Curteu EDITI]RA CARTEX 2OOO Bucure,sti,2016
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Curteu
EDITI]RA CARTEX 2OOO
Bucure,sti,2016
CUPRINS
C-arteg ru.mlii - Romanul poetic (Lucian pricop) .......................I;i; d biob ib lio graf ca .....ReJbt'inle critic'e
O sirutare in tren.......,Casa cu molii...........Masa celor zece ..........Lola, Dora qi Medy.......,,Oracolul" lui Bobby....Planetd de t6ndr.......O parlidi de nata{ie....Pythia modernd qi cdile sorfii ...............................Ce are Vera noastr6? ...
Eros asiatic. . ............................M-me Policrat et C-nia.......Marele DivanNeliniqti prenupliale..O gald de box.........Vino din Livan mireasd! ...............Oglinda constelatdin patul meu noaptea am cdutat,pre cel ce iubeqte sufletul meu ..............;.................Ingerul din casa cu moliiMoadea lui SilivestruFacerea lumii ...........
I0t4
3951
63
7486
99110
119
130
136
148
158
161
116186
199
209220230235
o sinurunn itrt l'nqtv
Cdnd salcimii stafiei incepurd sd aluncce pe dinaintea trenului,lovind nEor oll frrurzigul streasina vagonului, Jim trase usa com-partimcntului si merse si se aEeze la locul siu de lAngi fereastrd.Mirosul de piei incinse qi de unsori il ficu si priveasci cu rnai multIrepulsie plugurile groase ale {btoliilor, de cuioarea tutunului uscat.Pe spetczele gi pe bralele lor, eroziunile se prelEcuseri in uicer-atiinegre, lipicioase, adevhratd leprb a stofelor bdtrdne. Jim acoperi cubatista plaga rezemirtoarei sale, apoi se ldsi pe spate, intr-o pozitiecalmd, rece Ei rneditativS.
Destul de lucid pentru oa si-qi dca seama de migcarile salc su,ileteqti gi sa indbuqe la vreme impulsiile de vanitatc vulgard, cl nuputu sd reounoascl invazia unui sentirnent de atrlctie personalh,calacteristic in clipele in carc se binuia observat. In aoeste irnpre -jurari ei simlea nevoia sd-si compund o mascd severd qi abstracta gisd sc ilustreze printr-o contcmplatie de neuitat, ranind lurnea cuatitudinea sa rnoralii. Incercd dar si se smulgd contingenfelor, exa -minAnd tavanul alburiu al comparlimentului, recenzind fEri farnilia-ritate pe tovardEii de cdldtorie, rezemindu-se cAnd intr-o mAnd cdnd?ntr-alta, dar aceste s{briiri de a-qi gdsi o {inutd fireasc[ ii vddira Eimai muit stdngacia. in cele din unfd se ridicd si trase cristalul grosal ferestrei. Aerul uscat, nisipos, il plesni in obraji, iar compafti -mentul se umplu cu aburi de cocs qi de I'An inccndiat. PerdelclefdlfAira ca nigte flarnuri, pirul doLnnisoarei din fati se um{ldspulberat ;i gazcta vecilrului de buncd exploada in rnaili.
Jim scoase capul afard Ei privi. Locomotiva alerga adulmecAndtraversele, sfbraind la podelc, lipdnd prelung la ivirea capetelor albede pod, iar pistoanele zvArleau ritmic lucioasele articulatii de-alungul inaltelor qi multipielor roti. Hurducarea monotond, ciocinitutr
39
ascuns de lanluri si tampoane care bdtea neostenit mlsr"rrilc seprelTceau la poduri in prdbugiri asurzitoare de mari pldci de fier,dupd care unna iluzia unei linigti curgitoare, de izvor. -lbrasamentul
luneca pe dedesubt, smulg6nd dupd sine stAlpii de telegrafi si pomii,Ei Jim se trudea zadamic sd pund un punct fix in prundisul anonirr,pdrisind cu regret o grinda innegritd de catran, o tuf6 pipernicitd sauo cremene ldptoasd cu cate ochiul se familiarizase din goan6. Aerulii usca fa{a, improqcAndu-l cu un nisip fin de zgurd, dar senza[iavdntului sfdqiat gi a spaliului devorat cu fiece stdlp aruncat in urmdii fEcea pldcere. In cele din urm5, temAndu-se ca qederea sa Ia fe-reastrd si nu producd vreo supdrare celorialli pasageri, se aqezd dinnou la loc, continu6nd sd urmdreascd goana cdmpurilor cu privirea.
Pe retina ingustd a ferestrei, stdlpii de telegraf alergau, inillAndqi cobor6nd fascicolul de fire, urcAndu-se pe un mal inalt gi prd-buEindu-le in r6pi lutoase, in vreme ce peisajul se invdrtea incet injurul unui punct perceptibil rnigcdtor. Campurile se intind.eau linsecu un verde arhaic ca in picturile prirnitivilor italieni, pierzAndu-sein depbrl6ri oceanice, Ei nesfdrsita lor perspectivd ar fi pdrut pier-duti intr-o cea
gerpLria incet un fir de api ftilbure, roqiaticd. Ldngi linia de salcie,vite infipte cu copitele in ndmol miscau piacid cozlle, ad[pdndu-se.
Jim aruncd din nou ochii inspre domni;oard gi putu sd observecd ingenunchiase cu un pioior pe fotoliu, indoindu-l sub sine, in a;afel incdt rotula micd, gralioasi, se contura sidefic sub transparentaciorapului. Pantofii mici trotteur, aproape bdieleqti, rochia plisatdce-i cddea pdni la concavitatea incheieturii gambei, bluza albd princare se strdvedeau umerii nedezvoltali incb qi panglicile cdm6;ii,gulerul circular, ondulat, in jurul unui gAt metalic, sublire, oxidat devdnt, ii dideau aerul unei adolescente, crude incd, elevd de qcoaldpoate, deghizatd in,,donnigoar6". Ascunsd intre palme, fala con-templativl ii rdmAnea nedefinitl in liniile ei morale. Bbgd de seamdinsd cb fata, distratd de priveligte, igi turlise nasul mic pe geam,incercdnd rdceala cristalului.
in configurafia peisajului stbpAnea acum o cald[ geometrie ve-getalS. Solul circula mereu in jurul trenului, lungind sau apropiindorizonturile. $esuri frrd sf6rqit, netede Ei verzi, roteau in perspectiveimense o vegetalie uniformd de copaci^rotvn'2,i, pierzltndu-se din -colo de zdri cu o claritate de miniaturd. Intinderile rdmdneau multdvreme intr-o singurdtate asceticd de ierburi scllrte, rogcate, apoicdmpul se incre{ea in smdrcuri miscitoare de buruieni qi tufelelAEneau cenuEii din toate pA4ile, in stoluri rdzlete sau in turme con-tinui, pentru ca sd se risipeascb in zbor planat spre zare sau invadatede unanimitatea furtunatecd a pbdurilor, prevestite prin copaci careveneau in goan6, aci quierdtori, fugdrindu-se qi culcAndu-Ei coamelela pdrnAnt, aci diafani Ei idilici, lunecdnd singuratici intr-o roulluminoasd. Planurile se inclinau oscilatorii, cAnd intr-o pafte, cdndintr-alta, d6nd o impresie de plutire qi lungile lanuri, tunse, de au -gust, prin regularitatea geometricd a petelor, pdreau rnari chilimuriaruncate peste holde. Asfinlise gi in urma soarelui stins nu mai rd -mdsese decAt un fum de aur pulverizat, pe fundul unor solitudini, iarcerul fbrd unde stagna ca o apd vegted5.
Domniqoara dorrnita ingdnduratd in bdtaia apelor eterice, explo -r6nd nemigcatd spre linia orizontului regiunii indepirtate ca si cumochii i-ar fi rdmas ink-un port vag in aEteptarea unui transatlanticimens de neguri albastre. O intoarcere involuntard a fe{ei ii dezv5luideodatd fizionomia p6nd atunci negatd. Casca netedd, lucioasd apdrului incercuia simetric ovalul neverosimil gi gralios de geometricsi in weme ce bretonul cddea dintr-o singurd lami pAnd deasupraochilor, asemeni unei viziere de lac negru, triunghiul in care ses{hrEea pdrul tuns la spate lSsa gol grumazul bdie{esc, al cdrui
4l
imperceptibil sanf se pierdea in candoarea circulard a gulerului. Pro-filul de small mdsliniu ce servea de sprijin grcului coif de p5r umplupe Jim de mirare si de u;oard voluptate pe care ti-o provoacddesfoierea pe nas a unui trandafir rnatur clzut de sus. Ochii rotunzisperia{i, verzi ca bobul de strugure, dar pdr€nd in rdstimpuri intu-neca{i, asa dc rotunzi sub liniile drcpte, mongolice ale spr6ncenelorincdt pe punctul lor cel ,mai proerninent str[lucea mereu cAte unfocar argintiu, nasul drept in profil, pufin protuberant din f'a{d, cuneryoase evazdri ale sublirilor niri, gura fhrd carnalitate, trasd cufinefe, intr-un contur rninim, compuneau o fizionomie bl6ndd Eiimpertinent5, totodatd, gata sd-qi aurocoleze in lacrimi bilcle uirriteale ochilor Ei sd sfideze cu mfurie pe privitor printr-o tremurlturd andrilor Ei o subliere a buzelor. Nu era desigur un copil, ci o ade-vdratd dornnisoarl de weo optsprezece ani, insd masculinitatea sti-lului punea mai multd cruditate ;i inocenld pe un chip ca undairitabild la cele mai uEoare emofii. Surprinzdndu-se observatd eatrase repede in jos piciorul sublire, silindu-se sd acopere cu mar-ginea rochiei scurte umerii gcnunchilor, Ei-qi lipi din nou nasul cuputere de geam.
In lividitatea amurgului cete continui de sdlcii se tdrau in San-lurile mari de l6ngd linia ferati. Terenul inundabil era plin de mlag-tini cu ape coclite, putrede, in a cdror spum[ verde trunchiurile co-pacilor infipserb picioarele lor rdsucite. O ultiml liclrire a orizon-tului bronza suprafata cangrenatd a smdrcurilor, scofdnd la iveald,din mqifa lor verde, monstruozitatea cate unei rdddcini exhumatedin ndmol ;i rdmase in aer ca o gheard crispati. Balta se ldlea pealocuri prin porumbigtile pdlite, culcate la pdmAnt, strdbdtind prinlungile garduri de nuiele irnpletite ce hotdrniceau lanurile in fugd.Apoi apele se zvdntard, gi cdmpurile fuinurii alternate de dealurireapirurb eliberate, invArtind usor in dep5rtare cuburi albe de sate,stdpdnite de turnurile gotice ale bisericilor. Un barbat descull ;iindesat m6na cu o nuia, din urm5, trei vaci greoaie, inldcdrnate si unp6lc de cai sedea pe coalna unui d6.mb aruncdnd neostenili capetelein bltaia vAntului. Sforiitul locornotivei irnprosca solul cu rotocoalegrele de fum in vreme ce tdlpile bdteau in tact, pe dedesubt:zdlp-zdup,zdup-zdttp,zdup-zdup,zdup-zdup...
Vecinul fbcu deodati o miEcare qi se ridicd greoi, intinzdndmdinile scurte sprc plpsa de bagaje. ftase de sus o geantd dc pielegroasd, o desfrcu pe genunchi si scoase din ea felurite pacheie dehdrtie pe care le ingird pe un jumal. Jim auzi pdrditul hdrtiilor des -frcute, clefiitul'surd al frlcilor si o curiozitatelrezistibilS ii intoarse
42
ochii cdke cblbtorul masiv gi stdncos, care, sufldnd greu, rumegaincet gi mu$ca din cdnd in cdnd dintr-o felie mare de morladelScdrdmizie, privind visdtor cu ochi albaEtri, contemplativi. Fdlcileuleioase ii cddeau rupte sub nivelul gurii unse, ddndu-i un rictusaltoritar in ciuda placiditdlii intregii sale figuri. Spre a nu vedea,Jim se intoarse energic spre fereastri, obsedat de gdndul cd paqniculrumegbtor ar fi putut sd intindS cu m6na grasd cAte-o felie rotunddde mortadellla toatd lutnea, pentru ca in ritmul neoitenit al tam-poanelor, zdup-zdup, zdup-zdup, toatd lumea sd mestece incet Eivisitor. $uierul locomotivei se prefrcu intr-un muget prelung de
bou rdzle!, iar pdm6ntul tremurd de copite. Veneau cirezile de lapd;une mdnate qu balul de ciurdari. Pline de ndmol'uscat pdnd subpdntec, vitele se legdnau rumegdnd ultimele fragurente de iarbd rd-mase intre dinli,^speriind cu cornul Ei cu.coada muEtele acute lipitepe sub coapse. Inotau lent in pulberea drumurilor, stdmind scurteciclonuri de colb, indes6ndu-se qi rdzlefindu-se gi dispdrdnd incetulcu incetul in fumul cenu;iu al marginilor de sat. Cdte o vaci cu niriroqcate intorcea ochii uzi intrebdtori, chemdnd cu rdget prelung, maimult ghicit, un vilel pierdut pe l6ngd cocenii unei porumbigti, inweme ce altele, impunse cu b6ta de vdcar, se incdpSlAnau sd aspirecu nasul apa scursi prinke cripiturile unei lungi troace de lemn. Culiniqtea marilor bestii lacustre, un bou cu bust de zimbru qi cucoarne lungi in semilund, pe pAntecele cdruia marele tendon alsexului sdu se ldsa intr-rm fur{ur de noroi, privi sAngeros s,i nemiqcattrenul gi din pdntecele sdu curse ca dintr-un jgheab, imrnddnd razapicioarelor, o apd de pufuri stdtute. Clefritul placid al omului cuochi albaqtri, cobordrea de pe ddmburile cu pSguni a vitelor, mu -getele presimlite in drumul satelor, continua izbiturd de cazmale aiolilor ie amestecau intr-un singur cutrernur surd, prelung, de pun{ide lemn zguduite de trecerea neintreruptd a mii de vite vesperale.
Sufocatd de duhoarea de piele rdnced5, domniEoara wu sI co -boare mai jos geamul, dar m6na prea micd nu izbuti sd umeascdplaca groasi de stic16. Era aproape si renunle ruginatd, cAnd Jim,ridicdndu-se, apuc[ cu o rndnd inelul de sus qi cu alta cordonul depdnzd. ;i dddu voie deplini inlduntru mirosului de pulbere udd qi
rdcorilor de prund.'In timpul migcbrii, atinse f6ri si wea degetelesubliri ale fetei, intdrziate pe marginea pervazului. Amdndoi se
rea;ezarL la loc, domniqoara cu un surds timid de recunogtinld inumbra pleoapelor plecate, Jim cu o uEoari febri tactild. Concu -piscenfe vagi ii furau coada ochiului qi-i dddeau o ascunsd ebrietatea pulsului. S-ar fi simlit toropit ca de o succesiune de valuri calde,
43
PYTI{IA MODEK]VA SI CAILE SORTII
- Ai sd prime;ti o veste pe drun de searl de Ia un crai de ghindn.Parc5-ti cade in agternut. Ji-e inima indoitd de nistc vorbe de la odarnd de verde. Ai sd dai bani.
Z.icdnd acestea, 1'anti Magdalina pocnea cd4ile cu unghiile gi leprivea cu o l[sare dc circumspecfie savantb abuzelor.'Ianti l,isan-drina asculta evlavioasd la celdlat capdt al mesei de mrc, creduld oala un consult rnedical. De jur-irnprejurul rnesei a1ezate pe fotolii dcpluq rosu, 'lanti Mili, 'lhnti Ghenca, Tanti Agepsina, Ianti Fira qi'I'anti Caterina agteptau grave uscarea drojdiei din ccgtile de cafeardsturnate in farfurioare, in vederea consultaliei viitorului de cdtre'larrti Magdalina. in,.salonul". pe ai cirui peicli ardrnau portrclc iuulei ale familiei, cxecutate la Vicna dupi fbtografii, mirosea a spirtdenalurat, a calea Ei a gutui.
Fiind duminic[, cele Eapte fernei se strdnserd aci dup6-mas5,afari l[sdndlr-se pe neaEteptate vdnt tdios Ei frig. O ploaie mdruntise pulverizase pe geamurlle zgdlldtte de vAnt gi prin cea!5, trei ulminemlsurali qi aproape desfiunzili se zdreau cl5tindndu-se elastic peloc.
Ilani'l Meditn o clipa 'fanti Lisaudrina. O sd dau chiria tlcSf'6ntul Dumitru, asta trebuic sd lle.
- A naibii carte, fiate - se entllziasmd Magdalina de propria-iartd - cum a iegit ea tocmai la pont!
- Apoi strAnsc cu arnOndoui nidinile cdrfile de pe masi qi incepusd le ar.nestece descdntAndu-le in Eoapta buzelor.
- ,,Voi 24 de cd\i ca 24 de frati, curn zugravul v-a zugrdvit, aqasd-mi spuneti, cum vd descdnt asa sd-mi ardtati, sa-mi sorocili deIoan, de soarla lui, de casa lui, de viitorul lui..."
119
Dupd aceasta intinse c54ile una dupd alta, plesnindu-le pufin laasezare gi cu glas confindenlial, ca pentru sine, didu verdictul:
- Ii dA drumuri scufte cu indoialS qi vorbe rele de la o damd detobi. O sd aibd izblrndd in dragoste la o dami de cupd. Asta cine-ofi? PlAnge cu lacrirni pentru el qi-i trirnite o veste pe drum de seard.Are el ceva, comentd tare Magdalina oracolul, de-o vrerne incoacevine mereu tdrziu acas6, qi zipdcit.
* Ei - zise Tanti Ghenca cu ulrlor - qi-o fi gdsit vreo nebund deastea funse, care sllcesc capul tinerilor qi stricd casa oamenilor.
Tot ce se poate * reflectd Magdalina. Cum este el sdlbatic qi fat[rnare, il zdpdcesc ferneile numaidecdt. (Magdalina nu ar fi crezut inruptul capului cd Jim era mai iniliat in domeniul erotic decAt pdrea.)
CAnd intinse din nou mAna sd strAngd ca4ile de pe mas6, fbcudeodatd o strAmbdturl gi exclamd:
- Vai de mine, umdrul!-- Reumatism * diagnosticari celelalte.- S-a schimbat vremea * zise Magdalina cu suferinle exagerate
qi satisfacfie gtiinfificd. Cum o da un nor sau o ploaie pe undevasirnt ace in os. Umdrul meu e ca un barometru. (StrArnbdndu-se qirnigcAnd precaut bralul) Vai de minel
In acest moment zdriuna din pisici, care cuib6ritd pe un fotoliu,igi lingea de zor blana cu limba ro;ie qi asprd.
- Ptru1, nebuna dracului, nu te mai linge o izgoni Magdalina -cd deslul a plouat!
Oric6t acliunea aceasta ar fi mirat pe cineva strdin de casa cumolii, ea era o aplicalie legitimd a unei constatdri cu caracter stiin -fific. Tanti Magdalina obselase un rapoft de cauz,6, si efect intrepisicd gi temperatur5. Ori de cdte ori pisica se lingea, ploua saucddea ceat6, gi fireqte Magdalinii ii treceau aee, ace prin umdr. Pisicafiind un antecedent, era deci catza variallilor climaterice Ei ca atareelirnin6nd cauza (in speld pisica), se inldtura qi efectul (adicd reu -rnatismul).
- Curn te ia? intrebd cu interes Tanti Ghenca.
- intdi imi dd niste fulgere reci prin incheieturi, pe urrnd imitrece un ac qi apoi altul qi rnd {ine asa in ace pdn6 ce simt un cuifierbinte care imi strdpunge umirul ;i nu rnd las6 sd-l miEc. (incer-c6nd sd se rniEte) Vai de mine!
- Ai rdcit! opind l'anti Agepsina.
- (Pl6ng5re!) M-a tras urnezeala din peretele de l6ngd pat, c6slrge apa si a crescut ciuperci pe el. (InchinAndu-se) Doamne, Maica
r20
Domnului qi Sfdnta Duminicd de azi, ajutS-mi Doanrne sE rnd vidodatd in casa mea, cu lucruqoarele mele.
- Ce te pldngi tu? se r[sti f'anti Caterina; parci eu sunt mai zdra-vdnd? Uite, eu, genunchiul drept nu pot sd-l miqc deloc, mai alescAnd ploud. Parcd mi-a intrat o aqchie in el. Am pus salicilat, cam-fbr, muEtar qi nimic.
- Ai ricit! __ diagnosticd iardgi Agepsina.
- Mai e Ei vdrsta! - zise f'anti Fira. De acum incolo nu ne putemagtepta la altceva.
l-anti Ghenca deveni vdniti ca o rneduzd.
- BdtrAnI esti tu dacd vrei! Nearnul nostru nu e coEcovit gi pu-tred ca lumea de azi gi la vdrsta noastrd laca era cu pdrul negru sit6ndri.
- Eu n-aE avea nirnic - se destdinui 'I"anti Fira - daod n-ar fiinecdciunea asta. Cdnd urc scdrile sau md supdr, mi se pune un nodin gdt qi mI indbr,rE gi toate vinele imi pocnesc.
- Din suparare vin toate - se cdini Magdalina. CAnd mi nec[-jesc, toati noaptea imi tremurd inima qi se zguduie patul. Dinsupdrare poate sa-!i vind - doamnS fereqte! - clamblal
- Fugili d-acolol interveni Agepsina. A rdcit; ai rdcit Ia piept.Tanti Lisandrina gisi cu caie sd-s,i spund gi ea sul'erin{ele:
- Eu cAnd m[ sperii de ceva, mi aprind la fala qi arn palpitalii nupot sd md liniEtesc doud ceasuri. Noaptea md ia cu cdlduri ;i fi-ig qimd doare capul. Am si m-ardt la doctorl
* Sd te arali la doctor? s[ri']'anti Caterina. S5-l vdd cerqind gi nurnd duc la doctor. Doctorii ili niscocesc cdte n-ai gi tc omoard cnzile. P6rin{ii noqtri n-au rnai fost la doctori gi au trdit pAnd la 80 deani. CAnd eralacatdndrd, un doctor a gdsit-o ofticoas[. A r6s ferneiaqi-a zis: O sd te ingrop pe dumneata qi pe copiii copiilor dumitale,aqa ofticoasd cum m[ vezi. $i aqa a fost!
ln tot acest timp Tanti Mali, fbta septuagenard a Iachii, stdtudreaptd gi uscatd pe fotoliu, zArnbind ironic. Scurta pelerini cardi -nalescd ii mirosea a colivd qi tirnAie, cdci fusese de diminea{d, incalitate de consilierd, la un parastas.
- En - zise ea -, mullumesc lui Dumnezeu,'pAni acum sunt sd -ndtoasd!
Confidenlele medicale urmard cdtdva vreme, Tanti Agepsina ex-plic6nd totul prin ,,rdceald", iar Tanti Magdalina temdndu-se indeo -sebi de ,dambIa" , rnaladie largd in care intra le;inul, zdcerea Ia pat,p aralizia Ei imbecilitatea senil6.
t21
Dupd aceea toate inqirar[ ceqtile de caf-ea in ordine in fala l'antiiMagdalina, care cu extaz de Pythie incepu consultdrile destinuluinegru de drojdie, int6i in cea;ca l-isandrinii, cea mai pasionatdintrebltoare a misterelor, in cdr{i, in plumb topit, in oglinda, in cc-nuqd, in pahnd, in ghioc sau in cafca.
Magdalina ridicd ceaEca in dreptul ochr'lor Ei dupd o indelungdcontemplafie zise edificat[:
- i1i AA foarte bine! Uite ici e ca un cap de orn cu rnustlti maril6ngd un brad qi o salcie si deasupra o floare Ei o stea. Ai si facicunostinfi cu un blrbat care se g6ndc;te la tine cu dragoste gi cutemei si plinge din cauza ta. $i parcd la urm5 o sd izbdndili.
Lisandrina se ficu qi rnai piersici decdt cra, lhsdndu-qi holeqtc gicu ironie interioard pleoapele injos.
- De unde pdnd unde b6rbat, fleacuri!-_ Nu mai spune aEal Soarta! Soafta le face qi le desface. Cine
gtie de unde sare iepurele! IAndrd eEti, frumoasd esti!- Ce !i-e scris in fiunte fi-e pus! - declard solemn'Ianti Ghenca.
Noi, slavd Domnului, fi'umoase am fost, ceva averc am avut si nnne-am rndritat, fiindcd nu ne-a sunat ceasul. Altele sunt slute qi neis -prdvite ;i se mdriti cu blrba{ii buni. Soarta!
- Nu e nurnai soarta - indrdzni incet gi mieros Lisandrina - maisunt Ei altele. CAnd stai aqa inchisd ca la rnAndstire, fugind de luminazllei ca o cucllvea, cine vreli sd mai indrlzneascd sE te ceard'/ Sesperie $i lumea de atdtea cilugdrife.
- Ba e soarta, fatol - se oleti Ghenca. A venit cineva sd te ceardgi te-arr impiedicat noi? Dacd 1i-era sila de rnAndstire, de ce nu te-aidus in lume?
- Ldsali cearta acurn! - interveni lanti Magdalina conciliant.Vrernea ta nu e pierdutd. Uite i1i dd aici un vapor sub niEte ramuri sip5sdri pe deasupra. Ai sd faci drumuri cu izbdndd qi cu fericire.
-- Apropo! - zise 'I'ati Caterina - sd nu uit! SI vedeli ce vis curiosam visat ast[-noapte. Se frcea cd gedem l6ngd o apd tulbure qi Iacaintinsd intr-un coqciug trecea pe rAu, ficAndu-rni semn cu mina Eiparcd un c6ine negru, cum era Milord, urla gi litra de zor. Pe urmlparcd sedeam la mdsuld in grddin[ Ei mdncam cireEe amare, mdn -gAind un cal cenuqiu. (Poate unde m-am gdndit ci n-am frcut anul6sta dulceald de cirege amare!)
- C6inele negru e necaz, dar coqciugul aratl timdduire - ziseAgepsina. Vise de noapte, fleacuri, cine qtic curn te-ai culcat!
* Ba eu cred in vise! * rdspunse Magdalina. Cdnd a rnurit Mari -nescu - Dumnezeu si-l ierte - trei nopli in qir am visat numai nuntd
r22
Ei sc[ri intinse la pimdnt qi mi s-a izbAndit. Iaca e femeie bdtr6nd,te poti aqtepta oricand...
Ghenca protesti energic si cu umor:- Mai lisaji Ei voi gdndurile negre. Mai bine uitd-te in ceaqca
mea, sd vezi dac| md rnSrit.Toate femeile traserd fotoliile gi mai aproape de masS si ascul-
tard r6nd pe rdnd oracolul, comentdnd.Pendulul bAtu de cinci ori ;i cdntd apoi o rnelodie cu orchestralie
difuzd qi inabuEita.
- Cum trece vremea! - constatd filozofic Tanti Fira.Se auzeau streginile curgdnd gi cdte un huruit de roli pe calda-
rdmul colluros. Ploaia cddea in fire vizibile reci, intr-o marc gi uni-versali urzeald, lustruind acoperigurile de tabl5 ruginitd ale biseliciidin apropiere. Scdpatd prin streqinile ciuruite, apa se prelingea pepcreli. Umpldndu-i de o muEili verzuie. Se sim{ea in aer frigul qiurniditatea toamnei, simbolizate intr-un oltean zdrenluros, care sedcazgribulit cu un sac in cap, l6ngi una din coloanele peronului din falabisericii.
Jim se invArtea in colivia oddii, nervos cd nu putea iesi. Cu Verase invoise sd vini la sosea, pe inserat, numai daci era vreme bund,iar la Lola nu indriznea sd se duc6, pe ploaie, aqa lird nici unpretext. $i-o inchipuia pc Vera plimbdndu-se, ca qi el, agitatl inodaia ei, privind pe fereastri de nu cumva ploaia s-a oprit qi chi-nuindu-se sd rezolve problema daci oprindu-se^ploaia, trebuia saunu sd se duc5, deqi era ceatd grea gi umezeald. Ii fbcea pldcere s-ovad[ pe Vera gi intdlnirea ii devenise chiar o necesitate. 0 socoteainsd o prietend micb sau un fel de sor6, a cdrei simpatie era indis-cutabild gi obligatorie gi nu se tulbura prea mult de absenta ei.Amorul propriu, viril al lui Jim fusese jignit Ei avea nevoie de osatisfacfie. Cduta sd se convingd cd Dora ii era indiferentd, ba chiarantipatici Ei cb nu-i pldcuse in ea decdt estetismul pozelor fizice; qicd ?n sfArqit fa{d de cornpleta lui neutralitate, gestul fetei insemna ovictorie gratuitd a lui, o dovadi de marea lui putere de persuasiunc.Dar tocmai din cauza aceasta era furios. Fusese in genere atAt dealintat de fete cu intimitatea lor, incdt credea cd are asupra lor undrept senioral pe care il putea transmite altora. Fird si le iubeascdera gelos pe ele cdnd le vedea familiare gi cu a$ii. Pentru ca int6m -plarea cu Dora sd fi fost in conformitate cu amorul lui propriu, catrebuia sA se petreacd asa: Dora ar fi trebuit sd-i dea a inlelege cd-liubeqte, dar cd ar fi in stare sb inve{e a iubi Ei pe altcineva, dacd cl,Jim, n-ar irnpbrtfui sentimentele ei. Atunci el, generos, ar li
123
Related Documents
