul de Audit, cu privire la
declanarea misiunii de audit intern. Notificarea privind
declansarea misiunii de audit intern NOTIFICARE PRIVIND DECLANAREA
MISIUNII DE AUDIT INTERN Nr. ................... Data
...................... NOTIFICARE PRIVIND DECLANAREA MISIUNII DE
AUDIT INTERN Ctre: De la: Referine: Sef department
Financiar-Contabil ef Departament de Audit Intern Auditarea
ciclului Vanzari - Incasari
n conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaz ca n
perioada 01.11.2011 29
15.11.1011 s se efectueze o misiune de audit intern cu tema
Auditarea ciclului Vanzari - Incasari la departamentul financiar
contabil. Misiunea de audit se va desfura sub coordonarea Dlui. /
Dnei. ..................... . V vom contacta ulterior pentru a
stabili, de comun acord, o edin de deschidere n vederea discutrii
diverselor aspecte ale misiunii de audit i anume: - prezentarea
auditorilor; - scopul misiunii de audit; - prezentarea obiectivelor
misiunii de audit intern; - programul misiunii de audit; - alte
aspecte. Pentru pregtirea misiunii de audit intern, v rugm s ne
punei la dispoziie urmtoarea documentaie: 1. comenzile primite de
la clienti; 2. avizele de insotire a marfii, respective notele de
livrare; 3. facturile emise; 4. scadentarul soldurilor clienti, pe
scadente; 5. situatia analitica a incasarilor clienti; 6. extrasele
de cont reconcilierea soldurilor; Dac avei ntrebri privind aceast
misiune de audit sau avei domenii care ai dori s fac obiectul
investigaiei noastre v rog s m contactai pe mine sau s luai legtura
cu Dl. / Dna. ............................(numele efului misiunii
de audit) . ef Departament Audit Intern,
Data....................... 5. Colectarea de informaii privitoare
la structura/ activitatea auditat astfel nct auditorul s se
familiarizeze cu domeniul ce urmeaz a fi auditat i identificarea
factorilor de reuit a misiunii de audit. 6. Identificarea
riscurilor specifice structurii / activitii auditate. Evaluarea
controlului intern din cadrul structurii / activitii auditate.
TABEL ANALIZA RISCURILORObiective Risc Clasificarea riscului
Probabilitate Impact Descrierea consecinei Imposibilitatea de a
recupera creantele. - Reducerea profitului unitatii prin diminuarea
preturilor de vanzare. - trasnportul si Strategia existenta - Se
verifica clientul - S-a astabilit o limita creditului client - Se
verifica corespondenta comenzii cu nota de livrare; - Reducerile de
prt se autorizeaza de Clasif. riscului rezidual Strategii necesar
e
- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i livrare
- a vinde bunuri clienilor ndoielnici - a vinde bunuri pentru
preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt
n
30
- Livrarea bunurilor clientului
concordan cu procedurile societii - a trimite bunuri care nu
sunt conforme cu comanda; - a realize vanzari fara a pune la zi
situatia stocurilor; - a face livrari care nu sunt recunoscute de
clienti - exepedierea facturii catre client
riscul de perisabilitate a marfurilor distribuite eronat si
returnate - a accepta comenzi fara a avea stocuri disponibile
catre un responsabil;
- Facturarea
Imposibilitatea de a recupera creantele. - plata cu intarziere a
facturilor de catre client - effect asupra rezultatelor financiare
- denaturarea situatiilor financiare
- Monitorizare conturi clieni
- a avea clienti indoielnici fara a ainregistra un provizion -
incasari neinregistrate; - facturi neinregistrate; - diferente de
sold intre societate si clienti; - existenta diferentelor de sold
dintre clienti si societatea
- Incasarile de la clieni
- inregistrarea miscarilor de stocuri; - verificarea saptamanala
a stocului minim de produse; - documentul care atesta livrarea
trebuie acceptat si semnat de client; - emiterea si transmiterea
facturii clientilor; - exista persoana responsabila cu urmarirea
clientilor; - separarea activitatilor de inregistrare a facturilor
si a activitatilor de inregistrare a incasarilor - reconcilierea
lunara a soldurilor clienti
- Reconcilierea soldurilor clienti
supradimension area creantelor ; imposibilitatea incasarii
creantelor nerecunoscute de clienti
3. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o
societate comerciala de prestari servicii turistice.PLAN DE AUDIT
INTERN Pe anul ...2012, 2013, 2014Nr. Crt Tema misiunii de audit
Obiective Perioada supus auditrii Unitatea auditat Perioada
desfurrii misiunii de audit
0 1.
1 Auditarea capitalurilor
2 - Modificarile cu privire la capitalul social - Cresterile sau
diminuarile de 31
3 01.01.12. 31.12.12
4 Departament financiarcontabil
5 05.01.1315.01.13
surse proprii de finantare - Miscarile de rezerve - Rezervele
din reevaluare - Dividendele - Capitalurile straine 2. Auditul
imobilizarilor, amortismentelo r si provizionelor - Verificarea
existentei mijloacelor fixe, inventarierea; - Verificarea
inregistrarilor privind imobilizarile; - Verificarea amortizarilor;
- Verificarea provizioanelor; - Verificarea diferentelor din
reevaluare - Reconcilierea soldurilor la sfarsitul anului; -
Realitatea datoriilor sau creantelor inregistrate ; - Evaluarea
corecta a creantelor de incasat; - Evidentierea corecta a
reducerilor comerciale primite sau acordate; - structura titlurilor
de plasament; - confirmarea soldurilor casa si banca; - realitatea
incasarilor si platilor; - evidentierea soldurilor in bilant; -
fluxurile de trezorerie; - verificarea cheltuielilor; - verificarea
veniturilor; - stabilirea rezultatului financiar - soldurile
intermediare de estiune;
3.
Auditarea conturilor la terti
01.01.13. 31.12.13 01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12
01.01.13. 31.12.13 01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12 01.01.13.
31.12.13 01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12 01.01.13. 31.12.13
01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12 01.01.13. 31.12.13 01.01.14.
31.12.14
Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil
Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil
Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil
Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil
Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil
Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil
Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil
05.01.1415.01.14 05.01.1515.01.15 20.01.1331.01.13
20.01.1431.01.14 20.01.1531.01.15 01.02.1315.02.13 01.02.1415.02.14
01.02.1515.02.15 16.02.1328.02.13 16.02.1428.02.14 16.02.1528.02.15
01.03.1315.03.13 01.03.1415.03.14 01.03.1515.03.15
4.
Auditul trezoreriei
5.
Auditul contului de profit
ef Departament Audit Intern,
4. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a)
Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a
politicilor companiei; b) Mentinerea de inregistrari care
demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;32
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului
Resurse umane; d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel
acceptabil; e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat
de personal; f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in
scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare; g)
Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la
performantele lor si la dezvoltarea carierei. Identificati si
enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri
de control intern care pot diminua aparitia riscurilor
respective.Riscurile posibile
Sa nu existe separarea sarcinilor intre persoanele care
autorizeaz plata salariilor i persoana care efectueaz plata
Inexistena fielor individuale pentru plata salariilor, fluturasii
trebuie inaintati angajatilor Inexistenta procedurii scrise pentru
evidenta, calculul i plata orelor suplimentare Calculul eronat al
obligatiilor salariale Neinregistrarea corect a salariilor datorate
i a orelor suplimentare Neinregistrarea corect a avansurilor si a
restului de plata Trebuie sa existe o eviden a fiierelor salariilor
chiar din momentul n care apare o schimbare Sa nu fie efectuata
nici o reconciliere i o comparaie de la o lun la alta Sa nu existe
o comparaie ntre salariul bugetat i cel realizat Sa nu fie
efectuata nici o reconciliere ntre plile salariilor i a conturilor
bancare Proceduri de control intern
Personalul de supreveghere i managementul de personal trebuie s
participe la cursuri legate de legile i reglementrile muncii precum
i politicile unitii Revizuirea periodic a politicilor i
procedurilor de ctre un consiliu legal n scopul respectrii
aplicarii legilor i reglementarilor n vigoare Incurajarea
personalului de a raporta orice posibile violri a legilor,
reglementrilor precum i politicile unitii n vigoare Luarea de msuri
disciplinare pentru acei care ncalc legile i reglementrile n
vigoare Personalul de la Departamentul de Resurse Umane trebuie sa
participe periodic la cursuri de specialitate privind legile si
reglementarile in vigoare Recrutarea de personal calificat si cu
experienta in Departamentul de Resurse Umane Dosarele si fisierele
trebuie tinute si inregistrate conform legislatiei in vigoare
Accesul la inregistrarile si documentele Departamentului de Resurse
Umane este restrictionat si accesat doar persoanelor autorizate
Aplicarea unor parole de acces fisierelor confidentiale mentinute
in format electronic si schimbarea periodica a acestora
Identificarea si luarea masurilor de disciplina persoanelor care au
furnizat informatii confidentiale persoanelor neautorizate
Evaluarea periodica a performantelor personalului
33