-
Michel ZftvacoSeria Aventurile lui Ragastens
Borgia
Regele Cersetorilor - Tribulet
Regele Cersetorilor - Curtea Miracolelor
Printesa Rayon d'Or
Doamna in alb, doamna in negru
Seria Royal de BeureversNostradamus, regele intunericului
Frumoasa Fiorinda
Seria Marchiza de PompadourMarchiza de Pompadour
Rivalul_regelui
Seria Roland CandianoPuntea suspinelor
AmantiiVenetiei
Seria Buridan, eroulde laTurnul Nesle
Regina BlestematiElixirul dragostei
Myrtille
TurnulNesle
Pautr FevalSeria Cocogatul
Cocogtul vol 1 -Tineretea
Cocogatul vol 2 - Lagardere
Cocogatul vol 3 - Cavalcadele lui
Lagardere
Cocogatul vol 4 - Mariquita-Cocogatul vol 5 - Triumful
dragostei
Seria Fiul lui LagardereSergentul Belle Epee
Ducele de Nevers
Eugen-e $ueMisterele Parisului vol 1
Misterele Parisului vol 2
Cavalerii de Malta
Flamuri Negre
Salamandra
Marchizul
Stdnca diavolului
Secretul lui Martin vol 1
Secretul lui Martin Vol 2
@oruon o/u Carnl
ffieffEfts
@fffffittf[nuc
-
Autor: Pierre Alexis Ponson du Terrail,Titlu: Regele
liganilorTitlu original: Les bohdmiens de LondresLe Roi des
BohdmiensEditor Dexon Office, BucuregtiEdilie completatd 9i
revizuitiO by Dexon Office,2Ol7Toate drepturile pentru aceaste
versiune aparfin Dexon Officelnformafii, comenzi rambursEmail
[email protected]
ISBN :978-973-701-550-1
Fartea int&i
Con*orileEeului Sivah
Capitolul 1
O razd de lumind albd se intindea la oizont. Stelelepdleau. Era
sf0rqitul uneia din acele frumoase nopfi de var6,al cdrui mister il
va pdstra, pentru totdeauna, numai India.
La apus, cerul era incd negru, dar constelat de aul Lardsdrit,
zoii zilei se agterneau peste imensa pdtzd antrie,formatd de
Oceanul Indian.
intre apus gi rasdrit, culcat pe marginea unui promontoriu,ca o
zeili anticd iegitd din baie, un oraq alb, cochet, cu
acope-rigurile caselor in formi de terasi, cu cingitoarea de
grddiniverzi gi imbdlsdmate, dormea incd: Calcutta. Calcutta,
capita-la acelei regiuni minunate ce a iegit sidita gi semdnati
gata,fecundi ca o femeie romanS, ndscutd din acea lume stranie
giminunat5, despre care pove$tile qi feeriile arabe nu ne-au
ldsatdecAt o copie palidd, un reflex frrd cdldurd. Calcutta,
oragulminunilor, pe care nepdsarea cabinetului din Versailles qi
ruqi-noasele meschindrii ale politicii o ddduseripe mdna
englezilor,
-
6 @onson du 6orrat/care zidiserd acolo fortul William, in anul
precedent, adicdlat757.
Un om cdlare ufina drumul de la Chandernagorl laCalcutta. Calul
era obosit, cdldreful mofiia; drumul, alb depraf, qerpuia pe o
cdmpie acoperitd de arbori mari gi deholde necoapte incd, intocmai
cao cingdtoare de argint, carestr6nge o rochie verde. Totuqi,
somnul cdlirefului,legdnatde umbletul monoton al calului sdu, era
aqa de ugor, cd sedeqteptd la intdile lumini-ale zilei, igi plimbd
privirea qovdi-toare peste peisajul ce-l stribitea qi zfui albele
ziduri aleCalcuttei, care pdreau atunci a mdrgini orizontul.
,,Hei! hei! sir Robert Walden, prietene dragd", igi ziseatunci,
,,dormi greu ca un gentleman care a frcut o v0ndtoarede vulpi in
Yorkshire, timp de cinci zile qi qase nopli. Ai frcutfrei leghe
dormind; la urma urmelor, asta nu e un picat, fiin-dcd somnul e un
mijloc ingenios de a suprima timpul gi spa-{iul, avdnd in vedere
nerdbdarea unui om de a se int6lni cuwdjmagul sdu."
Cdl5relul care finu acest monolog pufin cam misteriosera un
bdrb,at cam.de fteizeci de ani, blond, cu ochiialbagtri, cu
profilul acvilin, cttbuza plipdndd - un gentle-man, adevdrat
patrician, un cilitor cosmopolit qi care, laLondra, trecea drept
cel mai excentric dintre tinerii deneam.
Se zicea cd Sir Robert Walden provine din Guilom deNormandia,
zis Cuceritorul, gi o dovedea. Avea un venit decincisprezece mii de
funzi sterlini sd-i cheltuie.
I - Chandemagor (sau Chandannagar): orag din India, situat la
cca 30 lon deCalcutta. (n.red.)
lhegele tigsnilor z
il gdseai vara la Londra gi iarna in Indii. Se suise pevdrful
Cordilierilor, vdnase urqi in Rusia gi lei in Sahara.Nu i se
cunogtea nici metresa, nici dugmanii qi aceia carear fr auzit
cuvintele ce le rostise cu jumitate voce, ar fifost foarte uimili,
mai cu seamd dacd ar fi ascultat urma-rea cuvdntdrii sale.
,,Un gentilom de rasi normand6", murmurS el, mdn-g0ind cu mAna
coama argintie a calului siu, ,,nu poate siaibi decdt un cuvdnt qi
eu l-am dat pe-al meu frumoaseigi nenorocitei lady Cecily, femeia
dobitocului de lordAsburthon, str5lucitul guvernator al Indiilor,
cd o voiscipa de infamul ei cumnat, sir JackAsburthon, cocogatulcel
afurisit! insd, sir Jack a sosit ieri la Calcutta
aducdnd,neghiobul, vestea despre moartea micului Lionel. Dar
amprimit, in aceeaqi zi, o scrisoare de lalady Cecily gi
iatd-migata!..."
Vorbind astfel, sir Robert avea un zdmbetmdndru qi inochii sdi
albaqtri se aprindea o flacdrd b16ndd. Drumul ce-lurma fdcea o
cotiturd, iar sir Robert observi inaintea sa ungrup negru care se
deplasa.
intunericul era inci addnc; totugi, cineva care s-a urcat
peCordilieri are vederea pdtrunzdtoare qi sir Robert distinseindatd
doi bdrbali care umblau incet; unul din ei purta o sar-cind pe
umeri.
Din c6nd in cdnd, aceqti oameni se intorceau qi pare cdexplorau
cu privirea drumul ce-l fdcuserd deja.
,,Nu cumva acegti oameni or fi avind nevoie demine?..." cugetd
sir Robert Walden. $i dddu pinteni calu-lui.
-
8 Eowon du CanatlCand fu aproape de tot de aceastd grupA de
drumefi, ii
examind mai cu atenfie. Unul era de vdrstd maturd- cel carepurta
o sarcind pe umeri. Era scund, slab qi neryos. pieleafetei ii
erabronzatd, dar n-avea tonurile calde ce le dd soa-rele
indian.
Sir Robert recunoscu in un zingari, adiedun figan. Tiga-nii n-au
patrie; ei rdtdcesc prin lume, cdutdnd OL prefurinlacetdlile
rnari.
Cu doi ani mai inainte, regele George al III-lea fbcuse
unadevirat iureg printre figanii care forfoteau prin Londra gi
iitrimisese in Indii.
Tovar5gul omului cu greutatea pe umeri era un baiefandrut6ndr de
tot, care putea sd aibd pafusprezece sau cincispreze-ce ani.
Era mare, cu o talie admirabild qi de o frumusefe energi-cI sub
fafa lui arlmie. O bdsmdluld, vdrgatd era legard injurul capului gi
niqte cercei lungi de mdrgele ii sclipeau de-alungul obrajilor.
Sarcina ce o purta primul zingai nu era altceva decdt
oincdntdtoare fetitd de patru ani, albd, ca un crin gi cu
obrazulincadrat de un bogat pdr negru.
Cdnd sir Robert Walden fu aproape de ei, auzi acestecdteva
cuvinte, schimbate repede intre cei doi figani:
- Sunt obosit, zicea cel mai bdtrdn, gi dac6 acest gentle-man ar
wea sd ia pe Topsy pind,la porlile Calcuttei...- Taci. Nathaniel,
rdspunse celdlalt, o sd fii totdeaunaun cerqetor lag qi frri inimd.
Dd-mi fata s-o duc eu! N-avem
nevoie de acest gentleman.Dar sir Robert, care mergea inddrdtul
lor, spuse fldciului:-- Hei, hei, cocogelule, suntem prea fuduli,
mi se pare!
lRegele tiganilor s
Copilul se intoarse gi suslinu privirea gentlemanului,pe cdnd
liganul mai bitrdn iqi incovoie gira spindrii qisalutS.
- Sunt mdndru, zise el, pentru cd am dreptate.$i voi sd-qi
urmeze drumul. Sir Robert il opri cu un gest.
- f,igdnuqule, zise el, eu nu sunt nici ofi1er al regeluiGeorge,
nici membru al parlamentului care a izgonit pesemenii tdi din
Londra qi ar fi rdu din partea ta si refuzi unserviciu. Fiindci
tovaligul tiu a ostenit, s5-mi deafata, c-urts-o duc eu.
Sir Robert vorbea cu franchefe qi accentul lui era plin
debundtate.
Tdndrul ligan, care mergea descul!, cu o pugci proastd peumir qi
cu un culit la brdu, se simli biruit de aceastd gene-rczitate
simpli gi dreaptd.
Fetila, dobordtd de oboseali qi cu ochii buimacili desofiln, se
uita cdnd la gentleman, cdnd la calul lui.
- Haide! zise sir Robert aceluia pe care tdu5rul il che-mase
Nathaniel, d5-mi copilul gi spune-mi unde trebuie sd-llas la
Calcutta.
Nathaniel se uitila micu!6 gi ii zise, in englezeqte:
- Vrei sb mergi cu Mdria Sa?-Da,
rispunse ea.Sir Robert intinse bralele, o lui gi o agezd
inaintea sa pe
gdtul calului.Atunci Nathaniel ii zise:
- Dumnezeu ajutd la rdndu-i pe aceia care vin in ajuto-rul
sirmanilor. Dacd Mdria Ta vrei si depui copilul in fobur-gul din
Calcutta,la Schoultry of the Brahmane, o sd-l iau deacolo cdnd voi
sosi.
-
lo Ponson du eannl
- Ce este acel Schoultry of the Brahmane? intrebd sirRobert
Walden.- Este o cdrciumd linutd de un bitrdn preot indian, alcdrui
templu l-au ddrdmat englezii gi, prin urmare, i-au dis-
trus profesiunea. Nemaiav6nd un idol de slujit, mogneaguls-a
fbcut cdrciumar.
Sir Robert Walden incepu sd rddi.
-Adio, zise el, o sd-!i gdsegti fatala Schoultry
Dddu pinteni calului gi se depdrti in galop, ldsdnd pe ceidoi
ligani sd-gi urmeze drumul pe jos qi anevoie, fiindcdfbcuserd deja
un drum lung.
- N-ai frcut bine, Nathaniel, sd dai fata pe mdna
aceluigentleman, zise atunci liganul cel tdndr.- Pentru ce?- Mai
intdi, pentru cd, englezli sunt wdjmaqii nogtri demoarte.- Un motiv
in plus ca sd ne servim de ei.- Pe urmd, relud fldcdiandrul, pentru
cd nigte oamenicare furd provincii, a$a cum fac englezii, sunt in
stare si
fure qi copii.. Nathaniel pufni in r6s.
- Pe coarnele Satanei! zise el, dacd acest gentlemanvrea s-o
adopte, o s5-mi facd un serviciu.- Cum! Ji-ai l6sa fata?- O
copildrea, care pldnge de diminea[apind,seara, pecare trebuie s-o
trag pretutindeni cu mine de c6hd a murit
mam6-sa qi care md impiedicd de latreaba rnea!... Nu gtiic5 ieri
a vrut s-o sugrume pe Mika, drdgulul de dobitoc caremi-e aga de
folositor?
Vorbind astfel, Nathaniel igi bigd mdna in buzunar qi
lheqele tigenilor rt
scoase un lucru rogcat gi vioi, un animal cu ochii mici gi
cubotul ascufit, un dihor... Trecdndu-qi mdnape spinarea
ingro-zitorului animal pe care incepu sd-l mdngdie, liganul
addugd:
- Noroc ci Mika s-a smuls gi a muqcat-o.- Nathaniel, zise cu
gravitate tdndruI, eu voi ftintr-o ziregele figanilor, nu uita...-
Ei bine?- in ziua aceeate voi goni din seminfia noastrd: e$ti
untatd rdu.- Bah! zise Nathaniel rdzdnd, dacd n-am calitdfile
unuicap de familie, am altele; qi drdgula asta de Mika pe care
tu
n-o poJi sufbri, a fdcut mari servicii seminliei noastre.T0n6rul
dddu din umeri.
Da, qtiu, zise el;Mika gi cu tine, omul gi fiara, sunteliholii
seminfiei, voi jefuili prdvdliile din Londra; dar suntemin India
acum gi ag fi curios sd qtiu...
- Ce caut la Calcutta?- Da.- Ei bine, m6 duc sd vid dacd
prdvSliile sunt tot aqa debine garnisite ca acelea din
Londra.
Copilul iqi increfi buzele cu dispre!.
- Eu, zise el, arn cu totul alt scop.- $i care?- Asta-i secretul
meu; dar ca sd nu-mi umpli capul cuintrebdrile tale, afld numai cd
md duc sd caut o comoar6.La acest cuvdnt, Nathaniel fdcu nigte ochi
mari.Bdiatul igi puse un deget pe buze qi adiugd:
- Dac-o descopdr, cel din urmd ligan din seminfia noas-tri o sd
fie mai bogat decdt un pair de Englitera gi tu n-o sdmai ai nevoie
de dihorul tiu.
-
12 Eowon du Carratl
- Atunci, zise cu voce seace Nathaniel, o si caut gi eusd-mi
iubesc copila.cum vorbeau ei aqa, au ajuns la primele case ale
fobur-
gului oriental din Calcutta.
- Rdmdi cu bine, zise fldcdul.- Unde te duci, Jean?- Sd-mi caut
comoara- O sd te mai. vddla Calcutta?- Poate o sd ne mai gdsim
diseari la tabdrd.... La reve_dere qi noroc bun!Nathaniel apucd pe
o stradi lungd gi largd, in mijlocul
cireia se gdsea cdrciuma brahmanului. cel pe care el ilnumise
Jean qi care-gi zicea Jean de Franfa printre {igani, ocoti la
stdnga qi cobori spre port.
Se frcuse ziud gi marea sftdlucea ca o imensd oglinddde aramd.
Sub cerul Indiei, oamenii trdiesc noaptea gidorm ziua.
La primelg raTe ale soarelui, rocuitorii se intorc acasdgi se
culcd; la cele din urmd lumini ale amurgului, ulileleunui oraq
indian se umplu, se ridicd munnure, rdsund c6n-tece; soldatul incep
e a da raitd, prin cdrciumd; indul seapuci de cergit, bonzul2 igi
mormdie rugdciunea, dervigtrlse invdrteqte pe un picior - acesta
este felul lui de a-ladora pe Dumnezeu - baiadera igi ia pozele ei
cele maigratioase qi, juc6nd, face sb se ciocneascd brdlirile de
aurce incarcd bralul ei go1. Deoarece soarele nu apdruse incdpe
creasta munfilor ce inchid orizontul, cheiurile portuluierau pline
de insuflefire gi o grupd de mateloli englezi
2 - Bonz = Preot sau cdlugdr budist. (n.red.)
l&egele tigsni[or rs
inconjura o baiaderd carejuca la sunetul unei daires3 qi aIunui
fluier, doud instrumente pe care un singur om, unbdtrdn indian le
punea in migcare: cu mdna stdngd loveadaireaua gi cu dreapta trecea
fluierul sub buze. Cdtregrupa aceasta se indreptd Jean de
Franla.
Foarte ocupafi de dansul gi de frumuselea baiaderei, pri-vitorii
nu-l bdgard in seami. FlSciul se strecurd pdndlardn-dul intdi,
privi cu luare aminte pe bdtrdnul indian qi mur-rnurd pe
englezegte:
- Este chiar el!Apoi ieqi din grupa qi se finu la oarecare
depdrtare, ca unom care std la indoiald pe ce drum sd apuce.
Deodatd se auzibubuind tunul portului. Acesta era semnalul care
anun,tadeschiderea porfilor oragului englez.
Firi veste, baiadera igi curmd jocul, bitrdnul indian iqibdgd
fluierul qi beliqorul la brdu, matelofii se risipird.
Jean de Franfa dispiruse deja gi o luase pe o ulicioarlstrdmtd
in fuga mare; se dusese sd se culce la uga unei coli-be frcuti din
lut gi bambus.
Niqte hieroglife singulare, niqte zugrdveli bizare rogii
qialbastre acopereau uga acestei colibe. Jean de Franta seculci
jos, cu fala la pdm6nt qi se pref6cu cd doarme. Cdtevaminute mai
apoi, niqte paqi se auzird, in ulicioari gi niqtevoci ajunserd la
urechea tdndrului tigan. Erau baiadera. gic6ntdtorul din fluier,
care vorbeau in.limba hindi. Jean del.ranfa avea o imobilitate
perfectd.
3 - Dairea: Instrument mwical popular oriental de perculie,
aseminitor cu tam-burin4 format dintr-o piele de tobi intinsd pe un
cerc de lemn, prevdzut in interior cudiscuri metalice, qi folosit
la marcarea ritmului. (n.red.)