CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA INDICAȚIE METODICA FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I Pag. 1 / 6 Analizată și aprobată la ședința catedrei din _____, proces verbal nr ___ șeful catedrei de Biochimie și Biochimie Clinică, conferențiar universitar, doctor habilitat în științe medicale Olga Tagadiuc Indicație metodică nr. 1 Tema: Introducere. Importanța biochimiei pentru disciplinele medicale. Bioelemente și biomolecule. Experiența 1. Identificarea ionilor de Ca 2+ . Reacția cu oxalatul de amoniu. Principiul metodei. Ionii de Ca 2+ cu oxalatul de amoniu (NH4)2C2H4 formează un precipitat alb cristalin de oxalat de calciu insolubil în apă. Modul de lucru. Adăugați într-o eprubetă 1 – 2 picături soluție de clorură de calciu și 1 – 2 picături de acid acetic (până la pH<7). Reacția mediului o verificați cu ajutorul indicatorului metil - roșu. La soluția obținută se adaugă câteva picături soluție de oxalat de amoniu și se observă că în soluția concentrată rapid iar în cea diluată mai lent se formează un precipitat alb cristalin de oxalat de calciu CaC2O4↓. Completați tabelul de mai jos: Reacția chimică (in formă moleculară și ionică) Condiții Observări Concluzie Experiența 2. Identificarea ionilor de Mg 2+ . Reacția cu hidrogenofosfatul de sodiu Na2HPO4. Principiul metodei. Pentru identificarea Mg 2+ în formă de MgNH4PO4 se recomandă efectuarea reacției la pH>7 deoarece în mediu acid precipitatul fosfat de amoniu-magneziu MgNH4PO4 se dizolvă. Modul de lucru. Într-o eprubetă adăugați 2 – 3 picături soluții de MgCl2 și NH4Cl la care se adaugă 2 – 3 picături soluție de Na2HPO4. Agitați bine conținutul eprubetei cu ajutorul unei baghete de sticlă după care se adaugă NH4OH până la o reacție bazică a soluției. Se formează un precipitat alb cristalin de fosfat de amoniu-magneziu MgNH4PO4.
22
Embed
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA INDICAȚIE ... · CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA INDICAȚIE METODICA FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I Pag. 3 / 6 Experiența
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA
INDICAȚIE METODICA
FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I
Pag. 1 / 6
Analizată și aprobată la ședința catedrei
din _____, proces verbal nr ___
șeful catedrei de Biochimie și Biochimie Clinică,
conferențiar universitar, doctor habilitat în științe medicale
Olga Tagadiuc
Indicație metodică nr. 1
Tema: Introducere. Importanța biochimiei pentru disciplinele medicale.
Bioelemente și biomolecule.
Experiența 1. Identificarea ionilor de Ca2+. Reacția cu oxalatul de amoniu.
Principiul metodei. Ionii de Ca2+ cu oxalatul de amoniu (NH4)2C2H4 formează un precipitat
alb cristalin de oxalat de calciu insolubil în apă.
Modul de lucru. Adăugați într-o eprubetă 1 – 2 picături soluție de clorură de calciu și 1 – 2
picături de acid acetic (până la pH<7). Reacția mediului o verificați cu ajutorul indicatorului metil-
roșu. La soluția obținută se adaugă câteva picături soluție de oxalat de amoniu și se observă că în
soluția concentrată rapid iar în cea diluată mai lent se formează un precipitat alb cristalin de oxalat de
calciu CaC2O4↓.
Completați tabelul de mai jos:
Reacția
chimică (in
formă
moleculară și
ionică)
Condiții
Observări
Concluzie
Experiența 2. Identificarea ionilor de Mg2+. Reacția cu hidrogenofosfatul de sodiu Na2HPO4.
Principiul metodei. Pentru identificarea Mg2+ în formă de MgNH4PO4 se recomandă
efectuarea reacției la pH>7 deoarece în mediu acid precipitatul fosfat de amoniu-magneziu
MgNH4PO4 se dizolvă.
Modul de lucru. Într-o eprubetă adăugați 2 – 3 picături soluții de MgCl2 și NH4Cl la care se
adaugă 2 – 3 picături soluție de Na2HPO4. Agitați bine conținutul eprubetei cu ajutorul unei baghete
de sticlă după care se adaugă NH4OH până la o reacție bazică a soluției. Se formează un precipitat alb
cristalin de fosfat de amoniu-magneziu MgNH4PO4.
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA
INDICAȚIE METODICA
FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I
Pag. 2 / 6
Completați tabelul de mai jos:
Reacția
chimică (in
formă
moleculară și
ionică)
Condiții
Observări
Concluzie
Experiența 3. Identificarea ionilor de Mn2+. Oxidare Mn2+ în MnO4– în mediu acid.
Principiul metodei. Compușii manganului (II) se oxidează în mediu acid de oxidanți
puternici în acid permanganic. Una din reacțiile importante de oxidare este interacțiunea Mn2+ cu
PbO2 în mediu nitric. În acest caz compușii incolori ai manganului bivalent (Mn2+) se oxidează până
la compușii manganului șaptevalenți (MnO4–) de culoare roșie-violetă.
Modul de lucru. Adăugați într-o eprubetă 1 – 2 picături soluție de sulfat de mangan la care
se adaugă 5 picături soluție diluată (1:1) de acid azotic și o cantitate mică de bioxid de plumb (PbO2).
Soluția obținută se încălzește până la fierbere. Adăugați 1 – 2 ml de apă distilată, se agită conținutul
eprubetei și lăsați amestecul să stea pentru un timp. Soluția se colorează în roșu-zmeuriu din cauza
formării acidului permanganic.
Completați tabelul de mai jos:
Reacția
chimică (in
formă
moleculară și
ionică)
Condiții
Observări
Concluzie
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA
INDICAȚIE METODICA
FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I
Pag. 3 / 6
Experiența 4. Identificarea ionilor de Fe3+. Reacția cu K4[Fe(CN)6].
Principiul metodei. Reacția se efectuează la pH = 2. Prezența bazei libere duce la
descompunerea albastrului de Berlin cu formarea hidroxidului de fier.
Modul de lucru. Într-o eprubetă se adaugă 1 – 2 picături soluție de FeCl3, 1 – 2 picături de
acid clorhidric și 2 – 3 picături de hexacianoferat (II) de potasiu K4[Fe(CN)6]. Se formează un
precipitat intens colorat în albastru de albastru de Berlin.
Completați tabelul de mai jos:
Reacția
chimică (in
formă
moleculară și
ionică)
Condiții
Observări
Concluzie
Experiența 5. Identificarea ionilor de Co2+. Reacția cu nitritul de potasiu KNO2.
Principiul metodei. Reacția se bazează pe oxidarea ionilor Co2+ în ioni de cobalt (III) de
către acidul azotos și a formării ionilor NO2– cu acidul acetic.
Modul de lucru. Adăugați la 2 – 3 picături soluție de Co(NO3)2 2 – 3 picături de acid acetic
și 5 picături KNO2. Cu o baghetă de sticlă agitați conținutul eprubetei. Se formează un precipitat
galben cristalin de hexanitrocobaltat (III) de potasiu K3[Co(NO2)6].
Completați tabelul de mai jos:
Reacția
chimică (in
formă
moleculară și
ionică)
Condiții
Observări
Concluzie
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA
INDICAȚIE METODICA
FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I
Pag. 4 / 6
Experiența 6. Identificarea ionilor de Cu2+. Reacția cu hexacianoferatul (II) de potasiu.
Principiul metodei. Reacția se efectuează la рН≤7. În mediu amoniacal se formează un
complex solubil cu amoniacul. În soluția de NaOH sau KOH se formează hidroxidul de cupru.
Modul de lucru. Într-o eprubetă adăugați câteva picături de soluție de sulfat de cupru
adăugați și 1 – 2 picături soluție de K4[Fe(CN)6]. Se formează un precipitat roșu de hexacianoferat de
potasiu.
Completați tabelul de mai jos:
Reacția
chimică (in
formă
moleculară și
ionică)
Condiții
Observări
Concluzie
Experiența 7. Identificarea ionilor de I¯. Reacția de oxidare a iodurilor cu permanganat de
potasiu.
Principiul metodei. Iodurile în mediu acid ușor se oxidează de un șir de oxidanți: Cl2, Br2,
KMnO4, K2Cr2O7, HNO3 ș.a.
Modul de lucru. Adăugați într-o eprubetă 3 – 5 picături soluție de KI, acidulați soluția cu
câteva picături de acid sulfuric diluat și adăugați la amestecul obținut 1 – 2 picături soluție de KMnO4.
În prezența ionilor de I¯ se observă decolorarea soluției de KMnO4 și formarea iodului.
Completați tabelul de mai jos:
Reacția
chimică (in
formă
moleculară și
ionică)
Condiții
Observări
Concluzie
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA
INDICAȚIE METODICA
FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I
Pag. 5 / 6
Nivelul inițial de cunoștințe
Elementele chimice. Tabelul periodic al elementelor.
Întrebări pentru autopregătire
1. Biochimia descriptivă, importanța ei pentru biologie și medicină.
2. Bioelemente și biomolecule.
3. Caracteristica generală a elementelor biogene, blocurile s, p, și d.
4. Importanța biologică a C, O, H, N P, S.
5. Importanța biologică a sodiului, potasiul, calciului și magneziului.
Probleme de situație
1. Carbonul în stare neexcitată are configurația electronică a nivelului exterior (de valență) 2s22p2
și în componența compușilor el poate avea gradul de oxidare +2, iar în stare excitată are
configurația electronică 2s12p3. Cum se poate schematic de prezentat tranziția electronului?
2. Alcătuiți schema electronică a interacțiunii amoniacului cu protonul (ionul H+) conform
mecanismului donor-acceptor.
Teste pentru autoevaluare
1. Care formule electronice ale învelișului exterior energetic corespund s-elementelor?
А. ns2np1, B. ns2, C. ns2np2, D. ns1, E. ns3.
2. În ce constă asemănarea hidrogenului cu halogenii?
А. proprietăți reducătoare,
B. interacțiunea cu nemetalele,
C. în stare gazoasă formează o moleculă biatomară H2,
D. în molecula H2 formează o legătură nepolară,
E. formează legături polare cu nemetalele.
3. În ce constă asemănarea hidrogenului cu elementele grupei IA?
А. formează ioni de hidrură H¯ cu metalele,
B. ușor se oxidează, D. formează legături nepolare cu metalele,
C. formează ion H+, E. este bine solubil în apă.
4. Structura electronică a învelișului exterior a d-elementelor se prezintă cu formula (unde: a = 1
– 10, b = 1 – 2):
А. ns2np2d1, B. (n-1)d2s1, C. (n-1)dаs3, D. (n-1)dаnsb, E. (n-1)dаns2p4.
5. Ce proprietăți manifestă în soluție anionii ce conțin oxigen ale d-elementelor cu grad superior
de oxidare (MnO4–, Cr2O7
2– ș.a.)?
А. reducătoare, B. oxidative, C. bazice,
D. acide, E. amfotere.
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA
INDICAȚIE METODICA
FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I
Pag. 6 / 6
6. Prin ce se explică valența variabilă a d-elementelor?
А. creșterea lentă a razei atomice, B. prezența d-electronilor,
C. existența subnivelului d incomplet, D. micșorării proprietăților metalice,
E. creșterii proprietăților nemetalice.
7. Structura învelișului electronic exterior a p-elementelor se prezintă cu ajutorul formulei (unde,
a = 1 – 6).
А. ns npа, B. ns2npa, C. ns12p3, D. ns np1, E. ns22pа.
8. Cum se schimbă pentru elementele p în perioade de la stânga la dreapta raza atomilor și ionilor,
energia de ionizare, afinitatea pentru electron?
А. raza atomilor și ionilor cresc, B. energia de ionizare crește,
C. afinitatea pentru electron descrește, D. energia de ionizare se micșorează,
E. afinitatea pentru electron crește.
9. Cum se schimbă pentru elementele p în grupe de sus în jos proprietățile nemetalice, energia
de ionizare, raza atomilor?
А. razele atomilor cresc,
B. energia de ionizare se micșorează,
C. proprietățile nemetalice se atenuează,
D. proprietățile nemetalice se majorează,
E. energia de ionizare crește.
CATEDRA DE BIOCHIMIE ȘI BIOCHIMIE CLINICA
INDICAȚIE METODICA
FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ, ANUL I
Pag. 1 / 4
Analizată și aprobată la ședința catedrei
din _____, proces verbal nr ___
șeful catedrei de Biochimie și Biochimie Clinică,
conferențiar universitar, doctor habilitat în științe medicale
Olga Tagadiuc
Indicație metodică nr. 2
Tema: Apa. Electroliți tari și slabi. рН.
Soluții tampon.
Lucrarea 1. Prepararea soluțiilor tampon.
Principiul metodei. Soluțiile tampon pot fi pregătite prin două metode: 1.) separat se iau
fiecare component pereche conjugat de acid și bază în corespundere cu raportul cunoscut și se dizolvă
în apă obținând o soluție comună; 2.) se dizolvă în apă unul din componente sistemului tampon și se
adaugă la soluția obținută o cantitate anumită de acid tare sau de bază tare. Obținând soluții tampon
prin una din cele două metode este necesară cunoașterea pKa a sistemului și folosind relația
Henderson-Hasselbalch de verificat valoarea pH-ului soluției.
Lucrarea 1. De pregătit 20 ml 0,1 mol/l soluție tampon acetat cu pH = 5,24 din 0,1 mol/l
CH3COOH și 0,1 mol/l CH3COONa. Constanta de disociere a acidului acetic în aceste condiții este
de 3∙10-5.
Modul de lucru. 1.) De calculat câți mililitri de soluție 0,1 mol/l CH3COONa și 0,1 mol/l
CH3COOH sânt necesari pentru a pregăti 20 ml 1 mol/l soluție tampon acetat cu pH = 5,24.