Top Banner

of 9

cap.XV

Apr 03, 2018

Download

Documents

Florin Mandric
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
  • 7/28/2019 cap.XV

    1/9

  • 7/28/2019 cap.XV

    2/9

    15 Prognosticul gi factorii de risc in terapia parodontalS regenerativd

    lntrodueereTerapia parodontalS regenerativd are rezultate cltntce 9t

    radiografice mai favorabile in cazul defectelor infraosoa-

    se gi al celor de furcalie de clasa a ll-a comparativ cucele oblinute folosind debridarea in camp deschis (OFD)

    (vezi capitolul 5). Cu toate acestea, review-urile structu-

    rate, compa16nd rezultatele diferitelor studii, au prezen-

    tat un mare grad de heterogenitate; cu alte cuvinte, re-

    zultatele oblinute din diferite studii prezintd discrepantepadiculare.l-4 Pentru regenerarea tisulard ghidatd (GTR)

    a defectelor infraosoase, gama rezullatelor se intinde de

    la nicio diferenla intre terapia GTR 9i OFD,5 p6nd la o

    superioritate notabila a terapiei GTR.6'7 Cum se poate

    explica aceasta heterogenitate? Dincolo de procedura te-

    rapeuticd (OFD/terapia regenerativd), existi o multitudi-ne de factori cunoscuti sau presupugi, care influenteazd

    vindecarea parodontali in general (de exemplu, v6rsta,

    fumatul, medicatia concomitentd, ingrijirea postopera-

    torie, intrelinerea parodontalS, igiena orald, morfologia

    defectului). Acest capitol trece in revistd factorii care au

    o influen{d deosebitd pentru rezultatele pe termen scurt

    sau lung ale terapiei parodontale regenerative.

    Caraeteristiei le pacintuIuiCaracteristicile pacientului care pot influenta rezultatele

    terapiei regenerative sunt prezentate in Tabelul 15-1.

    Fumetsl

    Fumatul reprezinti cel mai important factor de risc ex-

    tern pentru parodontitd8's 9i se cunoagte cd afecteazd in

    genera I nefavora bi I rezu ltatele tera piei pa rodonta le 10-12

    Numeroase studii au demonstrat efectul ddundtor al fu-

    matu I u i asu pra rezu ltatelor tera piei regenerative. 13-19

    V$rsta

    Pare plauzibil faptul cd potentialul regenerativ al !esu-turilor parodontale se deterioreazd o dati cu vdrsta. Cu

    toate acestea, p6nd in prezent, varstd a putut fi corelata

    doar cu reducerea obturarii osoase dupd terapia GTR a

    defectelor infraosoase.15 Rezultate clinice in furca{ii declasa a ll-a nu au pututfi corelate cu vdrsta pacientilor.20

    eumplexul pulimarfisminterleukin6-I

    lnterleukina 1 (lL-1)joaca un rol importantin rdspunsul

    inflamator al lesuturilor parodontale. Un complex po-

    limorfism lL-1 a fost asociat cu o susceptibilitate 9i nivel

    de risc crescute pentru parodontitd.2l Dupd ce nu auputut observa un cagtig de atagament redus in defectele

    infraosoase la 1 an dupZ terapia GTR la pacienlii cupolimorfism lL-1 pozitiv, de Sanctis gi Zucchelli au gdstt

    cd cdgtigurile de atagament la pacienlii respectrvi au fostmai pulin stabile in timp in comparalie cu pacienlii culL-1 negativi.22 Culoale acestea, nici un alt studiu nu a

    confirmatincd acest efect pe termen lung al polimorfLs-

    mului lL-1.18,23,24

    S-a demonstrat c5, o igiena orald defectuoasd 9i infeclii

    persistente cu Aggregattbacter actinomycetemcomi-fans influen{eaza in mod negativ vindecarea parodonialSin cazul defectelor de furcalie de clasa a ll-a.2o Mai mult

    decdt atat, la pacienlii cu pungi persistente generalizal,

    dupd terapia GTR a defectelor infraosoase s-au obser-

    vat rezultate mai pulin favorabile dec6t la pacien{ii fdra

    pungi de 5 mm sau mai mari ulterior terapier antiinfec{i-

    oase.25 Pungile persistente conlin patogeni parodontali,

    care au posibilitatea sd colonizeze zona supusd terapiei

    regenerative periclit6nd astfel regenerarea Prin urmare,

    terapia antiinfeclioasa trebuie efectuatd inainte de a se

    lua in considerare terapia regeneraiivd.

    lsarfologia defeetut u i

    Sef*etele lntraassase

    Tabelul I5-2 prezinlZtfluenleazd rezultatele

    caracteristicile defectului care in-

    terapiei regenerative in defectele

  • 7/28/2019 cap.XV

    3/9

    Morfologia defectului

    Tabef ul 1 5-2 Ca racteristici le defectu I u i ca re i nf I uenleaz d r ezullaleleterapiei regenerative in defectele infraosoase.

    Fu matu I

    (Polimorfismul geneiI nterle u kina- 1 )

    lnfeclia persistentd cu Aggregatibaeteractinomycetemcomita ns

    Componenta infraosoasdadanci (>3 mm)

    Componenta i nfraosoasdmai pulin adAncZ (

  • 7/28/2019 cap.XV

    4/9

    15 Prognosticul gi factorii de risc in terapia parodontald regenerativd

    tig t5-2 caracteristicile radiografice ale defectului pentru terapia GTR a defectelorcdmponentd infraosoasd ad3ncd (> 4mm) 9i (b) defect ingust (

  • 7/28/2019 cap.XV

    5/9

    Morfologia defectului

    C EJ lin

    /lrtti

    I i._Atn,p'/r:

    ''.,'='>-.: : radtograftce ale defectului pentru terapia GTR in furcalii de clasa a ll-a a primul molar mandibu ar drept38. (a).- --=. =-.: :ementarZ (marginea restauratiet); AC, creasta alveolarS; Fx, fornrxul furcaliet; FW lalimea furcaltei. (b) Linia CJE,- ^'=-. s I stal: linia Fx CEJ, indlltmea trunchiuluj radicular. (c) Linia AC, unegte AC-ul mezial gi distal; linia Fx-AC, fornix'--.' := -'::sia alveolarZ interproximald (condilie mai pultn favorabila pentru GTR).

    '-., = Je clasa a ll-a la molari sunt indicaliile:=-,-- :erapia regenerativd.

    -:a - ,. ui de implicare al furcaliei,localizarea; :'::':_'-.2 o al::,caracteristica a defectului, care

    -'.:t

    = := - =>z z ll-a la molarii mandibulari gi suprafe-: :: -,,=. . -':arii maxilari rdspund mai bine laterapia'-: -=,=-:': = nterproximale (vezi Capitolul 5).

    -. . '- :::, cefectelor infraosoase, pungile addnci" t. 1: :'=- --.za'ezultate mai favorabile dupA terapia:;':- ='.- .= - :: Pungile adanci indicd o retraclie mino-i j: - .--a -,. erCerea atagamentului vertical gi, astfel-= ' .---, =-- -esut moale pentru a obtine o acoperire".- - =:: =-i: : Cefectului, c2t gi a barierei. Cu toate

    : . ::-:: :-: l:scoperit ca pungile ad6nci iniliale pot' i: - - :,: l: zse menea cu o reducefe SemnificativA a

    , *.' - - :: '^:hideri complete ale furcaliei.l7Aceas--: - : -'=,='-i coate f datoratd diferenlelor morfologiei::-,::: r-.-g addnci pot exista cu sau fdrd prezen[a

    -.':-= rsos la nivelul extensiei apicale a defectului:: --'-=-.=" lr cat este mai mare deschiderea furcatiei"'-,,tr:: - - z-2- se pot agtepta rezultate clinice mai pulin:, - ir = ' = terapiei regenerative.lT'38 De asemenea,",' .z-. . :'g riispund mai putin favorabillT,3B: cu c6t

    :.-,= - = ='== desch derea, cu at6t este mai dificil de

    inchis defectul (Fig 15-3a). inchiderea completa este,de asemenea, mai putin probabili in furcalii ad6nci declasa a ll-a (> 5 mm).17 Mai mult dec6t atdt, un trunchiradicular lung este un indicator al c6gtigului nefavorabilde atasament clinic orizontal (PAL-H): un trunchi radi-

    cular lung are nevoie de pierdere osoasd severd pentru acauza implicarea furcaliei. Un molar care prezintd astfelde caracteristicr are un grad avansat de distrugere gis-ar putea sd nu raspunda foarte bine la tehnici regene-rative (Fig 15-3b). Dacd fornixul furcaliei este localizatapical falZt de creasta alveolard interproximala (defectulgaura-cheii), se poate obtine un cagtig de atagamentorizontal mai mare comparativ cu cazurile in care for-nixul furcatiei este localizat coronar de nivelulu osos

    Tabelul 15-4 Proceduri terapeuttce gi complicalii postchtrurgicalecare influenteazb terapia regenerativS.

    Acoperirea completd adefectu lu ii mem branei

    Dehiscenla lamboului,expunerea membranei/defectu I ui

    lntr:e!i nerea pafodonta l5regulati efectuati despecialist , ,' ,indemOnarea operatorului

  • 7/28/2019 cap.XV

    6/9

    l5 Prognosticul gi factorii de risc in terapia parodontald regenerativd

    interproximal. Dacd existd os coronar fa!5 de fornixulfurcatiei, pe partea meziald gi distald a dintelui, se pot

    obtine pozilionarea coronard a lamboului, acoperirea gi

    stabilizarea membranei. intr-o aslfel de situalie, suprafa-

    {a Ii ga

    me ntuI

    u ipa

    rod onta l, car efur nizeazd celule

    pe ntru

    colonizarea cheagului de s6nge din interiorul defectului,este mai mare decdt situalia in care fornixul este localizat

    coronar de creasta alveolard (Fig 15-3c).tz:a

    lor barierd biodegradabile gi neresorbabile.23,37,3e 41(-

    vezi Capitolul 5). in general, in defectele de clasa a ll-agi infraosoase, barierele biodegradabile se comportd la

    fel ca gi membranele ePTFE neresorbabile.3 in defec-

    teleinfraosoase, rezultatele clinice pentru EMD

    9iGTR

    sunt comparabile" Cu toate acestea, se pare ca EMDcauzeazd mai putine compiica{ii postchrrurgicale 9i maipulin discomfort comparativ cu GTR.a

    Proceduri terapeutice gi Medicaliapost- gi perichirurgicali

    complicafii postoperatoniiProcedurile terapeutice gi complicatiile postoperatorit

    ca re i nfl uen! eazd r ezullalele tera piei regenerative su ntenumerate in Tabelul 15-4.

    Performanta operatorului

    in unele, dar nu in toate studiile multicentrice, s-a ob-servat un efect distinct al centrului in ciuda adaptdriirezultatelor la caracteristicile pacientului gi ale defec-

    tului.14,29 in timp ce au existat anumite caracteristici

    ale pacientilor specifice centrelor care nu au fost veri-ficate, acest efect poate fi interpretat ca reprezentdndinfluen{a performan{ei operatorului asupra rezultatelorpe termen scurt al terapiei regenerative.

    MaterialuN membranei

    in comer! existd diferite materiale pentru membrane.Dintre membranele neresorbabile accesibile, materi-

    alul cel mai bine documentat 9i utilizat, este politetra-

    fluoretilena expandatd (ePTFE). De asemenea, existddiferite materiale barierd biodegradabile sintetice 9ibiologice. Acestea evitd necesitatea unei a doua pro-

    ceduri chirurgicale, care altfel ar fi necesard pentrua indepdrta membrana neresorbabild. in plus, existdde asemenea derivatul matriceal de smal! (EMD) care

    f acilileazd rege n e ra rea .

    Cele mai multe studii nu au reuqit sa observe dife-renle semnif icative statistic dupd ulilizarea membrane-

    Cele mai multe studii clinice asupra terapiei regenerati-

    ve relaleazd administrare de antrbiotice peri-gi postchi-

    rurgical: de exemplu, 25Omg tetraciclind de patru ori

    pe zitimp de 1 sZptbman16,42' 1,59 amoxicilind o datape zi, I sdpIdmAnfi2T; 200mg doxiciclind o datd pe zi 1sdptamanil4'3133; 1g amoxicilini plus acid clavulanico datd pe zi, timp deBzile22;39 amoxicilinZ la 30 pana

    la 60 minute inainte de chirurgiea3. Cu toate acestea,doar c2teva studii clinice au investigat beneficirle adi-

    lionale ale antibioticelor administrate adjuvant terapieiregenerative: ornidazol timp de 1O zile, incep2nd la 2sdptamdni postchirurgicalaa. Multe studii nu au putut

    observa rezultate clinice mai bune dupd utilizarea anti-

    bioticelor adjuvante terapieiGTR: propicilinda5' metro-

    nidazol gi ciprofloxacinda6; vibramicina, amoxicilinZ 9imetronidazol+7' amoxicilind gi metronidazol.as Se pare

    cd utilizar ea a nti bi oticelor adj uva nt tera piei regenera-tive nu imbundtdtegte nici rezultatele clinice, nici pro-gnostrcul.

    Utilizarea medicamentelor antiinflamatorii (de

    exemplu, inhibitorul de ciclo-oxigenazd 2), de aseme-

    nea, nu pare sd imbundtateascd rezultatele terapieiregenerative.a9

    Dehiseen[a lambouluigi expunerea membranei

    Dehiscenla lamboului postchirurgical gi expunereamembranei sunt frecvent raportate dupa terapia GTR

    a defectelor interproximale, in special a celor infraosoa-

    se.42 Pentru a obline 9i a mentine inchiderea lambo-ului,53 s-a dezvoltat tehnica de menlinere a lamboului

  • 7/28/2019 cap.XV

    7/9

    Concl uzi i

    ' : , :- --.=':.,x mal"0, gi tehnica simpliflcatd 52 gi mo_'.' .'.-: a: ' amboului cu prezervarea papilei.intr-un?erapia parodontalX de men}iners

    ,.'. .,. utrlizat tehnica modificatd a lamboului S-a demonstrat 9i s-a acceptat general faptul cd rezul_tatele terapiei parodontale pot fi pdstrate stabile doar

    dacS pacientul este planificat regulat pentru terapiaparodontald de mentinere (SpT) ca o reguld de ba_zA 12'55,56 Cu toate acestea, SpT este, de asemeneaextrem de important pentru stabilitatea lesuturilor pa-rodontale regenerate.13 Exist5 date privind faptul cbmentinerea trebuie realizald mai degrabd de un spe_cialist parodontolog dec6t de un practician generaltst.impreund cu fumatul, lipsa unei SpT reprezintd unfactor de risc puternic pentru pierderea atagamentuluigi a dintelui dupd terapia de regenerare.18,57 Cu toateca SPT-ul nu reprezintd totul, fari SpT totul se va re-duce la nimic.

    -':-=',.'.a oapilei in terapia GTR (impreund cu-'-

    = =r:FEarmate cu titan), s-a oblinut o inchi-

    _: : :" - :'Z-- 14 d jn 15 defecte (93%). Doud mem_: : _ -:s- expune la 3 sdptam2ni postchi rrurgical,'-. ,'. :4 saptamAni. in momentul 'indepdrtarii

    -' :-' :'.'. i6 siptdmdni postchirurgical), 11 defecte: : .. - _i :lirplet acoperite (73%).42 Cu toate acestea,

    : - r . : :senlrald pentru aceasta tehnicd; utilizarea ei

    -,- - -_-un studiucarea utilizattehnicasimplificati_: :'=_.',a'e a papileiin terapia GTR cu membrane bi_:: _":2. e, inchiderea primard a fost obllnuta in toate= -: ::'ecte (100%). Trei expuneri de membrand-,.. ';:crtate la 1 sdptdmind postchrrurgical gi inca

    _ ,.: a .rei'dentar5 suficient de latd (>2 mm) este o

    :: : ' -.2,2la molari giin spaliile interdentare inguste.-.-= .-: Cezvoltat o altd modificare a tehnicii de pre--:- .': . :apilei: tehnica simplificatd de prezervare a

    - :-tiamani postchirurgical. La gase saptdm6ni','3 :al. 12 defecte au rdmas complet acoperite:

    .,.:ri au observat cd expunerea postchirurgi-. '-=-)ranei dupd GTR, folosind bariere epTFE-:,,.-.a cu un c69tig de atagament mai pulin fa-

    = - an dupd tratament22; alli autori, care au.= rembrane biodegradabile gi neresorbabile

    ----..:',tal aceastd asociere.43 Faptul cd pungile- . a e (adicd, existenla unui lesut moale su-

    :' :='.'i a acoperi membrana gi bariera cu un--: _ - ,s glra rezultate mai bune dupd terapia rege-

    ' :erectelor infraosoase gi a celor de furcalie: ,- i _='cuLurur il ilrdu5ud5e )t il cetor ue rurcalle=

    -- ... - -a. indic2nd faptul ca inchiderea completd/^^l ^,,+i^ l.^:!r^r\ --r-: ------ -. - (cel pu{in initial) este o condilie esenlia-

    : :='-.'- ':zultate optime. O meta-analizEt, urmEtrind:-: _ :,:-rerii membranei in cursul vindecdrii post_'= ,. ?. a inclus cinci studii asupra defectelor de

    . = :: clasa a ll-a (101 defecte) gi cinci studii-. :='ecielor infrasosoase (309 defecte). pentru- -= = -.:;ri de defecte, au fost confirmate c6gtiguri. : --.' 'avorabile de atagament vertical sau orizontal

    Conctruzli

    Dupd mai mult de 20 de ani de cercetare clinicd interapra parodontala regenerativa, au fost descoperili giconfirmali mai mult{i factori prognostici. Cu siguranlinu cunoagtem ioli factorii care rnfluen[eazdin generalterapia parodontalS 9i in special terapia regenerativd.

    Cu toate acestea, cunoagterea existentd permite cli-nicianului sa aleaga tipul de terapie care este cea majindicatd pentru a imbunatd{ii condiliile parodontale aledin!ilor sever afecta!i. Cu alte cuvinte, clinicianului ise oferd mai multe criterir valide care pot fi utiljzate laseleclia pacientului gi a defectelor pentru o regenerarede succes. Dacd toate criteriile, incluz6nd abilitateaoperatorului de a efectua procedurile de regenerare,sunt optime, se pot agtepta cele mai bune rezultatedupd terapia de regenerare. Cu toate acestea, dacZ ceimai multi factori sunt considerali favorabili cu privirela terapia de regenerare (de exemplu, defect infraososadanc Ai ingust, fari mobilitale, fdrd infeclie persisten-ta), o singurd caracteristici mai pulin favorabild poatefitolerata (de exemplu, fumatul ugor) gi rezultate clinicefavorabile pot incd fi oblinute. Ca o consecin{d, deciziapentru sau impotriva terapiei de regenerare la un pa-cient gi un defect este multifactoriald gi trebuie luat inconsiderare costulin relalie cu beneficijle agteptate. Cutoate acestea, dacd mai mul!ifactori prognostici indicd

  • 7/28/2019 cap.XV

    8/9

    Prognosticu I de risc in terapia parodontald regenerativb

    condilii nefavorabile pentru regenerare, trebuie luatein considerare alte aborddri terapeutice (de exemplu,terapia rezectivd). Terapia regenerativd a imbundtalitop{iunile tratamentului parodontal. Cu toate acestea,

    cu siguranld nu reprezintd o baghetb magicd care sdrezolve miraculos gi firi niciun efort problemele paro-dontale.

    L6

    17

    of deep intrabony defects: clinica outcomes and postoperat ve rnorbl-

    d ity. J Per odontol 20aI ;7 2:17 02-11 \2.Elckholz P, Hausmann E. Evidence for healing of nterprox mal intrabony defects after conventlona and regenerat ve therapy: digital rad o-

    graphy and c inical measurements. J Periodont Res 1998;33:156-165Klein F, Kim TS, Hassfeld S, Staeh e HJ, Reitmeir P, Hol e R, EickhoLz P

    Radiographic defect depth and width forprognosis and descrrption of

    perlodontal heal ng of nfrabony defects J Perlodontol 20aI;72:1639-1646.Bowers GM, Schallhorn RG, McClain PK, Morrison GlV, Morgan R,

    Reynolds lVA. Factors influenc ng the outcome of regenerat ve therapy

    in mandibu ar Class ll furcations: Part L J Periodonlo 2a03;74:1255-

    1268.Corte llni P, Tonetti MS. Long term tooth survlval fol owing regeneratve

    treatment of intrabony defects. J Periodontol 20a4;75:612-678Stavropoulos A, lVlardas N, Herero F, Karring T. Smoking affects the

    outcome of gu ded t ssue regeneration wlth bioabsorbab e mem-

    branes: a retrospective analysis of intrabony defects. J C in Periodontol

    2004;3 1:945-950.Machtei EE, Cho Ml, Dunford R, Norderyd J, Zambon JJ, Genco

    RJ. C in cal, microbrological, and h stological factors which influen-

    ce the success of regenerat ve periodontal therapy. J Periodontol1994;65:1 54-161.Kornman KS, Crane A, Wang H Y, di Giov ne FS, Newman MG,

    P rk FW, et a. The interleukin-1 genotype as a severityfactor n adultperiodontal disease. J C in Per odontol 1997;24:72 77 .

    De Sanctrs M, Zucche li G. lnterleukin l gene polymorph sms andong term stabi ity fol owtng gu ded tissue regenerat on therapy.

    J Periodontol 2000;71:606-613.Chrstgau M, Aslanidis C, Felden A, Hi ler KA, Schm tz G, Schmalz G

    lnfluence of lnterleukin-1 gene po ymorphism on per odonta regenera

    tion in intrabony defects. J Periodont Res 2003;38:20 27.

    E ckholz P, Krigar D-M, Kim T-S, Reitmeir P, Rawl nson A. Stabi ity of

    cl njcal and radiographic resu ts after gu ded tissue regenerat on ni nf ra bony def ects, J Period ontol 2007 ;7 B:31 46.Nowzari H, I\4acDona d ES, Fynn J, London RM, ivlorrison JL, SLotsJ. The dynam cs of microb aL colonlzatlon of barrier membranes forguided t ssue regeneration. J Perlodonto 1996;67:694-102.

    26. Tonetti lVS, P ni-Prato G, Cortell n P Per odontal regenerat on ofhuman intrabony defects. V: Determinants of healing response.

    J Periodontol 1993;64:934-940.2l . Corle lini P, Carnevale G, Sanz M, Tonetti lVS. Treatment of deep and

    shallow infrabony defects: a multicenter randomlzed contro led cLinical

    trial. J CLin Periodonto 1998;25:981 987

    28. tickholz P, Horr T, K e n I Hassfeld S, Kim T S. Radiographic para-meters for prognosis of periodontal heaLing of infrabony defects, two

    different definitions of defect depth. J Periodontol 20a4;75:399 401

    29. Ts toura t, Tucker R, Suvan J, Laure I L, Cortell ni P, Tonettl M Baselineradiographic defect angle of the intrabony defect as a prognostic ndi-

    cator in regenerative periodontal surgery with enamel matrrx derivatlve.

    J Cli n Periodontol 2A04:31 :643-647 .

    30. Kim C-K, Choi S-H, Km T-S, KaltschmittJ, Eickhoz P The lnfrabonydefect and its determinants. J Per odont Res 2006;41:498 502.

    31. Tonetti MS, CortelLini P, Lang NP et aL. Clinical outcomes fol owing trealment of human tntrabony defects wlth GTR/bone rep acement material

    or access flap alone: a mu ticenter randomised contro led c in cal iria

    I C in Per odontol 2004:31:770 776.32. Tonetti lVS, Cortellinl P, Suvan JE etaL Generalzabilty of theadded be-

    nefits of gu ded t ssue regeneration in the treatment of deep infrabony

    defects: evaluat on in a mu ti-center randomized controlled clinical trial

    J Perodontol 1998;69:1183 119233. Cortel in P, Tonetti I\4S. [valuat on of the effect of tooth vitality on

    regenerative outcomes n infrabony defects. J Clin Per odontoL

    15

    Referinle

    9.

    11

    12

    L3

    18.

    l9

    Need eman lG, Worlhington HV, Giedrys-Leeper E, Tucker RJ Guided

    tissue regenerat on for per odontal infra-bony defects (Cochrane Revi-

    ew). Cochrane Database Syst Rev 2006;2,CDA0I724Jepsen S, Eberhard.J, Herrera D, Needleman L A systematic review

    of gulded tissue regeneration for per odonta furcat on defects Whatls the etfect of gutded tissue regenerat on compared with surgical

    debr dement n the treatment of furcatlon defects? J Clin Periodontol

    2002;29(Supp 3):103 1 16.IVlurphy KG, Gunsolley JC. Guided t ssue regenerat on for the treatment

    of periodontal intrabony and furcation defects: a systematic review Ann

    Pe rl od o nto 2a03 ;8:266102.Esposito IV, Grusovtn MG, Coulthard P, Worthington HV. Enamel matrix

    derivative (tmdogaln) for per odontal regenerat on n intrabony defects.Cochrane Database@ Syst Rev 2005;4:CD003875

    Ratka-Kruger P, Neukranz E, Raetzke P Guided tissue regenerat -

    on procedure wiih bioabsorbable membranes versus convent onal

    flap surgery in treatment of infrabony defects, J Cl n Periodontol

    2000:21:I2V12l .CorleLl ni P, Pini Prato G, Tonetti lVS. Periodonta regeneraton of

    human intrabony defects with titan um reinforced membranes:

    a controlled clinical study. J Periodonto 1995;66:797-803Cortell ni P Pini Prato G, Tonetti lVS. Periodonta regenerat on of

    human infrabony defects with bloresorbable membranes: a contro led

    cll nica I trla . J Periodontol 1996;67 :2I7 -223.Grossi SG, Genco RJ, Machtei EE, Ho AW, Koch G, Dunford R,

    et al. Assessment of risk for periodonta disease l: Risk nd cators for

    attachment loss. J Periodontol I994;65:26a 267Tomar SL, Asma S. Smoking-attrlbutab e periodontitis in the United

    States: findings from NHANES lll. J PeriodontoL 2a00;71:743'751

    tickholz P, Kim T-S, Burklin T, Schacher B, Renggli HH,

    Schaecken MT, et aL. Non-surg cal periodontal therapy with

    adjunctive top cal doxycycl ne: a doubLe blind random zed controlled

    mult center study. lr Study design and clinica results J C in Per odontoL

    2a02;29:IaB-117.

    Trombelj L, Cho K S, Km C-K, Scapoi C,Scabbla A lmpa red healrngresponse of per odontal furcation defects foLlowlng f ap debrideme-

    nt surgery n smokers: a control ed cllnical trial. J Clin Periodontol

    2003;30:81 87.Eickholz P, KaltschmittJ, BerbigJ, Reitmeir P, Pretzl B. Tooth loss after

    actve periodontal therapy. 1: Patient-related factors for rLsk, prognosis,

    and quality of ouicome. J C in Per odontoL 2aAB35 165 174Cortellin P, Pini Prato GP, Tonetti MS. Long term stabiLity of cl nical

    afiachment following guided tissue regeneratlon and conventional

    therapy, J CLin Periodonto 1996;23:1OG1i1Cortellini P, Tonetti MS, Lang NP, Suvan JE, Zucche li G, Vangsted T, et

    al. The slmplified papil a preservation flap n the regenerative treatment

    20

    2T

    22

    23.

    24

    25.

    i0

    14

  • 7/28/2019 cap.XV

    9/9

    Referin!e

    :, -'- .a:a72-679.:' .-:;=" s G. Bratthall G, Soderholm G, Kullendorff B, Grondahl K,r,- - 1,'. Artstrom R. Guided tlssue regeneration in thetreatment of"- .:,--_, :etects on maxil ary premolars; a pilot study. J Clin pelodont, -t:2:t9:76G713.'r-,-'= IlK. Nunn ME. Prognostsversusactual outcome. lll. The::: ,:-3ss of c in cal parameters n developing an accurate progno-.. - r:-::cntol 1996;67:666-614.: -" - - : r. G ossar der Grundbegriffe fur die praxis: Regenerat ve paro-,-----.'.: e. Te I 2: lndikationen. Parodontologie 2005;16:337_340.: ' -- - r. {..: T-S. Holle R. Regenerative periodontalsurgery with" ,-:::,'... e and biodegradable banrers: results after 24 months.. - -:=-:,::^iol 1998;25:666-676.- - ': - ','.:hte EE, Reitmerr P, Holie R, Kim T-S, Eickholz p: ': -='r:- : aarameters as prognosttc rndjcators for healing of class ll-" -,:-- :='::-s. J Clin Periodontol 2004;31:105 111.,' -. -^\ ' -/-. RA. Multi-center evaluatton of broabsorbable

    : - :+- ---a.ane for guided tissue regeneration n human c ass ll--'=i-": , r:.:dontol 1996;67165A 657.-;'-.= : l. ',':.a L, Quinones C, Morrison t. Cl nica comparison ofi:ri--:E: - =-: -cr resorbable barrrers for guided tissue regeneration.

    , --

    ==- -,:,''-: 1997;241747-752.r -= : ::.,- AM. Sto ler NH, Drisko CL, Caton JG, Harrold CQ, et,: --,- -.':-' :'a bioabsorbabeGTR baniertoa non-absorbabler,i:'"i - "::: -g -uman class llfurcation defects: a muiti-center pa_- = ,-: =_- '.': -tzed singe-blind tral. J Perrodontoll99/;68,667:-:,: - - : .' ='z,a G, Tonetti lVS. The modifled paptlia preservation!: - - :,- I -',,, surgtcal approach for nterprox mal regenerative; -.--":: - r=-:Contol 1995;6626I-266.l:n-- ; :, - --S. Steinbrenner H, DorferC, Holle R. Gurded tissueiri-i":i_-,! - : :absorbab e barrers: intrabonydefects and cass ll

    r,:- - -: - :=-:.::rtol 2000;71:999 1008.ii : - rri I -.'-:z J. Bragger U, Lang NP Systemic antimicrobial-;,:-*.-ri :-: =, :3J ttssue regeneration: c inica and microb o ogtcal'"i-*..

    - '---._ _- :efects. J Clin Periodontol 1996;23:38G396.

    i :. '- : I _.-'z': ll. Benn DK, Staehle HJ. periodontal surgery ofii - : : :, -, :='=--:,,rith or w thout synthettcal b oabsorbable barriers.-- * - -:-. -:-: - _-.. , Periodonlo) 1998;69:1210-1217 .r,r-- ir :---,,,: * DrlskoC, WttwerJW, Brchara J, YanceyJ,

    et al. The effect of postsurg cal antibiotics and a bioabsorbable mem_brane on regenerative healing in Class ll furcation defects,J Periodontol 1999;70:8/8 887.Heden G, Wennstronn J, LindheJ. Periodontal tssue alterationsfoliowing lmdoga n treatment of periodontal sites with angu ar bonedefects. A ser es of case reports. J Cl n perrodontol i9g9;26:855 860.

    Sculean A, B aes A, Arwei er N, Reich E, Donos N, Brecx VL The effectof postsurgical antibrotics on the healing of rntrabony defects followingtreatment with enamel matrx proteins. J periodontol 2OOI;72:I9A_195.

    Scu ean A, Berakdar M, Donos N, Auschill TM, Anveiler NB. The effect0f postsurgical admtn strat on of a select ve cyc o-oxygenase 2 inh bitor0n the heal ng of intrabony defects fo lowing treatment with enamelmatrix proteins. Clin Oral lnvestig 2a03;7:IaB I12.Murphy K. lnterproximal tissue maintenance in GTR procedures:a new surgical technique and 1-year reentry results. lnt I periodonttcsR estoratrve D ent 7996;16:46347 7 .Takel HH, HanIJ,Carranza FAJr, Kenney tB, LekovrcV Flaptech-n que for periodontal bone tmplants. papil a preservation technrque.J Periodontol I9B5; 562A+nA.Cortellini P, Pini Prato G, Tonett MS. The simplified papilla presei.

    vat on flap. A novel surgical approach for the management of softt ssues n regenerative procedures. lnt J penodont cs Restorative Denti999; 19:589-599.Eickho z P Glossar der Grundbegriffe fur die praxts: ChirurgischeParodont tistherapie: 3. Pap llenerhaltungslappen: k assisch, mod fiziert, vereinfacht. Parodontolog e 2003;I4:4II 4IB.Machtei EE. The effect of membrane exposure on the outcome ofregeneratrve procedures in humans: a meta analysis. J periodontol

    2001:72:512 516.Axelsson P, Lindhe J. The signrficance of maintenance care in thetreatment of per odonta disease. J C in periodonto LSBI;B:2BI 294.Pretzl B, Kaltschmltt J, K m T-S, Reitmeir p, tickholz p Tooth loss afteractive periodonta l Iherapy. 2: Tooth-related factors.J C in Per odontol 2008;35:175-182.Pretzl B, Kim T-S, Hol e R, Eickholz P Long-term results of guidedtissue regenerat on therapy wtth non-resorbable and b oabsorbab ebarriers. lV A case series of infrabony defects after 10 years.J Periodontol 20ABi7 9 tI49I-1499.

    47.

    48.

    49.

    50.

    51.

    52.

    53

    54.

    trtr

    56

    57

    239