Anul XVI nr. 12 (745)2 29 9 m ma ar rt t. . – – 4 4 a ap pr r. . 2 20 00 06 6 28 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi T e Ziua Francofoniei, premierul T`riceanu s-a sim]it dator s` fac` un cadeau extraordinaire Fran]ei: i-a d`ruit un cancioc de ciment, pe care l-a pus cu m\nu]a lui la temelia unui liceu fran]uzesc ce urmeaz` s` fie construit \n Bucure[ti. Frumos ges- tul, doar c` liceul la care T`riceanu a pus cu mult fast canciocul de temelie nu are autoriza]ie de con- struc]ie. Purcoa? V` invit`m s` citir \n Pagina 15 D n procuror din Oradea, pe nume Lele, care a \ndr`znit s` aresteze un mafiot local, pe nume T`r`u, protejat de un fost premier, pe nume N`stase, a fost pus sub „investigare cu mijloace specifice“ de c`tre dou` institu]ii ale statului, pe nume Parchetul General [i SRI. „Mijloacele specifice“ au vizat nu numai pro- curorul, ci [i pe so]ia, p`rin]ii [i socrii acestuia. Pe vre- mea c\nd se \nt\mplau toate astea, SRI era condus tot de Radu Timofte, iar la Parchet f`cea [i [unta legea ac- tualul consilier personal al lui Ilie Boto[. Mai multe detalii pute]i afla citind cu mijloacele voastre specifice ancheta din Din faptele mili]ienilor care au \ngrijit de cazul Lele: Parchetul General [i SRI-ul au f`cut poli]ie politic` U Pagina 3 V|NT DIN CUPA! Matelotul na]ional le ureaz` fotbali[tilor de la Rapid [i Steaua: Canciocu’ mic! Premierul st` la temelia construc]iilor fran]uze[ti f`r` autoriza]ie Ca fost ofi]er, Traian B`sescu ar vrea s` bat` Steaua, iar ca fost ministru al Transporturilor ar vrea s` bat` Rapidul. |ns`, ca pre[edinte-juc`tor, ar dori s` bat` am\ndou` la un scor confortabil care s` le asigure calificarea. s`pt`m\nal de moravuri grele Da’ de ce nu veni]i la noi, domnu’ pre[edinte? Ce, Rapidu nu e bun s` face]i populism cu el? A]i fost \n finala din 2004 cu un comunist, merge]i acum, pentru semifinal`, [i cu un utecist! Hai la noi \n galerie, dom’ B`sescu! C` v` dau o c`ciul` de merinos, s` nu mai umbla]i cu cipilica aia de inunda]ii. Iar strict pe partea economic`, v` dau un iaurt din `la adev`rat de-l bagi \n frigider [i iese direct \nghe]ata lu’ frac-tu’ dumneavoastr`!
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Anul XVI nr. 12 (745) 2299 mmaarrtt.. –– 44 aapprr.. 2200006628 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi
T
e Ziua Francofoniei, premierul T`riceanu s-asim]it dator s` fac` un cadeau extraordinaire
Fran]ei: i-a d`ruit un cancioc de ciment, pe care l-apus cu m\nu]a lui la temelia unui liceu fran]uzesc ceurmeaz` s` fie construit \n Bucure[ti. Frumos ges-tul, doar c` liceul la care T`riceanu a pus cu mult fastcanciocul de temelie nu are autoriza]ie de con-struc]ie. Purcoa? V` invit`m s` citir \n
Pagina 15
D
n procuror din Oradea, pe nume Lele, care a\ndr`znit s` aresteze un mafiot local, pe nume
T`r`u, protejat de un fost premier, pe nume N`stase, afost pus sub „investigare cu mijloace specifice“ de c`tredou` institu]ii ale statului, pe nume Parchetul General[i SRI. „Mijloacele specifice“ au vizat nu numai pro-curorul, ci [i pe so]ia, p`rin]ii [i socrii acestuia. Pe vre-mea c\nd se \nt\mplau toate astea, SRI era condus totde Radu Timofte, iar la Parchet f`cea [i [unta legea ac-tualul consilier personal al lui Ilie Boto[. Mai multedetalii pute]i afla citind cu mijloacele voastre specificeancheta din
Din faptele mili]ienilor care au \ngrijit de cazul Lele:
Parchetul General [i SRI-ulau f`cut poli]ie politic`
U
Pagina 3
V|NT DIN CUPA!Matelotul na]ional le ureaz` fotbali[tilor de la Rapid [i Steaua:
Canciocu’ mic!
Premierul st` la temeliaconstruc]iilorfran]uze[ti f`r` autoriza]ie
Ca fost ofi]er, Traian B`sescu ar vrea s` bat` Steaua, iar ca fost ministru al Transporturilor ar vrea s` bat` Rapidul. |ns`, ca pre[edinte-juc`tor, ar dori s` bat` am\ndou` la un scor confortabil care s` le asigure calificarea.
s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e
Da’ de ce nuveni]i la noi, domnu’
pre[edinte? Ce, Rapidu nu ebun s` face]i populism cu el?
A]i fost \n finala din 2004 cu uncomunist, merge]i acum,
pentru semifinal`, [i cu unutecist!
Hai la noi \ngalerie, dom’ B`sescu! C`
v` dau o c`ciul` de merinos, s`nu mai umbla]i cu cipilica aia deinunda]ii. Iar strict pe partea
economic`, v` dau un iaurt din `laadev`rat de-l bagi \n frigider [i
iese direct \nghe]ata lu’ frac-tu’ dumneavoastr`!
CATEGORIAPATUL LUI PROSTGUST
Ludovic Orban (vicepre[edintePNL): „V` recomand s` nu urma]i stilulde carier` politic` al Raluc`i Turcan, alMioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu tre-buie s` trece]i prin patul nici unui [ef,dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publiceimportante.“
CATEGORIALOVITUR~ SUB COAFUR~
Raluca Turcan (deputat PNL): „Amavut senza]ia c` nu s\nt chiar singur` \naceast` porc`rie.“
CATEGORIAGRAMATIC~ CU PREMEDITARE
Marian Vanghelie (primar sectorul5): „Mai are mult p\n` s` aib` puncte devedere asupra la ce spun eu.“
CATEGORIAEMIL BOBU
Cosmin Nicula (deputat PSD):„«Cioara» poate fi considerat` o figur` destil, c`ci nu exist` semeni de-ai no[tricare s` zboare.“
Eugen Bejinariu (deputat indepen-dent, fost PSD): „Chestiunea lui AdrianN`stase este treaba domniei sale.“
CATEGORIADE VIN~-I ANTURAJUL
Ilie S\rbu (membru PSD): „Iorgo-van e un simplu cet`]ean, senator, e drept,
dar nu mai e membru de partid [i nu intruîn dialog cu cet`]eni care nu au aparte-nen]` politic`.“
CATEGORIA
O DAT~ VEDE NA{UL MANDATUL FINULUI
Bogdan Olteanu (pre[edintele Ca-merei Deputa]ilor): „Sprijinul na[uluiT`riceanu a contat \n cariera mea politic`[i nu ascund asta.“
CATEGORIADIN PU}INUL G|NDIRII
Eugen Nicolicea (deputat PSD):
„Istoria nu este cum este, ci este cum sescrie.“
CATEGORIAPRO{TI, DA’ MUCI
Miron Mitrea (secretar generalPSD): „PSD a c`zut \n nas [i s-a rupt.“
CATEGORIAACESTE CUVINTE NE DOARE
Ana Varga (secretar de stat, Minis-terul Mediului): „Fiecare dintre noi esteo pic`tur` de ap` [i, \mpreun`, form`mun r\u. S` depunem cu to]ii efortul ca
apele din Romånia s` fie c\t mai bine ges-tionate [i c\t mai curate.“
CATEGORIATATA DE LA SECTORUL 5
Marian Vanghelie (primar sectorul5): „Eu am venit efectiv cu `sta micu’.“
CATEGORIASATELE UNITE ALE ROMÅNIEI
Mihail H`rd`u (ministrul Educa-]iei): „S` se realizeze m\ndria natal`.“
|ntunericitul
2 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
DEMNITARII SPUNLUCRURI TR~sNITE
NNSe pare c` Cozmin Gu[` are unplan. C`ci ce s` faci cånd nu e[ti
nici la putere, nici \n opozi]ie? Pui de-ourzeal`. Mai ]ine]i minte c` pinifanionulGu[` a declarat c` sunt aproximativ o sut`de parlamentari din Camerele reunitesuspec]i de a fi colaboratori ai Securit`-]ii?! Gu[` are surse foarte bune \n SRI [inu avea nici un motiv s` bat` cåmpii cåndacuza nu unul sau doi parlamentari, ci osut`, adic` a [asea parte a parlamentuluiromånesc. Scopul [efului Laviniei {andrucoincide cu al fostului s`u [ef, TraianB`sescu: alegeri anticipate! Mai precis,imediat dup` raportul de ]ar`, aceste do-sare, care, vorba pre[edintelui, vor aduce„mari surprize“, vor isca [i un mare scan-dal asupra calit`]ii Parlamentului Romå-niei, motiv foarte clar pentru noi to]i de amerge repede la urne [i a sc`pa de secu-ri[tii dracului! Interesant, nu-i a[a?
NMarian Iancu, cel a c`rui arestare sejoac` \n aceste zile, se laud` peste tot
c` a ajuns la Ilie Boto[ [i Monica Macovei[i a ob]inut finalmente o p`suire \n dosa-rul Carom, dosar unde e arestat fostul s`upartener, Ovidiu Tender. Curios e c` unuldintre martorii acuz`rii \n dosarul Caromeste nimeni altul decåt Corneliu Iacobov,fost tovar`[ de afaceri al celor doi. Poateasta negociaz` Viorel Hrebenciuc de lunide zile…
NNNCa s` nu mai fie nici o urm` de\ndoial`: Adrian N`stase dorea
s` plece cu arme, tablouri [i parlamentari(vreo zece-dou`sprezece buc`]i deputa]i)la Partidul Conservator. Interven]ia deci-siv` a avut-o Traian B`sescu, care a doritastfel s` evite o criz` guvernamental` på-n`-n raportul de aderare. Dac` mi[careas-ar fi produs, N`stase ar fi devenit colegde guvernare cu C`lin Popescu T`riceanu,c`ruia chiar ar fi putut s`-i vin` la dreap-ta, ca viceprim-ministru, pe motiv c` DanVoiculescu a \nceput s`-i caute \nlocuitorlui George Copos, din ce \n ce mai „scår-bit“ de cercet`rile DNA.
NNLiviu Harbuz [i-a luat viz` de Ame-rica valabil` timp de 10 ani [i vrea
s-o taie peste Ocean, unde s` nu mai aud`de durere [i \ntristare. C` cea mai maredurere a lui este s` nu-l \ntristeze Parche-tul, cånd i-o fi lumea mai drag`, [i s`-l iala \ntreb`ri despre felul \n care a tocat ba-nul public, cic` pe cåinii maidanezi, cåndde]inea func]ia de pre[edinte al Autorit`]iiNa]ionale Sanitar-Veterinare. Noaptea \nsomn, Harbuz aude o voce care \l trage demånec` a[a: jupåne, te cheam` [-un cåi-ne, cel mai necastrat, banu’ ne-a p`pat [il-a deturnat.
NNDe cånd s-a v`zut \n NATO [i, maiales, de cånd a descoperit ce poate
face cu un dosar de informator al fostei Di-rec]ii a IV-a de Contrainforma]ii militare\n rela]ia cu primul marinar al ]`rii, arma-
ta [i-a luat r`u de tot nasul la purtare. Ge-nerali f`cu]i peste noapte fac legea \n ar-mat`. C`t`lin Zisu a ajuns general la 37 deani [i [ef al Direc]iei Administrative [i Ser-vicii, care controleaz` toate cercurile mili-tare din ]ar`. Singura contribu]ie a lui Zisula victoria armatei a fost s` organizezeparanghelii la Casa Central` a Armateidin Bucure[ti [i s`-i aduc` pe maneli[ti lanun]ile, t`ierile de mo] [i cumetriile ofi]e-rilor.
NNGeneralul Zisu este måna murdar`a lui B`d`lan, [eful Statului Major
General al Armatei. Pentru c` lui B`d`lan[i camarilei lui nu-i ajungeau locurile dedezm`] din Capital` [i \mprejurimi, l-aupus pe Zisu s` confi[te hotelurile militareale Corpului 4 Armat` Teritorial „Mare[alConstantin Prezan“. Zisu [i f`cut: Zisu a
g`bjit hotelul „C`min“ din Cluj, plus hote-lurile militare de la Ståna de Vale [i VatraDornei, precum [i c`minul de garnizoan`de la B`l]`te[ti, o superb` sta]iune mon-tan` din Bucovina. |n obiectivele confis-cate de B`d`lan [i trecute \n subordineaDirec]iei Administrative [i Servicii co-mandate de generalul Zisu au loc adev`-rate dezm`]uri cu putori [i maneli[ti, lacare particip` oamenii lui B`d`lan dinfruntea armatei.
Acciduzzu
Legend`N bårf` pentru care nu
b`g`m måna-n focNN bårf` cu parfum de
credibilitateNNN bårf`-beton
Bårfe, [menuri, [u[anele
Bula demnitarului
Biroul Romån de Audit alTirajelor a eliberat
Certificatul de Audit pentru
revista Academia Ca]avencu\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit
V`c`roiu se mut` cuComisia de Bufet-Finan]e la subsolNoul bufet al Senatului, a c`ruiamenajare e \n plin elan, se vaafla la o ad\ncime de 9 metri subPalatul Parlamentului. Cu alte cu-vinte, bufetul Senatului va fi \n-tr-un fel de pivni]`, loc cunoscut\n popor ca gazd` pentru cele ne-cesare gurii, dar [i g\tului: dami-gene, pentru vizitele de cu sear`,respectiv borcane cu mur`turi,pentru acelea dinspre zori. Celmai bucuros, dac` nu deja vesel,trebuie s` fie nea Nicu V`c`roiu,[ef peste Senat [i, de-acum, [ipeste anexele acestuia de la sub-sol. {i [ti]i de ce s-ar bucura elcel mai mult c` noul bufet va fi lasubsol [i nu la un etaj superior?Simplu: pentru c` varianta lasubsol, spre deosebire de cea laetaj, face posibil accesul f`r` niciun efort; ba [i prin rostogolire.
Lavinia {andru [i Cozmin Gu[`, adic` partidul care a impus deviza „PIN noi \n[ine!”
Marian Vanghelie, primarul care prin bun`voin]a examinatorilor din sector s-a pricopsit cu un 5
Ai auzit, drag`, cem`g`rie a spus Ludovic Orban? Da,
drag`, {ic` de la PNL! A zis c` pentru apromova \n politic`, femeile trebuie s`treac` prin patul [efilor... Deci, tu cee[ti la noi \n partid? Vicepre[edinte?
Bun... vrei mai sus?
Ai auzit, drag`, cem`g`rie a spus Ludovic Orban? Da,
drag`, {ic` de la PNL! A zis c` pentru apromova \n politic`, femeile trebuie s`treac` prin patul [efilor... Deci, tu cee[ti la noi \n partid? Vicepre[edinte?
Bun... vrei mai sus?
Deci, a venit unii s`le dau teren pentru un ApaLand.
Au vrut [i ei s`-mi dea ceva, da’ io nui-am refuzat... Acuma e de icompeten]aPrim`riei Generale s` d`r\me blocurile [i
s` scoat` [inele de tramvai ca s`-ipunem pe oamenii `ia \n
posesie.
unora le placejaful
3
La Sibiu guverneaz` DA, îns` NUTocmai s-a împlinit un an de c\nd cei pe-neli[ti [i pedi[ti din Sibiu î[i dau mutualla cap pentru locul l`sat liber în CameraDeputa]ilor de Florin Muntean, amicul luiB`se, devenit director peste sacul de baninumit Transgaz. Pe locul `la, democra]iivor s`-l pun` pe Constantin Trihenea, ococot` politic` local`, numai c` pîn` aco-lo urm`torul pe list` e liberalul NicolaePetria. Care nu vrea s` se lase dus de pelista cu suplean]i p\n` nu prime[te unpost de vicepre[edinte la ditamai CEC.{eful democra]ilor sibieni, Nicu Neagu,poreclit [i Senatorul Vodcilor, str\nge dinm`sele c` n-are ghiul at\t de puternic s`-idea postul, Trihenic` str\nge din pung` desc\r]ar ce este, iar [eful politic al lui Pe-tria, Cornel {tirbe], strînge bezele detrimis lui T`riceanu, pe care a cam reu[its`-l conving` s` îi dea una peste Boc luiNeagu, cu postul lui de deputat cu tot.
Mîinile curate pe epole]ii imacula]iLa Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie Bistri-]a-N`s`ud, rufele murdare se spal` în in-teriorul institu]iei, dar nu din cauza presei.E o lege nescris`, iar excep]iile nu s\ntpermise. Ar complica prea mult proceselede con[tiin]e, [i a[a obosite, ale comisa-rilor [i acoli]ilor lor. În schimb, c\nd evorba de afacerile la care s\nt p`rta[i cubun` [tiin]`, principiul „nu-]i b`ga nasulunde nu-]i fierbe oala“ func]ioneaz` deminune. A[a s-a înt\mplat [i în cazul per-miselor de conducere pentru [oferi profe-sioni[ti, care a cam întors pe dos poli]iabistri]ean` la mijlocul anului trecut.Comisia de anchet` venit` special de laMinisterul Administra]iei [i Internelor afunc]ionat pe post de „Nuf`rul“, iar ceiasupra c`rora planeaz` suspiciuni devinov`]ie se pot bucura lini[ti]i de liber-tate. Mai ales c` „afacerea“ ce a f`cutobiectul anchetei – eliberarea permiselorde conducere – nu mai cade în sarcinapoli]iei, ci în cea a Prefecturii. DomnuleBlaga, nu pune]i botul la raportul subor-dona]ilor trimi[i de la Bucure[ti! LaBistri]a, to]i tigrii se transform` în pisici,dup` un tratament local cu ospitalitatecald`, cald` [i palinc` de Bîrg`u!
Nu vinde]i castrave]i la p`curar{i comandantul poli]iei clujene, IoanP`curar, freac` ridichea degeaba pe la In-spectorat. {i cînd zicem asta, nu o facemla mi[to. Fostul [ofer al mah`rilor MI dinCluj, ajuns acum [ef peste fo[tii [efi, aresuprafe]e importante de sere în comunaclujean` Apahida. Oamenii lui VirgilArdelean [optesc amuza]i c` primul lucrupe care îl verific` P`curar diminea]a esteprognoza meteorologic`, s` vad` dac`recolta la ridichi este periclitat` sau nu.Noi, deloc amuza]i, ]inem s` îi spunemtot lui Blaga c` Clujul a devenit un ora[„de colec]ie“, cu pietoni nevinova]istrivi]i de tembeli vitezomani, cu proteja]iai [efilor de la Circula]ie care circul` frec-vent be]i la volan, cu bi[ni]arii [i c`m`-tarii din Pia]a Unirii ce au supravie]uitguvernelor. Dac` iese ridichea, restul nuconteaz`!
Platon [i Aristotel, un morcov [i-un p`trunjel
academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
fin
c`
Cazul Lele. Recapitulare
|n anul de gra]ie pesedist`2001, un procuror din Oradea a\ndr`znit s` aresteze un mafiotlocal. Adrian T`r`u, arestatul,era fiul prefectului de Bihor [imare sponsor al PSD. |n lista(public`) a donatorilor de par-tid, el figura pe primul loc, cusuma cea mai zdrav`n`. Definan]area sa a beneficiat, \ncampania electoral`, dl R`zvanIonescu, devenit deputat PSD.Deputatul cu pricina era finullui Adrian N`stase. Recapitu-lånd, procurorul – pe nume Ale-xandru Lele – se atinsese defamiglia Na[ului N`stase. Cumun na[ serios nu-[i abandonea-z` rudele, premierul de atuncia ie[it public \n ziua urm`toare– 21 aprilie – [i a declarat latelevizor: „Eu nu cred \n dosa-rele astea care sunt \nchise laPloie[ti [i redeschise la Ora-dea“ (T`r`u mai avea un cutotul alt dosar penal, \nc` des-chis, la Ploie[ti). La interven]iacomplicelui N`stase, T`r`u afost fulger`tor pus \n libertate(pe 22 aprilie). Azi, tr`ie[telini[tit \n Chicago, \[i rumeg`c`pi]a de dolari produs` dincontrabanda cu combustibili [i\[i g`se[te timp s` editeze [i ogazet` la Oradea, cåt s` dea cutifla detractorilor. Dac` T`r`ua fost ajutat s` scape, soarta luiLele a fost diferit`. Nu putear`måne nepedepsit pentru tu-peu, a[a c` au \nceput [icanele:a fost retrogradat, i s-a refuzato func]ie dup` ce a cå[tigat unconcurs [i tot a[a cale de-un ande zile. Dar cum nu se potolea[i se ]inea numai de contesta]ii[i riposte, cineva a decis s` \iadministreze o lec]ie decisiv`.A fost pus sub urm`rire penal`.Dosarul i-a fost \ncredin]at u-nui tån`r procuror, deta[at la
Parchetul General, Cristian Pa-nait. Tån`rul a descins la Ora-dea ca s` rad` niscaiva per-chezi]ii acas` la Lele [i la rudede-ale acestuia. |ntors la Bu-cure[ti, i s-a cerut s` pun` \nmi[care ac]iunea penal`. Astaera pe 29 martie 2002, adic`exact acum 4 ani. ParchetulGeneral – pe atunci condus deJoi]a T`nase – a [i ie[it, pe laprånz, \ntr-o conferin]` de pre-s` [i a anun]at victorios c` de-cizia de declan[are a ac]iuniifusese deja luat` [i c` penalulde Lele este suspendat din ma-gistratur`. A urmat o lovitur`de teatru: Panait i-a anun]at c`nici nu se pune problema de-clan[`rii ac]iunii penale, nee-xistånd argumente pentru o ase-menea decizie. Au urmat zilegrele pentru tån`rul procuror,asupra c`ruia s-au concentratpresiunile [efilor s`i, Ilie Picio-ru[, Ovidius P`un [i ale mah`-rului Joi]a T`nase, care anun-]aser` public o decizie adminis-trativ` f`r` a avea suport legal.V` imagina]i c` i-a apucat bå-]ul. {i de parc` n-ar fi fost de-a-juns, ca s` fie clar c` nu accep-t` m`g`rii, Panait a \nchis ofi-cial dosarul Lele cu o rezolu]iede scoatere de sub urm`rirepenal` pe 1 aprilie. O asemeneaobr`znicie nu se mai pomeni-se, a[a c` dosarul i-a fost luat(un abuz pe care, azi, noualege \l interzice). Dup` cåtevazile, pe 10 aprilie, Panait se sin-ucide. T`r`u p`r`se[te Ro-månia pe 18 mai. Ovidius P`un\l ia \n lucru pe Lele.
Au trecut 4 ani de atunci
Contra lui Lele s-a depus unefort remarcabil: el a fost cerce-tat ini]ial pentru abuz, \n spe]aarest`rii lui T`r`u; cum dosarultraficantului T`r`u a fost re-
deschis, cu probe consistente,s-a ajuns \n situa]ia paradoxal`\n care Lele era cercetat pentruc`-l arestase pe cel pentru carese emisese un ordin de aresta-re. Cånd aceast` direc]ie a \n-ceput s` devin` prea compro-mi]`toare pentru Parchet, s-auinaugurat noi [antiere: au fostdeschise vreo 30 de capete deacuzare diferite, documentate\n 47 de volume. Dintre acestea,dup` 3 ani de cloceal`, PNA-ula anulat (scoatere de sub urm`-rire penal`) 22 de acuza]ii decorup]ie, iar instan]a a restituitParchetului restul de cauzepentru grave vicii de procedur`.
Anul trecut, CSM-ul a datcurs unei sesiz`ri [i a ordonato investiga]ie privind condi]iilemor]ii lui Panait. Investiga]iaa fost f`cut` de dou` flapsurinumite inspectori (procuror Ga-briela Voicu [i judec`tor Viole-ta Hutopil`) [i a constat \n asu-marea exclusiv` a punctelor devedere ale celor 3 suspec]i c`l-ar fi \mpins pe Panait la sin-ucidere – Joi]a, Picioru[ [i P`-un. Deci n-a fost \mpins de ni-meni, a fost doar labil.
Bombele lui LeleProcurorul suspendat – care
a devenit, \ntre timp, ziarist lao publica]ie din Oradea – a so-licitat, [i a ob]inut, acces la do-sarele „de cas`“ care \l priveau,din Parchetul General. Aici af`cut cåteva descoperiri care,zicem noi, vor arunca \n aer ac-tuala structur` de conducere aParchetului General. Sau nu.Noi suntem preg`ti]i pentruambele variante.
Poli]ie politic`Azi este evident c` Lele a
fost urm`rit pentru c` \ndr`z-nise s` se ating` de o structur`de crim` organizat`, protejat`\n cel mai clasic stil mafiot defostul premier Adrian N`stase.Gorilele de serviciu au fost pro-curorii de la Parchetul General.Dar nu numai. Ovidius P`un aimplicat \n campania de neu-tralizare a lui Lele mai multeinstitu]ii ale statului \n cadrulunei opera]iuni de urm`rire in-
formativ`. Ac]iunea a fost bote-zat` „Sc`ri[oara“ (facsimil 2),la ea urmånd a fi implicate, pelång` SRI, \nc` 6 ([ase) orga-nisme. SRI-ului i se cere s` pu-n` sub „investigare cu mijloacespecifice“ so]ia, p`rin]ii [i so-crii lui Lele (facsimil 1). A fost,se pare, o nesperat` [ans` pen-tru ni[te oameni simpli, cu do-miciliul la ]ar`, s` se califice \npersoane care pun \n pericolsiguran]a na]ional` [i s` pri-measc` o asemenea aten]ie dinpartea celor mai redutabile ser-vicii de contrainforma]ii. |n de-fini]ia Parchetului [i a SRI-ului– condus atunci, ca [i acum, deacela[i obedient papagal Timof-te – siguran]a na]ional` seidentifica cu buna dispozi]ie aNa[ului N`stase.
A doua descoperirea lui Lele
se refer` la cazul Panait. Da-c`, \n anchete, P`un [i Picioru[au rea[ezat evenimentele \na[a fel \ncåt s` elimine suspi-ciunea c` ar fi determinat sin-uciderea, \nscrisurile descope-
rite de Lele demonstreaz` c`presiunea din Parchet asupralui Panait a fost uria[`. Pentruinspectori, dosarul Lele a fost\ncredin]at altui procuror dup`moartea lui Panait. |n realitate,dosarul i-a fost luat \n ziua \ncare Panait a anun]at scoatereade sub urm`rire penal` (facsi-mil 3); oricum, cei doi se \ncurc`\n declara]ii, se contrazic reci-proc; mai mult, pe 1 aprilie 2002,sub impactul deciziei lui Pana-it, P`un \i redacteaz` [efuluis`u Picioru[ o rezolu]ie din ca-re reiese c` Panait a operat peun dosar care nu mai era al s`ude cåteva zile. |n aceste con-di]ii, se impune redeschidereaanchetei Panait, o anchet` cares-ar putea ca, acum, dup` ce Pi-cioru[ nu mai este \n CSM, s`se desf`[oare mai profesionist.
Ovidiu P`un este, [i azi, la cårma Parchetului General
Istoria acestui personaj esteuna de succes. Cånd Ceau[es-cu a fost \mpu[cat, tov. P`un ar`mas v`duv \n pozi]ia de ge-neral de mili]ie. S-a reciclat re-pede \n Parchetul General, ca[ef de birou anchete speciale.Adic` acele anchete care pre-supuneau m`suri speciale Cumar fi aceea de a semna ordinede arestare pentru bucure[te-nii s`lta]i \n båte de mineri, \n14-15 iunie 1990. Azi este con-silierul personal al lui Ilie Bo-to[. Ce nu se scrie, dar se [op-te[te este c` ar fi omul servici-ilor secrete la conducerea Par-chetului. Oricum, atåt el, cåt [ialde Boto[ [i Timofte suntmen]inu]i \n func]ii numai pen-tru c` a[a vrea un fan al anche-telor speciale, democratul B`-sescu.
Mircea TOMA
Parchetul General [i SRI-ul au f`cut poli]ie politic`
Reprezentan]ii a dou` institu]ii cu p`reri [imetode diferite despre p`strarea tainelor
1
2
3
P`rinte, las-op-asta cu via]a de apoi!
S` spun eu ceva din via]a dedinainte, c` ]i-am cititdosarul [i te cruce[ti,
nu alta!
Nu cere scuzepoporului
Reporter: V` da]i seama, nuplec de la dumneavoastr` p\n` nucere]i scuze poporului romån.
Marko Bela: Eu nu am obi-ceiul s`-mi cer scuze, v` spunsincer.
Rep.: Continua]i cu obr`znici-ile!
M.B.: Nu, eu din copil`rie amavut aceast` problem`. Nici p`-rin]ii nu au reu[it s` m` obliges`-mi cer scuze. Spun serios a-cest lucru. |n acela[i timp, ori dec\te ori am f`cut ceva, mustr`rilede con[tiin]` le-am avut, dar dac`p`rin]ii nu au reu[it, nu cred c`politicienii m` vor \ndrepta. Dedata asta am mustr`ri de con[ti-in]` fiindc` nu [tiu c\nd [i \n cefel am jignit poporul romån.
Rep.: Liderii no[tri de opinie,politicienii, ne spun c` \i jigni]i,c` da]i lec]ii privind felul de a vo-ta legea na]ionalit`]ilor.
M.B.: A[a lideri ave]i c` se jig-nesc din oficiu. A[a cum Justi]iase autosesiseaz` c\nd se \nt\mpl`ceva, politicienii no[tri se auto-sesizeaz` [i atunci c\nd nu se\nt\mpl` nimic.
Discursulantimaghiar
Rep.: De ce este rentabil dis-cursul antimaghiar \n ultimele[ase luni?
M.B.: Orice s-ar \nt\mpla, eunu pot avea interesul \ntr-o con-fruntare romåno-maghiar`. Nupot avea interesul unor discu]ii\n contradictoriu, fiindc` eu de la\nceput am spus c` numai prindialog [i colaborare putem ob]ineanumite lucruri… mi-a[ contes-ta propria menire, propriul crezdac` a[ accepta acest climat deconfruntare. Mie nu-mi folose[teacest lucru. UDMR-ului nu-i folo-se[te.
Rep.: Iar ei v` calc` \n picioa-re.
M.B.: Da, fiindc` aici, \n Ro-månia, ungurii de care trebuie s`se team` politicienii s\ntem noi[i nu ultraradicalii.
Rep.: De ce, s\nte]i par[ivi?M.B.: Nu, noi am avut puterea
s` schimb`m anumite lucruri, \n-cet-\ncet s` realiz`m anumitedeziderate, deci au dreptate dinacest unghi cei care-l atac` peFrunda, c` m` atac` pe mine. Noiam fost eficien]i \n ace[ti ani, f`-r` s` m` laud! Ceilal]i au f`cutproclama]ii, au anun]at dezide-rate, dar noi am realizat ceva. Iarlegat de jigniri, v` spun o povestesimpl`… Eu s\nt secui [i am v`-zut foarte bine \nc` din copil`rie,bine, \n alt regim, dar reflexelevechiului regim s\nt [i azi treze,
deci, din copil`rie am v`zut cumfunc]ionarii s-au comportat cani[te str`ini cu comunitatea \nslujba c`reia ar fi trebuit s` fie,inclusiv prin necunoa[terea lim-bii maghiare. Repet, e vorba defunc]ionar, nu de omul simplu ca-re are alt` menire, care nu e obli-gat s` vorbeasc` maghiara. Unfunc]ionar al statului trebuie s`fie al comunit`]ii.
Rep.: Dumneavoastr` perso-nal nu v` d`dea p\ine, nu v` sem-na actele?
M.B.: Cu mine, nu. Eu nu amavut astfel de situa]ii, dar mul]idin secuime, nevoia[i, b`tr\ni,c\nd intr` \ntr-o institu]ie se bu-cur` c\nd se pot exprima \n pro-pria limb`, nu? Ce s` se mai chi-nuie \n romån`!
La ce folose[telimba romån`?
Rep.: P`i, nu au \nv`]at limbaromån`!
M.B.: Da, m` rog, romåna se\nv`]a din clasa a doua primar`!
Rep.: Bine, dar era o chestiece v` ajuta \n via]` sau era o impu-nere de refuzat?
M.B.: Mul]i au v`zut romånaca o impunere. Dar eu cred c` eun lucru bun. Pentru intelectualia fost [i mai bine fiindc`…
Rep.: P`i, ca intelectuali, dece s` \nve]i o limb` inutil`, ofund`tur`, o limb` ce nu a datnume \n literatura lumii?
M.B.: Uite, noi \n politic` ceam face? Dar s` v` spun altceva,romåna ne-a fost util` \n \nv`]areaaltei limbi. Romåna are o structu-r` de baz` bun` pentru \nsu[ireaenglezei, francezei. Rostul nueste acesta, sigur, iar eu cred c`to]i ungurii trebuie s` \nve]e ro-måna.
Rep.: Bun, dar dumneavoas-tr`, Frunda, Verestoy a]i reu[it tre-c\nd peste piedicile astea. Cei-lal]i?
M.B.: Da, am reu[it. Eu amavut o carier` atipic`. Am scris \nlimba mea poezie, eseuri. Iar du-p` ‘89 mi-a prins bine [tiin]a ro-månei. Dar aici nu discut`m doardespre \nsu[irea romånei. Doc-tori, profesori, avoca]i o cunosc.Dar bolnavului, reclamantului,nevoia[ului \i folose[te mai multlimba lui. Un bolnav care are pro-bleme serioase \[i spune durerea\n limba sa matern`. La fel, omulluat la rost de poli]ie. Are nevoiede comunicare \n limba sa.
Rep.: Nu e posibil` selec]ianormal` a personalului, f`r` olege?
M.B.: Acest lucru e reglemen-tat, nu face obiectul legii minori-t`]ilor. |n statutul poli]istului, \nlegea privind administra]ia publi-c` avem dispozi]ii clare.
Rep.: {i nu s-a \nt\mplat ni-mic.
M.B.: Ba da, dar nu prea mult.Rep.: Vorbim atunci de caren-
]ele Romåniei, care nu-[i aplic`legile.
M.B.: Eu zic c` \n cin[pe anicu to]ii ne-am schimbat [i c` numai s\ntem \n aceea[i situa]ie ca-n‘90. Dar ave]i dreptate, \n privin]aaplic`rii legilor st`m prost.
Rep.: E din cauza felului ro-månesc de a fi sau din cauza uneichestii inten]ionate?
M.B.: Nu cred c` e o inten]ie.Dar \n secuime sau \n alte zonedin Ardeal, romånii se \mpotri-vesc fiindc` cred c` \[i vor pierdepozi]iile, privilegiile. Un func]io-nar care nu [tie maghiara e sup`-rat, revoltat, dar trebuie s`-mipun \ntrebarea: de ce nu a \nv`]atlimba maghiar` p\n` acum?Multe situa]ii din astea vin dintemeri. |n secuime, noi spunemc` popula]ia maghiar` ar trebuireprezentat` potrivit ponderiisale, or realitatea e c` maghiariis\nt \n num`r foarte mic. Eu spunc` toat` lumea trebuie s` pri-measc` o slujb`, trebuie s` tr`-iasc`, dar \ncet-\ncet trebuie re-zolvate problemele. Aceste per-soane care se \mpotrivesc ce aufost? Au fost beneficiarii uneiinegalit`]i.
Rep.: Avem aici o lupt` biolo-gic`, a omului care supravie]uie[-te, nu?
M.B.: Da, dac` concepi func-]ia de conducere \n exclusivitateca fel de supravie]uire [i nimic alt-ceva. Or eu, he-he-he, nu abor-dez problema din punct de vedereal individului, ci din punct de ve-dere al comunit`]ii ce are nevoiede lideri ce [tiu bine problema.
Tr`darea UDMRRep.: UDMR a tr`dat tot: [i
Opozi]ia, [i Puterea noastr` ro-måneasc`, a fost [i cu Coposu, [icu N`stase, [i cu T`riceanu [iBoc. {i tot nu a]i ob]inut Legeaminorit`]ilor. A]i tr`dat degeaba!
M.B.: He-he-he! Noi am fost[i cu unii, [i cu al]ii, dar dac` fa-ce]i o analiz` ve]i vedea c` uniiau fost deja cu al]ii, al]ii au fostdeja cu unii, iar de politicieni ceau schimbat partidele s\ntemplini \n Parlament. Fa]` de aceas-t` agita]ie permanent`, UDMRnu a tr`dat. Noi am avut acela[iloc. De ce am colaborat [i cu st\n-ga, [i cu dreapta, vede]i, \n Romå-nia nici nu se [tie care e st\nga [icare e dreapta, fiindc` noi am fostaceia[i. PSD, \ntre ’96-2000, \nopozi]ie, ne-a atacat. Dup` 2000ei ne-au sprijinit exact pe ceea cene atacaser`. Acum tot ei ne atac`pe acelea[i lucruri. PNL-ul [i PD-ul, \n Opozi]ie, ne-au atacat durpe problemele rezolvate cu PSD.Mai mult, ei au votat \mpreun`cu PRM, pe vremea aceea. Alege-rile din 2004 au dus la alian]a cuPNL [i PD, [i PSD ne atac` peacelea[i probleme pe care lediscutasem pe vremuri.
Rep.: Boc nu prea vrea.M.B.: Sigur, dar eu nu cred c`
Boc este, he-he-he, un na]ionalist\nr`it. Orice politician romån aresentimente na]ionale, dar aicieste vorba de o campanie elec-toral` permanent`. Boc [i el.Alian]a nu [tie dac` vor fi sau nualegeri anticipate, a[a c` Alian]ae \n campanie. Pe de alt` parte,aceea[i Alian]` [tie c` alegerile\nainte de intrarea \n UE s\nt ocatastrof`. Fiecare forma]iunevrea s`-[i impun` pozi]iile, iar euam v`zut pu]in` empatie \n Coa-li]ia asta. Or partenerii no[tri nuconsider` c` partenerii de gu-vernare ar avea idei, deziderate.
Rep.: Ungurii nu au!M.B.: He-he-he.Rep.: S\nt numai obraznici!M.B.: Boc crede c` prin aceas-
t` retoric` poate c\[tiga un seg-ment de popula]ie.
Rep.: |l l`sa]i ca pe un nebun.M.B.: Ce s` fac cu el? |ncerc
s` discut cu el.
|mp`r]irea ]`riiRep.: De ce vre]i s` \mp`r]i]i
Romånia mea?M.B.: |n ce sens?Rep.: S` v` lua]i banii de pe
birurile din maghiarime [i s`-iinvesti]i \n ce ave]i dumneavoas-tr`, ungurii, chef, tot \n cai, sta-tui [i [ei. Banii vrem noi s` trea-c` prin Bucure[ti! S` v` d`m nois` m\nca]i c\t vrem.
M.B.: A[a vre]i? Uite, noi a-vem c\[tig de cauz`. S`pt`m\natrecut` s-a votat o ordonan]` deurgen]` prin care impozitul pe in-travilan va r`m\ne la consiliile lo-cale. Mie mi se pare c` acest dezi-derat satisface pe toat` lumea. Oparte din bani nu trebuie s` trea-c` prin Bucure[ti, la Bucure[ti sevorbe[te doar mai repede dec\t \nArdeal.
Perchezi]ie [i corup]ie
Rep.: De ce vreau s` v` maicere]i scuze… la votul cu perche-zi]ia lui N`stase a]i fost de un tu-peu… c` avem alte treburi dec\ts` vot`m la perchezi]ii… cumadic`, s\nte]i \mpotriva prinderiiho]ilor neamului meu?
M.B.: Nu, nu, s\nt \mpotrivapresiunii asupra parlamentarilor.Face]i, domnilor, anticipate, altparlament, sistemul de vot, dac`dori]i! Se f`cea presiune pentruvot deschis, se presupunea c` lavot deschis ar fi ie[it alt rezultatdec\t la vot secret. Asta \nseamn`c` avem o problem`. Unii au pre-supus c` votul deschis ar fi de-terminat alt` opinie dec\t \n ca-drul votului secret. Ori \n vot se-cret nu au votat conform convin-gerilor, ori \n cel deschis ar fi f`-cut la fel. E o problem`. UDMR aoptat pentru vot secret, apoi, fie-care a votat cum i-a dictat con[ti-in]a.
Rep.: Cum a votat UDMR?M.B.: Foarte mul]i au votat
pentru perchezi]ie.Rep.: Nu a]i dat indica]ii? Nu
v-a]i controlat colegii?M.B.: P`i, asta spuneam… e
cazul s` ne control`m colegii \nastfel de cazuri?
Rep.: Da, se intra cu buldoze-rul \n corup]i.
M.B.: Eu cred c` \n cazul luiN`stase nu conta de unde era,opozi]ie sau putere. Dumneavoas-tr` nu a]i v`zut, ca pres` spun,c` \n astfel de situa]ii nu trebuies` conteze apartenen]a la un par-tid? Atunci, lucrurile s\nt simple.C\nd s\nt unii la guvernare, cei-lal]i vor fi perchezi]iona]i, c\nd seschimb` roata, fo[tii guvernan]i.S` fiu clar: eu cred c` perchezi]iatrebuie s` aib` loc, dar nu am datindica]ii… eu nu dau indica]ii!
Rep.: A]i vorbit de circ!M.B.: Iar \n ceea ce prive[te
circul, da, era circ, s`pt`m\ni \n[ir nu ne-am ocupat de altcevadec\t de perchezi]ia la N`stase.
Rep.: P`i, nu era normal? Vo-ia]i s` se opresc` timpul \n loc?
M.B.: Nu, nu, dar era cazul s`se ocupe Justi]ia.
Rep.: Morar [i Macovei au f`-cut un demers ce s-a dovedit gre-oi de pus \n practic`.
M.B.: Eu cred c` o Justi]ie efi-cient` [i-ar fi f`cut datoria ori-cum. Pe de alt` parte, \n cazul co-rup]iei, cred c` trebuie puse pec\ntar, \n fiecare moment, m`su-rile pe care le lu`m. Eu s\nt pen-tru o reform` moral`, v`d feno-mene absolut compromi]`toare,v`d c` Parlamentul nu e respec-tat, v`d lupta [i \n privin]a dosa-relor Securit`]ii, or noi, cei dinUDMR, am rezolvat problemeleastea… La noi, \n UDMR, s-aaplicat punctul 8 de la Timi[oara\nc` din ‘90, un ministru a plecatdin func]ie numai din pricinaunei b`nuieli, un deputat a plecatc\nd a ap`rut o dovad` de laCNSAS. Noi, UDMR-ul, am par-curs aceste etape de la sine. |n
acela[i timp, noi, ca minoritari,s\ntem sensibili, mult mai sensi-bili la \ngr`dirile de orice fel alecet`]enilor. Privi]i, legea Sigu-ran]ei, dac` serviciile ne-ar as-culta telefoanele oric\nd, dac`ne-ar intra \n cas` f`r` forma-lit`]i, nu cred c` lupta \mpotrivacorup]iei, motivat` sau nu, \n dis-cu]ii, ar fi mai eficient`. |ntreba-rea este dac` pre]ul nu este preamare. Mereu punem pe c\ntardou` probleme [i aceast` punerepe c\ntar nu ar trebui s` fie g\ndi-t` ca obr`znicie. Eu cred c` e ne-voie de a asigura un echilibru \n-tre eficien]a Justi]iei [i libert`]i.
B`sescuRep.: B`sescu e de vin`! Arun-
c` bombe!M.B.: Nu e de vin`! Legile de-
pind de Parlament. Eu nu s\nt deacord cu B`sescu-juc`tor. Mai a-vem nevoie de antrenori, arbitri.Dac` toat` lumea intr` pe stadi-on, cine mai judec`?
VerestoyRep.: Pe Verestoy c\nd ni-l da]i
la arestat?M.B.: De ce s` vi-l dau? Are
afaceri cinstite [i corecte.Rep.: C` v-a scos pe dumnea-
voastr` la dou` fripturi cinstite [icorecte, \l ap`ra]i?
M.B.: Eu nu am avut nevoiede astea ale lui Verestoy.
Eugen ISTODOR
4 Cuget,deci subzist
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice
MARKO BELA: „A[a lideri ave]i c` se jignesc din oficiu!“
academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Nu trece s`pt`m\na [i apare un romån jignit de afirma]iile UDMR. S`nu uit`m seria Boc, dar nici „linia groas`“ a lui 15 martie. Unguriioficiali de guvern`m\nt s\nt ]epo[i, c` [i romånii s\nt neserio[i. S`vedem c\t de obraznic e Marko Bela, vicepremier, [ef UDMR [i s`vedem care romån mai sare \n]epat [i zilele astea, zile \n care ma-nipularea se poate face prin meciul Rapid-Steaua, „ungurii de servi-ciu“ ai ]`rii mersului de melc.
Dou` monumente ale maghiarimii care laurm`toarele alegeri nu vor fi \n ParlamentulRomåniei: unul pentru c` nu se poate cobor\ de pe soclu [i cel`lalt pentru c` nu se va putearidica peste pragul electoral
Marko draghe,p\n-aici, s` [tii... Orice arfi, tunul `sta io nu-l dau la
romåni! Ajunge c\te tunuri a datcolegu’ Verestoy cu
cheresteaua.
E vineri seara. Ai furat, te-auprins [i zaci \ntr-o celul`, \n a-restul Sec]iei X de Poli]ie. Cineo s` te ajute la ora asta?
Secretarele!Cele mai importante, \n tot
angrenajul acesta al legii, s\ntsecretarele de la Baroul Bu-cure[ti care repartizeaz` avo-ca]ii din oficiu pentru cazurilecare se ivesc. F`r` ele, e[ti mortca inculpat, dar mai ales e[timort ca avocat din oficiu. Nue[ti doar tu pe list`: sute [i sutear vrea s` li se dea cazurile. Labarou, cifrele s\nt tragice: peaprilie s\nt \nscri[i 638 de avo-ca]i pentru cazurile de instan]`.Consiliera Letzner spune care eproblema. P\n` \n martie, pro-gramau c\te doi avoca]i din ofi-ciu pe [edin]`. Din aprilie, fiindat\t de mul]i, nu se mai poate [is-a trecut la sistemul de trei.Marea activitate e diminea]a.Luni, la 9 [i un sfert, sun` tele-fonul. De la o sec]ie de poli]ie secere un avocat din oficiu pen-tru un caz de furt. Doamna se-cretar` \ncepe s` se uite princaiet. Apoi formeaz` un num`rla telefon [i spune direct:
– La sec]ia 2 mergi acum?…La inspectorul Siru, e o doamn`.Bine!
S-a adjudecat.Peste dou` minute, iar sun`
telefonul. De data asta de la Par-chet.
Se d` repede [i cazul `sta.– |ntr-o zi, la Jilava, era un
domn care f`cuse deja 18 mi-lioane. {i a mai ap`rut un caz,cu patru \nvinui]i. Putea s` mai
fac` 7 milioane. M-a sunat ner-vos, c` de ce nu poate s` se ocu-pe tot el. I-am zis: „Domnule Po-pescu, nu se poate“. S` [ti]i, la-comi s\nt tot avoca]ii vechi, careau cabinete, societate. ~[tia vormai mult, vor s` fac` ei tot. Noiavem un principiu: s` d`m lacopiii `[tia care abia au intratacum. S` aib` [i ei.
La 10 f`r` un sfert, apare ov`t`mare corporal`.
Doamna secretar` \ncepe s`dea telefoane. Unul nu r`spun-de, unul are telefonul \nchis, al-tul nu vrea. Se mai uit` pe list`.
– Am o avocat` nebun`. Peasta n-o trimit. M` \njur` poli-]i[tii.
La al [aptelea telefon, cinevapare interesat, dar p\n` la urm`refuz` cazul. Abia dup` vreo 15telefoane cineva e de acord.
CoadaTreizeci-patruzeci de persoa-
ne se adun`, mar]ea [i joia, pestrada Bati[tei din Bucure[ti.Coada e format` din avoca]i dinoficiu care au \ncheiat un pro-ces primit din oficiu, au actelef`cute [i vin acum s` \[i ia banii.La coad` e ca la orice coad`. Ul-timul care vine \ntreab`:
– Mai e cineva aici? Cine eultima persoan`?
– Eu, zice o doamn`.La coad` stau de la pu[ti,
care par s` vin` direct din fa-cultate, la femei \n v\rst`, doam-ne mature, b`rba]i respectabili.Plute[te \n aer o anumit` jen`.Dup` ce iau banii, cei mai mul]io zbughesc rapid [i \[i pierd ur-ma \n marele ora[. Din coad`se aude un zumzet profesional:„…Mo[tenitorii… \n instan]`…f`r` revendicare, eu le-am zis…Are din ianuarie f`cute [i nu auvenit s` ridice banii…“.
Un domn gras, \mbr`cat lacostum, se lamenteaz`: „400.000nu mi i-a dat pe ianuarie. Staula coad`, poate mi-i d`!“.
|n timp ce coada \[i vede detreab`, stau de vorb` cu domnulGabi, cel gras, care \mi spunecum e via]a din oficiu. E \mbr`-
cat la costum, are un telefonmobil scump [i o \nf`]i[are \n-grijit`.
– S\nt dosare mici: \ntreru-peri, contesta]ii, revizuiri. Asteafac 40 de lei noi dosarul. Apoi…fondurile. Se pl`tesc la 100 deRON fiecare inculpat. Dac` aipeste 3 inculpa]i \n dosar, un mi-lion cinci sute de fiecare. Maiiese de un telefon mobil. Uite,nevast`-mea, care e sus la coa-d`, are de trei ani un proces,abia acum l-a terminat [i abiaacum ia banii. |]i dai seama,trei ani! {i acuma stau pentru400.000 de lei.
{i c\t a luat cel mai mult?– Cinci milioane [ase sute.
Dar nu s\nt bani f`cu]i \n lunaaia. Mai multe procese se ter-min`, de[i s\nt \ncepute \n pe-rioade diferite, depui actele c`le-ai terminat [i prime[ti to]ibanii \n luna urm`toare. Deasta e a[a de mult.
|n fine, o avocat` din oficiu
pe care o abordez la tribunal,dar care nu \[i spune numele,\mi zice c` \n cea mai bun` lun`a avut 15 procese. Po]i s` ai o[edin]` slab`, c\nd \n proceselede pe rol exist` avoca]i ale[i.Sau po]i s` ai o zi bun` [i tealegi atunci cu 5-6 procese. Asta\nseamn` bani.
C\teva mituri de peholurile tribunalelor
Avoca]ii din oficiu s\nt slabi!Oficiul e pentru mul]i o fun-
d`tur` \n care s\nt arunca]i deselec]ia natural` a profesiei lor.Nu \[i g`sesc clien]i, nu au sur-se de venit [i atunci ajung de-penden]i de coada din stradaBati[tei, unde, fie c` pierd, fiec` au c\[tigat procesul, primesccei 40-100 de RON. ProdecanulSt`culescu: „Mul]i dintre ei s\ntslabi. Dac` st` la oficiu, fie n-aretalent, fie e t\n`r. S\nt [i avoca]icon[tiincio[i. Unii, [tiu cazuri,au c\[tigat [i 40 de milioane de
lei pe lun`“.
Judec`torii se poart` ur\t cuavoca]ii din oficiu.
Prodecanul St`culescu: „Demulte ori, judec`torii se poart`ur\t cu to]i avoca]ii. Prin duri-tate, limbaj, gesturi, de multeori rela]ia \ntre judec`tor [i avo-cat nu e corect`. Avocatul \ntot-deaun` \ncepe prin a spune:«Domnule pre[edinte…». Einu. Pe de alt` parte, cu avoca]iidin oficiu, mai ales dac` s\nttineri, foarte mul]i judec`tori sepoart` cu \n]elegere. Uneori in-stan]a le d` idei. T\n`rul nu areochiul format. Mai ales dac` av`zut dosarul doar cu o jum`tatede or` \nainte de [edin]`, se\nt\mpl` s` scape un decret degra]iere, un termen dep`[it. {iatunci judec`torul mai le suge-reaz` o solu]ie sau se face c`nu a auzit o prostie“.
6 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
mama natur`tat`l alcoolic
reportaj cu ]ara de g\t
Avoca]ii din oficiu
România.Mici fragmente de neant.Cei de sus la job-uri de josS-a \ntors lumea cu curul \n sus: joiatrecut`, fetele alea dr`gu]e care\mpart de obicei, la stopuri, invita]ii,promo-uri, adrese, cartona[e [ih\rtiu]e de tot felul, fuseser`\nlocuite, pe bulevardul I.C. Br`tianu(adic` \ntre Universitate [i Unirii), cuun nene \mbr`cat la costum [i cu undispozitiv audio la ureche, din carevorbe[ti la mobil [i f`r` fire, [i f`r`telefon. |mp`r]ea ni[te c`caturi carete invitau la un restaurant deschisrecent, dar p`rea un fost CEO conce-diat de la o multina]ional`, neaccep-tat \n alte multina]ionale pe posturimai mici pentru c` era „overquali-fied“ [i care se distra f`c\nd muncimizere pentru c` tot avea str\n[i \nbanc` 6 milioane de euro, plusac]iuni la 2 fonduri mutuale [i baniinvesti]i pe [ase burse. Probabil \[iparcase [i un Ferrrari pe vreostr`du]` lateral`.
Taxi de Formular 1S\mb`t`, \n trafic, pe l\ng` magazinulUnirea, am v`zut ar`tarea secolului:un taxi Logan al firmei Total careavea montate la spate, pe portbagaj,aripioare pe care le au, de obicei,ma[inile din Formula 1. Se uita toat`lumea, pietoni, [oferi, pasageri deprin autobuze, ca la urs. Ce s` zic:tipul ori avea mult umor, ori nu aveadeloc.
Trending cu treningSpecial pentru un coleg care se mirac` n-a mai v`zut de mult oameni cutrening [i pantofi, iat` o combina]iev`zut` zilele trecute la un gagiu:trening gri, din material flau[at,para[ut` blond` (\nf`[urat`-n poli-ester 100%), pantofi negri. {i ca s`fie sigur c` lumea \l remarc`, iat` [isoneria telefonului: „MUUUU-UU!!!…“. La fel de trendy a fost [idoamna cu hain` de piele/vinilin cubl`ni]`, trening gri cu vipu[c` argin-tie [i ghetu]e cu toc. Cred c` mergea,totu[i, [i o [apc` din plastic, cu mo-tive florale sau religioase.
Genera]ia Pro TopopN-am avut aparatul foto cu mine, darcum \n situa]ii din astea nu po]i s`min]i, fiindc` blestemul te va ajungepe lumea cealalt`, v` rog s` m`crede]i. Deci: acum c\teva zile, pepor]ile unui mare spital din Ia[i in-trau doi c`lug`ri. Unul mo[, genul dec`lug`r STAS, cel`lalt mai t\n`r, maizvelt, cu plete, barb` [i strai negru,lung, m`n`stiresc. Peste straiulnegru, lung, m`n`stiresc, t\n`rulpurta un fel de chimir lat, tot negru.Din ceva, un fel de imita]ie de piele.Pe chimir era imprimat` o sigl`mare, argintie: „Pro Nutrition“.N-am \n]eles: o fi fost vorba de oreclam` ambulant` la o firm` careproduce semipreparate de tip mona-hal pentru Postul Mare, ceva gensalat` de gr\u[or cu hasma]uchi saucunoscuta br\nz` c`lug`reasc`? |ncazul `sta, de ce mergea la spital?Pesemne, s` duc` daruri cuiva carep`c`tuise prin \mbuibare.
Ethos, Porthos [i Aramis
Grup de judec`tori deliber\nd asupra cererii de decontare a abonamentului RATB pe dou` linii [i subven]ionarea ventilelor de biciclet` pentru avoca]ii din oficiu
Era doar una din fetele des-tul de [terse de la Litere, anul 2,venit` cu g\nduri mari \n Ca-pital`: s` termine facultatea,s`-[i g`seasc` un b`rbat, s` se\ntoarc` profesoar` \n Pa[cani,s` ajung` la pensie. Etc., etc. [ia[a mai departe. |n iunie 1990,z`bovise pentru prima oar` \nPia]`, convins` de o coleg` dela Litere s`-l asculte pe IisusCristosul de Marian Munteanu.Acolo au prins-o evenimentelede pe 13-15 [i un grup de 6 mi-neri care au b`gat-o \ntr-o dub`a poli]iei. |n`untru, i-au dat cio-cane [i ciomege p\n` au des-figurat-o. Au b`tut-o p\n` au f`-cut-o s` arate a[a cum o vede]i
\n poza aceasta din vitrina Aso-cia]iei Victimelor Mineriadelor.Interven]iile medicilor de la Ur-gen]`, opera]iile estetice dinFran]a [i Germania nu au maiputut face nimic. Spre ru[ineafamiliei, a ajuns nevasta unuimiliardar francez, care a luat-odin mil`. La 16 ani distan]` des\ngerosul 13-15 iunie, al`turide ea [i de Asocia]ia VictimelorMineriadelor, \nc` mai strig`m:„Vrem r`zbunare!“.
Paia]a Universit`]ii
Minerii au f`cut [i c\teva bune
Domnu’avocat din oficiu, ave]i ceva de
declarat \nainte de pronun]area sentin]ei?Cuum? S` v`-mprumut cincizeci de mii p\n` la
salariu? Cererea se respinge! ...{i lua]i-v`dracu’ [i dvs. un deodorant, c` de ]ig`ri
Carpa]i v`d c-ave]i bani!
teoriaconstipa]iei
7academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
S\nt Istodor [i v` prezintbuletinul infrac]ional al s`p-t`m\nii: arest`ri: 1 ([eful gale-riei Steaua), la tribunal spre a-restare: 2 (Patriciu, Iancu), sta-]ion`ri la pu[c`rie: 1 (Hayssam),\nvinui]i la DNA 2 ({erban Mi-h`ilescu, Bejinariu), condam-n`ri: 2 (Vlas [i Popa \n dosarulFNA), achit`ri: 1 (Carmen P`u-nescu), eliber`ri: 1 (Csibi Ist-van), sinucideri: 1 (Anghelescu),la congelator, \n a[teptarea \n-morm\nt`rii: 1 (fiul lui Carol II),umfl`ri de ochi: Costin M`rcu-lescu. S\nt tot eu [i v` prezinttitlurile de mare m`iestrieambigu` ale s`pt`m\nii, dinZiua: „Secretele Vulpii“, „Fataf`r` zestre“, „Arsenalul {pag`“,„Rade V\rful“. Talentul titluriloreste sus]inut de munca asidu`a subtitlurilor, ce treptat-treptat\ntrev`d protagoni[tii: [eful ser-viciilor secrete MI, N`stase,Micky {pag`, Iliescu. S\nt ia-r`[i eu [i v` indic marile ra-t`ri: 1) reportajul din Ziua pri-vind lepro[ii de la Tichile[ti(anun]at ca o \n[elare a vigi-len]ei oamenilor de ordine, re-portajul putea fi f`cut acas`, fi-indc` ne prezint` statistici, co-mentarii; lepro[ii au fost omo-r\]i de reporter); 2) reportajul
din Jurnalul na]ional cu neaNicu de la Morg` (\n afar` devoma reporterului bine ]inut`,unde e sufletul lui nea Nicu au-topsierul? Nu e, nu e nimic dinhobby-urile, preferin]ele lui cul-turale, nimic, nimic din ceea cene arat` c` Nicu ne taie pe p`-m\nt, nu \n cer); 3) Interviul cumama lui T`riceanu (\n Eveni-mentul zilei, at\t de oficial, \nc\tnu spune nimic). Revin \n c\-teva r\nduri pentru a v` indi-ca ideile transpirate degea-ba: 1) Grecea demis de la Consu-latul din Sydney \n Jurnalul na-]ional: „Prin faptul c` \ncerc s`v` r`spund la ni[te \ntreb`ri \n-seamn` c` \nc` tr`iesc [i deaceea vreau s` dau ni[te sem-nale \n acest sens“; 2) Bejinariu(tot \n Jurnalul) demisionat caprostul din PSD, fiindc` N`stases-a r`zg\ndit: domnule Geoan`,„a]i reu[it s` instaura]i practi-ca dezicerii mi[ele[ti de propri-ii colegi, a]i instaurat intriga [iarta de supravie]uire \n PSD.“Are dreptate mi[elul, dar a[a afost mereu \n PSD; 3) Declara]ia[efului Dracula Park (Adev`-rul) c` d` \n judecat` Guvernul.E fascinant cum un Marica, deat\]ia ani, e [eful unei institu]iin`scute ca s` se pr`bu[easc`.
Nu schimba]i foaia cu mine,fiindc` vin interviul [i pozas`pt`m\nii din Romånia libe-r` [i Gazeta Sporturilor. Inter-viul e cu Mitrea: „PSD a c`zut \nnas [i s-a rupt“, „PSD s-a com-portat ca un elefant \n farmacie“.Poza este cu Iancu de la Timi-[oara [i un poli]ist. Ambii auaceea[i fa]`. Nu [tii care esteorganul [i care e infractorul. S\ntIstodor [i v` preg`tesc un„{tia]i c`“. {tia]i c`… PD-ul seconduce prin SMS? Boc de la Clujtrimite SMS-uri colegilor de par-tid despre cum s` intre \n joculdeclara]iilor sau nu (Adev`rul).{tia]i c`… Inim`roiu cel gatade dat afar` din PNL a ie[it „laimagine“ \n Evenimentul zilei?
V` urez o s`pt`m\n` lini[ti-toare. S-a trecut la ora de var`doar, iar cifrele s`pt`m\nii s\nt:5 [i 11. 5 acte sexuale sus]in ro-måncele c` execut` pe lun`, 11este num`rul actelor pe care leexecut` b`rba]ii lor \n aceea[ilun`. Ziari[ti [i ziariste, voi \nce categorie vre]i s` fi]i?
C\]iva deputa]i PSD se \nt\lnesc pen-tru a pune la cale o mo]iune de cen-zur`. Se discut` aprins: – B`i colegi,hai s` mai facem [i noi o mo]iune,ceva, c` m-am cam plictisit. – Facem,de ce s` nu facem? – Hai s` facemceva pe partea economic`. – E ca [irezolvat`. – Cum s`-i zicem? – Cui? –P`i, la mo]iune. – Mo]iune de cen-zur`. – Da, nene, de cenzur`, c` doarn-o fi mo]iune de coafur`, dar s`-id`m [i-un titlu. – Ceva cu partea eco-nomic`, nu? – Da. – O s`-i plac` luiGigi. – Becali? – Nu, lui Gigi Voicules-cu… – Aha, m-am prins, foartebun`… – Ce? – Faza cu Gigi Voicules-cu. – B`i, hai s` ne concentr`m pu]inpe mo]iune. – Deci, eu zic s` b`g`mceva cu simptom economic. – Da’ ce-i`la simptom? – Nu [tiu, s`-l sun`mpe Oprescu. – Gata, l-am sunat peVanghelie, avem titlu. – Cum \i zice?– Simptoamele unei economii\mboln`vite. – Foarte mi[to. Piticul]i-a dat titlul? – Da. – Bun Vanghelie,s` treac` pe la casierie! – B`i, sta]ia[a: cum adic` simptoamele uneieconomii \mboln`vite? – P`i, exacta[a. – O s` se spun` c` noi,pesedi[tii, am \mboln`vit economia…– Normal c` noi am \mboln`vit-o,`[tia de la Alian]` nici at\ta nu s\nt \nstare…
Familia Simpstom
Nu-l vor citi. S` vede]i cum ne-am dat seama. |n dou` numereale revistei noastre am scris despre \nv\rtelile generalului S\rbu,directorul Spitalului Militar. La prima or`, toate exemplarele re-vistei Academia Ca]avencu distribuite la cele trei chio[curi deziare din [i de l\ng` spital au fost cump`rate cu toptanul. Printrecump`r`torii lacomi, cunosc`torii l-au identificat [i pe [oferulgeneralului S\rbu. Acesta probabil nu a cump`rat de capul s`umald`rul de reviste, ci la ordin, c` a[a-i \n armat`. Iar ordinul i-lputea da S\rbu, c` el \i e [ef. Pe viitor, ca s` fie absolut sigur c`revista noastr` nu va fi citit` de bolnavi, c\nd se scrie despre el,S\rbu ar trebui s` ordone ca de acum \ncolo s` fie primi]i \n spi-tal numai pacien]ii analfabe]i.
Al. C.
Urmeaz` un text pe care nu-l vor citipacien]ii interna]i la Spitalul Militar
E BINEDrago[ BUCURENCI
Nu numai c` poate face binela carier`, dar poate fi de-a drep-tul pl`cut s` treci prin patul [efu-lui, mai ales dac` se-ntâmpl` canevasta lui s` nu fi trecut \nc` deprima tinere]e. Faptul c` LudovicOrban n-a sim]it nevoia s` treac`prin patul nici unui [ef pentru aajunge \n func]ia actual` mie \mispune lucruri foarte triste desprenevestele [efilor lui Orban.
Gabriel DROGEANUSincer, mi se pare OK s` treci
prin pat. |n dormitor, dac` dai cuun Pronto pe mobil` sau dai foc lao lum\n`ric` dup` ce aerise[tibine, e chiar agreabil. C` doar n-ofi mai bine s` treci prin buc`t`-rie, unde ri[ti s` se-mput` hai-nele de la o ceap` c`lit`, prin ga-raj, unde te umpli de ulei, ori prindebara, unde cine [tie de c\nd n-amai [ters nevast`-sa p\nzele aleade p`ianjen.
Daniel GOACENu e chiar obliga]ie, \ns` nu e
r`u ca angajata s` treac`, chiar [inumai o dat`, prin patul [efului.M`car curiozitatea s` [i-o satis-fac`, dac` nu altceva…
Marius BOR}EALudovic Orban a zis un lucru
pe care \l g\ndesc mul]i, dar ni-meni nu l-a mai spus. Din p`catepentru el, \i lipsesc dovezile. Dac`dovezile lipsesc, ceea ce a spuseste calomnie. Iar calomnie = „aspune lucruri neadev`rate desprecineva“. Prin urmare, Orban aspus un neadev`r. Dac` ce a spusel este un neadev`r, care e ade-v`rul, frate? Logic, adev`rul e c`Elena Udrea ajunsese consilier`la Cotroceni pe criterii de compe-
ten]`. Deci, din punctul meu devedere, \ntrebarea e alta: e bines` fii competent` cu [eful t`u? P`-rerea mea e c` da, e bine s` fiicompetent` cu [eful t`u, dar s`nu afle so]ul.
NU E BINEIoan T. MORAR
Nici vorb . Nu trebuie s treac`prin patul [efului. Numai dac` nucumva so]ul ei e vreun [ef [i el.Sigur, mi se pare c` legea h`r]u-irii sexuale, a[a cum se aplic` eaîn SUA, e absurd`, retezînd orice„\nfiripare de sentiment“, dar nicisuper-macho-ismul românesc (bal-canic, de fapt) nu e o variant`. „Totce poate fi cump`rat e prea ieftin“– spunea un poet. Un foarte bunpoet.
Simona TACHENu e bine [i, \n special, nu e
bine pentru [efu’. P`i, ia imagi-na]i-v` urm`toarea conversa]ie:{efu’: Nu]i, adu’, drag`, dou`cafele! Nu]i: Poftim?! Cum \]ipermi]i, drag`, s` m` umile[ti?!Dup` ce c` sfor`i ca un nesim]it,mai vii [i cu preten]ii de-astea deneam prost! Nu-]i aduc nici ocafea, ia uite la el, ce, nu po]i s`-]iiei singur?! {i vezi c` au venitni[te faxuri pentru `ia de la mar-keting, c\nd treci cu cafelele s` lela[i la ei, te rog!
E BINE {I NU E BINEAlexandru V~RZARU
Iat` genul de chestiune careprinde bine la [efi. Oricum ai r`s-punde, rezult` c` [eful e [ef. Cums` ocole[ti treaba asta? Oare spu-n\nd c` mai exist` posibilitateas` treci prin patul [efului, iar [e-ful s` nu [tie de asta?
S~ FIM CU B~GARE DE SEAM~Dan STANCIU
Cercet`torii americani sus]in,\ntr-un studiu recent, c` trecereaprin patul [efului poate avea e-fecte nedorite asupra organis-mului. Concluziile lor se bazeaz`pe analiza comportamentului a12 [obolani (masculi [i femele),care au fost \mp`r]i]i \n dou` gru-puri, cei din primul grup fiind pu[is` treac` prin patul [efului, pe c\ndcelor din al doilea grup li s-a reco-mandat s` r`m\n` pe loc. La \n-cheierea experimentului, s-a con-statat c` [obolanii din lotul TPP{(„Trecu]i Prin Patul {efului“) pre-zentau o cre[tere a tensiunii in-traoculare, transpirau abundent\n zona cozii [i chi]`iau moldove-ne[te, \n vreme ce [obolanii dinlotul NPP{ („Netrecu]i Prin Patul{efului“) n-aveau nici pe dracu’,ba chiar le sclipeau ochi[orii c\nderau introdu[i \n labirint.
NU {TIU, NU M~ DERANJEAZ~Iulian T~NASE
Nu [tiu, nu-mi dau seama cume s` treci prin patul [efului, c`cinici unul din [efii de la AcademiaCa]avencu nu e genul meu. |nschimb, pot s` v` spun cu m\nape – ca s` nu zic mai mult – c`,odat`, c\nd eram mai t\n`r mi-atrecut prin pat fiica unei [efe, [in-am ce s`-i repro[ez. Altfel, num` deranjeaz` ca angajatele s`treac` prin patul [efului, cu con-di]ia ca oamenii s` pun` la b`taie[i suflet, nu doar carne. Dac` dra-goste e, sexul \n patul de la birouchiar nu mai conteaz`.
NU M~DERANJEAZ~Alexandru DU}U
Dragii mei, eu am \ncercat p\n`acum s` m` realizez profesionaltrec\nd abuziv prin patul meu. Adi-c` st`team tol`nit mo]`ind p\n`pe la unu ale amiezei. Ba uneoritr\nd`vesc pe divan c\t e ziua delung`. Recent, dup` modelul ame-ric`nesc de workaholic, mi s-aupus paturi [i la slujb`. Dar nu cas` mo]`i asemeni softi[tilor indi-eni de la Microsoft dup` 25 de orede munc` pe zi. A[a c`, \n princi-piu, nu m` deranjeaz` s` trec, bachiar s` \nt\rzii \n vreun pat, fieel [i al [efului. Important este s`nu m` deranjeze cineva cu pre-zen]a, c` nu am un somn bun dac`\mpart cu cineva aceast` pre]i-oas` institu]ie, patul.
NU M~ ODIHNESCAlin IONESCU
Eu am trecut de c\teva ori prinpaturile [efilor mei, cele cump`-rate pe banii firmei [i instalatela redac]ie pentru somnul de du-p`-amiaz`, [i nu prea m-am odih-nit. S\nt puse total aiurea acolo \nhol. Vara e prea cald, iarna e preafrig, doar toamna [i prim`varapo]i s` dormi c\t de c\t omene[te\n ele, dar odat` cu \nc`lzirea glo-bal` [tim cu to]ii c` anotimpurileastea au disp`rut. P`i, ce facem,domnu’ Mihaiu, ne batem joc desomnul redactorilor? Vine omu’la serviciu [i nu poate s` doarm`.S-a pl\ns [i nea Vergilic`.
E NECESARAlexandru C~UTI{
Ludovic Orban a gre[it ca poli-tician [i ca b`rbat c\nd le-a sf`tuit
pe tinerele colege s` nu treac`prin patul [efului. |n primul r\nd,e [i el un [efule] prin PNL [i, \ncalitatea asta, [i-a t`iat singurmacaroana \n fa]a fetelor. {i apoi,pentru cine vrea s` fac` politic`,despre care [tim cu to]ii cum este,trecutul prin patul [efului ar fifost o prob` practic` edificatoare.
DEPINDENicolae-Ionu] SÅRBU
Nu s\nt \nc` [ef, caz \n carevotul meu ar fi fost, de cele maimulte ori, un „Oh, Daaa!“ hot`r\t.A[a, cred c` ar trebui s` fie \ntre-ba]i(te) cei (cele) care trec prinpatul [efelor/[efilor. {i, desigur,[efii/[efele \n cauz`. {i mai credc` dac` \nt\lnirea e liber consim-]it` [i ambele p`r]i s\nt satis-c`f… satisf`cute, este foarte bi-ne. Dac` partea mai mic` urm`-re[te s` creasc` prin, hmm, cre[-terea p`r]ii mai mari e doar otranzac]ie veche de c\nd lumea [ie OK. Dac` \ns` [eful/[efa [i-aimpus pumnul de vedere doarpentru c` putea, e foarte r`u [ichiar penal de r`u. |ns` am o \n-trebare: dac` penelisdele vor o
carier` sub Orban, tre’ s` treac`pe masa acestuia?
VOTUL LUI MATEIC`t`lin MATEI
V` prezint ultima mea inven-]ie de 100 de euro. Este hands-free-ul anti-radia]ie din kevlar.Este format dintr-o bar` de o]elinoxidabil, un paravan din \mple-titur` de kevlar [i dou` goarne
care transmit sunetul la [i de laom la telefon. Cel mai important,este complet wireless, de[i trebu-ie ]inut cu ambele m\ini din cau-za greut`]ii foarte ridicate, iar te-lefonul trebuie prins de ceva cuun dispozitiv special pe care nul-am inventat \nc`.
8 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Mareaurnire
C\nd doi se pat– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –
Pe liberalul Ludovic Orban l-au luat un pic gura [i mintea pe dinainte[i s-a auzit spun\nd c`tre Organiza]ia Jude]ean` a Femeilor Liberaledin Alba: „V` recomand s` nu urma]i stilul de carier` politic` alRaluc`i Turcan, al Mioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu trebuie s`trece]i prin patul nici unui [ef dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publice
importante“. Adic`, dac` o dam` vrea carier` politic`, zice Orban, nutrebuie s` parcurg` \nainte un stagiu pa(r)t-time pe l\ng` [efi. Lu-dovic Orban a folosit at\t de pu]ine nuan]e, \nc\t problema simtenevoia unor dezbateri [i necesitatea unui vot: E bine sau nu e bine s`treci prin patul [efului?
natura de noapte
9academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Popa de la SecuVichentie, p`rintele stare] de la
M`n`stirea Secu din jude]ul Neam], epopa gol, ca s` m` exprim a[a. Cînd iaun pahar de vin în plus, Vichentie sedezbrac` de haina preo]easc` [i r`-mîne civil pu[c` pentru a le ar`ta mu-safirilor c` este un bun interpret albancurilor cu poli]i[ti, cu popi [i cuprostii. Cum ce prostii? Prostii cu el
[i ea, cu ea [i el, m` rog, prostii, nu neface]i s` d`m detalii c` ro[im! Vichen-tie bea cot la cot cu invita]ii ale[i pesprîncean`, rîde [i glume[te, dar nuuit` c` are [i probleme importante derezolvat, a[a c` pune mîna pe pix [ipe hîrtie [i scrie de ce ar mai avea elnevoie la m`n`stire. Cî]iva dintre vi-zitatorii care au avut onoarea de a fipofti]i la mas` de p`rintele stare] au
aflat c` la Secu ar mai trebui o ma[in`de teren, pentru a renun]a la mersulapostolicesc pe jos, ni[te calculatoare[i laptop-uri, pentru m`t`nii, [i o in-stala]ie de sonorizare. De sonorizare [inu de ascultare. Cînd nu muncesc pen-tru ca p`rintele stare] s` aib` ce s` lepun` pe mas` invita]ilor, c`lug`rii seroag` la Dumnezeu s` salveze p`dureacu care a fost împropriet`rit` m`n`s-tirea [i în care, din ordinul p`rinteluistare], fiecare î[i bag` drujba cînd arechef. Poate [tie cineva un preot cares`-i citeasc` lui Vichentie [i s`-l pun`un pic sub ascultare.
Cuvio[ii Dezmierdarie [i Mahmurie
Aventuri \n viile Patriarhieide la Jerc`l`i
|n ziarul Prahova din 23 ianuariea.c. ne-a s`rit ca broasca-n ochi arti-colul „2.000 de c`r]i de cult \n slavon`[i sute de icoane vechi vor fi salvate laM`n`stirea Jerc`l`i“. Vor fi salvate dela M`n`stirea Sinaia care va s` zic`, aic`rei c`lug`ri s-au \ntrecut pe sine s`pun` la ad`post c`r]ile [i icoanele dela Jerc`l`i, \n vremurile prigoanei co-muniste. De peste 30 de ani, valorilesalvate stau bine mersi la Sinaia, iaracum, c`lug`rii de la Jerc`l`i zic c`-[isalveaz` odoarele, dup` ce ele au fostdeja salvate de fårta]ii lor \ntru cre-din]`. Jerc`l`ii au fost la \nceput unschit, unde patriarhul Iustinian [i-af`cut cas` de vacan]` \n via Patri-
arhiei, cea \n care se produce vinul de\mp`rt`[anie, atåt de drag inimii, darmai ales preafericitei pipote a lui Teoc-tist. Ast`zi, via este p`storit` de stare-]ul Cleopa. Informa]iile despre Cleopase bat cap \n cap atåt de violent, \ncåtte-apuc` realmente råsul, dac` te-arispiti necuratul s` le dai crezare. Cånda fost zgornit de la Facultatea de Teolo-gie din Sibiu, studen]ii au cobit c`stare]ul Cleopa s-a dedat la feluriteafaceri pidosnice. Iar cånd a fost [utuitde la Teologia din Bucale, o alt` gene-ra]ie de studen]i a clevetit c` stare]uls-a spovedit sub rochia unei studente.Apoi, ca s`-[i mai nuan]eze oleac` exis-ten]a, Cleopa a s`vår[it urm`toarelesemne [i minuni: a f`cut s` verse mirun num`r de 38 de icoane; a våndut lasuprapre] mir adus din Grecia [i de laIerusalim; a f`cut rost de o icoan` cuMaica Domnului, socotit` drept f`c`-toare de minuni, dintre care cea maiclar` minune este c` produce banic`c`l`u, l`sa]i de fraierii care o ador`.Dat afar` de la Jerc`l`i, \n urm` cuni[te ani, Cleopa s-a \ntors triumfal lalocul faptei ca vier [i paharnic. |naceast` calitate, Cleopa \i spal` pi-cioarele patriarhului dup` obiceiulapostolic, cånd se abate pe aici, [iTeoctist se abate destul de des. Iardup` ce patriarhul pleac` la ale sale, lasfånta m`n`stire se \ncing chefuri deneuitat, cu notabilit`]ile prahovene,iar sp`l`torul de picioare Cleopa ud`mesele musafirilor cu vinul de \mp`r-t`[anie.
Cuvio[ii Izvestie [i Scånteie
culta noastr` cea de toate zilele La ANOFM se desf`[oar`
Opera]iunea Portbagajul,portbagajul de carne P\n` s`pt`m\na trecut` am avut impresia c`,dac` vrei s` devii func]ionar public, te cost`o avere. Fals, nu e deloc scump, trebuie doars` cuno[ti ma[in`ria uns` de PSD, carefunc]ioneaz` perfect [i acum, chiar [i cu [p`gimici, c` s\nt bune [i astea c\nd nu mai e[ti laputere. {paga mic` trece de la un candidatpentru un post public \n bra]ele unuifunc]ionar de la AJOFM-uri (Agen]iileJude]ene ale Ocup`rii For]ei de Munc`). Iarde la AJOFM-uri, pe rela]ii de colegialitate,ajunge sus, \n bra]ele unui func]ionar de laANOFM (Agen]ia Na]ional` a Ocup`rii For]eide Munc`). La Bac`u e poate cel mai ieftin, eperioad` promo]ional` la angaj`ri pe posturipublice. Po]i s` devii func]ionar public pebaza unui portbagaj de ma[in` plin cu carne,dar s` fie carne bun`, macr`, calitatea I. Teduci cu carnea la AJOFM Bac`u. Rup din ea ohalc` hienele b`c`uane din AJOFM, iar restultrimit la Bucure[ti, s` se \nfrupte [i leii de laANOFM, care iau decizia final`. Acum, laAJOFM Bac`u, departamentul ResurseUmane e condus de doamna Ro[u, care, a[acum arat` [i numele, are un trecut foartero[u, la Comitetul Jude]ean de Partid. LaANOFM, departamentul de Resurse Umane econdus de domnul Marian Oprea, al c`ruitrecut e albastru ca trandafirii PSD-ului. |ndepartamentele lor, porci, vi]ei, oi proasp`tsacrificate se re\ncarneaz` brusc \n compe-ten]i func]ionari publici, proasp`t angaja]i.
Sfor]a de munc`
bursa [p`gilor
H M` uitam la emisiunea lui Dan C.Mih`ilescu [i din frustrarea mea de omcare nu prea cite[te c`r]i \n ritmul \n careo face Dan C. a izvor\t urm`toarea m`g`-rie pentru care \mi cer scuze, dar mi separe irezistibil`: „Domnu’ Mih`ilescu, da’mai pune]i [i dumneavoastr` m\na pe unCD!“.
H Imagina]ia copywriterilor din Ro-månia are o limit`. Ciobanii [i l`utarii. Amai ap`rut o reclam` cu ciobani care \[iplimb` oile apel\nd la un anumit modelde ma[in` de transport de marf`. Mi separe, a[a, c` orice reclam` ar trebui s`creezi \n Romånia, o rezolvi apel\nd la oi[i la ciobani. Am impresia c` trend-ul numai e s` ajungi creativ apreciat, ci creatorpopular.
H E un concurs la TV la care ai [anses` c\[tigi dac` trimi]i linguri]e \n plic.Dup` ce am trimis capace, ambalaje [ietichete, acum trimit [i linguri]ele. Decioamenii `[tia au de g\nd s` refoloseasc`totul. |n cur\nd or s` \mi cear` [i s\mburiidin compot.
H Cel mai mare microfon din lume sefolose[te la B1 TV. Adic` m-am uitat laconcerte, m-am uitat la studiouri de\nregistr`ri, la Etno TV, dar un microfonde aproape 50 de centimetri lungime nuam v`zut dec\t la B1 TV. Trebuie s` \l ]iicu dou` m\ini ca s` nu obose[ti. Saupoate nu e doar microfon, poate pe acoloemite televiziunea B1 TV.
H La emisiunea de calculatoare de laB1 TV, care se nume[te Upgrade, numelevorbitorilor s\nt trecute \n partea de jos aecranului sub forma: „Claudiu Upgrade“sau „Mircea Upgrade“. Poate a[a au eifunc]iile. Pe [eful lor \l cheam` „IonelDevice Manager“. Iar pe femeile u[oarechemate \n redac]ie le-ar chema: „Plugand Play“.
H Lori a f`cut din emisiunea ei de peAcas` TV un prilej ca s`-i aduc` la tele-vizor pe ni[te c\nt`re]i autentici la ]ambalcu linguri, precum dl Nervus care, \n tim-pul liber, avea fonc]ia de buliba[` \ntr-unsat din Teleorman. Nervus, un artist cuimagina]ie, [i-a ales o so]ie cu nume spe-cial, pe numita Vitrina. M` g\ndesc c` [inumele a contat mult pentru Nervusatunci c\nd [i-a ales nevasta. S-o fi g\nditc` dac` vine seara mai cu chef [i spargeVitrina, nimeni n-o s`-l poat` acuza de vi-olen]` conjugal`. Iar c\nd o fi s` nasc`Vitrina, Nervus ar putea s`-i boteze pepuradei {ifonier, Recamier, iar `leia maimici s`-i spun` Noptiera. Dac`-i placesuficient de mult sexul, nici n-are sens
s`-[i mai cumpere mobil`.H L-am v`zut pe N`stase pe Reali-
tatea TV d\nd o declara]ie din postura desimplu participant la nu [tiu ce dezvelirede statuie pe la Ploie[ti. Geoan` [i Ilies-cu veniser` [i ei, dar st`teau \n fa]`, lacategoria vedete, \n timp de Adrian era\nghesuit cu poporul mai \n spate. Amimpresia c`, mai nou, N`stase iese dincas` diminea]a, \i urm`re[te pe-`[tia doica s` vad` unde se duc [i se ]ine dup` eica s`-i h`r]uiasc`. S\nt convins c` dac`Geoan` [i Iliescu ar fi invita]i s` taie vreopanglic` la o nou` fabric` de stru]i, N`s-tase s-ar deghiza cu pene & fulgi [i arb`ga capul \n cadru printre umerii bo[i-lor, pentru o declara]ie mic`.
H Am observat c` de la o vreme am \ngrila de programe un post chinezesc:CCTV9! Se vorbe[te \n englez` [i seam`-n` c\t de c\t, chiar [i la gesturile prezen-tatorilor, cu televiziunile romåne[ti. Cine[tie, poate c` \n cur\nd \[i va deschide ofilial` [i pentru chinezii din Romånia. Nutrebuie s` fie mare, ajunge [i una scun-d`. Condus` de Cristoiu. {i va detronaOTV \n topul televiziunilor cu cele maimici studiouri, c`ci una e s` emi]i dinditamai garsoniera, alta dintr-un simplugeamantan.
H Invitat la emisiunea lui Andi Moi-sescu, Apropo TV, s` vorbeasc` despreLiviu Negoi]`, un tip de la ProSport a zisc` [tie el c` „Negoi]` \n tinere]e ar fi co-chetat [i cu… biip!“. Exact: b`ie]ii aub`gat bip din montaj peste numele pecare noi i l-am citit clar pe buze: LauraAndre[an. Cred c` pe undeva s-a exage-rat, mai d`-o-n Laura Andre[an de treab`!
H Vrem, nu vrem, avem [i TVRM pecablu. Fiind [i el pe cablu, a ]inut s` cele-breze \ntr-un fel calificarea a dou` echiperomåne[ti \n sferturile Cupei UEFA.Cum? Cu imagini, evident. La Steaua auavut o caset` video, destul de bine p`s-trat`, cu finala de la Sevilla, din ‘86. Pen-tru Rapid au avut secven]e de la un mecicu Dinamo, de prin ‘99. Jucau Lobon],Lupu, Lupescu [i Florentin Petre. Care ofi fost criteriul dup` care au ales aceapartid`, n-am \n]eles. Totu[i, e un pas\nainte. Nu de alta, dar m` g\ndesc c`,dac` mai era Tele 7 abc, d`deau cartonul`la cu „Grev`, nu ne-au pl`tit de treiluni“, pe care ad`ugau un sincer „Le do-rim succes b`ie]ilor no[tri \n CupaUEFA“.
H Dau s\mb`t` pe Realitatea TV, \lv`d pe B`sescu \n direct, de la Cluj-NaBo-ca. M` mai \nv\rt prin redac]ie, dau lameciul de handbal Steaua-Zagreb, trans-mis \n direct de PRO TV. |n tribun`,acela[i B`sescu. S`-nnebunesc, nu alta.Eu ca eu, dar s`-i vede]i pe gagiii `ia din
jurul lui, care \ncepuser` deja s` vor-beasc` \n m\nec`, s`racii…
H Am v`zut pe Discovery un docu-mentar (mai exact, dat` fiind tema, ni[tebuc`]i de documentar) cu un rechin carecon]inea buc`]i dintr-un nene sau o tanti.Un Rekinder Surprise, adic`. Mi-am a-mintit, astfel, c` \ncepe perioada de um-blat dup` miel, c\nd trebuie controlat dac`\n burta animalului cump`rat din pia]`nu se afl`, cumva, buc`]i de nene dinJaponia.
H La Discovery, un episod din serialulDetectivii legendelor. Am urm`rit, de fapt,un documentar despre Vlad }epe[ – lu-minatul nostru voievod care a inventatsupozitoarele din lemn de esen]` tare –[i am v`zut \nc` o dat` c` e greu s`-isco]i din cap occidentalului, fie el [i re-alizator de emisiuni la Discovery, ro-manul Dracula [i filmele cu vampiri [iv\rcolaci de la Hollywood. „Cum, n-a tr`it\n Transilvania? N-a b`ut s\nge?“, tot\ntrebau ei ca fraierii. Se vede treaba c`n-au documentat suficient la fa]a locu-lui. Ar fi v`zut c` \n Transilvania trebuies` fii chiar cretin ca s` bei s\nge c\ndexist` at\ta p`linc`.
H {ti]i reclama aia la o past` de din]i,cu actorul `la enervant, din SecretulMariei; ei bine, l-am prins pe respectivul\ntr-o secven]` dintr-un episod. Avea
p`rul mai crescut, cu clampete pesteurechi, [i ]inea un pistol \n m\n`, \ndrep-tat asupra unei dudui. Cred c` \n aceleclipe tocmai o interoga: „Zi, m`, de c\ndcump`rarea unei paste de din]i a devenito op]iune dificil`, m`?“.
H Cic` la \nmorm\ntarea lui Anghe-lescu au participat [i ni[te fal[i popi. LaObservator, materialul a purtat titlul„Preo]i cu timbru fals“. Nu mi-am datseama cum au fost recunoscu]i respec-tivii ca fiind ni[te impostori – pentrumine, nimic nu seam`n` mai mult cu uncet`]ean b`rbos dec\t alt cet`]ean b`rbos.Pesemne, vreun oficial de la Patriarhies-o fi apropiat pe la spate de respectivii,]in\nd \n m\n` o lamp` cu ultraviolete, [io fi v`zut c` holograma de pe anteriu nu-i\n regul`.
H }ine]i minte campania aia, de lipitpeste tot, pe geamuri, pe case, chiar pema[ini, inimioare ro[ii inscrip]ionate cu„Maggi“? Ei, am v`zut la televizor c` s-areluat. Prin urmare, ne a[teapt` iar petede culoare (ro[ie) pe griul mohor\t alora[elor romåne[ti. Totu[i, cred c` maibine s-ar fi b`gat chestia asta \nc` deprin iarn`, fiindc` inimioarele alea dinplastic ar fi lipit cr`p`turile din geamurilelocatarilor [i n-ar mai fi intrat criv`]ulat\t de lesne prin ele.
10 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
tunulcatodic
|mi cer buze!Dup` aproape doi ani de zile deabsen]` ca telespectator, m-amuitat fix 10 secunde la Profe]ii de-spre trecut cu Mihai Codreanu. 10secunde este cam pu]in pentru oemisiune cu accente dramatic-politice. Dar cum po]i s` te ui]i laProfe]ii c\nd primul lucru pe care \lobservi la emisiune este c` MihaiCodreanu nu are buze deloc? Timpde 10 secunde, c\t a insistat cadrulpe prezentator, am r`mas pironitcu ochii \n ecran, dup` care amschimbat rapid. Adic` nu numai c`Mihai e complet lipsit de orice zon`rozalie care s` anun]e prezen]aacelor mici excrescen]e. Dar gurap`rea format` din doi melci lipi]ipicior \n picior, care se mai g\dilau\ntre ei din c\nd \n c\nd. {i din c\team observat, prezentatorii de tele-viziune din Romånia nu prea aubuze. Mircea Radu e cam la fel, darare gropi]ele alea care distrag. {ice e cu faza asta, s` nu ai buze caprezentator? La c\t \i machiaz`fetele alea, buzele s\nt oglinda su-fletului lor, nu?
C`t`lin MATEI
Discovery Travel & Living Las VegasPrietena mea se uit` numai pe Dis-covery Travel. Cum prinde pu]intelecomanda, pac, televizorul peTravel & Living. Din c\te am \n]eleseu, canalul respectiv se adreseaz`oamenilor c`rora le place s` seuite cum se plimb` al]i oameniprin lume. Spre exemplu, exist` unserial despre un tip care se plimb`prin buc`t`riile mapamondului.Miercuri sear`, individul a nimerit\ntr-un restaurant extrem de exo-tic. Chi[u cu homarii lui pr`ji]i laflac`ra autogenului e mic copil...Era vorba de un local unde m\ncaipe \ntuneric total, chipurile ca s`sim]i mai bine gusturile [i mirosul.Chelnerul avea un vizor cu in-fraro[ii, da’ tot mai v`rsa din sticlade vin ro[u pe clien]i. Foarte in-teresant, doar c` la noi ar fi im-posibil de pus \n practic`. V` ima-gina]i din ce resturi ar fi f`cut`pizza aia [i cum ar mai l`tra pe\ntuneric carnea din c\rna]i? Ca s`nu mai vorbesc de ciunga lipit` dep`rul domni[oarei [i portofelullips` din haina de pe sp`tarulscaunului la aprinderea luminii.
Maurice Travel
Anacronica TV trampa [i ecranul
Loredana Groza [i Stela Popescu, dou` stele care ]inmor]i[ s` fac` altceva dec\t meseria pentru care le-a\ndr`git publicul: de la meseria de c\nt`rea]`, respectivactri]`, au trecut la meseria de prezentatoare, respectivprezentatoare
Drag`, am \n]eles c`televiziunea este cu totul
altceva! Deci, mai bine facememisiuni proaste cu Cabral [i CostiIoni]` dec\t s` mergem la [u[e de
prost gust cu Mito[eru [iFlorin Salam.
Ce bine c` se face cald: \ncur\nd, vom sta din ce \n ce maipu]in \n fa]a televizorului. {iatunci, numai la meciuri. Astfel,nu vom mai putea asista ca a-cum, c\nd e frig, la m`g`riilecelor ale[i sau din opozi]ie, pen-tru c` seara, c\nd noi, poporul,ne vom \ntoarce de la terase,vom g`si pe televizor numai K1,a opta reluare la filmul Ghea]`verde (ceva cu ni[te diamante,da’ nu ale lui Udrea) [i cel multpe Sabbagh arest\nd ni[te pros-tituate \n fundul gol [i cu o [ose-t` de un fel [i alta de alt fel. {iuite-a[a o s` se duc` pl`cereade a afla ce [mecherii a mai f`-cut PD-ul cu votul primit acumdoi ani \n toamn`, ce porc`rii vamai face Justi]ia cu alde neaV\ntu [i Becali [i cum s-a f`cutdreptate \n ]ara asta d\ndu-i unplus de [apte ani elvisului deIoana Maria Vlas. Aici e Tupeul,aici e Tupeu:
Tupeu 2006 (3 puncte): Jus-ti]ia. „Ave]i ceva de spus?“ – a\ntrebat-o judec`torul pe IoanaMaria Vlas acum o s`pt`m\n`,dup` ce i-a mai dat [apte ani de\nchisoare. „V~ MUL}UMESC!“– a r`spuns doamna. Este celmai mi[to r`spuns public datvreodat`, dup` memorabilul
„Lua]i de aici!“, adresat de An-done \n ’89 tribunei oficiale. „A-ve]i ceva de spus, domnule V\n-tu?“, ar trebui \ntrebat [i neaSorin. Numai c`, \ntre timp, cines-a f`cut prieten cu fostul patronal Ioanei Maria Vlas? GIGI! Carea ie[it din nou curat, pentru c`instan]a a decis s` nu porneasc`nici un dosar pe numele lui Be-cali. Care a ie[it triumf`tor \nfa]a fanilor, autodeclar\nd c`Gigi e curat, nu are nici un do-sar. A[adar, avem o ]ar` mi[to.|ntruc\t marinarul nu vrea s`stea l\ng` un arestat peste o s`p-t`m\n`, la returul care va fitransmis pe Realitatea TV, Be-cali iar a fost sp`lat de institu]ii-le statului. Ce ecua]ie frumoas`:ciorditorul de terenuri de la ar-mat` va sta la st\nga pre[edin-telui, ambii ap`r\nd ferici]i pemicile ecrane ale televiziunii`luia de la FNI. Ceara m`-sii dedreptate, mai bine nu se califi-ca nici o echip`, da’ intra [i Gigipu]in pe la r`coare, c` ne-ams`turat s`-l tot vedem trec\nd pero[u cu Maybach-ul!
partid pe On]anu, dac` ar demi-siona, f`r` nici un fel de re]i-neri. Adic` cei care au votat unpartid se trezesc a treia zi dup`alegeri c` s\nt reprezenta]i deOn]anu [i Mer]anu. Ca s` nuspune]i c` vorbim aiurea: Ona-ca, fostul scafandru peremist,este ast`zi \n PD! Deci, dac`[tia]i sau nu [tia]i, cei care a]ivotat Alian]a, vi s-a \nt`rit par-tidul cu tubul de oxigen ambu-lant [i cu barb Onaca de la PRM.|n fa]a Europei, s\nte]i ap`ra]i:vi s-a dat mult aer \n nas de
c`tre domnii de la PD, aer cumiros putred de PRM.
Nesim]eu 2006 (1 punct):Comisia juridic` a Senatului.Aceasta a am\nat dezbatereaproiectului Legii lustra]iei, dinlips` de cvorum. De[i ar trebuinumit` Legea luxa]iei, c` maimult a fr\nt visele de lustra]ieale societ`]ii civile. Adic` cei „X“deputa]i de la Comisie n-au reu-[it s` se adune pentru lustra]ie,de[i pentru m`rirea coeficien-tului la pensie cu 0,0000000001ar fi venit [i din Congo sau Mar-
te. |n fine, aproape nici nu maiare sens legea: Iliescu a fost pre-[edinte [i ne-a distrus ]ara timpde zece ani, B`sescu a fost pre[e-dinte [i va mai fi probabil \nc`un mandat, a[a c` peste 9 aninici nu va mai fi vorba de vreolustra]ie. Ci de o mare frec]ie,cum a fost obrazul politicianuluiromân timp de 16 ani, fost PCR,s` nu uit`m s` preciz`m. Pro-babil c` va fi lustrat` genera]iacare deseneaz` ast`zi „P***“ cugraffiti pe pere]i.
Bursucul drastic
ministerul p`rerii na]ionale
academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
11
tupeu 2006
Gigi e pe Becali mari
De la spate, de la spateFost secretar general al Guvernului N`s-tase [i fost prim-ministru (pentru o s`pt`-mîn`) al Guvernului N`stase, colec]ionarulde tablouri Eugen Bejinariu a r`mas unfan al colec]ionarului de tablou` AdrianN`stase. Împins de N`stase (scuza]i expre-sia) de la spate, Bejinariu a plecat din PSDcu gîndul c`-l va urma pe idolul s`u în PC.Fiindc` deputatul N`stase n-a mai demi-sionat [i pentru ca suferin]a deputatuluiBejinariu s` nu fie [i mai mare decît este,ar fi frumos din partea autorit`]ilor s`-lajute pe fanul lui N`stase s`-l urmeze peidolul s`u m`car la DNA. C` motive ar fi.
Tablow-up
Dac` lustra]ie nu e,m`car ilustra]ie s` fieDoamnelor, domni[oarelor [i domnilor,iat` \n sf\r[it o veste foarte proast` dinRomånia: Comisia juridic` a Senatului aam\nat dezbaterea proiectului Legii lus-tra]iei, din lips` de cvorum, motivul realfiind, de fapt, prezen]a masiv` a absen]ilorla discu]ii. Din fericire, nu exist` usc`turif`r` p`duri, proverb pe care l-a]i mai auzitprobabil. Vestea foarte bun`, [i tot dinRomånia, este urm`toarea: un senator alminorit`]ii thailandeze din Senatul Romå-niei a propus spre dezbatere proiectulLegii ilustra]iei. Aceast` lege prevede catoate legile votate de Parlamentul Romå-niei s` con]in` o ilustra]ie color: fie o cari-catur`, fie o reproducere dup` picturile luiSabin B`la[a, fie o fotografie de la mare,cu familia parlamentarului care a ini]iatlegea, fie o poz` cu Nicoleta Luciu.
Armata Lustra
Primarul general Videanu explic\ndu-i primarului de sector On]anuavantajele noului regim: dac` Puterea abia gust` un platou, independen]ii se-nfrupt` din ditamai fursecu’
...Mmmm, miam-miam!Ec[elente pateuri! Serve[ti,
On]ane? Hai, dom’le, c` te cost`gratis: semne[ti un formular de
adeziune la PD [i gata! Po]i s`-]i facide cap lini[tit ca pe vremea
bandi]ilor `lora din PSD.
12 LIBERTE, Egalite,infrac]ionalite
Uneori are [i B`sescu drep-tate s` se dea la judec`tori. Uniidintre ei, dac` nu s\nt corup]i,atunci sigur s\nt pro[ti. Dac` nu
s\nt pro[ti, atunci sigur s\nt r`u-voitori. Iar dac` nici r`uvoitorinu s\nt, atunci sigur s\nt comu-ni[ti p\n`-n m`duva cioc`nelului
de judecat`. Nu ne-am decis \nc`la ce categorie s`-l b`g`m pejudec`torul Colina Petre, de laJudec`toria sectorului 4. V` l`-s`m pe dumneavoastr` s`-i g`si]iatributul, dup` ce citi]i despre orecent` isprav` de-a sa, \ntr-unproces obi[nuit, pe tema unei ca-se na]ionalizate, \n care se ju-dec` dou` romånce stabilite \nStatele Unite cu un romån, de-spre care nu se [tie unde lo-cuie[te. }in\nd partea cet`]eanu-lui nelocalizabil pe glob, Colinaa urlat de-a dreptul cer\nd ca ace-le dou` romånce, Pa[nicu Adeli-na [i Popa Corina, s` fac` cumva[i s` se mute de urgen]` \n Ro-månia. S` aib` \n termen de os`pt`m\n` un domiciliu aici,eventual aproape de Judec`toriasectorului 4, s` poat` fi citatelejer \n instan]`. Sau dac` nu, s`se prezinte \n fa]a lui \n maxi-mum o s`pt`m\n`. S` se terminerepede procesul, s` poat` da elimediat sentin]a, s` \mpart` cum\na lui o cas` na]ionalizat`, s`se sar` peste etapele permise delege. La o asemenea abera]ie,avocata romåncelor-americancea cerut recuzarea judec`torului.Pentru cine nu a fost niciodat`\ntr-o sal` de judecat`, recuzareajudec`torului este dreptul legalal oric`rei p`r]i din proces de a
cere schimbarea judec`torului,pe un motiv justificabil. C\nd aauzit c` se cere recuzarea lui,Colina a explodat, \n plin` [e-din]`. A \nceput s` urle la avoca-ta americancelor, spun\ndu-i c`gestul ei (repet`m, foarte legal)e o „r\g\ial` juridic`“. A ordonatapoi ca avocata s` ias` afar` dinsala de [edin]`. Din nou pentruaceia care nu a]i fost niciodat`\ntr-o sal` de judecat` public`,judec`torul poate s` cear` ca opersoan` s` p`r`seasc` sala nu-mai \n cazul \n care aceasta tul-bur` [edin]a. Avocata ceruse unlucru legal, normal, nu fluierase,nu urlase (precum judec`torul),nu d`duse cu petarde \n [edin]`.Judec`torul Colina a comis-o r`ude tot, nu at\t prin urletele sale [iprin gonirea avocatei din sal`.{i-a b`tut joc [i de scopul lui as-cuns. Dac` tot voia s` terminemai repede procesul, putea s` odea afar` pe avocat` cu un scopprecis. S`-i cear` expres s` seduc` imediat \n America [i \ncinci minute maximum s` vin`cu clientele ei la proces, tunse.
academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Un grup de studen]i s-a adresatlui Pruteanu pentru a-l \ntreba dece origine este pizda. Spredeziluzia lor, Pruteanu a zis c`pizda ne-au inventat-o slavii. |ngraiurile slave de r`s`rit, la pizd`se spune aproape la fel, na p`zdumatiri, \nsemnånd p` pizdam`-tii. Neconsola]i, studen]ii[i-au imaginat atunci urm`toruldialog care ar fi avut loc laSarmizegetusa, \ntre romani [idaci. „Te futueo et caballumtuum!“. Adic`, „Futu-te-n cal s` tefut“ sau „O s`-]i fut [i calul“, \iamenin]au romanii pe daci, \ntimp ce-i asediau. „Tuam matremcunnus feci!“, adic` „S-o fu]i p`m`-ta-n pizd`“, le r`spundeaudacii, pr`v`lindu-le stånci \n cap.{i mai neconsola]i, studen]ii auzis atunci c` „Tuam matrem pizd`feci!“ ar suna mult maiconving`tor \n daco-roman`. Dinlatinescul cunnus deriv` spaniolulcoño, cåt [i termenii popularifran]uze[ti sau portughezi pentrupizd`. Ce mai vedem din expresi-ile astea latine[ti? C` futaiul este
tot latin, fiind mo[tenit deitalieni, \n verbul fottere, adic`futere, am zice noi, pentruac]iunea de a fute. Pula e [i eatot de la taica Traian. Pulla ar fifemininul lui pullus, adic` pui deg`in`, iar numele p`s`rii este uneufemism pentru pul`. |n spanio-la neao[`, polla \nsemn` pul`. |nfine, curul, flocii [i coaiele sunttot latine[ti [i, cu bun`voin]asavan]ilor, au reu[it s` intromi-sioneze \n dic]ionare. Curulderiv` din latinescul culus,coaiele din coleus, iar flocii dinfloccus, care \nseamn` smoc micde p`r. Ora[ul de Floci, port\nfloritor pe Dun`re, la v`rsareaIalomi]ei, nu f`cea nego] cu p`rulpubian, ci cu flocii de oaie. Listatermenilor populari pentruorganele genitale este foartelung`, iar lindicul, jdeauca,bonda, meteh`ul, våjgal`ul [i[tromeleagul mai a[teapt`clarific`ri din partea cunosc`to-rilor.
{est modus in rebus
Loc de retrocedat cu capul
Pizd`, pul`, coaie,floci, cu romåna nu te joci!
descoperyMintea judec`torului Colina o cam ia la vale
Darurile au fost aruncate
13academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Ioan Vida (n. 1946) a fost alespre[edinte al Cur]ii Constitu]io-
nale la 8 iunie 2004, pentru unmandat de 3 ani, de[i poate lui i-arfi pl`cut s` aib` mandat pe via]`,a[a cum se obi[nuia s` fie ale[ioamenii pe vremurile form`rii saleca om de [tiin]`, om de partid [iom \n general. Va trebui s` spu-nem \n clar despre care vremurivorbim, pentru c` din biografia luiIoan Vida s-ar putea \n]elege cutotul [i cu totul altceva: anume, c`nici cu limba n-a dat, nici guranu-i miroase.
Pe CV-ul s`u de pe site-ul ofi-
cial al Cur]ii Constitu]ionale spu-ne c` \n perioada 1977-1988 a fostasistent, apoi lector la Catedra dedrept a Academiei de Studii Social-Politice. Foarte mul]i activi[ti PCR[i-au trecut aceast` titulatur` (Aca-demia de Studii Social-Politice) \nloc de adev`rata denumire: Acade-mia „{tefan Gheorghiu“.
Tot \n CV, tov. Ioan Vida maizice a[a: „Autor de manuale, cur-suri, monografii [i studii în dome-niul dreptului constitu]ional, al in-stitu]iilor politice, teoriei generalea dreptului [i legisticii formale“.Una dintre aceste „lucr`ri [tiin]i-fice“ la care Ioan Vida a fost coau-tor se chema „Pobleme fundamen-tale ale statului [i dreptului so-cialist romån“, Editura Didactic`[i Pedagogic`, Bucure[ti, 1982 [iera un manual analizat [i aprobatde colectivul catedrei de drept [iadministra]ie de stat de la Acade-mia „{tefan Gheorghiu“.
|n \ncheiere, v` vom l`sa \ncompania unor vorbe nemuritoaredespre cel care a fost, dimpreun`cu genialu-i fund, pe limbile at\tor
genera]ii de activi[ti, din r\ndulc`rora s-a desprins [i Ioan Vida,semnatarul articolului „Teze [iidei revolu]ionare, profund nova-toare \n g\ndirea [i ac]iunea tova-r`[ului Nicolae Ceau[escu / Sis-temul unitar al democra]iei socia-liste – cadru organizatoric fertil departicipare activ` la conducerea\ntregii vie]i economico-sociale“din Informa]ia Bucure[tiului, 22ianuarie 1983:
„Perfec]ionarea continu` a
democra]iei noastre socialiste, \nstr\ns` leg`tur` cu noile cerin]eale edific`rii societ`]ii socialistemultilateral dezvoltate [i \naint`riiRomåniei spre comunism, consti-tuie o preocupare de prim ordin apartidului nostru, a secretaruluis`u general, tovar`[ul Nicolae Cea-u[escu. «Se poate afirma – se ara-t` \n Raportul de \nsemn`tate is-toric` prezentat de la tribuna re-centei Conferin]e Na]ionale a PCR– c` am realizat o concordan]` co-respunz`toare \ntre dezvoltareafor]elor de produc]ie, a societ`]iisocialiste romåne[ti [i cadrul de-mocratic de participare la condu-cere.»
O m`rturie elocvent` \n acestsens o constituie generalizareaprincipiului autoconducerii mun-citore[ti \n toate unit`]ile econo-mice [i social-culturale, precum [itrecerea la aplicarea consecvent` aacestui principiu \n activitateaconsiliilor populare.
(…)Dac` este o lume \n care drep-
turile fundamentale ale omuluis\nt cu adev`rat respectate \n lite-ra [i spiritul lor, aceasta este lu-mea socialist`, unde nim`nui nu ise refuz` dreptul la munc` saudreptul la \ngrijirea s`n`t`]ii, drep-tul de a \nv`]a [i de a-[i \ndeplinicele mai \nalte aspira]ii, dreptulde a alege [i de a fi ales [i – \n afa-r` de acestea – dreptul de a parti-cipa activ la conducerea treburilorob[te[ti“.
R`zvan [i Vida
{eful Cur]ii Constitu]ionale a prestat la Curtea Dictatorial`
De ce b`nuia Udrea c` Monitorul Oficiale o publica]ie de scanDalli Elena Udrea a zis la B1 TV, la Na[ul, c` Monitorul Oficial estecea mai de scandal publica]ie din Romånia, c` dac` te ui]iprin el g`se[ti tot felul de minun`]ii. Nu c` ne-am fi a[teptats` spun` de Gazeta Matematic`, dar – nu-i a[a? – ne-a camluat prin surprindere cu afirma]ia sa. A[a c` am pus m\na peMonitorul Oficial [i am \nceput s`-l r`sfoim, ca s` vedemcam ce mai con]ine el. Re]ete – nu. Sfaturi pentru prima\nt\lnire – nu. Legi, hot`r\ri, decrete, plictiseal` – da. Hopa,dar iat` [i ceva interesant: \n Monitorul Oficial scrie [i despreDalli Exim, firma de la Golden Blitz la care a fost ac]ionarso]ul doamnei Udrea. Zice, de exemplu, c` onor Curtea deConturi a Romåniei, institu]ie bugetar`, a \ncheiat trei con-tracte cu Dalli Exim (pentru servicii de parcare \n parcaj sub-teran, servicii de sp`l`torie auto interior [i exterior [i lamotor) „prin negociere direct` cu o singur` surs`“. Asta de[i,ne permitem s` presupunem, Curtea ar fi avut chef s` orga-nizeze o licita]ie. Lucru imposibil, \ns`, atunci c\nd, zice legea,„lucr`rile sau serviciile pot fi furnizate sau prestate doar deun singur contractant, din motive de natur` tehnic`, artistic`sau din motive legate de protec]ia unui drept de exclusivitateasupra acestora“ (am citat tot din M.O.). Ne \ndoim c` neafl`m aici \n fa]a unei probleme de natur` tehnic` sau artis-tic` – doar nu se face [i un concurs de tricouri ude c\nd sespal` capota [i motorul –, a[a c` r`m\ne exclusivitatea,proverbiala deja exclusivitate a lui Dalli pe parc`rile din Bu-cure[ti. {i s` nu uit`m c` \nsu[i B`sescu, pe vremea manda-tului de primar, a pus um`rul [i semn`tura la l`rgireaspa]iilor concesionate so]ului Coco[. Se vede, deci, c` aveadreptate doamna Udrea: ceva s`m\n]` de scandalos seg`se[te prin Monitor. O exclusivitate dat` la timp, prin ‘95,rezolv` contracte la care nimeni nu s-ar fi g\ndit. Unde maipui c` s-ar putea s` mai fie [i altele, de care nu se [tie – deunde reiese c` Monitorul Oficial e de scandal at\t prin ceeace scrie \n el, c\t [i, mai ales, prin ceea ce nu scrie.
Gic` Contract
mili]ia spiritual`
Ristea Priboi, un securistantic [i acceptat
entru c` vorba pe care a lan-sat-o domnul Iorgovan despre
masonerie nu a fost întîmpl`torspus` de la Craiova, suntem con-vin[i c` domnia sa [tie mai multe,dar nu vrea s` spun`. Ca s`-l a-jut`m pu]in, am dori s`-i amintimc` putea s` dea u[or pe goarn`rolul jucat de Ristea Priboi în or-ganiza]ie, atît în Dolj, de unde-[itrage r`d`cinile, cît [i la nivel na-]ional, unde a contribuit la relan-sarea mi[c`rii dup` 1990, tr`gîn-du-l [i pe Adrian N`stase, c`ruiai-a pus compasul [i echerul înm\n` [i i-a dat lumina în rîndurileacesteia. Calitatea de na[ spiritu-al s-a transformat în aceea de con-
silier personal [i nu numai. ÎnDolj, de[i nu f`cea parte din lojilelocale, a supervizat activitatea ma-soneriei, avînd grij` ca din ele s`nu lipseasc` oameni importan]i caGenic` Boeric`, marele maestru alreturn`rilor de TVA, Samir Sprîn-cean`, Silvian Filoti zis Fulgu]`,nepotul celebrului Fulgeran, îm-preun` cu alte figuri marcantecare au marcat banul din oricepozi]ie [i care au pus um`rul laf`urirea unei Românii moderne cucare p`[im acuma mîndri \n Eu-ropa avînd masoneria de parteanoastr`. Din p`cate, unele eveni-mente care nu mai ]in de putereamasoneriei din ultimul timp au de-terminat lojile craiovene s` se camdescotoroseasc` de cei care au
probleme cu Justi]ia pîn` cînd s-oschimba si constitu]ia acesteia, iaro simpl` re]inere de cîteva luni sauo condamnare de cî]iva ani s` numai constituie un impediment pen-tru un mason adev`rat, ca domnulN`stase. {i, în definitiv, de ce nus-ar face o loj` [i la p\rnaie dac` seadun` cel pu]in [apte mae[tri în-tr-un loc?
Escroc cu suspendarede mån`
cuza]iile lansate \n sc`fårliaJusti]iei c` ar fi corupt` sunt
atåt de dese, \ncåt e de \n]elesfrustrarea judec`torilor c` suntpersecuta]i. S`racii. S`raci, uniidintre ei. Al]ii tac [i me[teresc.Uite de ce noi ne-am propus s`-iajut`m pe judec`torii frustra]i c`sunt corec]i, påråndu-i pe ceilal]i,cei måndri c` sunt [mecheri. Iat`o poveste despre [mecheri. Vintil`Marian a fost [ofer la SocietateaNa]ional` de Compensare, Decon-tare [i Depozitare pentru ValoriMobile. El i-a povesti unui amic c`
e broker la societatea al c`rei nu-me complicat putea l`sa senza]iac` se chiar ocup` cu brokerajul [ic` \i poate intermedia achizi]iona-rea de ac]iuni. Amicul, om maicredul, i-a [i tråntit \n bra]e 1,16miliarde lei vechi, s`-i procureac]iuni la un SA. {oferul a [terpelito [tampil` pe care a aplicat-o peniscaiva formulare desc`rcate depe net \ntr-un Internet Café [i [i-amul]umit prietenul. Evident c` s-aajuns la poli]ie, unde Vintil` alnostru [i-a recunoscut escrocheriadin prima. Drept care procurorul\ncheie rechizitoriul [i-l expediaz`\n instan]`. Unde o judec`toare i-aaplicat, sub ochii holba]i de frus-trare ai p`guba[ului, o pedeaps`de 3 ani cu suspendare. Suspenda-rea se aplic` atunci cånd nu ai an-tecedente penale. Or, Vintil` Ma-rian are antecedente penale, faptconsemnat clar [i vizibil de procu-ror \n rechizitoriu. Judec`toareaBråndu[a Chiujdea, pre[edintacompletului de la Judec`toria sec-torului 3 Bucure[ti, a reu[it s`-llase liber pe cel care [i-a \nsu[it
peste 1 miliard de lei [i pe p`guba[liber s` asiste neputincios cum es-crocul \i d` cu tifla. Cum a fost po-sibil? Neaten]ia este exclus`, pen-tru c` \n motivarea sentin]ei, jude-c`toarea se refer` explicit la mo-tivul pentru care acord` suspen-darea execut`rii pedepsei: lipsaantecedentelor penale. Ce r`må-ne? P`i, mai r`måne s` ne uit`mla cine a r`mas miliardul.
Monopol pe mulinet` u trebuie s` fii nici pescar, nicivân`tor [i nici m`car zoolog ca
s` te prinzi c` AGVPS-ul, Asocia]iaVân`torilor [i Pescarilor, este ostru]o-c`mil` din clasa Birocra-ceelor, ordinul Perimatelor. Mo-nopolul practicat de AGVPS asupra\ncredin]`rii dreptului de a pescuise bate cap \n cap cu forma de or-ganizare a acestei structuri non-guvernamentale: libera asociere aunor persoane. Nu are sens s` de-taliem aici cum a schimbat AGVPStrei republici (una popular`, altasocialist` [i una cu gaur` \n steag)[i cum a reu[it s` pun` mâna, lasfâr[itul secolului 20, pe exclusivi-tate \n materie de pescuit. AdrianN`stase, pre[edintele onorific alacestei asocia]ii \nc` de pe vremeacând electoratul agrar era mituitcu butelii de aragaz, are pe ]eavapu[tii r`spunsul.
O s` venim iute la cestiune [ianume la legea 192/2001, care astabilit c`, \n democra]ie, dreptulde pescuit se atribuie de adminis-tratorii statului, prin concesionare,asocia]iilor de pescari sportivi [ialtor forme de asociere. Adic`,dac` vrei s` pescuie[ti, trebuie s`te asociezi. Cu cine? Cu b`ie]ii dela AGVPS. Legea face total` ab-strac]ie de art. 20 din Constitu]ie([i, coinciden]`, de articolul cu a-cela[i num`r din Declara]ia Drep-turilor Omului), care spune c` ni-meni nu poate fi silit s` fac` partedintr-o asocia]ie. Pescarii au profi-tat totu[i chiar [i de aceast` m`-runt` [tirbire a monopolului [i,mai ales dup` 2000, AGVPS a re-sim]it o acut` hemoragie de mem-bri pescari care s-au scurs spre tot
felul de asocia]ii rebele.Speria]i de perspectiva libera-
liz`rii b`l]ii, speciali[tii piscicul-tori au copt o nou` strategie. Or-dinul 1134/2005 vine cu o revolu]iecare-[i propune, la prima vedere,s` termine cu odiosul monopol alAGVPS-ului. Revolu]ia proclam`accesul egal la resursele piscicolenaturale [i instituie o vignet`, va-labil` \n toat` ]ara, ca sistem unicde autorizare [i recunoa[tere. Dararticolul 6 (1) transform` fragedarevolu]ie \ntr-o r`scoal` e[uat` lamargine de drum comunal, cumiros reav`n de râm` de b`legar.Aici, pescarul inflamat afl` c` pen-tru dobândirea permisului de pes-cuit este musai s` fac` „dovadacalit`]ii de membru al unei aso-cia]ii de pescari sportivi legal con-stituite“. Zeci de noi asocia]ii depescari, unele cu sediul \n aparta-mentul de bloc al socrilor, au datbuzna s` cumpere permise pentrua consfin]i liberarea din servituteaAGVPS-ului. Pre]ul libert`]ii? Al]i40 de euroi ad`uga]i la cei 30 ini-]iali pentru accesul la toate resur-sele piscicole naturale, ape l`satede la Dumnezeu [i braconate decredincio[i.
Iat` cum, intrând \ntr-un sis-tem concuren]ial pe care \l poatedomina destul de u[or, flexându-[imu[chiul financiar, AGVPS cap`t`legitimitatea dorit`. Sub aparen]aliberal`, sistemul propus de or-dinul 1134/2005 este tributar gân-dirii colhoznice, iar efectele se vorface sim]ite pe termen lung. Sili]is` se \mpace cu noua domina]ie avechii stru]o-c`mile, pescarii vordeveni [i mai apatici, iar [anseleca ei s` se implice \n \ns`n`to[ireasistemului vor deveni, cu timpul,nule. Decât s` scoat` 70 de euro,m`m`liga pe post de nad` [i coco-lo[ prefer` s` nu explodeze.
Biroul de Investiga]ii
codrul bunelor maniere
Bancuri cu mili]ieni s-au f`cut infi-nit mai multe dec\t bancurile cupoli]i[ti. Statistica decurge desigurdin diferen]a anilor de func]ionarea Mili]iei fa]` de Poli]ie, ap`rut`de-abia dup` ’89. Am avut timp s`r\dem mai mult de unii dec\t de`[tilal]i, c` \n rest, s\nt aceia[i.Poate de-aia le [i este ru[ine[efilor Poli]iei Romåne s` declarec` au fost [i mili]ieni \nainte de a fipoli]i[ti. Pe site-ul Poli]iei Romåne,la CV-urile poli]i[tilor-[efi descope-rim a[a: Dan F`tuloiu, actual In-spector general de Poli]ie, a f`cut\ntre 1975-1978… Academia de
Poli]ie; Eugen Corciu, actual Ad-junct al Inspectorului General alPoli]iei Române, \nc` din 1983 erapoli]ist la Inspectoratul Jude]eande Poli]ie C`l`ra[i; iar {tefanIancu, acum Adjunct al Inspectoru-lui General al Poli]iei Române,de[uruba becuri la Ro[iorii deVede nu prin metoda clasic` demili]ian, ci ca [ef de Poli]ie. Cum arveni, ei nu erau tablagii, ci [ahi[ti.{i ca s` dea [i mai bine, F`tuloiupozeaz` \n ceva mai mult dec\t unpoli]ist: el e „Don Fotuloiu“. S`vedem acum cine are curajul s`r\d` de un Na[.
|n Poli]ie lucreaz`,totu[i, ni[te mili]i[ti
Tun imens cu Siemens
ac` n-a fost \n stare s` se ocu-pe de afacerile de mare cali-
bru din sistemul energetic, anultrecut, DNA (PNA) a avut succesla categoria „vånat mic [i mijlo-ciu“: a fost demolat` re]eaua carea \mpånzit sistemul energetic cuaparatur` chinezeasc` marca „Sie-mens“. Procurorii anticorup]ie auexpediat \n judecat` dosarele a 24de persoane acuzate c` ne-au in-festat cu falsuri existen]a electric`.Numele mari sunt interlopul VasileCroitoru din partea seduc`torilor,respectiv Silviu Boghiu, directorgeneral Electrica Bucure[ti, dinechipa sedu[ilor. (Boghiu, de e-xemplu, ar fi \nceput s` vad` Sie-mens \n chinez`rii dup` ce s-aa[ezat la volanul unui Audi \n va-loare de dou` miliarde.) Dar nu is-torie vrem noi s` povestim aici, ciactualitate. Avem o ]ar` plin` defalse aparate Siemens, pl`tite careale, care nici m`car nu sunt ni[tecòpii care s` func]ioneze ca lumea.Banii s-au pl`tit, le ai pe stoc. Cefaci? O solu]ie la \ndemån` din
punct de vedere juridic este recu-perarea banilor de la autorii es-crocheriei (au fost identificate vreo60 de firme prin intermediul c`roras-a derulat [mecheria). O alt` va-riant` ar putea fi sp`larea fraudei.Care se pare c` a fost op]iuneaministrului, dup` principiul „Amluat ]eap`? Bun` [i ]eapa la ceva!“.Drept care, acum, pe masa luiCodru] {ere[ se afl` un documentcare propune urm`torii pa[i: in-ventarierea f`c`turilor, reomologa-rea lor [i introducerea lor oficial`\n dotare. Frumos? Nu c` i-ar p`sabandei de la conducerea acestuiminister tratat ca o vac` de muls debanii publici sau de daunele gene-rate de func]ionarea la parametriide falsuri a respectivelor suban-sambluri; principala preocupareeste s` se dilueze caracterul penalal faptelor prin transformarea cor-pului delict \n „solu]ie tehnic` al-ternativ`“, [i asta pentru a reduceriscurile ca [i al]i directori s` umfledosarele DNA. Pedeapsa cea maidur` pe care o anun]` acest planpentru firmele ]epare este „ex-cluderea acestora de la licita]iileviitoare“. Adic` „fura]i, b`ie]i, dar
cu grij`, c` dac` v` prind `ia, numai putem lucra \mpreun`“.
Premierul d` cancioc legii
a distribuitor de automobilfran]uzesc, T`riceanu e legat
str\ns de Fran]a cu [ufa. B`iatfinu], serviabil cu ]ara care i-a dat[ansa s` fac` afaceri mari, pre-mierul s-a sim]it dator de ZiuaFrancofoniei s`-i fac` [i el un ca-deau extraordinaire Fran]ei: i-ad`ruit un cancioc de ciment, pecare l-a pus cu m\nu]a lui la teme-lia unui liceu fran]uzesc ce urmea-z` s` fie construit \n Bucure[ti.Frumos gestul, doar c` liceul lacare T`riceanu a pus cu mult fastcanciocul de temelie nu are auto-riza]ie de construc]ie. Purcoa?Parsc` nici liberalul Andrei Chili-man, primarul sectorului 1, caretrebuia s` semneze autoriza]ia, nuputea s` o fac`, oric\t ar fi vrut els`-[i serveasc` [eful de partid. Dincauz` c` terenul aferent liceului,m` rog, jum`tate din el, e subiectde dosar la CEDO. |n dosar zice c`firma Ruxandra Trading avea ob]i-
nute din 1997 toate aprob`rile de laPrim`rie ca s` ridice pe teren ocl`dire. Mai zice c` tot Prim`ria s-aopus \n mod ilegal construirii, faptcertificat [i de o instan]` din Ro-månia. {i mai zice c` statul are dedat o desp`gubire de cel pu]in3.000.000 de euro \n acest caz.Avem, a[adar, pe acela[i teren oconstruc]ie cu aprob`ri ob]inute,dar interzis` \n mod ilegal de laconstruire [i un liceu f`r` auto-riza]ie, dar la care premierul punepiatra de temelie. Punem pariu c`va c\[tiga liceul fran]uzesc, chiardac` la CEDO se decide invers.Constructorii („maçons“ \n fran-cez`) [tiu de ce.
Popimea [i pesedimea[i-au dat måna \n CNSAS
intre membrii ColegiuluiCNSAS propu[i de PSD [i va-
lida]i de Parlament, Lauren]iuT`nase face o figur` aparte. T`na-se este \ntr-o rela]ie foarte stråns`cu Adrian N`stase, care l-a numitsecretar de stat la Culte, cåt` vre-me Bombo era premier. La suges-tia lui Nicolae Necula, decanul Fa-cult`]ii de Teologie din Bucure[ti,Teoctist l-a adus pe T`nase asis-tent universitar la catedra de Teolo-gie Sistematic`, ca patriarhul s` sepun` bine pe de o parte cu pre-mierul, iar pe de alta, s` aib` omuls`u de încredere la Culte. {i Ne-cula [i T`nase sunt de prin p`r]ileBuz`ului [i se \n]eleg de minune\n feteasca veche de S`h`teni. T`-nase [i-a sus]inut doctoratul lasfâr[itul anului trecut, cu men-]iunea „Très honorable“, la Facul-tatea de Sociologie a Universit`]iiprotestante din Strasbourg. LaStrasbourg, T`nase a fost înso]itde so]ie [i de Necula. Pe când erasecretar de stat la Culte, T`nase aprimit gradul de lector la Teologie,de unde \[i lua [i salariul, dar nuvenea cu lunile la cursuri. |n tim-pul vizitei f`cute de N`stase la Fa-cultatea de Teologie, în prezen]alui Teoctist, premierul a fost înso]itde Lauren]iu T`nase, iar laudele la
adresa lui Bombo au fost redactate[i de[`n]ate de decanul Necula.Dup` pierderea alegerilor de c`trePSD, \n 2004, T`nase s-a reîntorsla catedr`, unde se preg`te[te s`accead` la gradul de conferen]iar.Cirac de încredere al lui Teoctist [iconfident de n`dejde al \naltelorfi]e biserice[ti, T`nase este omulpotrivit la locul potrivit. Votul s`u\n colegiul CNSAS poate bloca cer-cetarea sau publicarea oric`ruidosar popesc sensibil. BisericaOrtodox` s-a opus din r`sputeri capreo]ii [i ierarhii s` fac` obiectullegii de deconspirare a Securit`]ii,ca poli]ie politic`. Cu pu]in` bun`-voin]` din partea lui Ticu Dumi-trescu, care [i-a manifestat [i el a-numite rezerve cu privire la popiiinformatori, Biserica Ortodox` aretoate [ansele s`-[i vad` visul cuochii [i dosarele popilor care s-auspovedit la Securitate s` fie pusesub obroc, pentru cåteva sute deani de acum \nainte.
Comentarii pe marginea nouluicod al spionuluiromån
in p`cate, nici \n noul proiectde lege al SIE, conceput de SIE
[i trimis la CSAT [i apoi la Parla-ment cu parafa „strict secret“, nuse specific` limpede ce \nseamn`alte surse de finan]are „legal con-stituite“, \n afar` de bugetul destat, care asigur` buna func]ionarea institu]iei. Legal constituit` poa-te fi orice societate comercial`, peac]iuni sau cu r`spundere limitat`.Or, asta nu schimb` cu nimic da-tele vechii legi a SIE, \n care sestipula c` finan]area institu]iei seface din surse bugetare [i extra-bugetare, deschizånd o adev`rat`cutie a Pandorei [i alimentånd o
serie de specula]ii c` omul de afa-ceri X sau Y este protejat de struc-turile de securitate ale statului,pentru c` investe[te \n SIE sau c`are ac]iuni la SC SIE SA. Proiectulde lege privind organizarea [ifunc]ionarea SIE este \ns` multmai explicit cu privire la statutulofi]erului acoperit. Articolul 19 allegii prevede c` func]ionarii de in-forma]ii externe \[i desf`[oar` ac-tivitatea deschis sau sub acoperire.Orice informa]ie cu privire la iden-titatea sau calitatea func]iei acope-rite este calificat` drept secret destat. SIE se angajeaz` s` asigureprotec]ia [i \ncadrarea \n munc` afunc]ionarului de informa]ii exter-ne care, lucrånd sub acoperire, afost dat \n gåt, \n circumstan]e careexclud vinov`]ia sau lipsa de vigi-len]` a acestuia. |n rånd cu lumeabun`, adic` inclusiv cu SRI, [i SIEaspir` s` solicite [i s` ob]in` de laautorit`]ile publice, persoane juri-dice, precum – aten]ie! – [i de lapersoane fizice, „informa]ii nece-sare pentru \ndeplininea atribu]ii-lor sale“. Este totu[i curioas`, ine-dit` [i dezarmant de sincer` aceas-t` formulare din articolul 16. SIEnu vorbe[te despre comandamentede stat [i siguran]` na]ional`, ci debunul mers al atribu]iilor sale per-sonale. Cu alte cuvinte, un func-]ionar SIE \]i poate intra oricånd\n cas` sau \]i poate viola [i dor-mitorul dac` trebuie, sub imperiulunor necesit`]i egoiste sau pa-sionale, de genul: \mi caut nevastacare a disp`rut de la domiciliu cuamantul [i, dac` nu-mi dai infor-ma]ii despre amant, \]i introduc unglon] \n curriculum vitae, de te s`-rut` m`-ta rece.
Biroul de Investiga]ii
xXLdosarele chi
1514 MANGLA CUM LAUDE academia CA}AVENCUNr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Alexandru V`rzaru d` jos capacul de pe butoiul na]ional de mur`turi
– Pfui! |n masoneria oltean`, Priboi esteMare Zidar al c`r`mizilor cu bani.– Bleah! Un judec`tor a condamnat un mi-liard de lei la \nchisoare \n portofelul unuiescroc.– Puff! Nu mai po]i pescui \n Romånia dac`nu te asociezi cu rechinii.
dosarele chix Cu g\ndul la cina romantic` de-acas`,Alexandru C`uti[ v` prezint` meniul de la Dosarele chix:– un antreu electrizant cu {ere[;– o salat` de boeuf de T`riceanu;– o ciorb` de fasole c`lug`reasc` cu ex-plozie \n CNSAS;– o por]ie de fripturism din SIE.
24 martie 2006: Ludovic Orban zis „{ic`” consum\nd o ultim`tentativ` de fu... ziune cu apolitica Mioara Mantale Banal! Aflat \n situa]ie penal`, Adrian N`stase este atras de solu]ia imoral`
Dinu Patriciu, bucuros c` fumeaz` \n libertate,spre deosebire de al]i petroli[ti care n-au ]inut cont de avertismentul „Tunul d`uneaz` grav s`n`t`]ii”
Marius Oprea [i Ticu Dumitrescu constat\nd cu triste]e c` tot ei r`m\n for]ele noi \n lupta cu Vechile Dosare ale Vechii Securit`]i
PA
DC
Inginerul constructor T`riceanu integr\ndu-se \n noua arhitectur` european` al`turi de dom’ maistru Manole
N
D
D
Sezice c` securi[tii au dus-o
bine \n comunism... Aiurea! P`i, plu-tonierul `la care m-a b`tut pe mine la
Aiud \n ’58 [tii ce grad avea c\nd ]i-a rupt]ie oasele \n ’87? Abia colonel. I-au tre-
buit \nc` cinci ani dup` Revolu]ie cas` ajung` general peste
noapte.
Bine,dom’ Adi, po]i s` vii la noi \n
partid f`r` electorat propriu, c` de-`lan-avem nici noi. Da’ am o rug`minte: ca s` nu maipl`tesc at\]ia bani pe platouri la Romexpo, te rog
s` ne prime[ti s` film`m Duminica \n familiela tine, \ntr-un col] al biroului din
Zambaccian.
A[a,dom’ inginer... f`r` fric`!
Nu v` formaliza]i! }ipetele asteacare le auzi]i este de la so]ia Ana
Maria care am zidit-o io cu echipa mea.Era gravid`, s`raca, \n luna a opta, da’
nu-i bai: aloca]iile-s mici [i oricumdintr-un salariu n-aveam cum
s`-l cre[tem.
Dac` m` refuzi [i dedata asta, s` [tii c` m\ine, la Alba
Iulia, m` \nt\lnesc cu femeile peneliste[i te dau \n g\t! {i pe tine, [i pe `lelalte
dou` care mi-a]i zis c` n-am cu ces` v` promovez.
Alooo...domnu’ Patriciu! Gata, dom’le! E a
treizecea ultim` ]igar` pe care mi-o fumezi subfereastr`. Vorbe[te cu procurorii [i hot`r\]i-v` odat`:ori te execut`, ori te las`, c` io m-am s`turat s` tot
cur`] la chi[toace stinse pe zid doar pe motivc`-s vecin` cu Parchetul General.
Orice fin \[i arena[ul Ghear`
C` tot se vorbe[te de Mutu \npagina cealalt`, poate v` intere-seaz` ce mai face. Sau poate nu v`intereseaz , dar noi totu[i (da, Adi-[or, ai ghicit, e cam pleonastic`formula) v` zicem: face foartebine, a[teapt` s`-i nasc` nevasta,mai cite[te o carte, iar mai a[teap-t` s`-i nasc` nevasta, iar mai ci-te[te o carte [i tot a[a. C\t desprescurtele intervale \n care nici nucite[te o carte, nici nu a[teapt`s`-i nasc` nevasta, se pare c` Adii le dedic` na[ului Ghear` [i c` elese desf`[oar` \n felul urm`tor: na-[ul ordon` ceva, orice, ce vreamu[chiul lui de na[, iar finul ac]i-oneaz` \n consecin]`, nu v` spu-nem cum, ci, dimpotriv`, v` d`mun exemplu, ca s` v` ]inem un pic\n tensiune. S` presupunem, a[a-dar, c` na[ul Ghear` \i cere finu-lui Adi s` nu mai pozeze cu acce-sorii [i lucruri scumpe, s` nu maivorbeasc` de accesorii [i lucruriscumpe, s` nu se mai afi[eze \npublic cu accesorii [i lucruri scum-pe. Ce face finul Adi \n aceast`situa]ie? Crede]i c`-i zice: „B`i,na[ule, ia du-te matale la aldedoamna Ghear`, la alde Laviniade la Spicy, la alde Claudia Neghi-n` [i la alte fete de-ale lu’ matale[i spune-le cum s` se-mbrace [icum s` se dezbrace [i las`-m`-ndurerea mea s` port ce vrea aia amea“? Oare \i spune politicos: „O
s` m` g\ndesc, drag` na[ule, laaceast` sugestie“, dup` care facetot cum vrea el? Sau, dimpotriv`,se execut` far` s` cr\cneasc`? Ias` vedem, [tie cineva care-i vari-anta corect` sau tre’ s` \ngro[`m[oriciul [i s` v-o spunem explicit?Bineee… Deci, da, frate, asta eraideea, nu v` mai preface]i c` nuv-a]i prins: Mutu are, mai nou, in-terdic]ie de la n`[icul Ghear` s`se mai dea mare [i jmeker cu ac-cesorii [i haine scumpe. N-am \n-]eles de ce, dar at\ta timp c\t nu evorba de noi, s\ntem de acord cuorice interdic]ie a na[ului Ghear`.Deci bine i-a f`cut, s` se-n]oleas-c`, de-acuma, numa-n Adibas [iPuna [i numa’ din Pavilion Ha[,de pe Aleea Castanilor sau de labazarul din Medgidia.
Protocolul Casei IrinaleColumbeanuEpisodul II [i ultimul
Exact cum v` promiteam \nnum`rul trecut, revenim cu ritua-lul de la care Irinel Columbeanunu accept` s` fac` vreo excep]ie,atunci c\nd iese s` se distreze \nora[, la Clubul Bamboo. Care ritu-al, ca s` intr`m direct \n subiect,debuteaz` \ntotdeauna cu apari-]ia cuplului princiar, Monica [i Iri-nel. Care Monica [i Irinel se a[az`singuri, la o mas` mare, [i purceda degusta ni[te [ampanie. Urmea-z` apoi intrarea \n scen` a famili-
ei Miko, compus` din una bucat`Matei (patronul agen]iei de mo-deling Transilvania Fashion, alc`rui partener de afaceri este \n-su[i Irinel) [i una bucat` so]ie alui Matei, ambii consacra]i ca fur-nizori de fete de (restr\ns [i dis-cret) consum. Ei vin, evident, \n-so]i]i de ni[te gagici special ame-najate [i programate ca s` dan-seze lasciv \n jurul mesei cu pri-cina. Ele nu danseaz` \ns` la infi-nit (asta-i acuma, doar nu-s decapul lor, n]]]!), ci strict p\n` c\ndse ridic` \n acela[i scop \ns`[iconsoarta lui Iri, liceana Monicadin Bac`u. Moment \n care sea[az` sp`site pe c\te-un scaun,l`s\nd-o pe Moni s` se desf`[oaresingur`, \n deplina-i lascivitate [i
sub privirile supermegamul]umi-te ale lui Iri. |n definitiv, e foartemi[to s`-]i vezi toate fi]ele… ``,asta, toate visele \mplinite [i s` tepo]i bucura c` ]i-ai salvat la timpiubita din ghearele manualelor[colare [i ale unor profesori s`r`n-
toci, \mbr`ca]i de cacao [i, pe dea-supra, [i ochelari[ti.
P.S. De data asta, nu vom re-veni.
Veninul [i c\nepa
Pentru c` e bine ca la pomull`udat s` nu te duci cu sacul, eupur [i simplu nu m-am dus larestaurantul Dada, de pe lîng`Academia de Teatru [i Film, pen-tru c` m-am temut. Nu m-amdus, adic`, nici cu sac, nici f`r`sac. Pîn` cînd, silit de împre-jur`ri, pentru c` trebuia s` invitni[te str`ini într-un loc unde s`nu trebuiasc` s` r`mîn la sp`latvase pentru a achita nota de
plat`, m-am riscat. Hai s` v`dcum e mîncarea la Dada, c`pre]urile nu-s prea mari, mi s-aspus. {i aici pot avea încrederepentru c` totul se bazeaz` pecifre, nu? Singurul lucru care nueste super la local este amplasa-mentul, undeva la un col] custrada Agricultori [i Matei Voie-vod. Merita un amplasament maibun. Pentru c`, în rest, totul estefoarte pl`cut. Atmosfera este, ca
s` zic a[a, pronun]at artistic`.Nu [tiu dac` exist` [i arhitec-tur` dadaist`, cea de aici ducespre Gaudí, un pic, [i Hundert-wasser, înc` un pic. (Am dat a-ceste am`nunte s` vede]i c` [i laAcademia Ca]avencu [tim cevacarte.) Decorul aduce aminte deleg`tura restaurantului cu CastelFilm, g`se[ti, în hol, fotografii alevedetelor care au filmat în Ro-mânia, iar în local, totul este cu
bun gust, bine g`sit, inteligent.Mobilierul, cu scaune transpa-rente, se încadreaz` [i el la fix înaerul întregii loca]ii. Pe lîng` as-ta, exist` [i marf` de vînzare,po[ete, piese de vestimenta]ie,cam ceea ce g`se[ti la magazi-nele Dada. Bun, destul despre lo-cal, hai s` mergem la meniu. Amg`sit, [i aici, lucruri bune, rafi-nate, de la creve]i, la o larg` se-lec]ie de paste. Desertul e „afi-[at“ în frigider, la vedere. Ce amluat noi i-a satisf`cut [i pe str`-ini (francezi preten]io[i, de fapt),asta [i pentru c` vinul ales, unulautohton, dar bine f`cut (de laVinarte) a corespuns exigen]elor.Serviciul a fost atent, f`r` s` aga-seze [i, surpriz`, osp`tarul carene-a servit pe noi vorbea fran]u-
ze[te. Ceea ce e destul de rar înzilele noastre. Dac` m` întreba]i:„Vei mai merge acolo?“, eu voir`spunde sincer: Da, Da.
Bursucul gastric
Buc`t`rie: DDDD; pre]:πππ; WC: µ.
16 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
MONDENII VECHI{I NOI
– indexul evenimentelor mondene –
Desp`r]irea ca obliga]ieSora Andreei Marin s-a desp`r]itde iubit pentru c` el nu i-a maisuportat crizele de gelozie. Las`c`-l roag` Andreiu]a pe Lazarovs`-i bage \n fa]`, la \mp`care, \nemisiunea de profil a lui MirceaRadu.
Nevasta la vista,baby!Fizz revine \n show-biz [i vreas`-[i g`seasc` nevast` prin Liber-tatea. Un prilej foarte potrivitpentru inaugurarea unei rubricinoi, intitulat` „Fata de la paginafizz“.
Insula seCretaActorii care interpreteaz` perso-najele principale \n telenovela dela Antena 1 s\nt la cu]ite. Pentruc` s\nt \ns` foarte curio[i s` afle[i ei secretul Mariei, au decis s`r`m\n` \n distribu]ie p\n` lasf\r[itul serialului.
C\ntarea gol`nieiOana Z`voranu renun]` latelenovele, ca s` se apuce dec\ntat. Se va feri s`-[i scriesingur` versurile, de team` c`-ivor ie[i numai cu bipuri [i n-o s`i le difuzeze nici un radio.
|nsur`toarea n-a mai avut loc Mircea Badea nu se poate c`s`-tori, fiindc` maic`-sa \i monito-rizeaz` toate iubitele [i nu e deacord cu nici una. Ei, probabil c`mai exist` un motiv [i mai seriospentru care Mircea nu face pasul.P`i, chiar dac` i-ar fi pl`cut luimami vreuna, are Dan Voiculescutimp s`-i dea voie s` se-nsoare?N-are.
|n]elepciunea dezastrelorSeria de documentare Dezastre \naer va fi prezentat`, \ntr-adev`r,de Andreea Marin, dar nu peDiscovery, cum am scris noi, cani[te nesim]i]i, \n num`rul trecut,ci pe Etno… ```, asta, peNational Geographic Channel.Gluma cu rudele pensionarilorromâni, care vor refuza, dup`documentarele astea, s` maizboare c`tre studioul Surprize,surprize r`m\ne \n picioare.
B`nic` J.R. Ewing
Romånia,]ar`de p`cat
Localul b`lanLEGEND~: DDDD ca la mama acas`;DDD ca la tata acas`; DD ca la mine acas`; D ca la m`-sa acas`.
π ieftin ca braga; ππ caut`-te-n buzunar
\nainte de a intra; πππ e bine s` mergi \n ziua
de salariu ca s` nu tefaci de r\s;
ππππ numai dac` te invit`cineva care pl`te[te.
µ po]i s` [i adormi; µµ cur`]el; µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti; µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?
muzeul figuran]ilor de cear`
Restaurantul dadaist care-i vesel, [i nu trist. Po]i s` mergi ca biciclist
Ajuns la v\rsta deplinei maturit`]i, pentru Adrian Mutu a venit momentul s` trag` linie. {i s-o inspire profund.
Col]ul bibliofilului prezint`:
Abonament lunar pe metrosexualNiciodat` b`rba]ii moderni nu au avut mai mult` nevoie de repere. De[itoat` lumea [tie c` b`rbatul metrosexual este ceva tip „Genera]ia Pro“, se\nt\mpl` ca o editur` (Petrescu & Cioponea) s` tip`reasc` un ghid de bun`cre[tere a metrosexualului (Metrosexualul. Ghid de stil pentru b`rbatulmodern). |n cele ce urmeaz` vom da cu degetul murdar de cerneal`tipografic` peste pojghi]a de informa]ii care formeaz` acest animal dresatsocial care este metrosexualul. |n primul r\nd, e bine de [tiut c` autorul manualului de metrosexualitate,Michael Flocker, este un b`iat care a tr`it la Berlin, Los Angeles [i New York.Adic` e din interior. Se men]ioneaz` pe spatele c`r]ii c` metrosexualulperfect este David Beckham. Ca s` [tim care e idealul. Se spune c` manualul e un reper sigur pentru b`rbatul modern. Siguran]a epe primul loc. Pe pagina 143 se men]ioneaz` clar: „Lucruri pe care nu ebine s` le faci \n pielea goal`: t\mpl`rie, coresponden]`, aprinsul focului,pr`jitul [uncii, orice activitate care presupune superglue“. Din partea asta,noi am \n]eles c` metrosexualul este un idiot complet, care trebuie avertizats` nu \[i lipeasc` burta cu superglue de tigaia \ncins` sau s` nu \[i taiepenisul cu cu]ita[ul pentru desf`cut scrisori. Mai departe. Presupun\nd c` aisc`pat de teroarea g`titului \n pielea goal`, te-ar interesa capitolul „Corpul[i forma fizic`“. Unde se recomand`: „|ncearc` s` \nve]i statul \n m\ini…Dac` reu[e[ti, ai o nou` [mecherie cu care s` te lauzi la petreceri“. Decimetrosexualul nu e doar idiot, e [i complet stupid, merg\nd la petreceri pen-tru a se remarca f`c\nd giumbu[lucuri de clasa a doua. Mai avans`m pu]in,dezgusta]i realmente de ideea de metrosexual gol, st\nd \n m\ini. Cu ce se\mbrac` acest individ penibil? Cit`m: „Linii de \mbr`c`minte preferate: Adi-das, Puma, Nike“. Mergem mai departe [i verific`m [i cultura omului metro-sexual. O list` de 15 filme, de la Lynch la Jeunet, este recomandat`. La fel, lacapitolul muzic`, se men]ioneaz`: „S-ar putea s` nu \]i plac` \ntotdeauna ceascul]i, dar \]i vei l`]i perspectiva [i vei avea un subiect de discu]ie la petre-ceri“. |n concluzie, dac` e[ti capabil s` mergi la petreceri [i s` stai \n cap,vorbind despre Elephant Man, e[ti OK. E[ti metrosexual. Felicit`ri. Acumd`-]i pantalonii jos [i f`-]i o [unc` cool.
Adidas de Vito
Miercuri, 22 martie, \n ziarul 7 plus. Supratitlu:„Zice lumea c`-i frumoas`…“. Titlu: „Simona P`tru-leasa prime[te goluri \n sex-appeal“. Textul – ceva\ntre Romånia Mare [i peluza stadionului din F`u-rei, cu halt` de-o motorol` la c\rciuma Institutuluide Filozofie-Marketing-Prelucrare prin A[chiere dinDolhasca City. C\teva citate: „Imaginea de devora-toare de masculi care au bani destui \nc\t s`-i bage[i-n fund (al ei!)…“; „P`truleasa s-a ridicat pe falsulmit al societ`]ii moderne conform c`ruia cutia desticl` poate transforma o fat` cu poten]ial limitat demediul frustrant al cancelariei \ntr-o «mic` siren`» a[tirilor sportive“; „Admira]ia [i idolatria pentru pro-pria mecl`…“. Autor: „Clubul admiratoarelor Simo-nei P`truleasa“. Ei, dar crede]i c` s-au mul]umit s-otortureze doar cu textul? Nu… Au b`gat [i o poz`.{i ce crede]i c` mergea la un articol despre SimonaP`truleasa, fie-i fardul [i pudra u[oare? Evident, opoz` trist`, cu bluz` p\n`-n g\t [i pantaloni banali,
cu Simona Gherghe. Oameni buni, de ce SimonaGherghe? De ce?! Nu cumva mergea mai bine unAndrei Gherghe?
Simona {`ptuleasa
P`truleasa are probleme cu fotogramele-n (7) plus
Cumn-o s` prind
niciodat` o final` deCampionat Mondial? P`i,
mi-am luat o plasm` de treimetri p` doi [i-o s-o
prind perfect,fraierilor!
Acum c\]iva ani, c\nd presao cupla cu stelistul Iulian Miu(actualmente juc`tor prin Tur-cia, conform speciali[tilor no[-tri \n fotbal [i – nou! – semin]ef`r` sare, \n pung` ro[ie),Kitty Cepraga a reac]ionat ne-vricos, explic\nd c` nu se va\ncurca \n via]a vie]i[oarelorei cu vreun fotbalist, deoareceace[tia „s\nt pro[ti“. Pu]in mait\rziu a tr`it cu Mutu un amorde vreo dou` luni, care a \nce-put la Londra, \n preajma unuirevelion, [i s-a terminat c\ndBriliantul i-a dat papucii. Nuse [tie dac` de atunci dateaz`pasiunea lui Kitty pentru fot-bali[ti, dar ni se pare foarteplauzibil` ideea. Cum dracu’s` nu \nceap` s` ]i se par`brusc de[tep]i, dup` ce ]i-a re-citat din Eminescu, Dostoiev-ski [i Idiotul \nsu[i \nt\iul in-telectual al sportului cu balo-na[ul rotund? Cum, am uitats` v` spunem cine e Kitty Ce-praga? P`i, e o blond` care,dup` ce a fost vigei]` (adic`VJ-i]`, of…) pe la MTV Româ-nia [i prezentatoare pe la TVR
(tot România), s-a c`rat \n Ita-lia, la Roma, s` se fac` actri]`.Acum, problema e c`, dac`Kitty s-ar fi c`r`b`nit la Roma,la vremea c\nd fotbali[tii eraupro[ti, adic` \nainte de expe-rien]a cu Geniul, ar fi pututs`-[i vad` acum lini[tit` decariera de actri]` de m\na apai[pea, dedic\ndu-i 24 de oredin 24. Din nefericire, \ns`, lu-crurile n-au stat a[a, prin ur-mare, \n momentul de fa]`,Kitty pierde o gr`mad` de timpcu alte prostii. Ca de exempludeclar` oricui vrea s-o ascultec` fotbali[tii i-au pl`cut din-totdeauna, iar, spre exemplifi-care, at\rn` pe l\ng` anturajullui Cristi Chivu, recent [i in-tempestiv eliberat dintr-o rela-]ie solid` cu Maria Marinescu,ce era c\t p-acilea s` se trans-forme \n c`s`torie. R`m\nea[adar de v`zut dac` Chivu vafi la fel de inteligent [i de cititca Mutu [i o va b`ga-n seam`pe blonda Kitty p\n` apare obrunet` pe care s-o ia de ne-vast`.
{unca de Cepraga
frumoasa[i chestia
17academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
De c\nd s-a prins c` fotbali[tii e de[tep]i,
Kitty Cepraga l-ar vrea [i pe Chivu
Bogdan Gamale] face copii la serviciuE clar: de[i fost coleg de [coal` cu Artanu, lui BogdanGamale] i-a pl`cut mai mult televiziunea dec\t muzica[i, de[i inginer de forma]ie, cel mai mult dintre tele-viziuni i-a pl`cut Realitatea TV, unde, de[i a trecutpu]in [i pe la Prima TV, se afl` din 2002 [i unde, de[ia \nceput ca redactor-[ef, a sf\r[it ca redactor-prezen-tator. Dar mai bine s` ne uit`m pe site-ul RealitateaTV, s` vedem ce scrie \n fi[a lui de prezentare. P`i,scrie a[a: Via]a lui Bogdan Gamale] se \mparte, cate-goric, \n TELEVIZIUNE [i restul. |[i petrece o bun`parte din timp la Realitatea TV, unde lucreaz` dinanul 2002. (…) Are \ncredere \n mass-media, caremodeleaz` [i educ`. At\ta timp c\t este folosit` cumtrebuie, spune Bogdan. Dincolo de aceast` limit`,poate influen]a negativ milioane de oameni. Desigur,am extras ceea ce ni s-a p`rut mai interesant pentrusubiectul textului de fa]`. Care, f`r` vreo introducere,ar fi sunat cam a[a: Bogdan Gamale] iube[te televi-ziunea unde \[i petrece foarte mult timp. Rezult` c`n-are vreme de gagici din afara postului la care lu-creaz` [i e nevoit s` se concentreze pe alea din`un-tru. Rezult` c` nu folose[te televiziunea cum trebuie[i c` dep`[e[te limita dincolo de care influen]a nega-tiv` \[i spune cuv\ntul. {i mai rezult`, desigur, un co-pil cu o coleg` de serviciu, c`reia nu-i d`m numele,de[i \l [tim, pentru c` ni s-ar p`rea o cruzime. Saucruzime e atunci c\nd, dup` ce-i faci un bebe uneitipe de la serviciu, nu-i mai r`spunzi nici m`car la sa-lut, adic` atunci c\nd procedezi exact cum a procedatGamale], \n \ncrederea lui total` \n televiziunea caremodeleaz` [i educ`? Nu mai conteaz`, de[i pentru[efii lui Bodgan ar fi trebuit s` conteze, de-a lungulvremii. S`-i fi dat mai pu]in de lucru, ca s` aib` omultimp [i de f`cut copii \n afara postului [i de r`spunsla bun` ziua. Da, [tim, tocmai se \nt\mpl` asta (Gama-le] nu va mai prezenta [tiri, ci doar o revist` a presei),dar ni se pare cam t\rziu.
Bogdan, c`pitan de playKitty Cepraga, o vedet` \mplinit`: \n sf\r[it, \ncepe s` n-aud`nimeni de ea [i-n Italia
Drag`,b`rbatul meu trebuie s`
fie doar tandru, de[tept [iatent. Ce, nu exist` nic`ieri un
fotbalist milionar cucalit`]ile astea?
interne]ef`r` b`tr\ne]e
18 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
A mai trecut un trimestru, filtrul despam din Mozilla Thunderbird-ul meu alucrat profesionist, iar \n folder-ul„Junk“ s-a adunat material c\t pentru aalc`tui un nou Top Best of Forward. Num` mai chinui s` le pun \ntr-o ordine [i\mi pare r`u c` nu avem nici spa]iulnecesar s` ilustr`m aici toate tr`sn`ileenumerate. Dac` v` intereseaz` ceva\n mod special, scrie]i-mi [i v` trimiteu toat` documenta]ia.
1) Setul de fotografii de pe falezadin Constan]a, cu Marea Neagr` \n-
ghe]at` \n ianuarie.2) Instantaneul cu poli]i[ti cretini
odihnindu-se.3) Becali intr\nd cu ranga \n May-
bach dup` accident.4) Afi[ul cu c\[tig`torul la „6 din 49“
din Constan]a pe care-l cheam` MuiaGheorghe.
5) Nu mai punem fotografia, \ns`crede]i-ne pe cuv\nt c` este o adres`trimis` pe fax din partea unui poli]istde la sec]ia 20 c`tre, citez: „Bor[ Lising“\n loc de Porsche Leasing.
6) Dialogul de pe Messenger dintrebulache_17 [i giovvany.
7) „Petition for stop the slaughter-ing of BABY SEALS“.
8) F`tul care \ntinde o m\nu]` doc-
torului obstetrician din uterul mamei…B\h, sinistru!
9) România a[a cum e ea v`zut` peun glob p`m\ntesc \n form` de popone].
10) {i setul de poze cu blonda Elena
Udrea. S\nt calde, au circulat tot week-end-ul trecut.
Urban Reign este exact genulde joc (de consol` – PlayStation2) la care se g\ndesc toate comite-tele [i comi]iile din lume atuncic\nd sus]in c` jocurile ar trebuiinterzise pentru c` incit` ado-lescen]ii la violen]`. Genul exacteste Beat ’Em Up, adic` „Sparge-i,frate!“, iar complexitatea scena-riului n-a fost chiar ceea ce a ur-m`rit echipa de programatoriatunci c\nd l-a realizat. Apropo,Urban Reign a fost realizat deaceia[i care au f`cut faimosulTekken [i Soulexcalibur. Povesteaeste c` tu, Brad Hawk, ai fostchemat \n China Town de c`tre o
gagic` ]\]oas`, Shun Ying Lee –cine naiba a mai v`zut chinezoa-ic` cu s\ni mari! – ca s-o aju]i s`scape de derbedeii care voiau s`...ce puteau s`-i fac` ni[te derbedei
unei domni[oare cu s\ni uria[i [i\mbr`cat` sumar, cu un ditaidecolteul. Deci, va trebui s` ba]imai \nt\i c\te un singur tip, la \n-ceput mai sl`bu], apoi, pe m`sur`ce \naintezi, c\te doi, c\te trei, caremai de care mai rezisten]i.
Din punct de vedere grafic, jo-cul este foarte bine realizat, iarfazele de caft s\nt excelente. Po]is`-i ]ii pe adversari doar \n pumni[i lovituri de picioare sau, dup` ce\nve]i toate combo-urile (combi-na]iile de taste), s` te urci pe ei,s` le rupi c`p`]\nile la c\te doi de-odat`, s` execu]i mi[c`ri de wrest-ling, s`-i iei de picior, s`-i rote[tipeste cap, s` le fr\ngi coloana pegenunchi [i tot ceea ce mai trebu-ie s` [tie s` fac` un pu[ti de 10-12ani c\nd se duce la ora de citire. Pem`sur` ce spargi mai mult la ne-gri cu ciorap pe cap – jocul e ex-trem de incorect politic – c\[tigipuncte pe care po]i s` le investe[ti\n forma ta fizic`: fie \n rezisten]ala lovituri, agresivitate, mi[c`ri spe-ciale etc. Mie cel mai mult mi-a pl`-cut geaca fin` din piele de [arpe apersonajului principal, precum [iceafa sa groas` din piele de bulgar.
Septimiu Server
single player \mpotriva tuturor:Dai Urban, da’ [tii c` nu-l mai ai
19academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Google o cam search cu lum\nareaCompania Google este acuzat` c` ar fi scos din indexul motorului s`u dec`utare site-ul unei companii mai mici din California care are, la r\nduls`u, propriul motor de c`utare. KinderStart.com este un portal \n careg`se[ti tot ceea ce ]ine de copii, un fel de „Adi, kinder-ul minune“ alamericanilor, iar de s`pt`m\na trecut` acesta nu mai apare printrerezultatele \ntoarse de Google, fratele mai mare [i mai monopolist. Caurmare, Google a fost dat \n judecat` [i se contureaz` din ce \n ce maimult ideea c` zilele practicilor abuzive de ranking cu miros de monopolinstituite de Google s\nt num`rate.
Dac` VoIP nu m` vre]i, eu v` vreauDom’le, greu e s` mai fii chinez cu calculator conectat la Internet \nzilele noastre! N-ai voie pr0n, n-ai voie filme occidentale, n-ai voie s`cau]i orice pe Google, n-ai voie aia, n-ai voie ailalt`! Uite, de alalt`ieri,chinezii n-au voie VoIP. Autorit`]ile tocmai au interzis Skype s` maifurnizeze clien]ilor chinezi servicii de comunicare voice over IP \ntrecalculator [i telefon. Calculator – calculator, da. Altfel, nu! P`i, adic` s`vorbeasc` chinezul gratis sau foarte ieftin pe Internet [i s` moar` defoame compania de telefonie cu bani de la stat, adic` RomTelecom-ullor? Li siaung uen sie… sau cum s-o spune la ei „nu, tat`, a[a ceva nu sepoate, pentru c` s-ar r`suci \n morm\nt tovar`[ul Mao“!
Prigoana dup` aur|l [ti]i pe Prigoan` cum e: mai \ncet de piciorul de lemn, da’ iute dem\nie [i degrab’ de boabe de orez v`rs`toriu \n fa]` la ofi]erul St`riiCivile. Nu mai [tiu \n ce stadiu e Prigoan` cu Bahmu]eanca, \ntre divor][i nunt` sau \ntre nunt` [i divor], \ns` cu V\ntu [i cu angaja]ii Realit`]iiTV Prigoan` e clar certat. Altfel nu-mi explic de ce, toat` s`pt`m\natrecut` (\ntre timp, b`ie]ii au pus pe picioare realitatea.net), cine \ncercas` acceseze site-ul www.realitatea.tv era automat redirec]ionat c`tresite-ul www.prigoana.ro, „pagina personal` a marelui om de afaceriSilviu Prigoan`“, ca s` citez de pe Trafic.ro.
Spune-mi ce Pite[ti ca s`-]i spun cine e[tiUn coleg de breasl` din Pite[ti ne roag` s`-i facem cunoscut demersul dea-[i scoate la licita]ie gazeta online. Se nume[te Pite[teanul.ro – Jurnalonline de opinie [i informare [i omul nostru vrea pe ea nici mai pu]in,nici mai pu]in dec\t 30.000 de euro. Te pomene[ti c` omul vrea directMercedes Clasa E! Sau apartament cu trei camere decomandate \ncentrul Pite[tiului! Hai, dom’le, c` ne-am uitat [i noi pe gazet`: p`rereamea ar fi s` te mul]ume[ti matale cu Logan plus garsonier` la mansard`.Oricum, noi am scris. Dac` iese ceva, tot tre’ s` dai un bidon de ]uic`…
Game Ovar
hard de ner`bdare
Site-ul lui Gheorghe a luat un [ut \n kurd
Zalud, mai admin! Bre,matale mai trecut pe lasait www.andreigheor-ghe.ro/gayandrei? Acolounde avut vedeta BROTV, Andena Unu [iRealitat TV rubrica de discu]ia la homozegzuali [i lezbienele? Numai trecut gam de mult, huh? Atunci treci m`d`lu] [i vezi c`hacherii spart la tine lingu’ resbectiv cu bobonarii drept \n kurd.Nu, bre, io nu [tie la mine gine e iSKORPiTX! O fi vreun amig \n[alvari de-al lui Gheorghe din gopil`ria din Constan]a, care acumare afacere cu alvi] [i carpet [i la care nu place la el emisiunea„Bolitica, fratele!“ de pe Realitate.
Emisiunea Poli, frate!
Românul get-beget neam]
Walter Frank este neam] get-beget [i este inginer silvic. Pecale de consecin]`, el are câtevatr`s`turi care îl deosebesc net denumero[i, aparent, semeni. A[a-dar, ca orice neam] get-beget n`s-cut în România, el iube[te Româ-nia [i nu vrea autonomie pe bazeetnice. Spre deosebire de româ-nii get-beget, el iube[te pân` lasuferin]` p`durea vie, lucru careîl separ` de altfel [i de cei maimul]i silvicultori. A fost 30 de ani[ef de ocol silvic la Rusca Mon-tan`, pozi]ie din care, numai el[tie cum, a reu[it s` p`strezeneatinse 6.800 ha de p`dure „vir-gin` [i cvasivirgin`“ (cum atest`documentele), adic` peste jum`-tate din suprafa]a ocolului. Totulpân` în 1990, când s-a pensionatpentru „limit` de vârst`“.
Înv`]`turile românului Marinc`tre neam]ul Walter
„România p`[e[te pragul vre-murilor moderne f`r` un sufletforestier, care este singura ga-ran]ie a întocmirii unei bune eco-
nomii forestiere [i a conserv`riip`durilor unei ]`ri“, spunea sil-vicultorul Marin Dr`cea, într-oconferin]` din 1938. {i ad`uga:„Un patrimoniu forestier, odat`distrus, nu se mai poate refacedecât dup` secole de munc`“,avertizând [i c` „Ce a intrat îngura democra]iei nu se mai poa-te scoate“.
Dosar pentru extratere[tri [i pro[ti
Luând aminte la înv`]`turi,Walter Frank a alc`tuit un dosarcu documente, explica]ii [i ple-doarii, pornind demersuri de con-servare a celor peste 6.000 ha a-mintite. Dosarul, explicit la limi-ta închipuirii, ar stoarce lacrimi[i unui extraterestru, la gânduldispari]iei acelui ecosistem uni-cat. F`urit astfel încât s` fie pri-ceput de orice prost (pesemne c`[tia semnatarul de ce), dosarul-cerere a fost depus la „institu]iiabilitate“, care se chemau Acade-mia Român`, Regia Na]ional` aP`durilor Romsilva, Direc]ia Sil-vic` Re[i]a, Institutul de Cerce-t`ri [i Amenaj`ri Silvice. Întretimp, „gura democra]iei“ [i-a b`-gat din]ii drujbelor [i TAF-urileîn „virgin`“, încât în 2003 mai r`-
m`seser` doar 2.430 ha neatinse.
Stima Europei [i mândria
„Suntem recunosc`tori Româ-niei pentru c` a p`strat acestep`duri“, scria în august 2004 prof.dr. Hubert Weiger, pre[edinteleUniunii pentru Protec]ia Naturiia landului Bavaria, adresându-seministrului P`durilor, Petre Daea(finul celui de-al doilea socru allui Adrian N`stase), sperând înp`strarea m`car a acestui rest decodru (1.088 ha în rezerva]ia na-tural` „P`durea Ple[u“, 411 haprev`zute a fi exploatate înce-pând cu 2003 [i 931 ha progra-mate la moarte din 2012). Profe-sorul Weiger, membru în consi-liul director al „Friends of theEarth“ [i „Euronatur“, explicaoficialilor români avantajele petermen lung prezentate de p`s-trarea acestui unicat european(care stârnise uimirea specia-li[tilor din Austria, Belgia, Slove-nia etc.).
Dru-mu-ri-lee noaas-tre toa-teee…
În 2005, la 72 de ani, WalterFrank [i-a reluat demersurile. Undosar a ajuns pe masa dr. ing.
Ioan Seceleanu, [eful birouluicadastral al RNP Romsilva. Aces-ta l-a sf`tuit s` se adreseze Di-rec]iei Silvice Re[i]a. Zis [i f`cut:un dosar a ajuns la directorulacesteia, Ioan Tabugan, care i-apromis peti]ionarului o „analiz`în teren“, în iulie 2005, lucru ne-întâmplat pân` în ziua de azi. Înseptembrie 2005, cu documen-ta]ia la subsuoar`, omul s-a în-f`]i[at într-o audien]` la directo-rul general al RNP Romsilva, Si-mion Maftei (uns pe func]ie deministrul Flutur), care i-a promisun r`spuns la domiciliu. Pân` înianuarie 2006 r`spunsul înc` nu
sosise.
Scrisoare de adioÎn 15 decembrie 2005, Walter
Frank îmi scria despre cele 931ha programate la t`iere din 2012:„Vor fi atacate sub masca legal`a unor «t`ieri de igien`», impro-vizate, greu de controlat ulteriort`ierii. Sub acest motiv, se taiecei mai valoro[i arbori [i, dup`evacuarea lor din p`dure, în do-cumente se scrie c` au fost us-ca]i, doborâ]i de vînt [i z`pad`,ataca]i de insecte etc.“.
Nicolae R. D~R~MU{
20 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
verzii[i usc`turile
Cazul Walter Frank sau cum s` p`strezi azi pentru ho]ii de mâine
Unii cu mapa, al]ii cu apaAna Varga – ce nume simplu! –este secretar de stat \n Minis-terul Mediului [i, \n aceast`calitate dificil`, dar frumoas`,doamna Ana a declarat c` –aten]ie! – „fiecare dintre noieste o pic`tur` de ap` [i,\mpreun`, form`m un r\u“. Nicinu vrem s` [tim ce-o fi fost \nsufletul lui Nicu V`c`roiu c\nd ofi citit aceast` declara]ie. P`i,cum adic`, doamn` Ana? Chiarat\t de r`u am ajuns? S` fimpic`turi de ap`? P`i, de Sauvi-gnon Blanc nu a]i auzit? De[pri] nu a]i auzit? Deci, v`rug`m foarte mult, doamn`secretar de stat, s` v` reveni]i [is` reformula]i declara]ia dup`cum urmeaz`: „Fiecare dintrenoi este fie o pic`tur` de ap`mineral`, fie 10 pic`turi de vin,[i, \mpreun`, form`m un [pri],pe care Nicu V`c`roiu \lserve[te p\n` i se face r\u“.{i-a[a pre[edintele Senatului ecu moralul sub mas`, nu ecazul, doamn` secretar, s`-imai turn`m [i noi ap` gazoas`pe toc.
Golden {pri]
Ileana R`cean (F`g`-ra[): Consider, în conti-nuare, c` v` face]i grijidegeaba în ceea ce pri-ve[te statutul minori-t`]ilor. Dar, desigur, ave]idreptul la p`rerile „încrîn-cenate“ pe care le re-lua]i [i în ultima scri-soare.
Floarea Dumi-tru (Giurgiu): Amînmînat scrisoa-rea colegilor meide la Investiga]ii.
Iulia Coco[na(Ia[i): {i insisten]aeste o calitate omeneas-c`. Dar, de data asta, nu cred c` eimportant`. V-am mai spus c` înmaterie de caricaturi trebuie unexerci]iu îndelung, dac nu te na[ticaricaturist de geniu.
Grigore Gheorghe (Br`ila):Cazul dvs. ne intereseaz`, pamfle-tele nu. A[a c` am separat lucru-rile, urmînd s` ne ocup`m de ne-regulile prezentate în memoriu.
Agathon Mitrescu (Bucu-re[ti): Dac` s-ar mai lucra pu]inpe textul trimis ar fi mai aproapede publicare.
Emil S`ceanu (Craiova): In-teresante informa]iile, vom c`utas` ne document`m [i, apoi, s`d`m în vileag, dac` e adev`rat.
Delmar Ionescu (Bucure[ti):Fi]i lini[tit, nimeni nu cite[te scri-sorile redac]iei. {i cum nu v-a]i
dat numele real, ce crede]i c`se poate întîmpla? Trimite]i,
cum a]i promis, datele de-spre demnitarii de care po-meni]i în scrisoare.U.N. Popescu (Bra[ov):
Am re]inut gluma [i pro-misiunea c`, dac` a-junge domnul N`stasela penitenciarul Co-dlea îi ve]i face vizite
cu ou` în buzuna-re, s` aib` ce nu-m`ra. {i eu a[ ve-
ni m`car o dat`s`-l v`d, dac` se
ajunge acolo!Koko (Bucure[ti):
Chiar a ap`rut Almanahul, nu e oglum`. Îl g`si]i deja la chio[curilede încredere.
Marius B. (Constan]a): Î]imul]umim pentru aprecieri. Aidreptate, mazilirea lui N`staseeste [i o victorie e presei. Mi separe valabil` [i presupunerea c`dac` ar fi fost N`stase pre[edintenu am fi intrat în UE la data a[-teptat`. Or fi occidentalii mai na-ivi (de[i nu cred), dar s\nt bineinforma]i.
Adela Medrea (Deva): Credc` trebuie s` te adresezi, cu eseu-rile tale, revistelor Dilema vechesau 22. Mie mi s-au p`rut intere-sante.
Ioan T. MORAR
Foameaculpa
academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
21
De ce iubim femeile nu vomafla-o poate niciodat`. Dar ast`zine vom propune s` r`spundemla o interoga]ie cel pu]in la fel deexisten]ial`, oleac` mai abisal`[i cu pu]in mai profund`: de cesinucidem femeile? Sau, dac`vre]i s` fim corec]i politic [i coe-ren]i logic, de ce se mai sinucidfemeile. Femeia care a avut a-mabilitatea s` se sinucid` ast`zi
pentru noi se nume[te VioricaHar]anu, de 45 de ani, din Rediu,de prin p`r]ile dul[ielui t\rg alIe[ilor. Sau cel pu]in a[a \i pl`-cea ei s` cread`. Oricum, astanu are nici o relevan]`. Dar, cas` nu-i zguduim bietei femeisistemul de valori, vom crede [inoi acelea[i lucruri despre ea.Aceasta a fost g`sit` sp\nzurat`\n podul casei f`r` vreun motiv
anume [i, colac peste pup`z`, [if`r` vreun bile]el care s` elu-cideze misterul ancestral alvie]ii [i al sinuciderii. Dar, odat`ajun[i \n acest impas explicativ,ne vine \n ajutor tanti Trandafi-ra Har]anu, soacra fericit`, poa-te, c` tocmai a sc`pat de nor`. {icum crede]i c` ne lumineaz`]a]a Trandafira? Ea crede c`cre[tina s-ar fi sinucis (de[icre[tinii adev`ra]i nu prea re-curg la asta), nici mai mult, nicimai pu]in, pentru c` nu se des-curca cu bancnotele nou intro-duse de domnul Is`rescu. „Nu[tiu de ce s-a omor\t, dar [tiu c`de c\nd au ap`rut banii `[tianoi, era foarte nervoas` [i agi-tat` pentru c` nu se descurca cuei [i o \n[elau mul]i. Cred c` deasta s-a omor\t“ – conchide soa-cra. Acuma, c` Is`rescu poateprovoca prin m`surile sale maimulte sinucideri dec\t Cioran cutoate bro[urile lui nihiliste, [tiam.Dar m` g\ndeam c` cei care alegaceast` cale de ie[ire din via]` ofac pentru c` se simt deodat`mult mai s`raci. {i asta fiindc`Adrian Vasilescu n-a catadicsits` le explice c` [i pre]urile vor fitot \n lei noi, nu doar salariile.
Murmur Is`rescu
coasa luxr`spunsuri la scrisoriBNR, BNR, banul nostru unde e?
Repeti]ia e mama \njur`turiiJandarmii maramure[eni auamendat cu un milion de lei vechiun elev de 17 ani care a \njurat \n[coal`. Asta \n timp ce, \n alt`parte a ]`rii, un elev i-a dat jospantalonii unui profesor. A[a s\ntjandarmii. Au fost \nv`]a]i pe baz`de reflex, ca maidanezul lui Pavlov,[i de-aia reac]ioneaz` \ntotdeaunamai bine la sunet dec\t la imagine.
Pavlov Story
Romånii ajung pe Lun` cu naveta de bereCic` s\ntem pe urmele nem]ilor: acrescut consumul de bere laromåni. O asocia]ie a berarilor acalculat c`, dac` punem cap la capsticlele golite de ai no[tri, acoperimdistan]a p\n` la Lun` [i \napoi. O fibine, o fi r`u, nu [tim. Dar netemem c` or s` \nceap` romånii s`umple Luna de gr`tare [i Dacii din‘70, cu caset-ul la maximum! Iarcine ajunge primul o s` se filmezecu telefonul mobil \n timp ceroste[te celebra replic`: „B`iatu’!Una mic` pentru mine [i una, h\c,mare pentru omenire!“.
Neil Am Strung
22 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Reclame de ras
Ha! Ziari[tii de investiga]ie ai Academiei Ca-]avencu lovesc din nou! |n timp ce reporterii tele-viziunilor [i ziarelor, ba poate chiar [i ai radioului(nu [tim, c` n-ascult`m dec\t Guerrilla) se dau deceasul mor]ii s` transmit` (eventual \ngropa]i p\n`la br\u \n le[uri fumeg\nde de g`in`) despre fo-carele de aviar` care se apropie \ncet, dar sigur deCapital`, noi am descoperit c` puii kamikaze s\ntprintre noi, \n Bucure[ti, chiar \n ora[! Reporterii
no[tri, mai vigilen]i ca ai lor, le-au fotografiat chiarsediul central, dar central de tot. La arme, fra]i ca-pitali[ti! Pune]i m\na pe cu]ite, pe furculi]e, pe ro-tisoare [i frig`rui [i s` facem astfel \nc\t ora[ul s`r`m\n` doar cu ce \l f`cea faimos odinioar`: killerchicks (pentru domnu’ comandant de ]ar`: puicu]emortale).
Chick Guevara
S\nt c\]iva pui mor]i \n ora[, iubito!
|mmm, prezervative cu gust de banane, cu gustde c`p[uni, cu arom` de mango! Toate astea pot fini[te de-ale gurii foarte bune. Sta]i, pudicilor, nu v`oripila]i! Altceva voiam s` spun. Ia g\ndi]i-v`, din elese pot face compoturi, dulce]uri, peltele foarte bunela gust. {i iat`, o firm` produc`toare de sucuri chiara f`cut un cocktail de fructe din ele, dup` cum reiesedin etichet`. Din p`cate, n-au l`sat [i prezervativele\n suc, c` atunci era [i mai bun produsul: deveneasuc cu pulp` de prezervativ.
Suc my Drink
Bon appétit sexual!
„Noi [tim exact de c\te por-tocale e nevoie pentru a face unsuc delicios: dou` kilograme [ijum`tate pentru fiecare litrude suc Tymbark“. A[a zice recla-ma sucului meu preferat. Eu s\ntmare consumator de sucuri cuE-uri naturale, pe care mi le cum-p`r aproape \n fiecare zi. Acum,c\nd am aflat din reclama de laTV c` cic` `ia de la Tymbark arstoarce c\te 2,5 kg la fiecarelitru, m` g\ndesc s` nu mai cum-p`r. Am dou` motive. Primul ar fic` nu vreau s` pic de fraier: s`-mispune]i mie cu]u dac` vreun succu termen de garan]ie mai marede 48 de ore are \n el 100% por-tocale proaspete stoarse, a[acum ne arat` \n reclam`. Al doi-lea – nu ]in s` pun um`rul la fali-mentarea unei companii care d`60.000 de lei pe portocale plus cemai cost` \mbutelierea, ambala-jul, distribu]ia, promovarea etc.[i dup` aia \mi vinde mie suculf`r` s`-[i scoat` nici un profit,absolut \n pierdere, cu 30-40.000de lei.
Linking Tymbark
La pomul l`udat s` nu te duci cu sucul
condica de sugestii [i reclame
Scenariul galben ca un g`lbenu[...
Tat`, tu e[ti? Iar ai b`ut sau nu-]i mai ajungepensia, ha? P`i, de ce nu spui a[a? „Via]a zbuciu-mat`“ e cumva atunci c\nd m-a]i l`sat singuracas` [i m-am jucat eu cu chibriturile \n biblio-tec`? Sau c\nd ]i-am furat cheile de la ma[in` [iam parcat-o prin geam \n laboratorul de chimie?C` \n cazul `sta trebuie s`-mi dai [i mie jumate
pe post de 7 ani de [oim al patriei, 10 ani de pio-nier, comandant de deta[ament, 3 de utecism [i15 ani de [omaj.
Vi]a bate filmul
abera]ia de libertate
v-am print, vr`jitoarelor!
CLO{CACUPUII DE [aur
academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
23
Nasc [i la Petrila edili. {i,odat` n`scu]i, edilii Petrilei sesimt datori s` duc` faima ora[u-lui pe care-l edilesc \n cele 4 z`ri.|n cursul ultimului an, ei au reu-[it s` rezolve, pe banii municipa-lit`]ii, dou` din cele 4 z`ri: Bosnia(o destina]ie turistic` foarte fru-moas`, care poart` acela[i numecu porecla dat` celui mai s`raccartier din Petrila) [i Creta. Acuma venit r\ndul celei de-a 3-a z`ri:Egiptul. Vizita, rod al unui proiectde hot`r\re din 17 februarie, a \n-ceput pe 28 martie. Din calculeleestimate de direc]iunea economi-c` a prim`riei, cheltuiala depla-s`rii per fund de edil ([i vorbimde un total de 12 funduri) este de638 de euro [i 245 de dolari. Din
programul oferit de agen]ia de tu-rism SC Mondo Travel SRL Petri-la \n renumita sta]iune Hurgha-da, situat` pe malul M`rii Ro[ii,spicuim: „ziua a treia – mic dejun,\nt\lnire cu edilii locali pe tema«Modalit`]i de administra]ie a do-meniului public»; ziua a patra –mic dejun, deplasare cu autocarulla Luxor, schimb de experien]` petemele urm`toare: amenajarea depie]e [i oboare; construc]ii dru-muri [i poduri; ziua a cincea –mic dejun [i vizit` la Aswan; sedezbat probleme de urbanism [ialimentare cu ap`“. Mai r`m\n depierdut prin Egipt \nc` 5 zile, alo-cate pentru: timp liber, plaj`, vizi-t` la Piramide, Sfinx, Templul dinVale, Muzeul Egiptean, Colo[ii lui
Memnon, Templul lui Hatsepsut,Valea Regilor, Teba. Ei, [i acum,dup` ce v-a]i convins c` munici-palitatea din Petrila nu [ade depoman`, ci umbl` pe pomana bu-getului, s` urm`rim, \n premier`pe mapamond, c\teva secven]e dela deplasarea \n Creta:
1) Consilierul PRM Androna-che Emanoel, la conferin]a „S\nide cretan`, trecu]i, prezent [i vi-itor“, desf`[urat` pe o plaj` de la
Pasok;2) Consilierul PSD Cojocaru
Vasile, la conferin]a cu acela[inume, f`c\nd o fotografie de grup:el [i cu unul din cei doi s\ni pre-zen]i la dezbateri;
3) Consilierul PD ex-PSD Bal-can Marinela dezb`t\nd singur`dou`-trei probleme de umanism[i alimentare cu ap` \n valuri;
5) consilierul Gheorghi]` Iorga\n sala de for]` [i sentiment cuconsiliera Balcan Marinela;
6) un obiectiv cretan nimerit\nt\mpl`tor \n raza aparatului defotografiat ;
7) un alt obiectiv cretan nime-rit \nt\mpl`tor \n raza aparatuluide fotografiat, \mpreun` cu o anu-mit` parte a consilierului Cojo-caru Vasile.
Creta Garbo
Consilierii petrileni ard de grija aleg`torilor,pe plajele lumii
1
2
4
7
5
6
3
24 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Cornude umbr`
Libertatea presei \n Romånia,2005Agen]ia de Monitorizare a Presei – Academia Ca]avencu aprezentat public, la Centrul Cultural American, Raportul privindlibertatea presei din Romånia, a[a cum a fost ea \n anul 2005.Foarte concentrat, se poate spune c` Guvernul T`riceanu arenun]at explicit la politica de \nc`lecare a televiziunilor, prac-ticat` de Cabinetul N`stase; da, e bine c` nu \ncalec`, dar [auade ce n-o arunca-o, fratele meu? O lege nou` pentru Radioul [iTeleviziunea publice – o lege care s` reduc` riscurile reedit`riicontrolului politic al con]inutului editorial – a fost promis`, dar\nc` nu exist`. Deocamdat` n-a renun]at decåt la unul dintreinstrumentele de presiune politic`: publicitatea din bani publiciare reguli noi – transparen]a este mai mare, licita]iile suntobligatorii, criteriile oblig` la responsabilitate. Da, dar asta nu\nseamn` c` \n provincie procesul de berlusconizare nu con-tinu`; s-au schimbat oamenii, practicile mai pu]in. La BaiaMare, primarul liberal Anghel, aflat la al treilea mandat, acump`rat spa]iul editorial din care un ziarist \l h`r]uia ca s`-[ifac` propagand` pe bani publici \n exact acela[i interval orar.Vestea bun` este c` a dat peste un ziarist suficient de catår cas` nu se resemneze: Ro[iianu a cå[tigat contra lui Anghel primacondamnare pentru cenzur` din istoria Romåniei. Berlus-conizarea este un proces care continu` netulburat de vreo in-terven]ie legislativ` care s` previn` concentrarea excesiv` apropriet`]ii \n media [i conflictul de interese; s-a ob]inut unplus de transparen]` \n structura ac]ionariatelor din mass-media prin eforturile organiza]iilor neguvernamentale [i aleCNA; nu acela[i lucru se \ntåmpl` \n leg`tur` cu finan]areamass-media. S-a redus num`rul de violen]e fizice administrateziari[tilor, dar asta nu \nseamn` c` un ziarist n-a fost b`tut desuporterii unei echipe de fotbal sub ochii blajini ai poli]i[tilor.
P.S. Mul]umim Ambasadei SUA pentru sprijinul acordat progra-mului de monitorizare a libert`]ii de exprimare, freeex.
www.freeex.org
protec]ia preseiSpre deosebire de Agen]ia
Domeniilor Statului, unde era s`se fac` o crim` pentru p`m\nt, laDirec]ia General` a Finan]elorPublice Bucure[ti (DGFPB) e alt`r\nduial`: de o s`pt`m\n`, peholurile sale se face (la)crim`pentru cazierele fiscale. Aci o in-vestitoare cu ochii-n lacrimi, coloun sobor de avoca]i cu texte-ngu[`, dincolo tot felul de mana-geri gata s` \njunghie func]io-narii cu o sticl` frumos ambalat`.Pe to]i \i m\n`-n lupt` goana dup`cazierul fiscal, care, de[i dup`lege nu se poate elibera \n maipu]in de cinci zile, g`sea maimereu o porti]` prin care s` scape
mai repede – porti]` deschis`,se-n]elege, doar dup` ce se ungeabine balamaua. De c\teva zile,\ns`, cic` s-a schimbat \ncuie-toarea, de unde [i valul de lacrimide care ziceam la \nceput. Direc-torul executiv al direc]iei, Nico-lae Stoina, vrea ca toate caziereles` p`r`seasc` incinta \n termenlegal [i numai dup` ce le-a sem-nat el, cu m\na lui personal`. Nu[tim ce l-o fi apucat, dar probabilc` l-a inspirat sistemul de supra-veghere, ale c`rui camere de luatvederi ar`tau c` unele birouriprea deveniser` camere de dataten]ii.
Fiscalul Troian
Iat` c` Parlamentul Romåniei nueste at\t de incompetent pe c\t sespune la Etno TV sau la Telesport.C\teva cadre pe care eu le-am v`zut laAntena 1 (dar am \n]eles c` au fost [ipe alte sta]ii, poate chiar [i pe AnimalPlanet) demonstreaz` c` nu doar oa-menii, ci [i porcii din Senat [tiu s`m\ne porcii la jir. De[i \n sal` era ooarecare g`l`gie, iar doi colegi auvorbit la microfoane despre prostiiprecum dezvoltare, achizi]ii sau im-porcuri… scuze, importuri, AdrianP`unescu a reu[it s` doarm` bine-
mersi, de[i, la un moment dat, o m\-nu]` era s`-i amor]easc` [i a trebuits` efectueze c\teva mi[c`ri de deza-mor]ire. E clar acum c` oamenii, m`refer mai ales la cei care au cam uitatcumva Ferma animalelor, ar trebui s`aprecieze mai mult eforturile, res-pectiv sforrrrturile senatorilor, c` se-natorii trebuie s` primeasc` spor, res-pectiv sfor de stres [i c`, ce mai, obra-zul groh cu cheltuiala aleg`torului se]ine.
Pic [i Porc
P`unescu a visat Odihn` conduc`torului iubit!
Cum mai merge opera]iunea„cazier contra [pag`“
Jos discrimin`rile de teras`!La Observator am urm`rit un material despre un cet`]ean romån
urcat pe o copertin` din incinta Ambasadei Germaniei. Realizatoriirespectivului material au b`gat din burta lor cum c` omul era urcatpe „terasamentul“ cl`dirii. Dup` mintea lor, terasament \nseamn`orice are leg`tur` cu o teras`. O teras` ap`rea, ce-i drept, \n cadru,era sub copertin`, dar \n cazul `sta micii, mu[tarul, chiflele, sco-bitorile [i berile s\nt [i ele terasamente, nu? C` au leg`tur` [i maimare cu terasele. Terasament \nseamn` „lucrare const\nd dins`p`turi în p`m\nt, umpluturi etc., care se execut` în vederea rea-liz`rii unei c`i ferate, a unui dig, a unui canal etc.“. Cel pu]in a[a[tiam noi [i la fel [tia [i dic]ionarul, s`racu’.
Cip IE{AN
poli]ia presei
St`m de at\ta vreme aici, lapor]ile Orientului, de ce crede]i?Pentru c` nu ne deschide ni-meni! Din c\nd \n c\nd, mai s`-rim gardul ca s` le lu`m turcilorblugii Piramyd de pe s\rm`.Ceea ce este un bun exemplu desupravie]uire. Avem deci o pozi-]ie at\t de geostrategic` [i ni[tegarduri at\t de mici \mprejur, c`,practic, am putea supravie]uif`r` s` mai muncim. Din p`cate,nu ne prea putem ab]ine. {imuncim. Vom vedea ast`zi cumvom integra \n Occident acestdefect, al muncii \ndelung exer-sate la por]ile [i pe l\ng` gardulOrientului.
|n primul r\nd, va trebui s`integr`m cu cea mai mare efi-cien]` principiul sprijinirii decoada cazmalei. La cap`tul desus al cozii de cazma st` spriji-nit` a[a-numita materie cenu-[ie romåneasc` refuzat` la ex-port, recte acele min]i care n-auemigrat p\n` acum pentru sim-plul motiv c` meseria lor n-a fostcerut` peste hotar. Dar a venit,iat`, vremea s` export`m coadade cazma ca tehnologie de v\rf(de v\rful cozii). Cel mai binele-ar folosi nem]ilor de la Mer-cedes. ~stora oricum le fac ro-bo]ii toat` treaba, a[a c` o coad`de cazma bine plasat` \n sec]iade cercetare a fabricii Mercedesn-are cum s` strice. Cercet`torii
de la Mercedes ar putea s`-[isprijine barba \ntr-o coad` decazma romåneasc` [i s` cugetecu ajutorul ei, de exemplu, la noitehnologii. Numai s` nu le deaprin cap s` \ncorporeze coada decazma \n sistemul de alarm`, fi-indc` atunci toat` treaba s-ar\ntoarce \mpotriva noastr`, dar[i a spin`rilor noastre, exact caun bumerang. Ar fi chiar culmeaca, dup` ce at\ta amar de vremeam furat saci de ciment profi-t\nd de neaten]ia muncitorilorromåni sprijini]i \n cazmale, s`nu mai putem ciordi o oglind`de Mer]an tocmai din cauza teh-nologiilor romåne[ti de export.
Ar mai fi de integrat [i sa-lopeta cu buzunar special pen-tru semin]e. O alt` cucerire acercet`rii romåne[ti de atelier,salopeta cu buzunar special pen-tru semin]e ar putea fi folosit`cu succes \n Elve]ia, \n fabricilede ciocolat`, unde marmotelealea pare c` au intrat \ntr-o criz`de inspira]ie. Dup` ce mai \nt\iau masat v`cu]e [i apoi au nu-m`rat alunele pe calculator,marmotele nu prea mai au ni-mic de zis. O infuzie de know-hou romånesc este ceea ce letrebuie pentru a se relansa cunoi n`zb\tii \n industria publici-t`]ii. Mai precis, cu un nou spot:unul cu o marmot` care spargesemin]e [i scuip` cojile \n caza-
nul cu ciocolat`. La finalul cli-pului, apar doi b`ie]i [i scuip` lar\ndul lor cojile de semin]e pecare le g`sesc \n ciocolat`, iarunul dintre ei spune: „|]i daiseama, m\nca-]i-a[, le sparge pecalculator!“.
Ar mai fi de integrat mersul\n [lapi la \ntreprindere, celebra]eav` cu prelungire de munci-tor, gaura \n gardul fabricii etc.,etc. Dar treptat, ca s` nu-i [o-
c`m chiar at\t de tare pe eu-ropenii `[tia, care au reu[it s`construiasc` at\tea catedraledoar pentru c` muncitorii lorn-au dispus de faimoasa roab`romåneasc` de c`rat acas`. S` fidispus de a[a ceva, catedralelear fi r`mas f`r` turle; \n schimb,zidarii lor ar fi avut pe veceuriledin cur]i tabl` de cea mai bun`calitate, iar pe noptiere, sculp-turile lui Michelangelo.
popoareledenigratoare
25academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Amintiri din carantin`Copilul meu, de cinci ani, a \nv`]at s`pt`m\na trecut`, la Spitalul de copii„Grigore Alexandrescu“, un nou cuv\nt: „carantin`“. „Carantin` \nseamn`atunci c\nd nu e voie ca p`rin]ii s` intre \n spital ca s`-[i vad` copiii interna]i.C` p`rin]ii aduc grip` pe pantofi. Nenea care vinde ziare [i \nc` un nene, cu unaparat de fotografiat la g\t, care face poze copiilor dac` ei \i dau bani (25.000de lei), au voie s` intre. Cei doi neni n-au copii interna]i, dar au voie s` intre \nspital. Da, au voie, nu te mint! Ei nu aduc grip` pe pantofi. A[a zice doamnaansistent` care \i las` s` intre pe nenea cu ziare [i pe nenea cu aparat. Doam-na ansistent` seam`n` cu vulpea \mp`iat` cu care m-am pozat eu la Bu[teni,dar e un pic mai ur\t` ca vulpea.“ Copilul meu a plecat sup`rat din spital. Nu fi-indc` tat`l lui n-a putut s` intre s`-l vad`, pe motive de carantin`. Nici fiindc`v\nz`torul de ziare [i fotograful de spital (foarte inspirat` idee, s` le faci copiilorfotografii \n timp ce zac la pat, s` ]in` minte toat` via]a suferin]a prin care autrecut) aveau voie s` intre. Ci fiindc` doamna „ansistent` cu chip de vulpe“ n-avrut s` fac` poze cu el. Rog pe aceast` cale conducerea Spitalului „GrigoreAlexandrescu“ s` oblige cadrele medicale s` se pozeze cu copiii interna]i, dac`tot s\nt jivine, mai ceva dec\t cele din pove[ti.
Alexandru C~UTI{
Ilie S\rbu ridic` oul amenin]`torE vremea [edin]elor ce mor, mor \n gr`dini [i mor \n limuzine, [i-au fost c\ndvade via]` politic` pline, dar s` nu exager`m. |ntr-o [edin]` a PSD, vicepre[edin-tele Ilie S\rbu, tat`l biologic [i politic al Dacianei, a cam spumegat la gur`\mpotriva lui Antonie Iorgovan, un senator at\t de simplu, dup` vorb`, dup`prost. Pe un ton ridicat, S\rbu a cerut satisfac]ie pentru insulta de a fi inclus dec`tre Iorgovan \n cercul de prieteni cu apuc`turi inverse ai lui Adrian N`stase.„Adic`, am ajuns [i homosexual?!“, s-a \ntrebar erotic, pardon, retoric, IlieS\rbu, continu\nd, pe acela[i ton: „Dac` nu-i face]i nimic, m` duc, \l iau de p`r[i \l bat \n plenul Senatului!“. S` mai zic` cineva c` Ilie S\rbu nu (mai) are ou`!
Ou, via]a mea!
intr`m \n UE. Cum ie[im?
La Viena, proprietarii de c\ini trebuie s`-[i ia un fel de carnet de condu-cere a c\inelui. Acesta se ob]ine \n urma unui examen efectiv, \n careproprietarul trebuie s` dovedeasc` calit`]i de conducere a c\inelui prinora[. Cic` cele mai grele probe de la examenul `sta de [ofer de c\ine s\ntdefecarea din lateral [i defecarea \n ramp`!
l O foarte util` [i binevenit`rubric` ]ine dl Alex. {tef`nescu\n Ziarul de duminic` (suplimentcultural al Ziarului financiar).Rubrica se cheam` „Pe al`turi“[i \n ea s\nt puse la col] produc-]iile unor grafomani cu aere descriitori. Numai c`, din c\nd \nc\nd, dl Alex. {tef`nescu \ncurc`borcanele. Astfel, \n nr. 10 al Zia-rului este pus pe coji de nuc`Laszlo Alexandru, autorul unuivolum de polemici, Toate p\nzelesus! Iat` ce scrie dl Alex. {tef`-nescu: „Mahalagioaicele, cel pu-]in, se ceart` \ntre ele \n timp ceLaszlo Alexandru jigne[te dinsenin oameni de valoare... Dinpunctul de vedere al polemistu-lui, G. C`linescu a slujit cu fer-voare comunismul...“. Dl Alex.{tef`nescu pare s` nu [tie sause preface c` nu [tie c` G. C`li-nescu a f`cut tot ce a putut, \nscris, pentru a intra \n gra]iilecomuni[tilor, viitorii st`p\ni ai
Romåniei. |nc` din 1946, ziarulDreptatea le atrage cititoriloraten]ia asupra lui G. C`linescu:„Trebuie s` m`rturisim c`, dup`acapararea puterii de c`tre co-muni[ti, am fost curio[i s` ve-dem care personalit`]i culturalevor fi anexate partidului (...) A[acum seniorii medievali aveau c\-te un trubadur \n personalul cas-nic, B.P.D. (Blocul Partidelor De-mocrate, bloc controlat de comu-ni[ti, n.m.) are pe dl C`linescu...Unele defecte trag \n reputa]iemai r`u dec\t calit`]ile. {i e trist,d-le C`linescu, pentru cultura ro-mån` [i pentru reputa]ia dum-neavoastr`!“. l Este adev`rat\ns` c`, \ncep\nd din 1947, C`li-nescu a fost atacat \n presa co-munist`, acuzat fiind de idealism[i estetism. La aceste acuze, C`li-nescu a r`spuns cu [i mai mult`obedien]`. |n 1949, \n urma uneic`l`torii \n URSS, a publicat volu-mul Kiev, Moscova, Leningrad, vo-
lum \n care laud`, printre altele,colhozurile... l Nu vreau s` secread` c` ap`r\ndu-l pe dl LaszloAlexandru pun la \ndoial` operalui C`linescu, cea scris` \naintede convertire. Din fericire, dis-tinc]ia \ntre etic [i estetic esteun loc comun, bine b`t`torit demul]i predecesori ai dlui Alex.{tef`nescu, precum BertrandRussell, care-[i permite s`-l con-trazic`: „Pentru un om este o ca-litate s` fie un mare poet, saucompozitor, sau pictor, dar nueste o calitate moral`... Calit`]ilemorale au de-a face doar cu actede voin]`, adic` cu alegeri co-recte \ntre moduri de ac]iuneposibile. (...) |n acest fel un nu-m`r de calit`]i de mare \nsemn`-tate social` (scrierea unei c`r]iexcep]ionale, de exemplu, n.m.)s\nt eliminate din sfera eticii“(Istoria filosofiei occidentale, Ed.Humanitas). Dar aceast` dife-ren]` e poate o chestiune preasubtil` pentru dl Alex. {tef`nes-cu. ({t. A.)
l Valuri mici [i mijlocii pe laAcademia Român`. În mod sur-prinz`tor, Nicolae Manolescu nu
a fost confirmat ca membru plin.Las’ c` e plin F`nu[ Neagu, ceeace, la o eventual` sec]ie oenolo-gie, subsec]ia [pri], chiar s-ar jus-tifica. Dar F`nu[ e la literatur`,al`turi de Buzura, tot membruplin. Lipsesc din Academia Româ-n` profesori universitari cu cari-ere în str`in`tate. Dar cum s`-iadmit` Eugen Simion al`turi deel pe Matei C`linescu, Sorin Ale-xandrescu, Virgil Nemoianu? S`înceap` lumea s`-i compare?!Dar de ce nu ar fi membru IonVianu sau Vladimir Tism`neanu?P`i, pentru c` e Dan Berindei [ial]ii ca el! N-ai servit regimul co-munist, e greu de intrat în lumeanemuritorilor români. Dar nufoarte greu, ca dovad`, Sorin Du-mitrescu, pictorul, a fost admisca membru corespondent. Dac`îmi amintesc bine, nu prea i-ammai auzit vocea civic` în ultimultimp, a[a c` se mai explic` in-trarea. Îndelunga r`bdare [i vicle-nia [arpelui (recomandate de Bi-blie) ajut`, uneori. Am s`-i re-amintesc plasticianului o maiveche porunc`: „S` nu-]i faciJeep cioplit!“. (I. M.)
26 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
coana mi]abeletrista
Sf\r[itul lumii e din ce \n ce mai aproape, iar noi citim texte de umor.Sf\r[itu’ lumii, mai las`-ne un r`gaz, s` citim [i acest text. Te rug`mnoi frumos. Mersi, e[ti amabil. Urmeaz` poate ultima [ans` s` citi]iJurnalul lui Tetelu vii.
Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea
Cum s`-]i dai \n eticshow biz da’ cul]i
A ap`rut recent, la EdituraCartea Româneasc`, piesa AlineiMungiu-Pippidi, Evangheli[tii,pies` care, dup` punerea ei înscen` la teatrul „Ateneu“ din Ia[i,a stîrnit multe reac]ii pro [i con-tra. Piesa a fost acuzat` de blas-femie de c`tre Patriarhul Teoctist[i de Ioan Robu, Arhiepiscop Mi-tropolit romano-catolic. Cum pu-]ini [tiu subiectul acestei piese, os`-mi permit s` vi-l povestesc: \ndeceniul [apte d.Hr., la o Acade-mie falimentar` din Antiohia, con-dus` de sofistul Cherintos, sose[teun str`in care se recomand` a fiPavel din Taurus. Acesta îi propu-ne lui Cherintos s`-i pl`teasc` omare sum` de bani pentru a scrieîn patru variante o biografie. Che-rintos accept` [i, ajutat de unpersonaj care îl înso]e[te pe Pa-vel, Povestitorul, î[i pune ceipatru elevi, Matei, Luca, Marcu [iIoan, la munc`. Pe parcursul pie-sei se dovede[te c` povestitoruleste, de fapt, Iisus, care n-a fostr`stignit, în locul lui fiind omorîtBaraba. Nefiind omorît, Iisus n-aputut s` învie [i apoi s` se înal]ela cer. În final, Pavel îi omoar` peto]i, mai pu]in pe Cherintos, care
se sinucide. Iisus, înjunghiat dePavel pentru c` nu mai voia s`participe la falsificarea adev`-rului, învie. Am uitat s` spun c`Iisus face amor cu singurul per-sonaj feminin al piesei, Elena, ofost` prostituat`, amanta sofis-tului. Dup` cum se vede, subiec-tul este destul de fumat, punereala îndoial` a Evangheliilor cano-nice întîmplîndu-se chiar în peri-oada cre[tinismului timpuriu, da-c` e s` ne gîndim m`car la Evan-ghelia lui Toma. De obicei, în tea-trul modern e nevoie de mai mul-t` inteligen]` decît de talent [icum la Alina Mungiu-Pippidi in-teligen]a d` pe afar`, ea reu[e[teo construc]ie coerent`, cu repliciviabile, care din cînd în cînd au [iumor. Din p`cate, tipul acesta desubiect poart` s`mîn]a scandalu-lui în el, a[a c` este de b`nuit c`autoarea a mizat pe faptul c` în-tr-o zi aceast` s`mîn]` se va trans-forma într-o plant` viguroas`,ceea ce s-a [i întîmplat.
{tefan AGOPIAN
Evanghelia dup` Alina
Nu [tiam nimic despre IoanIacob, am fost avertizat de {tefanAgopian c` e vorba de un pictorromân format în Germania, unde[i locuie[te, de altfel. Plecat de tî-n`r, a studiat artele plastice laAcademia de Art` din Düsseldorf,dup` care s-a impus ca pictor ger-man. E la prima sa expozi]ie înRomânia, la Galeria Curtea Veche(deasupra acestei galerii, fost`anticariat, în cîteva c`m`ru]e sor-dide, a început aventura numit`
Academia Ca]avencu). De la bunînceput trebuie spus c` am avuto surpriz` foarte pl`cut`, pestenivelul meu de a[teptare. Ioan Ia-cob este un pictor deplin, c`ut`rilesale nu se mai raporteaz` la for-mule plastice, aici e bine a[ezat,puternic, st`pîn pe toate instru-mentele plastice. „Vopse[te nem-]e[te“ este o formul` care i se po-trive[te, dac` o golim de rostul eicomercial. Toate lucr`rile din a-ceast` expozi]ie, fie c` s\nt de
mari sau mici dimensiuni, poart`semnele valorilor a[ezate. Artis-tul mediteaz` asupra lumii pecare o prive[te, o descompune [io recompune plastic, îi [tergecontururile sigure [i ne las`-nnesiguran]a marginii de culoare.Dac` ar fi s`-l asem`n cu o direc-]ie din pictura româneasc`, debun` seam` c` el se înrude[te cuHoria Bernea [i cu {coala de laPoiana M`rului, o înrudire sub-teran`, în modul de a decupa [i aprelucra imaginea, într-un pro-ces de medita]ie. Mai e ceva caresurprinde la Ioan Iacob, dincolo
de cromatica stenic`, puternic`:absen]a oric`rei [ov`ieli. Precizia(nem]easc`) este vizibil` chiar [iacolo unde se ascunde în aparen-ta imprecizie a vibra]iei de culoa-re. M` bucur c`, la atî]ia arti[ticare pleac`, mai s\nt unii care [ivin.
Ioan T. MORAR
* Ioan Iacob, pictur`, GaleriaCurtea Veche, Bucure[ti.
Un artist care s-a g`sit în Germania
S\mb`ta trecut` am f`cutce-am f`cut [i i-am convins pe aimei s` mearg` cu mine [i cu prie-tena mea la film, la Mall. M-a pusnaiba [i, \n loc s` aleg un Panteraroz, un Ice Age 2 sau, eventual,Povestea lui Johnny Cash, ammers pe m\na lui Gorzo (Dilemaveche, ultimul num`r), care zicec` München-ul lui Spielberg [iConstant Gardner ar fi mici copiipe l\ng` scenariul [i complexi-tatea Syrianei*. Perfect! Numaic` acum ar trebui s`-l pun peGorzo s` le explice filmul [ip`rin]ilor mei. M-a pufnit r\sul lacas` c\nd b`iatul de la ghi[eune-a \ntrebat dac` vrem card defidelitate. M` la[i?!… P`i, tai-c`-meu n-a mai fost la cinema-tograf de la Piedone \n Egipt [iImperiul contraatac`, iar mai-c`-mea are deja dou` carduri defidelitate: unul la Secretul Mariei[i altul la Surprize, surprize, \nfiecare s\mb`t` pe TVR 1.
A[ putea s` spun c` Syriana eun film, a[a cum scrie prin set`-rile de la calculator, „for advancedusers“. E filmat \n vreo cin[pemii de locuri din SUA [i OrientulMijlociu, vorbit \n trei limbi str`-ine, din care dou` dialecte arabe,[i are cel pu]in cinci-[ase planuridistincte care se \ntrep`trund a-
bia \n ultimul sfert de or`. Cum s`te mai miri dac`, pentru un ochimai pu]in avizat, filmul nu se re-duce la „Pfuuui, uite o Dacie 1300pe str`zile din Teheran!“ sau„Cum \l cheam` pe actorul `s-ta… M`i, ce lapsus! Zi s`-i zic…~la care a jucat \n… cum \i zi-ce… Dom’le, ce a mai \mb`tr\-nit!“? Ba da, tat`, a[a e. Tipul echiar Cristopher Plummer, careacum are fix 75 de ani. {i da, aiaera Dacie 1300 din lotul de ma-[ini exportat de Ceau[escu prinanii ’80 \n ]ara nevecin`, darpe-atunci foarte prieten`, Iran.|n rest, avem politic` la greu,corup]ie la nivel \nalt, petrol,terorism, spionaj, Jihad, CIA, lan-satoare de rachete [i un Clooneyrotofei [i cu barb`, care seam`n`izbitor de mult cu Dinu Patriciu.Las’ c` s`pt`m\na viitoare [tiu lace \i duc pe ai mei: vine Basic In-stinct 2!
Daniel GOACE
* Syriana, thriller, SUA, 2005.Regia: Stephen Gaghan.Cu: George Clooney, MattDamon, Cristopher Plummer.
Syriana are merecinem-a p\r\t
rebelle arte
P`i, ce v` ziser`m? |ntreagasuflare fotbalist` g\f\ie \n spasmulistoricului sfert european Rapid-Steaua [i, din neant, ]u[ti, r`sartot c\inii ro[ii de la Dinamo. Nuc-ar fi echipa tot lider \n continua-re, dup` ce a c\[tigat – cam dis-cutabil, zicem noi – \n ultima de-plasare. Astea s\nt, ca s` zicem a[a,detalii de parcurs. Altceva e mai ha-ios. De[i dubla man[` romåneas-c` din Cupa UEFA ar trebui s` fieun fel de s`rb`toare a prim`veriide la Bucure[ti, ei bine, Dinamoe-n toate, \n cele ce s\nt, \n pum-nii ce-]i las` lentilele-n soare. Stai[i te g\nde[ti c`, \n recenta rund`,asta de la Constan]a, nu s-a b`tutFarul cu Dinamo. Ci Dinamo totcu Dinamo, adic` Jandarmeria cugaleria Ministerului de Interne.A[a cum s-a v`zut in extenso petoate posturile, a ie[it un specta-col pe cinste, o produc]ie horror detoat` frumuse]ea: gabori mardi]icu be]ele de la steaguri, ultra[i cuf`]`ul \nvine]it [i c`r`bu[i la bot,iar \n final o emo]ionant` scen`de reconciliere concentra]ionar`,\n care trupe]i pizdo[i f`ceau peranger[ii americani, \n timp cefanii t`v`li]i \n ]`r\n` ar`tau caar`be]ii de]inu]i la Guantanamosau Abu Ghraib. La fel de haios e[i c` respectivii turbulen]i, specie
mutant` a Evului Media, abia a[-teptau s` apar` la televizor, s` sevad` cum dau pe sticl`. Pileala od`duser` pe g\t mai devreme, di-rect din pet-uri. {i, ca de obicei \nsitua]ii de genul acesta, fac]iunilebeligerante se \nvinuiesc reciproc,\ntruc\t nu se mai [tie, nene, deunde a \nceput exact iure[ul, cinea aruncat primul cu piatra [i carea pus mai \nt\i m\na pe pulan. Su-porterii au \ntrecut clar m`sura(huo, lighioanelor!), da’ [i jandar-mii au lucrat cu jum`t`]i de m`-sur` (ru[ine, ru[ine, ru[ine s` v`fie!), fiind evident mai \ng`duitoricu const`n]enii dec\t cu bucure[-tenii. {i tot ca de obicei, unii seconsoleaz` cu argumente false:bine baremi c` n-au murit oa-meni… Fi]i pe pace! Dac` treabamerge tot a[a, or s` moar`! Dinh`]i[ul de justific`ri ale a[a-zi[ilorultras (brute, mai pe romåne[te)rezult` o chestie care ne prive[tepe to]i, la nivel de societate: mo[u-le, e bune [i regulile, da’ mai alespentru al]ii! Astfel, se tot semnea-z` protocoale \ntre Jandarmerie [iGalerie, pentru ca, \ntr-un abruptfinal, nimeni s` nu le mai respec-te. Sub aceste contondente aus-picii, fotbalul romånesc \nt\mpin`cel mai important episod inter-na]ional din ultimii ani. Suporteriilu’ Dinamo au dat un semnal \ncompeti]ia intern`. Fie ca ia de laRapid [i Steaua s` ne consacrepretutindeni \n Europa! {i, dac`nu se las` cu fotbal, m`car s` ias`cu b`taie, s` ne pomeneasc` \ntregcontinentul, c` ne-a cam uitat dela mineriade \ncoace! Gre[im cuceva, stima]i cititori? B`, poatevre]i un cap \n gur`!
Viorel MO}OC
cartona[ul ro[ucu tricolor
27academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Nu te sup`ra,bate!
mazeta sporturilor
Suporter dinamovist care nu ]ine cu tot dinadinsul de scaun, ci-l arunc` direct \n capul jandarmilor
l Emil Gr`dinescu, Radu Naum[i Cosmin Cernat au statut devedet` TVR, ceea ce ar însemnaun fel de exclusivitate a postuluiasupra comentatorilor sportividistin[i cu un spor baban lasalariu. Bogdan Cosmescu,Drago[ Bocanaciu, SorinHobana, Narcis {elaru, tot de laSportul televiziunii publice, nuau statut de vedet`. {ti]i ce au,îns`, în comun, [i unii, [i al]ii?Faptul c` li se permite s`comenteze la Eurosport, pe bani,desigur. Numai c` aceast`permisiune se opre[te laredactori, operatorilor fiindu-leinterzis ca, în timpul liber, s`munceasc` la o transmisie sau lao filmare pentru alte televiziuni,inclusiv Eurosport.
Eva Hen]igova
pozi]ie de moftsaid
b \ r f e d i n s p o r t
C\t a fost Dinamo-Farul? Nu [tiu,frate, ce m`-ntrebi pe mine? Io am fost s` m`
bat cu jandarmii! Sincer, mie nici nu-mi place fotbalul,nu-i \n]eleg pe-`ia care fac a[a o pasiune din 22 de
analfabe]i care plimb` 25 de minute o minge peteren, p\n` ne evacueaz` pe noi...
28 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
dubios democra]ia trecea
Mircea Geoan`, acest MMStoica al PSD-ului... ni se parea[a de bun` gluma, c` ne-amopri aici, dar trebuie s` maiscriem ceva, s` nu fie spa]iul golcu o singur` glum`. Ca o glum`e [i tot ce zice Geoan`, c\nd seumfl` ca un Donald R`]oiu’ dinplastic [i, cu o voce de bibilic`,anun]` c` nu va mai tolera... ha,ha, ha, de ce nu merge Geoan`la gr`dini]`, s` se r`steasc` lacopii? Poate l-ar crede mai mult.S`racu’ PSD: a r`mas s` fie con-dus de un pu[tiulic`, s` nu piceputerea iar la un mo[ulic`. Oconstatare grav`: PSD n-areclas` de mijloc. Ca v\rst`. Destulde nasol. Adic` au numai miliar-dari, ori foarte b`tr\ni, ori foartepuberi. Pe m\na cui va intra par-tidul? Mai bine s-ar face un felde concurs ca la Eurovision, \ncare s` aleag` poporul, c` [i a[ase d` PSD-ul partid al m\rlanu-lui. Adic` s` se adune Mitrea,Ponta, Geoan`, Iliescu [i ceilal]imari lideri ai fostului partid. De
guvern`m\nt. A[a, [i apoi s` \n-ceap` s` danseze, ca s` mo-tiveze publicul s` voteze cine s`fie liderul! Adic`, s` fie ca laCiao, Darwin! Geoan` s` scoat`[erpi cu m\na goal` dintr-o oli]`,Mitrea s` interpreteze o manea\n duet cu Carmen {erban, Pon-ta s` patineze cu bocanci de as-faltator pe o p\rtie cu unt, \nfine, tot circul ca s` atrag` popu-la]ia s` voteze pe CEL MAI BUN.Pe cel mai bun la gargar`, lam\ncat crocodili cu mu[tar –`sta ar fi cel mai bun de pre[e-dinte \n partidul social-demo-crat. C`, oricum, cea mai se-rioas` chestie \n PSD e musta]aaia de gabor cu p`l`rie a lui Mi-trea. {i mai uite o propunere.Noua conducere a partidului s`fie aleas` festiv \n cadrul unuiRevelion Vanghelie, peste o lu-n`-dou`, \n aprilie sau mai. Mic,sarmale, Gheorghe Gheorghiu [isocial-democra]ie, iat` re]etapentru un partid care vrea s`preia puterea de la popor! ý
Fanii echipelor de fotbal se batmai nou pe stadioane ca Ahilecu Hector, Troilus cu Cresida,Kant cu Laplace, Bumbe[ti cuLivezeni, ca Alecu Chitaru cu[eful de la Agen]ia DomeniilorStatului. Mai mult, s-a ajuns laabera]ia ca meciul s` se joace\n tribune, pe spectatori nemai-interes\ndu-i ce se \nt\mpl` peteren, ci numai rezultatul me-ciului lor cu jandarmii. Astfel, artrebui lansat un nou campionat,pe gustul b`t`u[ilor din cauzac`rora nu mai po]i s` te duci laun meci dup` ce ie[i de la Bi-blioteca Central` Universitar`:FC (Fotbal cu Cafteal`) Galerialu’ Dinamo cu FC JandarmiiConstan]a, FC Galeria lu’ Steauacu FC Galeria lu’ Rapid. S` fiecalific`ri, cupe [i campionate deb`taie, ca s` nu mai fie \ncurca-t` lumea care vine la stadionpentru fotbal [i nu pentru b`-taie. P`i, s` se bat` galeriile cuo or` \nainte, s`-[i scoat` ochii[i s` se taie cu s`biile, dup` ca-re, satisf`cu]i c` au r`mas f`r`o m\n` [i un picior, s` se careacas` – abia apoi put\nd s` \n-ceap` [i meciul, pentru supor-terii de fotbal.
Cronic` a lu’ {tefan a Petrei
De cånd a \nceput r`fuiala dintreB`sescu [i Patriciu, scuze, T`ri-ceanu, s-a lansat o mod` a parti-zanatelor. Cum te-ntorci [i cumte-nvår]i, dai fie de \nver[una]iacuzatori ai dictatorului B`sescu,fie de sus]in`tori ai lupt`toruluianticorup]ie B`sescu. |n ce m`prive[te, pån` s` apuc s` optezpentru vreuna dintre paradigme,m-am trezit \mpins \n prima ca-tegorie chiar de jupånul \n ces-tiune. Eram, car’ va s` zic`, partea unui grup de pres` manipulatde un grup de interese de natur`patrician`, drept care am fostsupus controlului la conturi caun sp`l`tor de bani de rånd.Asta dup` ce \n Academia Ca]a-vencu s-a scris despre ElenaUdrea c` ar fi practicat traficul deinfluen]` \n favoarea Coco[eluluidånsei. Ei bine, uite c` n-am s`accept aceast` \nregimentare [i
am s`-mi respect dreptul la op]iunecontra naturii: \n ciuda prezum]iilorpreziden]iale, eu nu m` pot pozi]io-na, ca ziarist, la nivelul meschin alpropriilor mele interese. Pot faceabstrac]ie de ele \n favoarea citi-torului, a[a cum pre[edintele nureu[e[te, \n favoarea aleg`torilor.A[a se face c`, iat`, am libertatea s`descop`r nu nuan]e ale conflictuluiB`sescu-T`riceanu, ci mult mai in-time \nc`ier`ri ale lui B`sescu cusine \nsu[i. Imaginea acestui conflictinterior mi-a fost revelat` de ati-tudinea pre[edintelui fa]` de dou`probleme fierbin]i pentru noi: co-rup]ia [i securitatea. Corup]ia ([i,implicit, reforma Justi]iei) a fost ata-cat` mai ferm decåt de orice prede-cesor. Iar cånd spun predecesor, num` pot gåndi decåt la Emil Constan-tinescu, pentru c` ceilal]i – Iliescu [iN`stase – n-au f`cut decåt s` cree-ze problema. Deci, fa]` de Emil,
oricåt i-ar enerva pe amåndoi com-para]ia, Traian a fost infinit mai ho-t`råt. El a \nceput prin a crea obre[` f`r` precedent \n istoria re-cent`: a numit un ministru al Jus-ti]iei care nu avea dependen]e fa]`de nici un partid. Deci nici fa]` devreun sponsor. Cu alte cuvinte, Mo-nica Macovei a primit mån` liber`s` rezolve cea mai dur` problem` aRomåniei – impunitatea marilorcorup]i. {i Monica a f`cut ceea ce acrezut ea c` e mai bine, \n condi]iile\n care Uniunea European` urladup` cåteva dosare de pe[ti mari,iar poporul gemea de s`r`cie laumbra unei bande de lichele nunumai corupte, ci [i arogante [i cumulte case. Copilul reformei Maco-vei este DNA-ul, o institu]ie f`r`Dumnezeu, care a \nceput s` lu-creze \mpotriva cutumelor auto-htone, adic` f`r` filtrul politic. Dreptcare a [i declan[at furia celor viza]i,
imunii din Parlament. |n acela[itimp, B`sescu a fost provocat, \ndiferite situa]ii, s` se pronun]e \nproblema fostei Securit`]i. O prim`dat`, \n campania electoral`, \naintede a fi fost ales. Atunci a promis c`dosarele Securit`]ii vor fi deschise.Dup` ce s-a \nc`l]at cu boto[eii depre[edinte, [i-a pierdut elanul. Afost, de exemplu, de acord cuTimofte [i Oni[oru – care, \n calitatede director CNSAS, s-a dovedit a fiactual colaborator al fostei Securit`]iCNSAS – ca SRI-ul s` predea doar oparte (8 kilometri de arhiv` din to-talul de 12) dintre dosare. Mai apoin-a protestat cånd Timofte [iOni[oru au mimat selec]ia restuluide dosare. Acum, l-a propus dinpartea Cotroceniului, ca membruCNSAS, pe Drago[ Petrescu, istoricreclamat de colegii din InstitutulRomån de Istorie Recent` c` ar fiboicotat demascarea ofi]erilor de
Securitate. Aici se cuvine s`facem o precizare. Corup]ia, \nRomånia, s-a n`scut [i dezvoltatpe cernoziomul rela]iilor fo[tilorofi]eri de Securitate [i nomencla-turi[ti. Cel mai bun argumentpentru aceast` teorie este topulcelor 300 de oameni boga]i, \ntrecare doar cå]iva n-au avut rapor-turi de serviciu cu fosta Securi-tate. Or, cånd pe de o parte atacicorup]ia pe bune cu reforma Ma-covei [i cu procurorul Morar, iarpe de alt` parte boicotezi decon-spirarea re]elelor de corup]i,l`såndu-l pe Timofte \n func]iesau promovåndu-l pe Drago[ Pe-trescu \n CNSAS, ceva nu e \nregul` cu bibilica pre[edintelui.Singura ipotez` viabil` ar r`månec` B`sescu este mai pu]in coruptdecåt e securist.
Mircea TOMA
contraeditorialB`sescu \l va da \n gåt pe B`sescu– indexul altor evenimente –
Furt cu gust tamarUn pu[ti de 18 ani din Arad [i-a je-fuit propria m`tu[`, fur\ndu-i biju-teriile. Presa a speculat c` adoles-centul s-a inspirat din cazul m`tu[iiTamara, \ns` nu e chiar a[a. Dac`N`stase ar fi furat bijuteriile m`tu[iisale, nu le-ar fi v\ndut direct, le-ar fipurtat un pic \nainte.
C`pitan la 15 ani \nchisoareUn c`pitan romån, g`sit b`ut la bor-dul navei sale, a fost condamnat la\nchisoare de autorit`]ile britanicedup` ce nava pe care o pilota ae[uat \n Canalul M\necii. Dar ce-auavut englezii cu bietul om? A ador-mit la timon` [i a e[uat pe con-trasens? Ce mi se mai pare intere-sant aici e c`, la viteza cu care mergvapoarele, dac` ar exista emisiuneaReflec]ii maritime, nimeni n-ar puteas` spun` „Unde v` gr`bea]i, dom-nule c`pitan?“.
Unde nu-i captur`,vai de picioarePe aeroportul din Timi[oara a fostf`cut` o captur` de un kilogram decocain`, ascuns de ni[te cet`]enichilieni \n 15 crose de golf. P`i, cums` nu fie suspec]i ni[te chilieni cucrose de golf? Ce s` fac` chilienii cucrose? Dac` aveau ni[te p`s`riflamingo \mp`iate cu care spuneauc` joac` golf, erau mai credibili.
6 Bufeet underSenatorii \[i vor amenaja un bufet la9 metri sub p`m\nt, la serviciu, undes` m`n\nce. Deci senatorii no[tri au\nceput s` m`n\nce sub p`m\nt. Dinpunctul `sta de vedere seam`n` cuni[te r\me, cu diferen]a c` r\meles\nt mai curate [i nu au ochi pentruma[ini scumpe.
Discurs la seralUn elev din Bac`u care s-a clasat pelocul doi \n clasamentul na]ional alunui concurs interna]ional de limbaenglez` a fost invitat la PalatulBuckingham s` ]in` un discurs \nlimba englez`, \ns` statul nu vrea s`\i pl`teasc` deplasarea. P`i, normalc` nu vrea. Dac` discursul copiluluicon]inea informa]ii despre rolulstrategic, geopolitic al Romåniei,evolu]ia ultimelor eforturi anti-corup]ie [i Axa Washington-Londra-Bucure[ti, i-ar fi pl`tit [i diurn`, [iconsilier`, chiar dac` nu [tia preabine engleza.
Ciuperci combustibilePrahoveanul Iustin Capra a inventato ma[in` care consum` \n mediecam un litru de combustibil la sutade kilometri. Felicit`m eforturile pra-hoveanului, dar, din p`cate, se [tiec` ma[ina ideal` pentru romåni nu eaia care consum`, ci aia care pro-duce, fur` sau car` combustibil.
Cronicarul Grigore dup` Ureche
Avem o ]ar`. Cum proced`m?
ý Românii au trecut oficialla ora de var`. A]i auzit, dom’manager general? E deja var`!Deci, putem s` cerem s` ni sedea concediu de var`. Eu vreaus`-mi iau acum dou` s`pt`m\nis` m` duc la munte unde, dac`am noroc, mai prind pu]in` z`-pad`… Dup` aia vine Pa[tele,deci c\teva zile o s` merg la]ar`… Imediat e 1 Mai, deci iar
liber – merg la Vama Veche. {idup` aceea vine luna iulie, c\ndtot angajatul trebuie s` aib`concediu s` mearg` la mare.
ý Antonie Iorgovan a fostexclus din PSD filiala Cara[-Se-verin din cauza unor declara]iideplasate pe care le-a f`cut \nultima perioad`. Dac` ]inemcont c` d\nsului i se mai spune[i „tat`l ho]ilor“, atunci ne este
team` ca, dup` acest divor], Ior-govan nu cumva s` fie obligats` pl`teasc` pensie alimentar`PSD-ului care, a[a cum se [tie,este mama lor.
Str`buna Vestire
Ve[ti bune
Ora de iarn` nu-i ca ora de var`
{tii de ce pl\nge Chitaaaaruuu...S`pt`m\na romånilor
V`z\nd c` Gigi Becali s-a descurcat bine-mersicu terenurile de la Armat`, Alecu Chitaru a vrut s` dea [i el o ]eap` statului. {i atunci l-a \njunghiat pe directorul Agen]iei Domeniilor Statului.