CAPITOLUL I 1.CĂRŢILE DE PLATĂ: APARIŢIE, EVOLUŢIE ŞI DEZVOLTARE 1.1. Apariţia şi evoluţia cărţilor de plată Prezentarea foarte precisă a originii cărţilor de plată se constituie într-o misiune dificilă. Totuşi, este unanim acceptat că S.U.A. a fost leagănul lor. O primă referire la acest nou mijloc de plată a fost făcută în lucrarea, apărută în 1890, "Looking backward" a scriitorului american Edward Ballany, care imaginase deja că în anul 2000 banii vor fi înlocuiţi cu cărţi de plată având o valoare predeterminată, ce ar permite titularilor să obţină un credit. S-a convenit că anul 1914 reprezintă data de naştere a primului card, simbol al unei relaţii între o entitate comercială şi un client. În acel an, "General Petroleum Corporation of California" (devenită apoi Mobil Oil) emite o 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CAPITOLUL I
1. CĂRŢILE DE PLATĂ: APARIŢIE, EVOLUŢIE ŞI DEZVOLTARE
1.1. Apariţia şi evoluţia cărţilor de plată
Prezentarea foarte precisă a originii cărţilor de plată se constituie într-o
misiune dificilă. Totuşi, este unanim acceptat că S.U.A. a fost leagănul lor. O
primă referire la acest nou mijloc de plată a fost făcută în lucrarea, apărută în
1890, "Looking backward" a scriitorului american Edward Ballany, care
imaginase deja că în anul 2000 banii vor fi înlocuiţi cu cărţi de plată având o
valoare predeterminată, ce ar permite titularilor să obţină un credit.
S-a convenit că anul 1914 reprezintă data de naştere a primului card, simbol al
unei relaţii între o entitate comercială şi un client. În acel an, "General Petroleum
Corporation of California" (devenită apoi Mobil Oil) emite o carte de credit pentru
funcţionarii săi şi câţiva clienţi selecţionaţi cu grijă. Pe cardul emis, ce se prezenta
sub forma unei plăcuţe metalice, erau înregistrate informaţii referitoare la fiecare
client ce dispunea de o linie de credit. Tot atunci, Western Union a înmânat o
astfel de placă metalică clientelei sale celei mai fidele, iar în 1915 Compania
Telegrafică emite plăcuţe destinate să-i identifice pe principalii săi clienţi şi să
autentifice telegramele lor. În anii care au urmat, magazine şi companii aeriene şi-
au lansat propriile cărţi de credit.
Aceste cărţi de credit "private" au cunoscut un anume avânt în anii 1930,
când sistemul federal american făcea imposibilă folosirea cecurilor dintr-un stat
în altul decât cel de origine a cecului, mai mult, criza economică şi perioada
1
imediat următoare războiului îndemna la instaurarea unui nou sistem de credit
uşor de pus în funcţiune. Acest lucru a însemnat o nouă eră pentru americani.
Într-un context economic redevenit favorabil, a fost deschis un nou drum, în
1947, de către Flatbusch National Bank, care şi-a lansat propria sa carte de
credit, limitată doar la proprii ei clienţi. Cartelele pentru tranzacţii financiare
convenţionale, din plastic, au apărut masiv începând cu anul 1950. Ele au fost
introduse de liniile aeriene, de bănci şi în turism, prezentându-se sub forma unor
cartele ce aveau ştanţate în relief un set de caractere. Ele erau utilizate cu ajutorul
unui dispozitiv mecanic, numit zip-zap sau imprinter, pentru a imprima pe un
formular de hârtie numele emitentului cartelei şi numărul de cont al clientului.
Principiul ce stătea la baza acestei operaţiuni era relativ simplu: comercianţii
depuneau aceste bonuri valorice obţinute in urma vânzărilor efectuate (în general
de mică valoare) într-un cont bancar, iar banca factura cumpărătorii pentru
contravaloarea lor. În ceea ce priveşte băncile, Franklin National Bank a lansat, în
1951 propria sa carte de credit, ce permitea comercianţilor să emită facturi,
utilizând o procedură de încasare aproape identică cu cea practicată astăzi. Între
cartelele apărute în această perioadă se poate menţiona şi cea emisă de Diners
Club. Aceasta era destinată călătoriilor şi petrecerii timpului liber, iar istoria
apariţie sale merită a fi amintită.
În anul 1951, după o copioasă masă de afaceri, un avocat new-yorkez Frank
McNamara şi prietenul său Ralph Schneider şi-au dat seama că nu au destui bani
pentru a achita nota de plată. Această întâmplare neplăcută I-a îndemnat să
creeze o societate destinată să emită şi să gireze o carte destinată efectuării de
plăti în restaurantele şi hotelurile din New York şi din regiunea sa. În această
perioadă, în California, M. Bloomingdale (nepotul fondatorului magazinelor cu
acelaşi nume) a avut o idee identică, lansând o carte "dine and sign". Din unirea
eforturilor lui McNamara şi Bioomingdale s-a născut cartea Diners Club, prima
carte acreditivă din lume de tipul "T&E" (travel & entertaiment).
La început, aderenţii nu erau dotaţi cu o adevărată carte, ci cu un mic
chitanţier în care figurau instituţiile care acceptau acest mijloc de plată, pe
2
coperta sa fiind menţionate numele şi numărul de identificare a purtătorului,
informaţii pe care comerciantul le copia la momentul plătii. Cartea Diners Club a
fost urmată, în 1958, de American Express (cartea lider în acest domeniu), şi în
1959 de Cartea Alba.
În 1953, în jur de 100 de bănci, mai ales de dimensiuni mici, au emis cărţi de
credit convinse fiind că vor găsi în comisioanele încasate o sursă de profit ce nu
trebuie neglijată. Ulterior, multe dintre ele vor abandona această activitate, ce s-a
dovedit puţin rentabilă, din cauza volumului insuficient al tranzacţiilor. O dovadă în
acest sens este bilanţul stabilit în 1957; în acel an 26 de bănci americane emiteau
cărţi de credit, ceea ce a făcut ca 754.000 de persoane să fie purtătoare a acestor
cărţi acceptate de aproape 11.000 de comercianţi, pentru o cifră de afaceri anuală
de 40 milioane de dolari.
În ciuda acestor rezultate puţin încurajatoare şi a pierderilor însemnate
generate de costul ridicat al lansării, două bănci au continuat să aplice sistemul:
Chase Manhattan in New York, şi, mai târziu, în 1958 Bank Americard, strămoşul
cărtii VISA. Daca în 1961 exista deja un milion de purtători ai acestei cărţi,
succesul său provine din crearea, în 1966, a societăţii Bank Americard Services
Corporation, care era destinată să licenţieze celorlalte bănci structura pusă în
funcţiune de Bank Americard, precum şi desenul albastru/auriu al cărţii sale.
Dezvoltarea internaţională a cărţii a avut la origine cererea, în 1974,
a unei organizaţii internaţionale, IBANCO, care a adoptat în 1977,
numele de VISA International.
Odată cu succesul nemaiîntâlnit al cardului BankAmericard, un grup de 17
bancheri din diferite instituţii financiare s-au decis să-şi creeze propria reţea prin
care să-şi accepte reciproc cărţile locale. Astfel, în 1966, aceste 17 bănci
înfiinţează Interbank Card Association care se ocupa cu procedurile de autorizare,
clearing şi decontare. Până în 1970 peste 5.000 de instituţii financiare aderaseră
la Master Charge şi existau 36 milioane de deţinători de carduri. Odată cu
dezvoltarea pe plan internaţional a acestei organizaţii, în 1979 aceasta şi-a
schimbat denumirea în Mastercard.
3
Foarte rapid, reţelele de cărţi de credit (American Express, Diners Club,
Visa, MasterCard) s-au implantat în străinătate, încă din 1951 cărţile Diners
Club fiind acceptate în Mexic şi Marea Britanie.
Anul 1958 marchează crearea Diners Club în Franţa şi intrarea în scenă, pe
pământ american, a American Express cu un card din plastic, destinat petrecerii
timpului liber şi pentru călătorii. Inovaţia va fi preluată în Franţa, unde Diners Club
păstrase sistemul bazat pe hârtie. In paralel au apărut diverse alte iniţiative de
relansare a sistemului de plăţi prin intermediul cardurilor. Tot în S.U.A.,
aproximativ 150 de bănci emitente de carduri au început să propună un serviciu
nou, oferit deţinătorilor de carduri facilităţi de creditare a contului pe o perioadă
determinată şi cu o dobandă prestabilită pe bază de contract. Aceste bănci au
găsit în dobânzile încasate lunar o sursă de venituri care să restabilească
echilibrul economic al sistemului.
Din 1965, American Express şi Diners Club au făcut demersuri fată de
băncile franceze ale căror reţele ar fi putut facilita promovarea cărţilor lor de
credit. Solicitată prima, Credit Lyonnais, a refuzat rolul de simplu distribuitor de
cărţi de credit emise de aceste instituţii nebancare.
In 1967, în Franţa a fost propusă "Cartea Albastra" ("Carte Bleu)". Acest card,
legat de contul curent al clientului şi concurent al cecului, era un nou mijloc de
plată pentru comerciant şi pentru deţinător. EI reprezenta totodată o creaţie
naţională şi nu un produs realizat sub licenţa unui emitent de peste Atlantic. Prin
poziţia sa, Cartea Albastră a epocii avea putină unitate deoarece presupunea un
cost suplimentar pentru comerciant si deţinător. Totuşi, contrar cecului pe care
dorea să-l concureze, cardul oferea garantarea plăţii.
Încă de la început, Cartea Albastra şi-a atras ostilitatea comercianţilor din
cauza nivelului comisionului prelevat pentru fiecare tranzacţie. Din punctul lor de
vedere, lucrurile erau privite astfel, întrucât consumatorul - primul beneficiar al
acestui nou mijloc de plată - trebuia să suporte această cheltuială. În 1968,
preocupările francezilor se situau la un alt nivel. Ei au aderat în mică măsură la
Cartea Albastra care nu a fost difuzată decât în aproximativ 265.000 de
4
exemplare. În ceea ce priveşte comercianţii obligaţi de puţin timp să plătească
NA, a persistat aceiaşi dorinţa de a frâna dezvoltarea ei şi a comisionului ataşat,
văzut ca "o nouă taxă indirectă". Din aceste motive, anii 1968-1978 pot fi
consideraţi, în acelaşi timp, ani de incertitudine şi consolidare. Incertitudinea - în
anii 1975-1976 - în ceea ce priveşte interesul de a continua emisiunea şi
promovarea unei cărţi bancare şubrezite de creşterea numărului de fraude.
Consolidarea s-a realizat prin apariţia primelor distribuitoare automate de
numerar, CD (Cash Dispenser). Primul a fost instalat la Societe Marseillese de
Credit. O cartela performantă introdusă în automat permitea eliberarea unei sume
de 200 FF. Cartela era "înghiţită: şi apoi reexpediată proprietarului său.
Originea americană a marilor reţele de cărţi de plată a modelat organizarea şi
chiar funcţionarea acestora, influenţând răspândirea cardurilor în întreaga lume.
Astfel, cărţile internaţionale de plată (VISA, MasterCard, American Express,
Diners Club) sunt afiliate, sau chiar aparţin unor reţele de origine americană. În
1988 cărtile VISA şi MasterCard erau acceptate de aproape 7.000.000 de instituţii
în mai mult de 160 de ţări, Diners Club este prezentă în 163 de ţări şi, mai mult de
un milion de instituţii acceptă această carte deţinută de peste 5.500.000 de
purtători, iar cardurile American Express sunt acceptate de mai mult de 2.200.000
instituţii din întreaga lume.
1.2 Dezvoltarea operaţiunilor de plată prin intermediul cardurilor în
România
Piaţa activă
Tot mai mulţi romani se conving că un card bancar este mai sigur şi mai
convenabil decât a cumpăra cu numerar, semn că piaţa este foarte activă şi că
oamenii înţeleg necesitatea diminuării plăţilor cash.
Potrivit studiului realizat de GIK ROMANIA în ceea ce priveşte piaţa de
carduri 64% dintre români au declarat că nu cunosc nici un nume de card bancar
şi numai 11% dintre ei posedă un astfel de instrument financiar. Cele mai
5
cunoscute carduri de credit sunt VISA, care au fost menţionate de 21 % dintre
intervievaţi. Statisticile băncilor arată că, dintre deţinătorii români de carduri 95%,
le folosesc numai pentru a retrage bani din aparatele ATM şi numai cinci procente
dintre ei plătesc direct în magazine cu ajutorul lor. Aproximativ 16% din totalul
deţinătorilor de carduri le folosesc în ambele moduri. România este, aşadar, încă,
o tară de numerar.
Dar iată cum stau lucrurile în ceea ce priveşte utilizarea celorlalte tipuri de
card: Maestro - 45%, VISA clasic în lei - 32 %, VISA Electron - 24%, Eurocard
Mastercard în lei - 10%, Eurocard Master în dolari - 2%, VISA Business în lei,
VISA International şi Milenium - 1 %.
Dintre cele aproape 4,6 milioane de carduri în circulaţie, cele mai multe sunt
de debit. Acestea, denumite şi carduri neembosate, reprezintă 80%. La fel,
majoritatea cardurilor VISA emise în România sunt carduri de debit, instrumente
electronice de plată prin care tranzacţiile sunt debitate direct din contul
posesorului de card. Practic, posesorul unui card de debit poate folosi această
carte electronică fie pentru retragerea unei anumite sume de la bancomate
(1.800, la finele anului 2003), fie pentru plata cumpărăturilor efectuate la magazin.
Pentru acest din urma caz, magazinele trebuie să fie dotate cu POS-uri
(points of soles), însă în România numai un sfert din comercianţi, cca. 6500 pot
accepta plăţile prin card, faţă de Polonia 70.000 sau Ungaria 65.000.
6
Tipul de card deţinut (Baza: deţinătorii de carduri)
Anul 2002 2003
Maestro 44 41
Visa Classic în lei 29 23
Eurocard Mastercard în lei 10 11
Eurocard Business 2 1
Visa Classic în USD 1 2
Eurocard Mastercard în USD 1 1
7
8
Cultura cardurilor încă în dezvoltare.
Explicaţiile situaţiilor de mai sus sunt foarte simple:
1. Românii nu au încă cultura cardului, adică "situaţia" şi "obisnuinţa" de a le
folosi;
2. Veniturile noastre nu au permis o expansiune a pieţei;
3. Comercianţii (acceptaţii) nu acceptă carduri la plată nici la zece ani de la
emiterea primei cărţi de credit în ţara noastră;
4. Tranzacţiile cu carduri sunt încă scumpe, practicându-se comisioane la
operaţiuni, cum de altfel, este şi normal;
5. Bancomatele sunt prea puţine sau se blochează, cum s-a întâmplat în
ultima parte a anului 2002.
Alte cauze ţin de interesul autorităţilor pentru plăţile cu carduri, de slaba
extindere teritorială a emitenţilor de carduri, accesul greu al oamenilor din
oraşele mici şi zonele rurale la structurile bancare.
Cu toate acestea se apreciază că şi în România piaţa cardurilor va cunoaşte
o dezvoltare fără precedent în acest an, potenţialul României fiind de 7 milioane
de carduri. Mai ales că Guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgentă prin
care, comercianţii au fost obligaţi să accepte cardurile ca instrument de plată de
la 1 februarie 2004, ceea ce a constituit un pas înainte.
La sfârşitul anului 2003, în România a fost lansat primul card cu utilizare
exclusivă pentru cumpărăturile şi plăţile pe Internet. Este vorba de VISA virtual.
Cardurile virtuale oferă posesorilor posibilitatea de a separa tranzacţiile online
de plăţile din mediul fizic efectuate pe cardurile cu banda magnetică, ceea ce
adaugă securitate cumpărăturilor virtuale. Cardurile pot fi conectate la contul
curent al posesorului de card, dar suma care poate fi cheltuită zilnic sau lunar
poate fi stabilită pentru fiecare card în parte, in funcţie de preferinţa posesorului.
Principalul scop al emiterii acestui tip de card este protejarea cumpărătorilor, dar
şi siguranţa vânzătorilor.
9
MaterCard Europe consideră că România are un potenţial imens, şi se aşteaptă la o dezvoltare
spectaculoasă şi pe sectorul cardurilor de credit, aşa cum avem de a face, în prezent cu creşterea
spectaculoasă a numărului de carduri de debit. Deci vom asista la o dezvoltare foarte rapidă a numărului
de carduri de credit, pe măsură ce va creste şi ponderea plaţilor cu cardul la comerciant.
Emitent POS
BCR 1.299/1.299/1.
719Banc Post 680/ 850/1.104
DRD-GSG 1.169/1.337/1.
541Banca Romaneasca 23/ 23/ 23
Banca Tiriac 400/ 510/ 544
Banca Transilvania 216/ 226/ 226
Carpatica 0/ 0/ 26
Citibank Neraportat /3/3
Piraeus Bank Neraportat /5/5
Raiffeisen Bank 1.174/1.420/1.420
Romexterra 0I 0/ 0
Volksbank 8/ 8/ 8
Total 4.919/5.681/6.643
Valoare tranzacţii cu carduri mld. lei
Ian.2003 Feb.2003 Mar.2003 Apr.2003 Evoluţie
2003/2004
Retrageri ATM 26,254 59,769 95,833 137,287 118%
De
numerar
Transferuri
Plăti facturi POS 1,115 2,549 3,868 5,311 85%
10
Cumpărări Internet/ 5,7 14,3 28,7 41,5 485%
Telefon
POS 574 1,246 2,13 3,324 284%
Total 27.987 63.69 102.018 146.218 119%
Număr tranzacţii (mii)
Ian.2003 Feb.2003 Mar.2003 Apr.2003 Evoluţie
POS 425 971 1,657 2,527 229%
Total 20.176 44.356 68.775 95,181 82%
1.3. Tipologia cărţilor de plată
11
Putem clasifica marea diversitate a cărtilor de plată în funcţie de
următoarele criterii mai importante:
A. Din punct de vedere al sursei de acoperire a cheltuielilor;
B. Din punct de vedere al funcţiilor specifice pe care le îndeplinesc;
C. Din punct de vedere al emitentului;
D. După tehnologia utilizată;
E. În funcţie de momentul înregistrării tranzacţiei.
A. Clasificarea cărţilor de plată din punct de vedere al sursei de
acoperire a cheltuielilor
a) Cartea de credit ca instrument de plată - atestă posesorului ei că i s-a
deschis o linie de credit pe o anumită perioadă de timp, şi că pe baza acesteia el
poate face plăţi şi retrage numerar până la un plafon prestabilit. Ea permite, deci,
reglarea plăţii prin prelevarea din depunerile viitoare din monedă scripturală.
b) Cartea de debit - este un instrument de plată care permite posesorului
să dobândească bunuri, servicii sau numerar, prin debitarea directă a contului
său personal. În caz de fonduri insuficiente cardul este refuzat la plată.
Aceste cărţi cuprind funcţii de retragere, naţionale sau internaţionale, şi
permit reglarea tranzacţiilor făcute de comercianţii afiliaţi la reţea. Acestea fac să
intervină 4 parteneri: banca purtătorului, cea a comerciantului, comerciantul şi
purtătorul.
B. Clasificarea cărţilor de plată din punct de vedere al funcţiilor specifice
pe care le îndeplinesc
a) Cartea pentru retrageri de numerar - este un instrument cu ajutorul
căruia posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat
de bilete (cash dispenser), operaţiunea reflectându-se, după caz, în creditul,
respectiv debitul, contului său personal deschis la o instituţie financiară.
12
b) Cartea de garantare a cecurilor - reprezintă un instrument care
garantează că suma de plată înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al
deţinătorului.
Practic, emitentul garantează, în limita unui plafon determinat,
beneficiarului unui cec emis de deţinătorul cartelei de plată, că acest cec va fi
plătit.
c) Cartea multifuncţională sau derivată - are funcţii mixte, şi oferă
acces la facilitaţi multiple rezultate din toate celelalte tipuri de cărţi prezentate
anterior.
C. Clasificarea cărţilor de plată în funcţie de calitatea emitentului
Din punct de vedere al emitentului grupăm cărţile în următoarele 3 mari
categorii:
1) cărţi emise de bănci (cărţi bancare)
2) cărţi emise de comercianţi (cărţi private)
3) cărţi emise de alte instituţii sau organizaţii (exemple: cărţile
acreditive internaţionale, cărţi emise de instituţii de credit).
1) Cărţile bancare - fac parte din instrumentele de plată şi de retragere,
autorizate, propuse de bănci.
Ele au apărut începând cu anul 1951 în SUA, fiind emise de către Franklin
Naţional Bank. În Franţa, prima carte bancară a fost Carte Blanc introdusă în
1967 de către 5 bănci: Credit Lyonnais, BNP, Societe Generale, Grupul CIC,
Credit Commercial de France.
a) Cărtile pentru retrageri de numerar au de regulă, două nivele de utilizare:
nivel 0, care oferă dreptul numai la servicii oferite de instituţia emitentă,
nefiind reglementate prin acorduri interbancare, şi a căror emitere este
gratuită;
nivel 1, a cărei folosire permite accesul la reţeaua interbancară a
distribuitoarelor de numerar.
13
Cărţile de acest nivel sunt emise contra cost şi sunt folosite ca şi primele
pentru retrageri de numerar în limita unui plafon variabil în funcţie de banca
emitentă. În plus, ele oferă şi posibilitatea de a cunoaşte soldul contului şi
ultimele operaţiuni efectuate.
b) Cărţile naţionale (domestice), denumite de nivel 2 - sunt administrate
prin acorduri interbancare, supunându-se unor dispoziţii comune.
Este vorba de cărţi care permit, ca şi cele de nivel inferior, retrageri de
numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriul naţional, în baza unui plafon
variabil. În plus, cartea naţională permite şi reglarea plăţilor în cazul achiziţiei de
bunuri de la comercianţii afiliaţi.
Poate fi personală sau profesională şi are acoperire în moneda ţării
respective.
c) Cărtile internaţionale - se definesc prin nivelul 3 al acordurilor
interbancare, şi prezintă importanţă asemănătoare cu cărţile de nivel 2
(naţionale), dar folosirea lor este extinsă la efectuarea de plăţi în străinătate.
Sunt grupate în două reţele (VISA şi Eurocard/MasterCard), şi sunt utilizate, ca
şi cărţile naţionale, pentru plăţi şi retrageri de numerar (pe plan naţional), fiind
folosite, în plus, în aceleaşi operaţiuni şi în străinătate. Au acoperire într-o valută
forte (USD sau EUR).
d) Cărţile internaţionale de prestigiu, care sunt cărţi de "gamă înaltă" definite
prin acordurile internaţionale. Ele oferă servicii multiple: retrageri de numerar în
ţară şi în străinătate, asigurarea automată a călătoriei, servicii de rezervare,
asigurare, închirieri de maşini şi asigurări însoţite de indemnizaţii mai
ridicate.
Aceste cărţi sunt oferite de reţeaua PREMIER pentru VISA şi GOLD
pentru MASTERCARD, care au fost create în luna mai, şi, respectiv,
septembrie 1986. Deţinătorii acestor cărţi sunt selectaţi pe criteriul venitului
fix anual realizat.
14
Ele vizează una şi aceeaşi clientelă de gamă înaltă, care constituia
până în anul 1986, ţinta privilegiată a cărţilor acreditive internaţionale emise
de AMERICAN EXPRESS şi DINERS CLUB.
2) Cărtile emise de comercianţi (private) - sunt emise de întreprinderi
comerciale, pentru a facilita plătile cumpărătorilor din magazine, şi
eventual, de a oferi facilitaţi de credite. Creditul este câteodată gratuit
cu ocazia anumitor operaţii de promovare.
Aceste cărţi sunt livrate de marile magazine, de supermagazine (reţele),
societăţi de distribuţie a carburantului, precum şi de firme ce vând prin
corespondenţă. Cărţile private sunt adesea gratuite şi presupun în general
două opţiuni de reglement:
opţiunea la termen - permite purtătorului să plătească o dată pe
lună cantitatea de cumpărături recepţionată conform facturii. Plata se
face prin cec sau prin autorizaţie, de preferinţă, emiţătorul cărţii
neavând acces direct la contul purtătorului cărţii. Această opţiune
corespunde unui credit gratuit mai mult de 30 de zile.
opţiunea credit - permite purtătorului să se elibereze de datoriile
sale prin mai multe vărsăminte, la date precizate la semnarea
contractului. Suplimentar, anumite cărţi permit retragerile din
distribuitoarele deschise de către emiţătorii lor în marile magazine.
Este vorba de retrageri de credit efectuate asupra contului (fictiv) al
purtătorului, după cum o carte de credit este debitată la orice
retragere. Alte funcţii ale cărţilor private, în afară de plată şi
retragere, dau dreptul la servicii financiare sau la produse de
asigurare. Ele sunt dedicate unui comerciant particular, şi dau dreptul
de acces la o reţea de distribuţie de bani.
Dacă o carte bancară este definită prin acceptabilitatea ei în orice lanţ de
magazine, cea privată este acceptată de un comerciant sau grup de comercianţi.
Oricare ar fi, însă, dimensiunea emitentului, obiectivul major este fidelitatea
clientelei, iar scopul este stabilirea unei legături constante între cartea şi 15
magazinul care a emis-o, inclusiv, activizarea utilizării sale. Pertru a seduce
consumatorul, cartea privată trebuie să fie la fel de practică în utilizare ca şi cea
bancară .
Pentru a-şi învinge concurenţii, emitenţii ataşează cărţilor private tot mai
multe servicii (produse financiare, asigurări, servicii personalizate) prin care
urmăresc:
stabilirea unei relaţii directe cu clienţii;
dinamizarea vânzărilor (în special non-alimentare) şi care justifică apelarea
la credite;
oferirea unor servicii mai bune (viteza la casă);
stimularea cumpărărilor, eventual prin promovări deosebite de mărfuri;
administrarea mai bună a serviciilor (după livrare);
conferirea unei imagini moderne firmei, etc.
Cărţile private oferă, în principal, patru avantaje:
1. plata din disponibilitaţile clientului - cartea prezintă, în funcţie de punctele
de vânzare, două posibilităţi de reglare a plăţii:
• prima este plata imediată - se mentionează opţiunea pentru plata din
disponibilităţi, caz în care nivelul cumpărăturilor va fi prelevat ulterior
asupra contului bancar ataşat cărţii, fără cheltuieli suplimentare şi în
termenul de încasare a unui cec.
• a doua constă în faptul că respectivul client primeşte în fiecare lună
extrasul de cont detaliat pentru cheltuielile sale. EI poate alege
posibilitatea să regleze cash, trimiţând un cec gestionarului cărţii sale.
2. creditul - deţinătorul cărţii poate prefera plata pe credit sau parţial credit,
parţial din disponibilităţi. În fiecare lună primeşte un extras de cont şi poate
alege între cel puţin următoarele tipuri de credite:
16
plata amânată gratuită, al carei termen poate varia între 20-50 zile,
începând cu data efectuării cumpărăturilor;
un credit scurt cu plata în 2-3 vărsăminte lunare şi cu plafonarea în
general, a cheltuielilor;
eşalonarea plăţilor pe o perioadă de la 3 la 24 luni, cumpărătorul
putând stabili cote lunare care-i convin cel mai bine, rata dobânzii
variind de la un comerciant la altul;
credit revolving, respectiv o linie de credit permanenta pe care
deţinătorul o poate folosi după opţiunea sa în limita plafonului stabilit în
cadrul ei.
3.retrageri de numerar - acest serviciu îl oferă doar câteva cărţi de mare
suprafaţă şi îmbracă două forme:
din disponibilităţi, caz în care suma retrasă este debitată în acelaşi
interval de timp ca şi un cec, ca pentru cumpărăturile plătite cash;
pe credit, caz în care clientul beneficiază pentru retrageri de numerar de
conditii de credit identice creditului permanent.
4. servicii anexe multiple - comercianţii şi, în particular, marile magazine, dau
dovadă de mare creativitate în materie de servicii anexe, ataşate, îndeosebi,
marilor cărţi private şi anume:
reduceri speciale de la 5-20% acordate deţinătorilor de carte;
dreptul la o remiză de "fidelitate" la sfârşitul anului, calculată la nivelul
mărfurilor cumpărate, sub formă de credit;
asigurarea maşinilor şi a locuinţei;
asigurarea contului şi a carţii care să acopere riscurile.
3) Cărţi emise de alte instituţii şi organizaţii - printre emitenţii de cărţi se
numără, nu numai băncile şi comercianţii, ci şi un număr de alţi parteneri:
instituţii internaţionale specializate, instituţii de credit, companiile de transport şi
telecomunicaţii, companiile autorutiere şi de închirieri de vehicule, companii 17
petroliere, societăţi de asigurări, agenţii de turism, cluburi, prestatori de servicii
profesionali.
Acest ansamblu de cărţi este caracterizat prin eterogenitatea emitenţilor,
obiectivelor lor, precum şi întrebuinţările şi costurile fiecărei cărţi.
Patru mari tipuri de cărţi pot fi identificate în cadrul acestei mari familii:
a) Cărţile de plată, sau credit, cu largă acceptabilitate. Aceste cărţi,
utilizabile pe lângă un număr mare de puncte de vânzare, pot fi asimilate prin
întrebuinţări cu cărţile bancare.
La criteriul accesibilitatii răspund două tipuri de cărţi foarte diferite prin
clientela cărora li se adresează şi prin natura emitentului lor. Unele, emise de
instituţii internaţionale, sunt în acelaşi timp cele mai vechi şi cele mai
prestigioase. Celelalte emise de instituţii de credit care sunt, deopotrivă, efectul
dezvoltării recente a pieţei cărţilor.
În structura lor, cele mai importante sunt cărţile acreditive internaţionale
emise de Diners Club şi American Express. Clientela este foarte omogenă cu
venituri ridicate, care călătoreşte mult în scop de afaceri şi motive profesionale.
Aceste cărţi oferă o gamă largă de servicii şi privilegii:
instrumente de plată cu mare acceptabilitate în peste 170 de ţări, fără
limită de sumă;
retrageri de numerar în numeroase agenţii şi ghişee, agreate în toată
lumea;
asigurarea automată şi gratuită a călătoriilor;
garanţii pentru pierderea sau furtul cărţilor;
linii de credite permanente egale cu câstigul pe mai multe luni etc.
b) Cărţile de plată selective - printre cărţile care oferă posibilitatea de
plată, pe lângă un număr limitat de puncte de vânzare, un loc privilegiat trebuie
acordat celor a căror folosire este limitată la o singură categorie de bunuri şi
servicii. În structura lor includem:
18
cărţile de telefon;
cărţile companiilor petroliere;
cărţile de asigurare.
c) Cărţi de abonament - sunt cărţi cu utilizare specifică şi clientelă
limitată, emiterea lor fiind făcută de companiile de transport aeriene şi rutiere.
Ele nu se substituie în totalitate plăţii, fiind generatoare de reduceri şi de alte
avantaje preferenţiale pentru deţinători: bilete gratuite, prioritate pe lista de
aşteptare şi pe lângă reţelele hoteliere şi cele care închiriază maşini etc.
d) Cărţi de identificare - sunt cele mai modeste prin utilizările lor în raport
cu ansamblul cărţilor. Pot fi afectate numai unei folosiri în scop de identificare a
posesorului, oferind şi unele avantaje.
Emitenţii lor sunt, în general, firme care închiriază maşini, agenţii de turism,
hoteluri, diverse cluburi şi organizaţii profesionale.
D. Clasificarea cărţilor de plată după tehnologia utilizată
După tehnologia utlizată, cărţile se diferenţiază în:
a) cărţi cu pista magnetică;
b) cărţi cu memorie (microprocesor);
c) cărţi mixte.
a) Cărţile cu pistă magnetică - au apărut la începutul deceniului şapte.
Ele sunt emise de către bănci, iar prin intermediul acestora s-au permis retrageri
de numerar la distribuitoarele automate de bilete bancare, sau achiziţionarea de
bunuri la magazinele ce dispun de terminal în legătură directă cu banca (on line),
sau fără legătură cu aceasta (off line).
Banda magnetică cu care sunt dotate aceste cărţi, fără să fie în mod
necesar aparenţă, este situată pe verso-ul acestora, ea putând fi protejată de un
film plastic subţire (overlay). Asigură pe trei linii distincte, încriptarea şi
securizarea unor informaţii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia
19
precum şi a algoritmului unic de codare/decodare a datelor de verificare a
validităţii acestui instrument de plată.
Pentru a permite o utilizare internaţională a cărţilor, a fost necesară
standardizarea, atât a suportului propriu-zis cât şi a informaţiilor stocate. În acord
cu această cerinţă s-au impus două formate pentru pistele magnetice:
formatul Transac
formatul ISO
Cărţile cu pistă magnetică prezintă unele limite, ce sunt de ordin
tehnologic şi ţin de capacitatea de stocare a pistelor, precum şi de gradul de
securitate pe care îl oferă:
capacitate redusă - o limitare a numărului de caractere memorate
securitate pusă în discuţie - se au în vedere riscurile legate de
folosirea cărţii, care sunt multiple şi se referă în principal la:
• mediul înconjurător - pistele magnetice sunt relativ fragile,
sensibile la toate sursele de demagnetizare;
• defecţiunile datorate unor folosiri
intensive;
• vulnerabilitatea la fraude.
Pistele magnetice sunt un suport de informaţii la care orice echipament
adecvat poate avea avea acces în mod liber pentru citire\scriere. Ele sunt deci,
reproductibile şi modificabile dacă nu au o protejare specială. Având în vedere
numărul relativ mare de fraude ce se comit, mai ales în tarile asiatice, poliţia
judiciară a întocmit o lista a principalelor posibilităţi de fraudă, cărora le pot
cădea victimă posesorii de carduri. Vor fi redate, în continuare, câteva dintre
acestea:
Falsul poliţist20
Pentru utilizarea în unele magazine (cele echipate cu POS-uri) a cărţilor
furate este absolut necesară cunoaşterea codului. Pentru a-I obţine, hoţilor nu le
lipseşte imaginaţia. După dispariţia cărţii, un aşa-zis poliţist cere posesorului
cardului codul confidenţial pentru verificare. Un asemenea procedeu este fals:
codul confidenţial nu trebuie divulgat nimănui. În ultimul timp, au fost semnalate
mai multe cazuri de acest fel.
Cartea "înghiţită"
Un escroc urmăreşte, pe la spate, cele patru cifre pe care le tastaţi la
claviatura aparatului distribuitor. Vă deturnează, apoi, atenţia pentru o fracţiune
de secundă, pentru a vă subtiliza cartea, pe care o veţi crede înghiţită de aparat.
Aşa s-a întâmplat că unele persoane să se "trezească" cu debite în extrasul de
cont, pe care nu le-au efectuat niciodată, crezând că au văzut cum cartea le-a
dispărut în aparat.
Cartea schimbată
În acest caz, vânzătorul sau comerciantul necinstit, după ce a văzut
codul, va poate restitui o altă carte. Dacă sesizaţi manevra, se poate scuza de
"neatenţie şi nonintenţie". S-a întâmplat, în restaurante, ca unii chelnări să
meargă imediat să retragă bani de la aparate, după care să restituie cartea.
Metoda thailandeză
Îşi datorează numele ţării în care a fost inventată. S-ar putea numi şi "fierul
de călcat magic". Este uşor pentru un vânzător necinstit să imprime, sub tejghea
sau în biroul din spatele magazinului, o serie de facturi cu amprenta cărţii
dumneavoastră. Veţi semna una dintre ele şi le va utiliza pe celelalte cum
doreşte, imitindu-vă semnătura sau cedându-le unor complici.
Metoda este utilizată în Europa de către comercianţii sezonieri (vara). De
îndată ce frauda a fost efectuată, aceştia dispar.
Recodificarea
21
Metoda este rară, dar mai periculoasă. O serie de falsificatori nu s-au
mulţumit doar cu fabricarea cărţilor false utilizate pe "fierul de călcat". Au găsit o
modalitate de recopiere a datelor conţinute în pista magnetică de pe verso. Prin
acest procedeu poate fi dublată orice carte fără microprocesor. Altfel spus, este
posibil să aveţi cartea în posesie, dar un falsificator a executat deja un duplicat
pe care îl utilizează în distribuitoarele automate de bilete. Băncile păstrează
tăcere asupra procedeului pentru a nu-i îndepărta pe posesori.
~ un viitor compromis.
Dezvoltările tehnice ale funcţiilor prin cărţile de plată necesită o inteligenţă
crescută la nivelul acestora, iar pistele magnetice, ca suport pasiv de informaţie,
nu o pot asigura.
Cartea cu piste magnetice nu poate fi luată în considerare pentru teleplată,
deoarece ea nu poate asigura nici securitatea telecomunicaţiilor, şi nici nu
permite utilizarea procedurilor de identificare, de autentificare şi de consimţire
suficient de securizate ţinând cont de riscuri. Se poate afirma, deci, despre
cartea cu bandă magnetică, că este un suport de informaţii al cărui nivel
tehnologic şi de securitate nu permite evoluţii semnificative.
b) Cărţile cu microprocesor - cunoscute sub numele de cărţi inteligente
(smart cards) cu memorie, sau cu circuite integrate, acestea includ în substanţa
lor o capsulă operculată în care sunt poziţionate dispozitivele electronice.
Istoria evoluţiei tehnicii şi tehnologiei arată că marile invenţii nu au fost
niciodată rezultatul intâmplării. Motorul cu aburi inventat de James Watt a venit
să satisfacă o necesitate stringentă a momentului: nevoia de "cai putere".
Acelaşi lucru se poate spune şi despre smart carduri, naşterea lor fiind rezultatul
conjuncturii sociale, economice şi tehnologice. În anul 1976, General
Telecommunication Agency din Franţa caută un nou mediu de comunicaţie.
Minitel-ul, Teletex-ul, poşta electronică, plăţile prin intermediul televiziunii,
operaţiile bancare de la domiciliu pareau toate posibile prin reunirea elementelor
ce ţin de telecomunicaţii şi calculatoare într-un singur produs. Foarte ambiţioase,
aceste proiecte au ridicat imediat o serie de probleme tehnice. 22
Pentru crearea de reţele perfect adaptate unor funcţii diverse -
automatizarea micilor comercianţi, echipamente ATM în strada, terminale
individuale la domiciliile personale - era necesara identificarea într-un mod sigur
a utilizatorilor. Soluţia la această problemă s-a dovedit a fi smart cardul.
Există trei categorii de smart carduri:
1. carduri cu microprocesor;
2. carduri cu circuit de memorie (memory card);
3. carduri cu memorii optice.
Pe cardul cu microprocesor se pot adauga sau şterge informaţii, în timp
ce memory cardurile (cel mai cunoscut exemplu fiind cartela telefonică) pot face
doar nişte operaţii predefinite.
Smart cardurile, în comparaţie cu cartelele magnetice, pot stoca toate
funcţiile şi informaţiile necesare pe card. De aceea, nu este nevoie de un acces
on-line la baza de date centrală în timpul tranzacţiilor care folosesc acest tip de
cartelă.
În continuare va fi prezentat un studiu făcut de Gartner Group:
Capacitate Putere de Costul unei Costul
maximă procesare cartele cititorului şi al conectării
Cartele 140 bytes - 0.2USD 750USD
0.8USD
Memory card 1 Kbyte - 1-2.5USD 500USD
Cartele cu 8 Kbytes CPU 88- 7-15USD 500USD
microprocesor bit,16-bit
sau 32-bit
Cartele cu 4.8 Mbytes 7-12USD 3500-4000USD
23
memorie
optică
În memoria cărţii de plată sunt structurate cele patru zone de stocare a
informaţiilor:
1. nonconfidenţiale (elemente de identificare a emitentului, numărul
de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.);
2. confidenţiale (soldul disponibil);
3. inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare, respectiv
de decodificare)
4. înregistrările care captează detalii unice, specifice fiecărei
tranzacţii şi care sunt sintetizate într-o "agendă".
De asemenea, aceste informaţii sunt grupate şi pe trei nivele logice de:
securitate - controlează accesul la conţinutul cărţii de plată;
aplicaţie - conţine toate informaţiile necesare bunei utilizări a cărţii
de credit, cum ar fi crearea şi verificarea balanţelor, înregistrarea
sumelor;
operare - care include modalităţi de îndreptare a erorilor, data şi ora
utilizării, anumite condiţii (ex.: limita maximă de numerar ce poate fi
retras).
Cartea cu microprocesor - această inovaţie majoră, prezintă avantaje
considerabile pentru întrebuintările existente, ele referindu-se în principal, la
securitatea pe care o oferă: deocamdată contrafacerea şi falsificarea este
aproape imposibilă; controlul codului confidenţial al posesorului în momentul
plăţii este mai fiabil; mijloacele de luptă contra abuzurilor sunt întărite prin
dispozitive de control al frecvenţei şi intensităţii utilizărilor pentru plată.
Această tehnologie permite extinderea considerabilă a întrebuinţării cărţii
prin deschiderea accesului spre servicii noi. Fiecare dintre partenerii implicaţi în
utilizarea acestui instrument percep diferit atracţia cărţilor cu microprocesor.
24
Băncile aflate la originea introducerii lor, sunt motivate pentru utilizarea
acestora, cel puţin din următoarele considerente: securitate, diminuarea pe
termen lung a costurilor; imposibilitatea de a administra o masă crescândă de
cecuri, tranzacţii de unică valoare, noi servicii, la concurenţa cu cărţile private.
Cartea bancară cu microprocesor asigură aceleaşi funcţii ca şi cea cu pistă
magnetică pe care o substituie, motiv pentru care posesorul percepe destul de
greu, într-o primă etapă, importanţa schimbării oferite de această nouă
tehnologie. Doar noile servicii ataşate vechilor utilizări favorizează o luare la
cunostinţă a avantajelor inovării oferite de bănci.
Acest tip de carte oferă o atracţie suplimentară pentru comercianţi.
Securitatea sporită, printr-o mai buna identificare a posesorului şi a solvabilităţii
sale, exclude obligaţia prezentării unui act de identitate sau a unui contact
telefonic cu centrul de autorizare. Paralel acestei creşteri a securitatii plătii,
comercianţii sunt sensibilizaţi şi de o reducere a comisionului impus de bănci.
Aceste motivaţii legate de fiabilitate şi de noile tehnologii se lovesc, însa, de cifra
ridicată pe care o presupune o investiţie necesară pentru a echipa fiecare punct
de vânzare.
Perfecţionările aduse sistemului de plăti prin acest tip de carte bancară
tinde să afirme vocaţia sa universală, de a transforma radical comportamentul
posesorilor ei.
Potenţialul considerabil al noilor utilizări ale cărţii este legat de capacitatea
de memorizare care permite dezvoltarea, nu numai a serviciilor bancare, dar şi
participarea ei în alte prestaţii de servicii.
Interesul iniţial şi principal al introducerii lor a fost consolidarea serviciilor
bancare. Importanţa investiţiilor necesare a justificat o acţiune globală,
corporatistă şi nicidecum, o acţiune izolată a unei singure bănci. Introducând
dosarul fiecărui client în memoria cărţii, a avut loc o descentralizare, comparativ
cu cartea magnetică, a fişierului clienţilor pentru a putea fi exploatat mai direct.
În memorie figurează numele, adresa şi profesia posesorului, precum şi
inventarul produselor financiare pe care le deţine, inclusiv soldul contului său. 25
Fiecare lucrător de la ghişeu dispune, deci, de criterii de identificare care îi
permit o percepere mai bună a nevoilor fiecărui client.
De asemenea, comparativ cu cartea magnetica prezintă şi alte avantaje:
calitatea cărţii de a primi şi stoca date, concentrate într-un sistem
informatic centralizat;
dezvoltă şi servicii bazate pe calităţile relaţionale ale microprocesorului;
nu este necesară autorizarea "on line" (autorizarea de acceptare a cardului
la plată, obţinută prin intermediul terminalului electronic);
acestor carduri le pot fi asociate plăţi mai mari în descoperiri de cont
(overdraft);
protecţia împotriva fraudelor şi a riscului de credit al băncii este mult mai
mare.
Video-banca sau "tele-banking" reprezintă noul tip de servicii electronice
oferite particularilor (banca la domiciliu) şi firmelor (gestiunea trezoreriei în timp
real). Aceste servicii oferă un mare castig de timp şi o mai mare autonomie în
gestiunea conturilor clienţilor, fiind, însa, dependente de infrastructura
telematică. Datorită trăsăturilor definitorii ale smart cardurilor, acestea înlocuiesc
tot mai mult vechile tehnologii. În viitor, sistemele moderne de telecomunicaţii vor
fi imposibil de imaginat fără smart carduri.
c) Cărţile mixte - în unele ţări vest-europene (de exemplu Franţa), multe
carduri bancare conţin atât benzi magnetice, cât şi microprocesoare.
E. Clasificarea cărţilor de plată în funcţie de momentul încheierii tranzacţiei
Cardurile pot fi clasificate şi după alte criterii, dar cel mai important criteriu
pentru activitatea bancară este sistemul de decontare căruia îi aparţin.
Astfel, în funcţie de momentul înregistrării tranzacţiei în contul deţinătorului
de card, există trei sisteme de decontare:
a) Sistemul "pay later" - deţinătorul de card îşi reglează datoriile faţă de
bancă, la anumite intervale de timp stabilite de comun acord cu acesta, după ce
26
tranzacţia între el şi comerciant a avut loc. Acesta este singurul sistem care a
fost folosit, până acum, în tranzacţiile internaţionale, iar la baza lui stau aşa
numitele "cărţi de credit": banca creditează deţinătorul de card până la data
convenită pentru reglarea cheltuielilor.
Există două tipuri de cărţi de credit: credit card - posesorul de card are
deschisă permanent o linie de credit având obligaţia reglării periodice a
soldului contului şi charge card - posesorul de card are obligaţia ca la
sfârşitul fiecărei luni să-şi regleze cheltuielile.
b) Sistemul "pay before" - deţinătorul de card plăteşte serviciile pe
care i le facilitează cardul înainte de a beneficia de ele (în momentul în care i
se eliberează cardul) - este cazul cardurilor de acces la metrou, a cardurilor
pentru telefon.
c) Sistemul "pay now" - deţinătorul de card plăteşte bunurile
cumpărate sau serviciile de care beneficiază în momentul derulării
tranzacţiei, prin debitarea automată a contului. Sistemul presupune utilizarea
aşa numitului "debit card", care a început să fie folosit în programele
naţionale cam pe la începutul anilor '80. Pentru tranzacţiile internaţionale
este faza de început.
În concluzie, se impune precizarea că analiza tipologiei cărţilor de plată
în funcţie de diferite criterii demonstrează că piaţa internaţională a acestora
s-a dezvoltat continuu, iar de la apariţia lor şi până în prezent cărţile de plată
au castigat un loc important în rândul instrumentelor de decontare.
Astfel, s-au constituit şi dezvoltat mai multe organizaţii (VISA,
EUROCARD, MASTERCARD, AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, JCB
etc.) care-şi dispută piaţa internaţională a cărţilor de plată.
27
CAPITOLUL II
- Studiu de caz -
2.1. BANCA ION TIRIAC S.A.
Banca Ţiriac a reuşit performanţa în rândul băncilor româneşti, de a deveni
membră a tuturor organizaţiilor internaţionale de profil. Cronologic, procesul de
afiliere s-a desfăşurat astfel: VISA - septembrie 1992, EUROPAY - octombrie
1995, AMERICAN EXPRESS - decembrie 1995, DINERS CLUB - decembrie
1998, JAPAN CREDIT BUREAU - ianuarie 2000.
Odată încheiat procesul de obţinere a statutului de membru, banca a putut
trece la derularea acţiunilor de acceptare la plată a cardurilor internaţionale.
Această nouă etapă a început în ianuarie 1995, cu cardurile VISA şi în anul
următor cu Mastercard.
Activitatea băncii, de emitere de carduri, a început în ianuarie 1996 odată cu
lansarea cardurilor în valută sub licenţa American Express (Green, Gold, Platinum
şi Centurion pentru persoane fizice, şi Company, Corporate şi Gold Corporate
pentru persoane juridice). Au urmat VISA Classic şi VISA Business în iunie 1996,
iar în martie 1997 au fost lansate şi cardurile Mastercard.
Trei ani mai târziu, în septembrie 2000, avea să fie pus în circulaţie şi VISA
Electron, card de debit în lei, pentru persoane fizice, utilizat numai în mediul
electronic. În acelaşi an, dar în luna octombrie, introducerea serviciului de
"eliberare de numerar pe carduri AMEX la automatele bancare proprii", a făcut
posibilă retragerea de numerar pentru toate tipurile de carduri pe care aceasta le-
a emis. La finele lunii februarie 2004, Banca Ţiriac avea emise aproximativ
250.000 de carduri.
Reţeaua proprie de acceptare la plată, număra mai mult de 1.000 de
contracte cu comercianţii, unde sunt amplasate 1.550 de POS-uri. Reţeaua de
automate bancare amplasate, atât în Bucureşti cât şi în ţară, număra 200 de 28
ATM-uri şi urmează a fi dezvoltată în cursul aceluiaşi an. Potrivit informaţiilor
primite de oficialii băncii, Banca Ţiriac deţinea la finele lunii februarie 2004, 45%
din piaţa cardurilor, autohtonă, din punct de vedere al volumului tranzacţiilor cu
carduri (VISA, EC/MC, AMEX, Dinners Club şi JCB) decontate prin bancă.
Banca Ţiriac a introdus începând cu 12 martie 2004, decontarea tranzacţiilor
în valută cu carduri MasterCard/Maestro în moneda EURO. Comercianţii
autorizaţi să lanseze valută pot solicita autorizarea tranzacţiilor în moneda USD şi
EURO. Noul canal de decontare deschis între banca Ţiriac şi MasterCard include
atât tranzacţiile efectuate pe EFTPOS cât ş cele efectuate pe imprinter.
Introducerea noii proceduri de decontare are în vedere tendinţele actuale
ale pieţei economico-financiare şi cerinţele exprimate de marea majoritate a
comercianţilor conform regulamentelor Băncii Naţionale a României.
"Prin introducerea decontării în moneda Euro şi a tranzacţiilor cu carduri VISA,
am răspuns integral cerinţelor clienţilor noştri comercianţi. Decontarea tranzacţiilor
cu carduri MasterCard/Maestro se va putea realiza atât în EURO sau USD, cât şi
în LEI", a declarat Cătălin Pârvu, vicepreşedinte al băncii.
Banca Ţiriac a fost, în anul 2003, emitentul cu cel mai mare volum de
acceptare la plată a cardului, valoarea tranzacţiilor în reţea proprie, fiind de 70
milioane USD.
În prezent, Banca Ţiriac dispune de un număr de 1.550 POS-uri şi 200 de
ATM-uri realizate în Bucureşti şi în ţară. Numărul de carduri emise va depăşi în
curând pragul de 300.000.
2.2. Activitatea de emitere a cardurilor American Express în banca
"Ţiriac" S.A
29
Banca Ţiriac este singurul distribuitor al cardurilor American Express pe
piaţa romaneasca. Tipurile de carduri distribuite se împart astfel:
1. carduri personale: GREEN, GOLD,
PLATINUM
2. carduri pentru firme: COMPANY
3. carduri pentru companii multinaţionale (ce au reprezentanţe în
România): CORPORATE.
a) Identificarea cardului American Express
Cardul American Express este confecţionat din material plastic, dublu face,
în formă de dreptunghi, cu dimensiunile de 8,5 cm x 5,5 cm, şi, prezintă
următoarele caracteristici:
Faţa cardului
În partea superioară a cardului, este tipărit cu majuscule "AMERICAN
EXPRESS". Cardul American Express, comparativ cu alte tipuri de carduri, nu
are hologramă. Culoarea cardului poate fi: verde închis, verde deschis, argintiu
sau albastru, corespunzand următoarelor tipuri: GREEN, CORPORATE, GOLD,
PLATINUM, OPTIMA.
1. Pe marginea albă, din partea superioara a cardului, se află indicaţia "NO
TRANSFERABLE" - netransferabil - numai persoana al cărei nume
este embosat pe faţa cardului este autorizată să-I utilizeze.
2. Numărul de identificare a cardului - este pentru controlul cardurilor de
plastic. Numărul embosat al posesorului de card şi acest număr de identificare
a cardului, pot fi asociate pentru a asigura validitatea cardului - este denumit
"batch code".
3. Cerneala ultravioletă - când se examinează cardul cu o lumină neagră,
devin vizibile literele AMEX, iar portretul este fosforescent.
30
4. Capul de centurion - emblema caracteristică American Express, logo-ul, îl
reprezintă şi poate fi poziţionat pe faţa cardului, în special central sau
lateral stânga.
5. Numărul cardului - începe întotdeauna cu "37", şi este compus din 15 cifre
împărţite în 3 grupe astfel: 4 cifre, 6 cifre şi respectiv, ultima, din 5 cifre. Acest
număr este unic pentru fiecare card şi este scris în relief cu cerneala neagră.
6. Durata de valabilitate - durata de valabilitate a cardului: luna şi anul emiterii,
respectiv luna şi anul expirării, de exemplu: 12/02, adică cardul este valabil până
la 01.12. 2002 până la 31.12. 2004.
7. În dreapta datei de expirare a cardului sunt emborsate 2 cifre care reprezintă
data la care titularul cardului a devenit posesor de card American Express
"member since".
O parte din informaţiile de pe faţa cardului sunt emborsate (tipărite în relief) şi
acestea sunt:
în dreapta menţiunii "member since" sunt emborsate 2 litere, cu caracter
special, care sunt:
• AX - "American Express"
• OC - "Optima Card"
sub data de valabilitate a cardului este emborsat numele titularului care
poate avea maximum 20 de caractere, inclusiv spaţiile libere (sunt acceptate
iniţiale pentru nume).
În cazul cardurilor de tip COMPANY sau CORPORATE, sub numele
titularului este emborsat numele firmei.
Cardurile American Express prezintă un luciu uniform pe toată faţa cardului,
precum şi o terminaţie de jur împrejur, excepţie făcând terminaţia de jos a
cardului.
31
Verso cardului
1. Pe marginea albă din partea de sus a cardului este tipărită în limba engleză
menţiunea "Acest card este proprietatea emitentului şi trebuie restituit
la cerere".
2. Banda albă destinată specimenului de semnătura al titularului şi
poziţionată imediat sub banda magnetică.
3. În partea inferioară se găseşte tipărit numărul cardului (nu în relief) precum
şi marca Companiei American Express - pătratul albastru "Blue Box
American Express Cards".
4. Banda magnetică, încorporată în card, folosită pentru tranzacţiile în
medii electronice şi care conţine informaţii despre deţinătorul de card.
În partea inferioară a cardului sunt prezentate informaţii suplimentare: "acest
card trebuie folosit numai de către persoana al cărei nume este embosat pe faţa
cardului şi a cărei semnătură apare mai sus, condiţiile acestea întra în vigoare în
momentul emiterii". "Dacă găsiţi un card American Express va rugăm returnaţi-I
la American Express P.O. Box 66, Brighton, BN 2 1 YH, England sau la cea mai
apropiată reprezentanţă sau birou American Express".
2.3. Norme de lucru în cadrul activităţii de emitere a cardurilor
American Express în cadrul Băncii Ţiriac S.A - sucursale.
A. Date generale privind emiterea cardului American Express
În vederea emiterii unui card American Express clientul poate primi toate
informaţiile referitoare la condiţiile de obţinere, modul de utilizare, beneficiile şi
avantajele unui card American Express. În acest sens i se vor înmâna "Condiţiile
de Emitere", anexate prezentelor norme şi pliantul "Independenţă, Siguranţă,
Prestigiu". Orice persoană fizică sau juridică poate deveni posesoarea unui card
32
American Express cu condiţia respectării celor prevăzute în anexa mai sus
menţionată, şi anume:
Constituirea unei garanţii exprimate în USD, care nu poate fi atacată pe
durata de valabilitate a cardului decât de către Banca Ţiriac SA - Centrala
şi a cărei mărime este în funcţie de tipul de card solicitat. Clientul nu
poate cheltui din aceasta sumă.
Solicitantul trebuie să fie clientul Băncii Ţiriac SA şi să aibă cont curent
exprimat în USD sau EUR din care urmează să se efectueze plata
cheltuielilor făcute prin utilizarea cardului
Garanţia se constituie numai în USD sau prin convertirea oricărei valute
cotate de Banca Ţiriac SA în USD, reţinându-se comisionul aferent
schimbului valutar, numai dacă clientul este de acord cu această operaţiune.
Declaraţia pe proprie răspundere a clienţilor a unor venituri constante
anuale brute în valută de 35.000 USD în cazul unui GREEN şi 50.000 USD
în cazul unui card GOLD prin simpla completare a rubricii respective
Pentru emiterea unui card American Express, această companie plăteşte
către Banca Ţiriac SA un comision. Comisioanele vor fi încasate trimestrial de
Banca Ţiriac SA - Sucursala - cecuri bancare.
B. Solicitarea unui Card American Express
În vederea obţinerii unui card American Express clientul va depune la
dispoziţia Băncii Ţiriac SA următoarele documente:
a) în cazul cardurilor personale:
Cererea (Application Form) se va completa numai de către client, cu
majuscule în limba engleză. Cererea este diferită pentru persoane fizice şi
persoane juridice.
Rubrica destinată semnăturilor autorizate ale Băncii Ţiriac va fi completată
numai de persoanele cu drept de semnătură la extern din Banca Ţiriac -
Centrala, conform broşurii cu specimenele de semnături. Detalii despre
33
completarea cererii sunt continute în „Ghidul de completare a cererii de
obţinere a unui card American Express”.
Sucursala are obligaţia de a verifica codul existent pe Cerere - pentru
cardurile personale el este B59503ZP45 şi este lipit pe Cerere în partea
de sus lateral dreapta, deasupra rubricii de Cash Access. În cazul
cardurilor de firma, codul este B59503ZC45.
Va alimenta contul curent în USD cu contravaloarea garanţiei specifică
tipului de card solicitat, precum şi cu taxele aferente. În cazul în care clientul
deţine un cont curent într-o altă valută convertibilă, cotată de Banca Ţiriac şi
este de acord cu plata comisionului de schimb valutar, se poate debita acest
cont pentru plata cheltuielilor lunare.
Va prezenta o copie a paşaportului şi câte o copie a paşaportului pentru
fiecare solicitant de card suplimentar.
În cazul în care se solicită transmiterea documentelor către Compania
American Express în sistem de urgenţă (DHL) solicitantul va specifica în
scris acordul său cu privire la debitarea contului său curent cu
contravaloarea cheltuielilor de transport, conform tarifelor DHL în vigoare.
b) În cazul cardurilor de tip "COMPANY" , faţă de documentele prezentate la
punctul anterior se mai adaugă o scrisoare din partea firmei, prin care
autorizează banca Ţiriac să debiteze contul curent al companiei cu
original, fotocopia paşaportului - un exemplar copie
xerox
scrisoare de garanţie - un exemplar original.
Banca Ţiriac SA - Centrală arhivează o copie a tuturor documentelor
clientului transmise de către Compania American Express în vederea emiterii
cardului. Cardurile se primesc în minimum 21 zile de la data transmiterii
documentelor către Compania American Express.
La primirea cardurilor, Banca Ţirac - Centrală are următoarele obligaţii:
să verifice ca în procesul de embosare a cardului să nu existe o greşeală
privind numele clientului, numele companiei si a datei de emitere a cardului;
să înregistreze în baza proprie de date, datele personale ale posesorului de
card, seria cardului şi durata de valabilitate a acestuia;
să transmită prin curier către Sucursalele din Bucureşti sau cu poşta expres
în cazul sucursalelor din restul ţării, pentru a fi înmânat de acestea
solicitantului se va face o copie xerox faţă - verso a cardului.
41
Decontarea cheltuielilor efectuate de clienţii Băncii Ţiriac SA deţinători de
carduri American Express.
La începutul fiecărei luni Compania American Express transmite către Banca
Ţiriac SA - Centrala o cerere de debitare sub forma unui centralizator DSA - Direct
Statement of Account - care conţine cheltuielile tuturor posesorilor de card,
transformate în USD indiferent de ţara în care acestea s-au efectuat.
Un extras de cont individual va fi transmis de către Compania American
Express fiecărui deţinător de card la adresa solicitată de acesta în cererea
"Application Form" (bancă, birou, domiciliu).
Banca Ţiriac SA - Centrală va transmite către fiecare Sucursala extrasul care
cuprinde clienţii proprii acesteia în vederea debitării conturilor respective cu
sumele prevăzute în extras. Banca Ţiriac SA - Centrala va plăti Companiei
American Express în termen de 14 zile de la data emiterii extrasului sumele
prevăzute în acesta (dacă nu a existat nici un refuz justificat la plata cheltuielilor)
în baza notelor contabile ale Sucursalelor băncii de debitare a respectivelor
conturi. În SWIFT se va menţiona cu mare atenţie data când a fost emis
centralizatorul precum şi referinţa notei contabile prin care s-a făcut plata.
Plata efectuata va fi anunţata prin fax către departamentul de specialitate
American Express, având menţionate toate detaliile necesare privind suma
transferată. Se vor anexa acele pagini din DSA care includ poziţiile plătite parţial
sau neplătite. Orice plată ulterioară se va anunţa de asemenea, prin fax.
2.5. Activitatea de decontare a tranzacţiilor încheiate în cadrul
American Express prin Banca Ţiriac.
42
1. Mod de lucru în cadrul activităţii de acceptare la plată a cardului American
Express în cadrul Băncii Ţiriac - Sucursale.
A. Încheierea contractului de acceptare la plată a cardului American
Express Contractul privind acceptarea la plată a cardului American Express
se încheie între comerciant (S/E) şi Compania American Express, motiv pentru
care se va semna varianta acestuia în limba engleză. Pentru evitarea
interpretărilor aleatorii se va preda comerciantului varianta în limba română a
acestui contract decontarea tranzacţiilor rezultate în urma incheierii acestui
contract se va efectua în exclusivitate în USD. Informaţiile cuprinse în cadrul
acestui contract sunt strict confidenţiale.
Pentru a accepta la plată Cardul American Express este necesară
încheierea unui contract între comerciant şi Compania American Express în
baza formularelor specifice transmise de aceasta.
Termenii financiari: moneda folosită, comisionul, limita de autorizare,
termenul de plată.
Moneda în care se întocmesc şi se decontează tranzacţiile şi cardurile
American Express este DOLAR-ul American. Plata tranzacţiilor de către
comercianţi la sediul Băncii Ţiriac, la Sucursalele din Bucureşti şi teritoriu se face
în termen de 7 zile calendaristice de la data transmiterii fişierului prin MODEM la
American Express - Brighton de către Banca Ţiriac SA - Centrală. Ritmicitatea
acestor transmiteri este de trei ori pe săptămână: luni, miercuri, şi vineri. La fel
se va programa şi decontarea acestor fişiere.
Contractul se va completa conform prezentelor norme care menţionează
comisioanele percepute de American Express şi limitele de autorizare. Ambele
prevederi contractuale se stabilesc în funcţie de tipul activităţii prestate de
comerciantul respectiv.
Acestea sunt fixate de către partenerul extern, respectiv American Express
Europe Services Ltd. Pentru piaţa romanească prin contractul încheiat cu
Banca Ţiriac SA - Centrală, şi nu pot fi modificate fără acordul său prealabil.
43
Astfel de solicitări se transmit către Banca Ţiriac SA - Centrala - Serviciul
Carduri American Express, care le va prezenta direct Companiei American
Express.
Comercianţii vor fi informaţi cu privire la faptul că datele financiare ale
contractului, STOP LIST - urile transmise de către Banca Ţiriac Centrală precum
şi instrucţiunile primite de la Romcard sunt informaţii strict confidenţiale, nu se
afişează şi nu se divulgă către o terţă persoană. Comercianţii şi, respectiv
sucursalele băncii au obligaţia să comunice către Banca Ţiriac SA Centrala -
Serviciul Carduri American Express orice modificare privind: schimbarea de
adresă, telefon, fax, persoană de contact, etc.
Modificările apărute în cadrul unei societăţi şi care atrag emiterea unui nou
certificat de înmatriculare pentru societatea respectivă duce la încheierea unui
nou contract cu aceasta, şi rezilierea celui vechi.
Pentru deschiderea unui nou punct de acceptare se va completa un nou
contract în care se va menţiona şi numele societăţii căruia acesta aparţine.
Contractul original, în limba engleză, se depune la Serviciul Carduri
American Express - Banca Ţiriac SA - Centrala care îl va restitui comerciantului
în 3 săptămâni, semnat de către American Express. Numai în baza acestui
contract contrasemnat de American Express comerciantul poate accepta la
plată acest card. Sucursala are obligaţia ca, după primirea contractului
contrasemnat, să se deplaseze la sediul comerciantului pentru a preda
materialele implicate la această nouă activitate şi pentru a instrui personalul.
Menţionăm că materialele se pun gratuit la dispoziţia comerciantul. Un
exemplar al acestor instrucţiuni, împreună cu traducerea în limba română a
contractului, va fi predat comerciantului, sub semnătură la momentul
instructajului. Câte un exemplar al contractului se va păstra la Sucursală şi
respectiv Centrul băncii, la dosarul comerciantului pe toată durata cât acesta
lucrează, dar şi pe următorii 3 ani de la rezilierea contractului.
Deschiderea unui cont la Banca Ţiriac SA pentru noi comercianţi se va
face în următoarele condiţii:44
prezentarea documentelor necesare deschiderii unui cont curent în
LEI sau valută;
taxa de deschidere;
fără a condiţiona de mărimea capitalului social;
subscris fără depunere iniţială la deschidere.
Contul curent în USD deschis noilor comercianţi va fi folosit pentru orice
altă operaţiune solicitată de respectiva firmă.
B. Primirea tranzacţiilor
Comerciantul va depune la bancă tranzacţiile încheiate astfel: exemplarul 3 din
fiecare ROC (cel cartonat) întocmit cu cele trei exemplare ale SOC. În acelaşi
SOC se vor cuprinde toate ROC-urile încheiate până la momentul depunerii SOC-
ului la Bancă (maximum 99 într-un SOC). Banca va semna pentru primirea
acestora, direct pe SOC, unde va menţiona şi data primirii acestuia restituind
comerciantului un exemplar, respectiv primul, pe care este mesajul S/E Copy.
Tranzacţiile cu caracter "refund" se primesc de către bancă în acelaşi regim.
C. Procesarea tranzacţiilor
Sucursala procesează SOC-urile fără întocmirea unei note contabile şi apoi
trimit acestea împreună cu ROC-urile aferente către Banca Ţiriac SA - Centrală.
Sucursala are obligaţia de a păstra copii ale tuturor documentelor depuse de
comerciant şi transmise către centrala băncii, pe o perioada de 3 ani, din
momentul primirii acestora.
Sucursala are obligaţia, ca la primirea documentelor de la comerciant
să verifice următoarele elemente:
se număra şi se face suma ROC-urilor incluse într-un SOC pentru a verifica
concordanţa dintre datele înscrise pe SOC şi documentele efectiv anexate
verificate;
45
ca ROC-urile şi SOC-ul să fie trecut prin printer şi nu completate manual;
se verifica imprimarea completa a seriei cardului de pe fiecare ROC (o serie
incompleta ne împiedica să procesăm tranzacţia respectivă şi vom fi astfel
nevoiţi să restituim ROC-ul comerciantului fără a-I plăti deoarece nu avem
posibilitatea să identificăm posesorul cardului respectiv);
se verifică existenţa pe ROC a datei de tranzacţie şi a codului de
autorizare a acesteia (în cazul în care se constată o completare
defectuoasă a tranzacţiei se va căuta o soluţie, pe loc de rezolvare a
acestei situaţii astfel încât comerciantul să îşi poată încasa suma);
se restituie pe loc tranzacţiile care sunt întocmite în flagrant dezacord cu
instrucţiunile de lucru, de exemplu: cardul are un anumit titular, iar
semnătura de pe ROC, în clar, corespunde unui alt nume. Acest ROC a fost
întocmit în mod flagrant necorespunzător instrucţiunilor, motiv pentru care,
nu a fost primit de către bancă spre a fi procesat. Aceasta este ceea ce în
mod obişnuit numim "Utilizare frauduloasă a unui card", care a fost fie
pierdut, fie furat de la adevăratul titular.
2.6. Mod de lucru în cadrul activităţii de acceptare la plată a
cardului American Express în cadrul băncii Ţiriac SA - Centrală.
A. Încheierea de contracte
Încheie în mod direct privind acceptarea la plată a cardului American
Express cu noi comercianţi cu un rulaj mare previzibil, cum ar fi de exemplu
hoteluri încorporate în lanţuri internaţionale: ex.: Hilton, Sofitel, Holiday Inn.
Prezentarea către Compania American Express a modificărilor condiţiilor
financiare de contractare solicitate de diferiţi comercianţi şi finalizarea
acestui aspect potrivit deciziilor luate de această companie.
Transmiterea către Compania American Express a contractelor încheiate
de către Banca Ţiriac SA, în acest sens, pe piaţa romanească, se
46
realizează pentru semnarea şi restituirea lor semnate în original către
sucursalele sale sau direct comercianţilor (pentru cele făcute direct de
centrală). Copiile tuturor acestor contracte vor fi păstrate.
Este obligată să transmită tuturor sucursalelor instrucţiunile de completare
a tranzacţiilor scrise de mână pe specific de activitate, menţionând
activităţile pentru care se acceptă sau nu tranzacţii scrise de mână.
De asemenea, Centrala transmite către sucursalele băncilor toate
documentele şi materialele implicate de activitatea de acceptare la plată:
imprintere, chitanţe, borderouri, stickere, instrucţiuni de lucru specifice
activităţii de acceptare la plată a cardului American Express, eventualele
Stop list - uri apărute. Imprinterele vor fi echipate cu plăcuţe de plastic
embosate cu datele specifice comerciantului respectiv.
Centrala va introduce în baza de date a programului privind acceptarea la
plată a cardului American Express a fiecărui nou comerciant cu care s-a
încheiat contract.
B. Primirea tranzacţiilor
Se primesc toate tranzacţiile transmise de sucursale (numai exemplarele
cartonate atât ale ROC-urilor cât şi ale SOC-urilor) sau, direct de la comercianţii
care nu au cont deschis la Banca Ţiriac SA. La sesizarea repetată a unor nereguli
privind întocmirea Roc-urilor de către un comerciant, acesta va fi prevenit astfel
încât să corecteze maniera sa de lucru. Banca procesează întocmire fără însă a
garanta înscrierea lor sau, că după o anumită perioadă de timp, acestea nu vor
apărea sub forma de "chargeback" (fiind refuzate la plată de titularul de card).
C. Procesarea tranzacţiilor
Se procesează ROC-urile, SOC-urile şi tranzacţiile "refund".
Tranzacţiile procesate de 3 ori pe săptămână (luni, miercuri, vineri), prin
MODEM, către Compania American Express.
D. Plata fişierelor
La momentul încasării unui fişier se vor face următoarele operaţiuni: 47
tipărirea listei de verificare a plăţii fişierului respectiv;
programarea plăţii respective funcţie de acordul Direcţiei Trezorerie, dar nu
mai târziu de 7 zile calendaristice din momentul transmiterii fişierului
respectiv către American Express. Efectuarea plăţii propriu-zise se face
pentru întreg fişierul programat (nu se fac plăţi parţiale). Pentru acei
comercianţi care nu au cont deschis la bancă se vor întocmi de către
serviciul de specialitate "Ordine de Plată" letric sau SWIFT fără perceperea
de speze şi comisioane pentru bancă.
Plata unui comerciant poate apărea diminuată numai în cazul în care
Compania American Express ordonă efectuarea unei reţineri "chargeback".
Centrala va transmite prin fax şi curier (pentru Sucursale din Bucureşti), în ziua
plăţii, către fiecare sucursală, acele pagini din cadrul listei de verificare care îi
revin acesteia, şi prin care este anunţată să crediteze contul clienţilor săi cu
sumele cuvenite şi cu respectiva dată de valută.
3. Acceptarea la plată a unui card American Express
În continuare vor fi prezentate etapele pe care trebuie să le parcurgă
un comerciant la acceptarea la plată a unui card American Express.
A. Prezentare şi completare ROC
ROC - record of charge - chitanţa care se întocmeşte în momentul vânzării
de bunuri sau servicii prin acceptarea la plată a Cardului American Express.
La trecerea ROC prin imprinter (operaţiune obligatorie) se vor imprima
automat următoarele date cerute de formular:
datele despre client: serie card, nume posesor, date de valabilitate
datele despre comerciant: număr S/E (959 xxx xxx x), nume S/E, adresa
S/E. Se completează prin scriere, de către comerciant:
data tranzacţiei (obligatorie - banca acceptă spre procesare şi tranzacţii
vechi de 6 luni)
valoarea tranzacţiei
48
semnul dolarului ($ sau USD) - FOARE IMPORTANT
Formularele utilizate sunt valabile în întreaga lume şi de aceea nu au moneda
deja tipărită, iar pe piaţa românească decontarea tranzacţiilor se face numai în
dolari. În cazul în care este necesar, şi acesta a fost solicitat, codul de autorizare
se înscrie în spaţiul numit "APPROVAL CODE".
Spaţiul "CARDMEMBER SIGNATURE" este destinat semnăturii
posesorului de card.
Excepţie fac următoarele categorii de comercianţi: hoteluri, agenţii de
turism, agenţii închirieri auto. Pentru aceştia se vor accepta tranzacţii scrise de
mână, dar având obligatoriu anexate următoarele documente:
copia ROC-ului ce va include obligatoriu codul de autorizare obţinut de la
ROMCARD
fotocopie faţă-verso a cardului AMEX indicând şi cele 4 cifre care
reprezintă "batch code"
scrisoare din parte deţinătorului de card având menţionată şi semnătura
acestuia pentru utilizarea cardului său în acest mod.
Pentru aceleaşi categorii de comercianţi excepţie de la procedura
menţionată mai sus, fac următoarele cazuri:
tranzacţii "no show" de la agenţiile de turism, dar pentru maximum
100 USD tranzacţii "no show" sau accidentale de la hoteluri, dar
pentru maximum 100 USD
tranzacţii "no show" de la închirieri auto, dar pentru maximum 300
USD. Aceste tranzacţii vor fi acceptate conform procedurilor
obişnuite, dar numai în limita sumelor menţionate. De asemenea, se
impune o procedură specială pentru acele tranzacţii care sunt egale
sau mai mari decât 10.000 USD obligatoriu trase prin imprinter. În
acest caz tranzacţiile vor fi completate lizibil, cu numărul de card,
"batch code", data de valabilitate, precum şi codul de autorizare.
49
B. Prezentare şi completare SOC
SOC - charge summary forms - borderoul cu care se depun tranzacţiile
unui comerciant la sediul băncii, spre încasare.
Datele despre comerciant se imprimă automat prin tragerea borderoului
prin imprinter.
Se completează scris de către comerciant:
- moneda tranzacţiilor (întotdeauna Dolar SUA)
- numărul de tranzacţii anexate - maximum 99 - number of charges
- valoarea totală a acestora - grand total of charges.
C. Prezentare, completare CREDIT şi SUMMARY REFUND
CR - credit refund - chitanţa care se întocmeşte în momentul restituirii mărfii
sau a renunţării la servicii de către deţinătorul de card American Express şi cu
acordul comerciantului.
Formularul se trage prin imprinter pentru imprimarea informaţiilor referitoare
la client şi comerciant. Se va scrie de către comerciant suma care urmează a fi
restituită clientului, şi data tranzacţiei.
CRS - cardmember refund summary - borderoul cu care se depun
chitanţele "refund" de către comerciant la sediul băncii, pentru restituirea, către
client a sumei pe care comerciantul o datorează acestuia. Se completează scris
de către comerciant moneda tranzacţiilor, numărul de tranzacţii anexate (number
of refunds) şi valoarea totală a acestora (grand total of all refund forms).
D. Etapele de întocmire ale unei tranzacţii
1. La prezentarea cardului de către client se verifică următoarele elemente:
cardul trebuie să se afle în posesia titularului;
cardul trebuie să fie internaţional;
cardul trebuie să fie utilizat în perioada de valabilitate;
50
cardul să fie semnat - dacă acesta nu este semnat, clientul va fi rugat să
semneze la
momentul respectiv, iar în caz de refuz cardul nu va fi acceptat.
2. Completarea chitanţei cu datele de pe card şi datele despre comerciant cu
ajutorul imprinterului.
Se apelează centrul ROMCARD pentru obţinerea codului de autorizare.
Solicitarea se face numai cu cardul în posesia celui care apelează pentru
obţinerea codului. ROMCARD poate răspunde apelului în 3 variante:
1. se autorizează tranzacţia, deci se primeşte un cod de autorizare, compus
din una sau două cifre, care se înscrie pe ROC;
2. se refuză plată, şi atunci se solicită clientului un alt card sau plata în
numerar
3. CONFISCATI CARDUL - este datoria celui care întocmeşte tranzacţia sa
urmeze instrucţiune primite deoarece acesta este reprezentantul Companiei
American Express la locul tranzacţiei, iar cardul poarta înscris mesajul "Acesta
este proprietatea emitentului (American Express) şi trebuie returnat la cerere
(a celui ce întocmeşte tranzacţia). Orice card confiscat va fi recompensat cu
un premiu de 50 USD.
În acest moment, şi numai după parcurgerea paşilor de mai sus, se poate trece
la întocmirea propriu-zisă a tranzacţiei ROC. Compararea semnăturii de pe
chitanţă cu cea de pe verso-ul cardului. Nepotrivirea flagrantă a celor doua
semnături duce la anularea tranzacţiei respective, iar în caz de semnătură în
neclar, diferită de numele titularului de card, se va apela la Romcard pentru a se
putea confisca un eventual card fraudulos.
Comerciantul are dreptul să solicite documentul de identitate al clientului sau
cod de autorizare a tranzacţiei şi sub limita de autorizare oricând consideră
necesare aceste operaţiuni suplimentare privind întocmirea obişnuită a unei
tranzacţii.
51
Primul exemplar se înmânează clientului (cardmember copy) al doilea
exemplar rămâne la comerciant (S / E copy) iar cel de-al treilea se predă la
bancă.
3. Tranzacţiile întocmite se depun la bancă împreună cu borderoul aferent, SOC-
ul, pe care banca va semna pentru primirea documentelor respective şi din
care îşi va opri două exemplare, primul se returnează (semnat) comerciantului
depunător.
Acestea pot fi depuse zilnic la sediul băncii între orele 09.00 - 15.30.
Este interzisă afişarea limitei de autorizare sau divulgarea acesteia către o
terţă persoană.
2.7. Etapele unei tranzacţii VISA INTERNATIONAL în cadrul
Băncii Ţiriac SA - decontarea
Personajele implicate în tranzacţie sunt:
posesorul cardului de plată (un cumpărător canadian);
comerciantul (magazinul „MODA" din Bucureşti )
banca acceptare, membră VISA, cu care comerciantul a semnat un angajament
pentru a accepta cărţile de VISA (Banca Ţiriac SA);
banca emitentă care a emis cardul purtătorului (Bank of Toronto);
VISA INTERNATIONAL.
Pasul 1
Purtătorul cărţii prezintă un card VISA
Presupunând ca un turist canadian se află în vacanţă în România . Aici s-a
hotărât să cumpere un costum de la „Magazinul MODA" din Bucureşti şi să ofere cardul
lui VISA ca plată .
Pasul 2
52
Ce face comerciantul?
Comerciantul va avea instrucţiuni furnizate de banca lui (membră VISA) în ceea
ce priveşte procedurile corecte de urmat în momentul acceptării unui card VISA .
Acestea includ:
va da persoanei care a prezentat cardul (turistul canadian) să semneze un act de
vânzare pentru valoarea tranzacţiei;
compară semnătura clientului de pe actul de vânzare cu cea de pe card, pentru a
se asigura că persoana respectivă este adevărata posesoare a cardului;
verifică cardul să fie sigur că nu a fost modificat în vreun fel (de exemplu un card
falsificat cu o altă semnătură lipită peste cea iniţială) şi cu caracteristicile de
securitate intacte şi autentice (ex. holograma cu porumbelul specifică cardurilor
VISA);
dacă comerciantul a fost asigurat cu o listă de atenţionări (o lista cu carduri
pierdute sau furate) verifică aceasta lista pentru a se asigura că numărul cardului
nu figurează pe listă . Această listă îi va fi furnizată comerciantului de către
bancă.
Pasul 3
Este autorizarea necesară?
Comerciantul trebuie să obţină autorizarea (adică aprobarea de a
accepta un anumit card VISA ) dacă valoarea tranzacţiei depăşeşte o
anumită sumă. Această sumă este denumită plafon limită. Fiecare
comerciant are propriul plafon limită dat de banca lui.
Magazinul are un plafon limită de 1 milion lei. Costumul are un preţ de
11.200.000 lei, astfel că vânzătorul trebuie să obţină autorizarea pentru
acesta tranzacţie.
Pasul 4
53
Cum obţine comerciantul autorizarea?
Comerciantul cere autorizarea prin contactarea telefonică a centrului de
autorizarea a băncii acceptare. Centrul de autorizare va fi localizat la
Bucureşti, iar numărul lui de telefon va fi cunoscut de toţi comercianţii din
ţară. Acolo unde comerciantul are instalată o maşina POS ("electronic point
of sale") acest lucru se face automat în momentul în care cardul este este
angrenat în maşină .
In cazul nostru comerciantul nu are o maşina POS astfel încât
vânzătorul contactează banca prin telefon.
Pasul 5
Procedurile de autorizare
Din acest moment sarcina de a obţine autorizarea va fi preluată de
centrul de autorizare. Acest centru va fi dotat cu echipamente cu soft-uri
specifice precum şi o conexiune cu sistemul Visa Internaţional. Operatorul de
la centru va prelua rapid pe calculator elementele de identificare a tranzacţiei
în curs de desfăşurare-numărul cardului; codul magazinului care solicită
autorizarea (în cazul nostru centrulde autorizare din Bucureşti) sunt arondate
unui asemenea supercentru. Acestea se mai numesc şi VIC (VISA
INTERCHANGE CENTRE).
Revenind la exemplul nostru , trebuie să ştim că după ce operatorul de
la centrul de autorizare a transmis cererea de autorizare prin computer,
acesta (mesajul) va ajunge foarte rapid la VIC -ul din Londra. Aici este
preluat de computerele supercentrului unde este analizat şi unde se fac o
serie de verificări. Pentru a nu mai intra în amănunte trebuie să mai amintim
ca VIC-ul respectiv, prin analiza mesajului va şti că banca a iniţiat mesajul
(cererea) de autorizare şi care este banca destinatară. În cazul nostru banca
destinatară este banca turistului canadian (ex. Bank of Toronto). Centrul din
Londra va şti unde să transmită cererea astfel încât aceasta să ajungă la fel
54
de rapid la banca din Toronto, cea care a emis cardul respectiv şi al cărui
purtător este în acest moment într-o tentativă de tranzacţie.
Pasul 6
Emitentul răspunde cererii de autorizare
Emitentul spune da sau nu. Pentru a avea imaginea completă trebuie sa
ştim că e fapt răspunsul este dat tot de un computer, respectiv computerul
băncii din Toronto (altfel durata de răspuns ar dura prea mult) .
Răspunsul este returnat pe aceeaşi cale pe care a venit: mai întâi mesajul
cu răspunsul respectiv ajunge la VIC-ul din Londra, acesta îl dirijează mai
departe către centrul de autorizare din Bucureşti şi avizat pe monitorul
operatorului care a iniţiat cererea. În acest moment operatorul anunţă telefonic
comerciantul că tranzacţia a primit aprobarea sau nu. Întreg acest procedeu de
la pasul 5 la pasul 7 durează câteva secunde.
Deci în tot acest timp comerciantul şi operatorul de la centrul de
autorizare vor rămâne în legătura la telefon, pentru că răspunsul vine foarte
rapid, de multe ori chiar instantaneu. Comerciantul va primi în acel moment şi
un cod al autorizării pe care va trebui să îl noteze.
Daca cererea a primit un răspuns pozitiv, vânzătorul va completa un act
de vânzare în trei exemplare, înapoiază cardul purtătorului său, o copie a
actului de vânzare şi bineînâeles medalionul respectiv.
Pasul 7
Preluarea banilor pe actele de vânzare
Pentru magazinul „MODA", pasul următor este să ia actele de vânzare
VISA care au fost acceptate ca plăţi şi să le depună la banca unde îşi are
deschis contul (sucursala din Bucureşti). O copie a actului de vânzare rămâne
la comerciant. Banca teritorială din Bucureşti (Banca Ţiriac SA Sucursala
Bucureşti), va aduna toate actele de vânzare Visa de pe o zi şi le va trimite pe
cele mai rapide căi la centrală.
55
Pasul 8
Accesarea sistemului de decontare VISA
Centrala Băncii Ţiriac SA din Bucureşti va cumula toate documentele cu
tranzacţii Visa primite din ţară şi le va introduce într-un computer, unde sunt din
nou verificate în vederea detectării unor eventuale erori. Odată preluate
informaţiile din documente, acestea sunt trimise sub forma unui fişier electronic
spre VIC-ul din Londra, folosindu-se tot de conexiunea existentă în centrul de
autorizare din Bucureşti. Sistemul Visa de clearing şi decontare se numeşte
BASE II.
Pasul 9
BASE II clearing
BASE II colectează toate informaţiile de la băncile acceptatoare,
sortează numerele de carduri şi trimite fiecărei bănci emitente o listă cu
toate tranzacţiile făcute de clienţii lor.
Băncile emitente utilizează aceste informaţii pentru a întocmi nota de
plată a purtătorilor de card, care este trimisă acestuia în fiecare lună.
În exemplul nostru BASE II trimite detaliile tranzacţiei de la magazinul
„MODA" din Bucureşti băncii „Bank of Toronto".
Pasul 10
Decontarea BASE II
Banca emitentă (Bank of Toronto) trebuie să ramburseze valoarea
tranzacţiei făcute de turistul canadian Băncii Ţiriac SA. Sistemul BASE II
facilitează această mişcare de bani între băncile membre.
Decontarea se face într-o valută convertibilă, astfel Banca Ţiriac va
primi de fapt echivalentul în $ SUA a sumei respective. Acesta este modul
de lucru în fiecare zi, cu excepţia duminicii, BASE II calculează caţi bani are
de plătit şi cât de încasat fiecare membru de la ceilalţi membri.
Pasul 11
56
Comerciantul este plătit
Banca Ţiriac SA poate plăti acum magazinului „MODA" suma cuvenită.
Centrala Băncii Ţiriac SA va trimite creditările spre sucursală, probabil
folosind sistemul actual al decontărilor între sedii (scrisorile DRS). În cazul
nostru va trimite sucursalei Bucureşti o scrisoare DRS care anunţă că
Societatea Comercială „MODA" SRL din Bucureşti are de încasat suma de
11.200.000 lei .
Pasul 12
Purtătorul cardului primeşte nota de plată
Banca emitentă trimite nota de plată purtătorului cardului.
Pasul 13
Purtătorul cardului plăteşte
Când purtătorul cardului plăteşte băncii lui emitente, tranzacţia este
completă . Astfel odată plătita nota de plată ajungem la sfârşitul exemplului.
CAPITOLUL ll l
- CONCLUZII PRIVIND CARDURILE ÎNTR-O
ECONOMIE MODERNĂ -
Astăzi, în economiile dezvoltate, cardul este indispensabil, în unele
tranzacţii constituind condiţia de bază pentru încheierea ei.
Având în vedere marea diversitate de clienţi, cu venituri şi cu riscuri
financiare diferite, băncile s-au adaptat fiecărei cerinţe oferind clienţilor o
gamă largă de carduri care să se apropie de posibilităţile lor, astfel încât
clientul să fie mulţumit de serviciul prestat iar banca să aibă siguranţa bunei
utilizări a acelui produs.
57
Cardul a apărut în dorinţa de a realiza o mai bună siguranţă,
operativitate şi decontare a tranzacţiilor. Cash-ul începuse să fie înlocuit cu
cecuri, dar spre deosebire de cecuri cardul oferă garanţia plătii şi o
decontare mai rapidă. Un sistem mixt de carduri şi cecuri, numit Eurocheque,
a fost creat pentru a îmbina avantajele folosirii cecurilor cu cardurile. Practic
utilizarea cecurilor respective, însoţite de card, garantează plata
comerciantului până la o anumită sumă. De asemenea cardul poate fi folosit
în mod obişnuit pentru retragerea de numerar de la automatele bancare.
Unele studii au estimat ca aproximativ 40% din costurile unei bănci sunt
reprezentate de costurile de procesare a numerarului şi cecurilor. Automatizarea
tranzacţiilor, prin intermediul unui program de carduri, îmbunătăţeşte viteza şi
eficienţa şi poate reduce, în mod semnificativ, costurile. Odată cu dezvoltarea
tehnologică şi impunerea pe piaţă a smart cardurilor tranzacţii de valoare mică
(tichete de parcare, de autobuz, achiziţionarea de ziare, reviste etc), care înainte
îl obligau pe cumpărător să aibă asupra lui cash, sunt astăzi posibile uşurind în
mod semnificativ tranzacţia. Smart cardurile, în comparaţie cu cartelele
magnetice, pot stoca toate funcţiile şi informaţiile necesare pe card. De aceea nu
este nevoie de un acces on-line la baza de date centrală în timpul tranzacţiilor
care folosesc acest tip de cartelă.
Problema schimbului valutar este rezolvată tot cu ajutorul smart cardului.
Astfel pe acest tip de card pot fi stocate mai multe valute pe care posesorul
cardului şi le alege în funcţie de călătoria întreprinsă.
Datorita trăsăturilor definitorii ale smart cardurilor - flexibilitate,
funcţionalitate si securitate - în viitor, piaţa cardurilor şi sistemele moderne de
telecomunicaţii vor fi imposibil de imaginat.
Un avantaj al folosirii cardurilor îl pot obţine şi firmele, prin încheierea unui
contract cu o bancă, care să asigure plata salariilor angajaţilor firmei respective
cu ajutorul cardurilor. Printr-un program bine pus la punct, conturile salariaţilor se
alimentează automat, periodic cu contravaloarea renumeraţiilor cuvenite evitând
astfel aglomerările din ziua de salarii şi transportul banilor de la bancă la sediul
58
firmei. În continuare salariatul poate folosi cardul pentru achiziţionare de bunuri
sau retragere de numerar de la automatele bancare. De obicei cardurile emise în
astfel de situaţii sunt de tip debit card. Bursele studenţilor pot fi plătite prin
aceeaşi modalitate.
Posesorul unui card se bucură de multiple avantaje cum ar fi:
are banii depuşi întru-un loc sigur şi aducător de dobândă;
are acces la banii lui când vrea şi unde vrea;
legătura cu banca se realizează oriunde şi oricând prin intermediul
automatului bancar şi al terminalului;
tranzacţiile sunt automat debitate din contul său;
în funcţie de tipul de card pe care îl deţine, poate beneficia de un credit
limitat sau nelimitat pe o anumita perioadă.
Banca, pe lângă micşorarea cheltuielilor cu procesarea numerarului mai
beneficiază de următoarele avantaje:
surse suplimentare de venit prin obţinerea de comisioane pentru
serviciile suplimentare oferite;
cheltuieli mai mici pentru acordarea de credite.
Putem spune ca, sistemul bancar este mai stabil (mai puţin inflaţionist) şi
mai capitalizat pentru că una este ca populaţia să primească banii la purtător în
ziua de salariu, şi alta este ca ei să circule prin sistemul bancar dar practic să
rămână în sistem.
Deci avantajele folosirii unui sistem de plăţi prin carduri sunt:
timpul scurt de conexiune;
securitate sporită;
comfortabilitate;
operativitate ridicată.
59
CUPRINS
60
Capitol Nr. Pag.
CAPITOLUL l1. Cărţile de plată: apariţie, evoluţie şi dezvoltare 11.1. Apariţia şi evoluţia cărţilor de plată 11.2. Dezvoltarea operaţiunilor de plată prin 5intermediul cardurilor în România1.3. Tipologia cărţilor de plată 12
CAPITOLUL ll2.1. Banca Ion Ţiriac SA 282.2. Activitatea de emitere a cardurilor American 30Express în Banca Ţiriac SA2.3. Norme de lucru în cadrul activităţii de emitere 32a cardurilor American Express în cadrul Băncii Ţiriac SA - sucursale2.4. Norme de lucru în cadrul activităţii de emitere 41a cardurilor American Express în cadrul Băncii Ţiriac SA – Centrală2.5. Activitatea de decontare a tranzacţiilor încheiate 43în cadrul American Express prin Banca Ţiriac SA2.6. Mod de lucru în cadrul activităţii de acceptare la 46plată a cardului American Express în cadrul Băncii Ţiriac SA – Centrală2.7. Etapele unei tranzacţii VISA INTERNATIONAL 52în cadrul Băncii Ţiriac SA – decontarea
CAPITOLUL lllConcluzii privind rolul cardurilor într-o economie modernă 57
CUPRINS 61
BIBLIOGRAFIE 62
61
BIBLIOGRAFIE
CĂRŢI&EDITURI AUTORI
1. „Cărţile de plată în România” Ion Rosu - Hamzescu
Editura Mondo Ec Craiova, 1997 Sorin Popa
Lucian Groza
Ion Liviu Ciora
2. „Visa Payment Systems” The future electronic banking
London, 2002 system
3. „Fundamentele profesiunii bancare Lucian C. Ionescu
– Bancile şi Operaţiunile Bancare”
Editura Economică, 1997
4. „Cardul – instrument modern de plată” Popescu Radu
Editura Tribuna Economică, 1998 Tudorancea Cristian
Berbec Florin
5. „Cărţile de plată în România” Cristian Tudorancea
Editura Economică, 1996 Aurel Niculescu
6. Norme metodologice privind activitatea de accept la plată a cardurilor
internaţionale emise de Banca Ţiriac SA – 2004
7. „Eurocecul un mijloc de plată pe toate meridianele – Noua carte de garanţie –
„Carte ec.”
8. „Metode, instrumente şi tehnici de plată” Victoria Preoteasa