-
Capitolul I
Cuibul de corbi
a
Domnul Sanerthwaite tedea pe terasa de la Crow'sNestr privinduJ
pe Sii Charles Carmright, gazda lui, cumurca pe ciralea dinspre
mare,, Crow's Nbst era un bungalow modern, dintre celecons&uite
extrem de bine. Nu avea ornamente exterioarede lemn, nici
frontoane, nici alte excrescenle dragi unuiconstructor de mina a
treia. Era o cLidire solidi, albi,simpE - ingelitoare cAnd venea
vorba de mirime, pentruci era mult mai intinsi decit in aparenli.
Numele i sedatora pozilionirii, sus, la inl\ime, tronAnd
deasuprapornrlui loomouttr. $i inr-adevir, dintr-un col! al
terasei,dincolo de balustrada rezistenti, se deschidea o
prdpastieabruptd inspre marea involburati. Pe gosea, Cmw's Nestse
afla la un kilometru gi jumitate de orag. $oseaua duceainspre
interiorul uscanrlui gi apoi qerpuia arne;itor dea-supra mirii. Pe
jos, Crora/s Nest era accesibil in qapteminute, pe cirarea abrupti
pe care Sir Charles Cartwrighto parcurgea chiar in acel moment.
Sir Charles era un birbat intre doui varste, bronzat9i bine
frcut. Puna pantaloni din flanel cenuqiu-inchis gi
' Cuibul Corbului - post de observ-a1ie situat in virlirl
cawgului (inlimba englezi, in original) (n.red,)
-
D A"4'aL'Ecu un pulover alb. Avea un mers ugor leginat, iar
pumniiqi-i linea pe jumitate inchigi in timp ce se plimba. Nouidin
zece oameni ar fi zis ,,ofi1er de marind, in rezervi.n-ai cum si nu
recunotti genul acesta de om". Al zecelea,judecind ceva mai
limpede, ar fi ezitat, incurcat find deceva greu definibil, ceva ce
nu se potrivea. $i apoi poate,pe negindite, s-ar ivi o imagine,
puntea unui vapor - darnu un vapor real - , ci o navi compusi din
faldurile uneidraperii dintr-un material gros, cu legtur; bogati -
unbirbat, Charles Cartwright, aflat pe punte scildat intr-olumini,
alta decit cea a soarelui, cu pumnii pe jumetateinclegtafi, cu acea
alurl ti o voce degajati - vocea calmi,plicuti a unui marinar gi
gendeman englez, mult amplifi-catA in tonalitate.
- Nu, domnule, spunea Charles Cartwright, mi-e teamicd nu am cum
si-gi rispund la aceasti intrebare.
$i gata, cortina grea cade, luminile li.gnesc vii de pestetot,
orchestra se avanti la cea din urmi misuri sincopati,iar nigte
fete, purtind funde enorme in pir, intr€abi:,,Ciocolati? Limonadi?"
Primul act al piesei Chnnmendbwrih cu Charles Carnvright in mlul
comandantuluiVarstone, a luat s{lrqit.
Din postul lui de obserr"a;ie, domnul Sattenhwaite,zAmbi privind
in jos.
Un omulel uscat si mic, domnul Sanerthwaite, patmnaI artelor gi
al scenei dramatice, snob pAni in v6.rfirl unghiilor,dar un snob de
treabd, era invitat intotdeauna la cele maiimportante sindrofii qi
la tot soiul de evenimente sociale(cuvintele ,,precum gi domnul
Sattertlwaite" apirindiruariabil in coada tuturor listelor de
invitagi). Dincolo de'toate acestea, domnul Satterthwaite era un om
de o inte-ligen;i impresionanti gi un observator subtil a tot ceea
ce
line de oameni gi de lucruri.
Tratedie ln trei acte 13Acum murmura, clitinind din cap: ,,Nu
m-aq 6 putut
vrrodati gindi la a5a ceva. Nu, serios, niciodati n-a9 ficrezut
aga ceva".
Zgomotul unor pa;i risuni pe terasd 9i il licu si-giintoarcd
uqor capul. Bi.rbatul masiv, cu piml suq care venila masi qi igi
tase un scaun iti purta marca profesiei clarintipdriti pe chipul
lui blind, energic, care ii trida versbmijlocie.
Spui ,,doctor" qi ,,Harley Street" gi igi dai seama ci
SirBartholomew Strange a reugit in profesia pe care gi-a ales-o.E
un specialist renumit in afeciuni newoase gi, de curi.nd, apriqrit
distinqia de cavaler al Comanei Britanice.
Igi trase scaunul mai aproape, lingi domnul Satterth-waite, gi
spuse:
- Ce n-ai fi crezut? Ei? Si auzim!Domnul Satterthwaite ii aEase
atengia, cu un z6mbet,
asupra siluetei care inainta rapid pe cirarea care duceainspre
ei.
- N-q fi crezut ci Sir Charles ar fi fost mulgumit sirimini atit
de mult in... ii... exil.
- [^a naiba, nici eu n:at fi crezut! CeElalt rAse, amn-cAndu-gi
capul pe spate. Il gtiu pe Sir Charles de cind eracopil. Am fost
impreuni la Oxford. A fost constant acelaSiom - un actor mult mai
bun in via;a reali dec5.t pe scend.!Sir Chartes joaci li-ri
incetare un ml. Nu se poate abfne -e ca o a doua naturi penru el.
Charles nu iese dintr-oincipere - nu, el igi face ie$rea - gi
intotdeauna trebuiesi aibi 9i o replici pe misuri. pentru o
asemenea ocazie.Oricum, lui ii priegte o schimbare de rol - nimic
nu-i con-vine mai mult. Acum doi ani s-a retras de pe sceni -
ziceaci rryea si triiasci o viali simpld, la pri., departe de
lume,unde sd-qi satisfaci pasiunea lui striveche pentru mare.A
venit aici li a construit locul aceasta. Asta e versiunealui de
casi simpli, de ;ari. Trei bni qi udlidi de ultimulricnet! $i eu
gindeam ca tine, Satterthwaite, n-am crezut
-
t4 AteE.ol*.frci o si dureze. in cele din urmi., Charles e qi el
om - arenevoie de public. Doi sau trei cipitani in rezervi, o
minide cucoane bitrAne ti un popi - nu e tocmai audien;a pecare $-o
doreqte. Am crezut ci ,,omul simplu, indrS.gostitde mare" o sI
dispari vreo;ase luni. $i apoi, sincer vor-bind, am zis ci o si se
sature de rolul ista, M-am ginditci urmitorul pe lista de mluri ra
fi acela al plictisitului omde lume, undeva la Monte Carlo, sau,
poate, chiar al unuilatilundiar in munlii Scofei - e destul de
versatil Charlesista al nostru!
Doctorul se opri. Fusese un discurs lung. Privirea luise umplu
de afec;iune gi amuzament in timp ceJ priveape birbatul care urca
gi habar nu avea ci era subiect deconversatie. In cAteva minute
avea si ajungi la ei.
- Cu toate acestea, continui Sir Bartholomew, se pareci ne-arn
inplat. Atrac;ia pentru viala simpli incd nu adispirul
- Un om pentru care tonrl e o drami. regizati este demulte ori
pmst inleles, precizi. domnul Satterthwaite. Tinzisi nu-i iei in
serios sinceritatea.
Doctorul incuviinli.* Mda, spuse el, dus pe ginduri. E
adevirat.Cu un salut vesel, Charles Canwright alergi in sus pe
scirile care-l aduceau pe tenrs;.- Mirabellz s-a dep{it pe sine,
spuse el. Trebuia si fi
venit gi tu, Sattefthwaite.Domnul Satterthwaite scuturi energic
din cap. Sto-
macul ii fusese dat peste cap de prea multe ori,
tavenArrdCanalul Minecii, ca sI creadd acum in miracolul de
asupravielui unei excursii cu barca. in acea dimineald opriise pe
Mirabelle de la fereasta dormitorului siu. Fuseseun vint numai bun
gi domnul Satterthwaite mulgmiseprovidengei pentru pimAntul ferm de
sub picioare.
Sir Charles merse la fereastra din salon gi suni servi-torul si
vini cu biuturile.
Trrgedle ln tleiacte 15- Trebuia si fi venit, Tollie, ii spuse
prietenului siu. Nu
qti tu acela care-gi petrece jumitate din viali in HarleyStreet
spunAnduJe pacien;ilor ce buni ar fi via;a lor daci;i-ar peuece-o
leginali de valurile oceanului?
- Marele avantaj al profesiei de medic, ii rispunseSir
Bartholomew, e acela ci nu egti obligat si urmezi pm-priul
sfat.
Sir Charles rAse cu pofti. Continua, Iiri si-gi deaseama,
sijoace acelali rol - acela al marinarului fanfamngr plin de
vervd.. Era un birbat extf,aondinar de aritos,frumos proporgionat,
cu un chip bine conturat, pe car€ secilea amuzamennrl, cu utoare
umbre sure pe la tAmple,conferindu-i un plus de distincie.
Infr;igarca trida ceeace era cu adevlrat - un gendeman, in primul
rind, qi unactor, in al doilea.
- Te-ai dris singur ? intrebi doctorul.- Nu, rispunse Sir
Charles, intorcAndu-se si-gi ia biu-
tura de pe o tavi ginuti de o cameristi foarte indemina-tici.
Aveam ,,coadi" dupd mine, pe domnigorica aceea,Egg^r, ca si fiu mai
exact.
In vocea lui se distingea o urmi ragi dejeni care il 6cupe
domnul Sattertlwaite siJ priveascd brusc cu interes.
- Domnigoara Lytton Gore? $tie cAte ceva desprenaviga;ie, daci
nu greqesc.
Sir Charles rAse flri, convingere.- Reugegte si mi. faci si mi
simt ca un ve ritabil marinar
de uscat; dar, mulgumiti ei, imi imbundtd.fesc tehnica.Un gind
se strecuri rapid in mintea domnului Satterth-
waite. ,,Mi intreb daci. nu cumva,.. domnigoara LyttonGore...
poate ci. tocmai de asta nu se simte el obosit.,. lavirsta lui... o
virsti periculoasi... intotdeauna apare o fatitiniri inr-un
asemenea moment in viala unui birbat... ,.
Sir Charles continui.:
t Ou fn limba englezi, in original)
-
rc A"ea"c4--fr* Marea... nimic nu.se compari cu marea,.,
vi,ntul, 5i
soarele, gi marea... gi o cocioabi. IZri pretenii in care sdte
retragi.
$i se uiti cu pldcere la clidirea albd din spatele lui,echipati
cu trei bii, fiecare cu api rece si cald6, cu unsistem central de
incilzire de ultimi generatie, cele mainoi instalatii electrice gi
o turmi de servitoare, cameriste,nenajere, bucitar si slujnici la
bucitirie. Se prea poateca interpretarea lui Sir Charles a ceea ce
inseamni. ococioabi Iiri preten;ii si fi fost puEin exagerati.
O femeie inalti gi uriti din cale-afari iegise din casi gise
indrepta citre ei.
- Bund dimineaga, domnigoari Milray.- Buni dimineafa, Sir
Charles. Buni dimineala (inclini
ulor capul inspre ceilal;i doi). Acesta este meniul pentrucini.
Daci vreli si face;i anumite modifici.ri la el, si-mispunei, vi
rog.
Sir Charles il lui 9i mormi.i in legea lui:- Si vedem. Pepene
cantalup, bory, macrou proaspdtr
potarniche, ro{lfll SurpriseJ cannpb Diane.. nu, cred cae
excelent, domnipoari Milray. Toati lumea soseite cutrenul de paru
li jumdtate.
- I-am spus deja lui Holgate ce are de {icut. Apropo,Sir
Charles, daci nu vi e cu supirare, ar fi mai bine dac5.a4 cina ;i
eu cu dumneavoastri in seara asta.
Sir Charles o privi uimit, dar ii rispunse politicos:Cu mare
plicere, domnigoari Milray... dar... i"ii...
cum de...Firi si-gi piard; cumpdtul, domnigoara Milray ii
expficA:
- Altfel, Sir Charles, ati fi treisprezece la cini; qi nici
nugtigi cili oameni superstiioti existe.
Dacd ar fi fost si judece cineva dupi tonul ei, ar fi zisca
domn\oara Milray ar fi aqezat treisprezece oameni la
ts-fEixt€ 17
-- ftrare seari din viala ei, firi ca micar si clipeasc5"
Hr continui nestingheriti:- Crtd ci tonrl a fost aranjat. I-am
spus lui Holgate ci
rt-a c pentru Lady Mary 9i sogii Babbington. Corect?- -lholur
Chiar asta voiam si-F sPun.Ilmni:oara Milray se retrase cu un
zembet utor suPe-
ar pc chipul ei asPru.j frmeia asta este remarcabili, spuse Sir
Charles reve-rqlr. Mi-e intotdeauna teami ci o si vini si mi spelei
p. dit F.
- Eficien;a in persoani., couchise Strange..- Lucreazi pentru
mine de 5ase ani' condnue Sir
Ciartes. Mai int^ii am angajat-o ca secretari la londra, iar
, eii binuiesc, pe post de menajeri-minune. Conduce casa:*a ca
la armati. $i acum, poftim, pleaci de la mine'
- Cum aqafZce ci - Sir Charles $ scSrpini nasul semntficaiv -
fite
ci are o mami invalidi. Personal, nu cred o ioti' Genulisra de
femeie n-a a\.nt niciodati nici un fel de mami'Fmeile astea sunt
ldcute de o ma.ginirie, nu sunt fiinte
umane. Nu, e altceva la mijloc.
- Foarte probabil, spuse Sir Bartholomew, s-au totar,vit zvonuri
fel de fel.
- Zvonuri? Actorul il lintui cu privirea. Ce fel de
"zvonuri?
- Dragul meu Charles, gtii foarte bine despre ce fel dezvonuri
vorbesc.
- Vrei si spui ci sunt zvonuri despre mine 9i.. ea? Cufa? aceea?
$i la vArsta Pe care o are?
- Pii probabil cd nici cincizeci de ani nu are.- Probabil, zise
Sir Charles, cAntirind problema. Serios
acum, Tollie, tu nu te-ai \itzt lvfaln ei? Are doi ochi, unnas
si-o guri, dar nu e tocmai ceea ce ai putea numi cuadevirat o fali
- nu o fali de femeie. Nici cea mai maredevoratoare de scandal
dintre fetele astea b;trare n-ar fi
-
ts C4..6.a14'frin stare sd lege de o fa1i. ca aceez, precum a
ei, o idilimmantici,
Subestimezi fantezia fetelor bitrine englezoaice.Sir Charles
scuturi aprig din cap.- Nu pot si accept asa ceva. Domnitoara
Milray are
un soi de r€spectabilitate hidoasi pe care pind gi o fatibitrini
englezoaici trebuie si. i-o rccunoasci,. Femeiaasta e virtutea gi
respectabilitatea intruchipate qi foartebuni la casa omului.
lntotdeauna imi aleg secrrtarele sifie urite ca picatul.
- lngelept birbat!Sir Charles ri.mase adincit in ganduri prel de
citev-a
minute. Ca s6-i distragi atentia, Sir Bartholomew intrebi:-..
Cine vine in dupd-amiaza asta?' Angie, in primul rind.- Angela
Sutclilfe? Bun.Domnul Sanerthwaite se apleci interesat in fali,
dor-
nic si afle care erau panicipan$i la petrecerea din searaaceea.
Angela Sutcliffe era o actrili bine-cunoscuti, nutocmai tiniri, dar
cu trrcere la public qi foarte apreciatipentru intelig€nla gi
farmecul ei. Lumea spunea adeseadespre ea ci ar fi fost succesoarca
lui Ellen Terryr.
- Apoi mai vin qi solii Dacres.Domnul Satterthwaite incuviinti,
din nou, ca pentru
sine, Doamna Dacres era, in fapt, pafoana de la Ambm-sine Ltd.,
o croitorie de mare succes. Numele ei apireain programele de operi
gi teatru: ,,Rochiile domnigoareiBlank din primul act, marca
Ambmsine Ltd-, Brook Street".Sogul ei, cipitanul Dacres -
injargonul hipic - , era un calbreaz. Petrtcea mult timp la cursele
de cai - in vremuriapuse, fusese el insugi jocheu la Grand
National. Avuseseceva necazuri - nu gtia nimeni exact de ce, degi
zvonuri
' Ell"r T.ny (l B4?- I "rrS/p""tti de origine britanici,
celebr,i !,entnxinterpretarca pcrsonajelor shakespeariene
(n.red.)
tr{edie ?n treiacte 19fixeseri desnrle. Nu a existat nici o
ancheti, nimic oficial,insi de fiecare dati ci.nd era pronunlat
numele lui FreddieDacres, sprincenele unora sau ale altora se
ridicau ugor.
- Apoi dramaturgul Anthony Astor.- Desigur, spuse domnul
Satterthwaite. h e cea care
a rris Sazr zzic. Am fost de doui ori la piesi. A alut unlrcces
risunitor.
ii Ecea plicere si arate ci gtia ci Anthony Astor erafemeie.
- Exact, confirmi Sir Charles. Tot uit ci numele eiadwirat e
Willis, dacd nu mi ingel. Am vizut-o o singurirlet; pini acum. Am
invitat-o ca si-i fac pe plac Angelei.Cam asta ar fi compania -
pentru cini, vreau si spun'
- $i cei din partea locului? intrebi doctorul.- Oh, localnicn!
Ei bine, ar fi solii Baddington - el e
pastor, un ins destul de cumsecade, nu tocmai cufundat incele
sfnte, gi nerasti-sa, o femeie de treabn. Imi d"i leqii
degridinnrit. Vin ei, $ mai vin gi Lady Mary 9i Egg Cam atAt.
A da, mai e un tinir, Manders, un jurnalist sau cev-a degenul
ista. Un tinerel aritos. $i cu el se intregeqte grupul.
Domnul Satterthwaite era un om metodic din fire.Nrmiri capetele
si vadi. daci ies la socoteali.
- Domnigoara Sutcliffe, unu, sofii Dacres' trti,Anthony Astor,
patru, Lady Mary gi fiici-sa, 9ase, pastorul
$ nevasta, opt, cu tinirul de care ziceai, noui, cu noi treise
fac doisprezece. Acum, ori dumneata, ori domnisoaraMilmy trebuie si
fi calculat greqit, Sir Charles.
Nu avea cum si fi calculat gre$t tocmai domnigoaraMilray, il
asiguri Sir Charles, Femeia aceea nu gretetteniciodati. Ia si
vedem: Ei, fir-ar si fie, ai dreptate. Lamrdral pe ultimul dintre
ei. Mi-a iegit din minte.
Chicoti de plicere.- $i nu cred cd i-ar pLicea sd afle asta
vreodati. OmuI
acesta este cel mai arcgant individ din cili mi-a lost dat
siinti.lnesc vreodati.