KEN JENNINGS MNTOL@GNA GREACX ILUSTRATII DE }IIXE LOWERY TRADUCERE DIN ENGLEZA DE ALINA POPESCU re A[qUR
KEN JENNINGS
MNTOL@GNA GREACX
ILUSTRATII DE }IIXE LOWERY
TRADUCERE DIN ENGLEZA DE ALINA POPESCU
re
A[qUR
INIRODU[[8,[
Buni dimineafa, mici genii! Vi rog si vi agezali la locu-
rile voastre gi si faceli linigte. Zurbaglii, in prima banci!
$tili voi care suntefi.
Numele meu este Ken Jennings, dar imi putefi spu-
ne ,,domnule profesor Jennings" sau ,,domnule" sau
,,inlelepciunea Voastri". Materia de astdzi este una fas-
cinanti: miturile vechilor greci gi romani. Iati de ce
port acest vegmint alb, simplu, numit ,,togd", degi, ca si
fiu sincer, mi-e pulin cam frig, mai ales cAnd stau aici,
lAngi aerisire. Astizi ne vom intoarce in timp cale de
peste trei mii de ani, in Epoca Bronzului, cAnd au luat
na$tere aceste mituri. Jelul cildtoriei noastre este unul
dintre pu(inele lucruri cu adevirat importante in viali:
cunoagterea. O mulqime de cunostin;e despre tot soiul
de lucruri extraordinare.
Partea frumoasi a cunoagterii este ci ea e deschisi
oricui- Pentm a fi nigte mici genii nu trebuie decit si fiqi
zilnic aten$ la chestiile ciudate care se petrec in jurul
t{' I-'--s
0titoIogto greaed
vostru - gi si fiqi siguri ci, in zilele noastre, lumea e plini
ochi cu lucruri bizare. Iati de ce mottoul nostru secret
este Semper quaerens. Asta inseamni ,,Vegnic curios".
Copii, toati lumea in picioare, duceli aritdtorul drept
la tAmpli gi privili acest portret al lui Albert Einstein.
Acum vom rosti jurimAntul micului geniu.
irpr"und cu toli tovard;ii mei mici
genii, jur Solemn Sd pun mereu intrelodri,
sd cout rdspunsuri, sd cercetez tisd osimilez. Voi fi ve;nic insetqt de
cunodstere !iimi voi dedico descoperirile
intregii umanitdti, iar curiozitd!ile pe
cdre le voi ofla nu le voi line doar pentru
mine, ci le voiimpdrtdgi cu to!i.Si incepem!
t 5rI
r Vl
*&
,Av
PRIMA TECIIE;
Guv6ntul-eheie: Greeio
Zllnic uitim cite ceva. Azi-dimineafi am vdLzttt pe in-
ternet un filmule! simpatic cu o pisici, dar cind am
incercat si i-I povestesc unui prieten am uitat, ca din
senin, cum se termini. Nu-mi mai amintesc nici numele
autorilor care au scris cirfi de succes acum zece ani. Ce
trebuie si gtili voi despre miturile grecegti este cI aceste
povegti sunt aga de frumoase, incAt omenirea le line
minte de peste trei mii de ani.
Trei mii de ani! CAnd au fost spuse prima oari, la
masi in timpul unui banchet sau la cSldura unui foc de
tabera, hArtia incd. nu fusese inventati, aga ci nu au pu-
tut fi scrise. in intreaga lume nu triiau, probabil, mai
mult de patruzeci de milioane de oameni, adici aproxi-
mativ populalia statului California. Doi dintre acei oa-
#*t *dde\r
{6 !. :"'q--\* _.t;;r+
ffiitologie gneoed
5)tA, srnf;lTnr, sr};, *5 T RA,-srRA_,sTfiltsTFt, 5Ififi57Rrl, srRfi rrrRd"-sl([.r
STRi r rrti,JTffA. ir*i,JrRi,' JTnfr ,'J?[[. ' JTnl[.l'rli r' rrni . -'5a1u, lt, **, , nkl h, tl*, b
meni sunt stri-stri-stri-stri-... stri-stribunicii vogtri.
Copiilor de azi inci le mai plac legendele grecegti,
insi acestea nu sunt numai povegti pentru cei mici - ele
se regisesc in viala noastri de zi cu zi. A\iauzit vreodati
spunAndu-se despre cineva ci are ,,atingerea lui Midas"
sau ,,un calcAi al lui Ahile"? Daci aceste expresii vi se par
din alti lume, nu vi ingrijorali. inseamni ci astizi veli
auzi, pentru prima dati, nigte povegti grozave.
Cei moi louni din VestMitologia greacd. este importanti gi in ziua de astizi,
fiindci Grecia Antici este leagdnul civilizaliei occidenta-
le. Iati o listi de lucruri inventate de greci pe care le mai
letn
Ken.Iennings " Gdrli[e mieoalnai genior
folosim si acum. (Vi rog si observali ci aceste invenlii
au apirut gi in alte pirli ale lumii - in India, China,
Orientul Mijlociu - aproximativ in aceeagi perioad6.)
" 0emocmATnA
" UN ALFABET cu vocale 9i consoane (pdni 9i cuv6ntul ,,al-
fabet" vine de la primele lilere grecegti, alfa gi beta)
.ABrAs,ZHgrmArdtrr EOrrlET YSxY&
" LOGIGA
ffiitologio greoed
Gultul lui Heron
Cel mai mare inventator grec a fost Heron din Alexandria. Prin
anul 40 i.Hr., el a inventat primul motor cu aburi din lume, dar
nu 9i-a dal seama de potenlialul maginiriei, astfel cd a folo-
sit-o doar pe post de jucirie. Pentru templele grecefti, Heron
a inventat primele ugi cu deschidere automatd 9i chiar un
distribuitor automat! (lntroducdnd o monedi intr-o fanE, cre-
dinciogii puteau cumpira o anume cantitate de apd sfinlita.)
ta,ffi*ry1
Unele cladiri din Grecia Antici aveau duguri gi chiar
incdlzire centrali. Prin anul 600 i.Hr., grecii au sipat
un tunel de peste un kilometru pe insula Stamos, pen-
tru a aproviziona capitala cu api. Iar exploratorul grec
Piteas a navigat chiar pAni in Scandinavia!
Normal ci invilalii greci
mai aveau gi lipsuri. PAni gi
tipi degtepfi, precum Aris-
totel, credeau ci PimAntul
este in centrul Universului gi
ci inteligenla umani igi are
silagul in inimA. (Creierul,
DtN v$.€rr\gA vEC}{rLo;- grErtr*{rrr rr offAvA, geg nr FlPrurr s'rn-f,rnos eu COfrrPUrEulur\Ag"rl-ouo Arirr iL. corgsrn$rsEt',ipEtalfrn, ACFIJULA .t, &juronslL$t ?orrlrA soAn"El.lll A l-ll!.111
1t & prANdIELoL"
{lI-'N tlao,sAr.,\Er$l pf,.
yrlrx.y&Ar! o€:to?EltTc& ux BriporlTlv
f. &ea.ll
Ken Sennings " Gdlr$ifle mieulrri geniar
zicea el, are doar rolul de a ricori organismul.) Marele
matematician grec Pitagora refiva sd mdnAnce (sau chiar
si se atingi de) fasole. El gi adepqii lui credeau ci boabele
de fasole au suflet!
Dar, in general, grecii au
ajuns pe culmi ale cunoag-
terii gtiinlifice ce aveau si
le rimAni inaccesibile eu-
ropenilor inci vreo doui
mii de ani.
Informotii despre mituriPe lAngi gAndirea gtiinfifici, grecii mai erau inzestrali gi
cu harul de-a spune povegti - despre zei Ei zeil)e, despre eroi
viteji gi despre mongtri inspiimintitori.
Ceea ce numim noi civilizalia greaci antici era, de
fapt, o uriagi ciocnire a culturilor, o serie de migraqii din-
spre nord care s-au revdrsat asupra civilizaqiilor preistorice
din insulele grecegti. Fiecare trib migrator a adus cu sine
propriile tradilii orale, iar mitologia greacd este rezultatul
amestecului de povegti din diferite surse.
,- *?-f ---,,) !lo r\ */
^Ma-
Grecii erau politeigti, ceea ce inseamni ci ei credeau
in mai mulgi zei. igi venerau zeii aducAnd ofrande la
altare de piatri. in cu4ile caselor exista cAte un altar
inchinat unui zeu al gospodiriei. in sate sau orage se
inillau temple mai spafioase, in care se aflau statuile
diverselor zeititi. inainte de masi, fa-
milia aducea ca ofrandd. ze-
ilei Hestia, zeiga vetrei, o
bucatd de carne arsi. inainte
si porneasci intr-o cilitorie,
grecii mergeau la un templu
inchinat lui Hermes, protec-
torul cildtorilor, pentru a se
ruga gi a lisa ca ofrandi un
obiect votiv (o monede sau o statueti)
in crAngul sacru al zeului.
snl
Am deseopertt drogosteo
ln 1970, un templu pierdut lnchinat zeilei Afrodita a fost
descoperit de arheologi ln Knidos, pe teritoriul de astizi al
Turciei. Afrodita era zeila dragostei, iar unul dintre solii ei
era zeila curcubeului, lris. in mod bizar, arheologul care a
scos la iveali acest templu era o doamnd din inalta societate
newyorkezd pe nume lris Love!
Cind aveau nevoie de ciliuzire din partea zetlor,
greclivizltau anumite temple si consultau oracole. Ora-
colele erau preoli sau (cel mai adesea) preotese care vor-
beau cu glasul zelor. La templul lui
Apollo din Delfi, oracolul ficea pro-
felii in a gaptea zi a fiec5irei
luni. Preoteasa mesteca frunze
dintr-un dafin sacru gi inhala
vapori vulcanici. IntrAnd intr-o
stare de euforie, ea incepea sirosteascd cuvinte gi si scoati
sunete ciudate, pe care preolii
Ie traduceau pentru credinciosi.
2 \ .-,flz Irtt
BtitoIogio gneoed
in legende, sfaturile date de oracol nu sunt ca
prognozele meteorologice - ele sunt 100% exacte gi se
indeplinesc, orice-ai face. De pilda, un oracol i-a prezis
regelui Acrisios din Argos ci, intr-o buni zi, va fi ucis de
nepotul siu. in ciuda incercirii de a-gi abandona nepo-
tul in largul mirii, pruncul a triit, a crescut gi a ajuns
marele erou Perseu. Peste mul1i ani, pe cAnd se intrecea
intr-un concurs atletic, Perseu
;H':ffi;:flr,ffilT -''@',Odati, regele Cresus al Lidiei a intrebat oracolul din
Delfi daci e inlelept si plece la rizboi impotriva pergilor.
Oracolul i-a rispuns: ,,Daci ataci Persia, vei distruge un
mare imperiu." Cresus, incAntat peste misurd, a pornit
rdzboiul, insd a suferit o infrAngere usturitoare. Imperiul
pe care l-a distrus a fost chiar al lui!
VoeontdI
La sirbitorile religioase mari, locuitorii oragelor ii venerau
laolalti pe zei. Atena, cel mai insemnat dintre mini-regatele
grecegti antice, avea in fiecare an peste o sutd de astfel de -sdrbitori, aga cd pugtimea ateniana o ducea pesemne foarte
bine: la fiecare trei zile mai pica o sdrbdloare!
/!
,n3