-
82
CAPITOLUL 6. MANAGEMENTUL DEŞEURI
6.1. Consumul şi mediul înconjurător Dezvoltarea economică nu
poate fi separată de consecinţele activităţii umane
asupra mediului. Efectele consumului şi utilizării resurselor,
asupra mediului sunt în creştere. O
problemă de însemnătate decisivă este aceea a nivelului şi a
ritmului dezvoltării economico-sociale.
Ca urmare a creşterii economice generale, a progreselor obţinute
în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omenirea dispune
astăzi de mijloace tehnice atat de perfecţionate, încât consumă
cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi
neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu
şimodificând natura in ritm rapid. Fără a impune un control adecvat
şi conştient asupra acţiunilor sale, omul lasă cale liberă
dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative atât
asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.
Devine tot mai evident faptul că, în condiţiile unui mediu
puternic degradat şipoluat, un standard de viaţă materială fie el
şi foarte ridicat îşi pierde orice sens, nemaiţinând seama de
influenţa negativă a acestui mediu asupra evoluţiei în perspectivă
a fenomenelor naturale şi biologice, asupra creşterii economice
înseşi.
Din aceste considerente, s-a format treptat convingerea că, in
condiţiile civilizaţiei contemporane, activitatea economică
presupune nu doar preocuparea de a spori volumul şi calitatea
bunurilor materiale şi a serviciilor prin asigurarea în mod curent
a unei eficienţe economice ridicate, ci şi o grijă crescândă de a
proteja mediul înconjurator, aceasta constituind condiţia materială
de bază a creşterii economice.
Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol
sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua
la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să
crească.
Protejarea factorilor naturali se impune astfel ca o cerintă
fundamentală acontinuităţii vieţii economice şi sociale.
In acest context, se impune elaborarea şi adoptarea unei
politici economice de largă perspectivă, în care să-şi găsească
locul o strategie ecologică concretizată în acţiuni speciale de
protejare a mediului înconjurator, integrate în programe de
dezvoltare economică, crearea unor mecanisme economico-sociale de
realizare a acestor programe, implementarea unui cadru legislativ
şi instituţional adecvat. Activitatea de protejare a mediului
ridică nivelul calităţii acestuia,. dar prevenirea degradării
mediului este mai puţin costisitoare decât cea de reparare a
daunelor.
Ca urmare a celor arătate, apare necesar ca desfaşurarea
producţiei să aibăloc în aşa fel incât materia sa fie utilizată,
dacă este posibil, până când se epuizeazăcăile de introducere, în
circuitul economic cu respectarea regulilor ecologice a oricărui
deşeu sau efluent, restul final urmând dacă nu poate fi evitat să
fie redus la minimum. Printr-un consum responsabil putem face loc
pădurilor în locul păşunilor pentru animale care încep să ocupe o
suprafaţă tot mai mare, putem încuraja biodiversitatea şi
protejarea speciilor pe cale de dispariţie, putem micşora efectul
de seră şi ceilalţi factori poluanţi, pe scurt, ne putem oferi o
viaţă calitativ mai bună.Consumatorul nu risipeşte numai resursele
limitate dar contribuie şi la agravarea problemelor mediului.
-
83
6.2 Resursele materiale şi deşeurile
Activitatea de producţie este caracterizată ca fiind un proces
în care are loc schimbul permanent intre om şi natură, desprinderea
resurselor din natură pentru prelucrarea lor în produse folositoare
şi restituirea în mediul natural a materialelor sub forma finală de
deşeuri. În general, utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri
continuă să crească, intrucât dezvoltarea economică se bazează incă
foarte mult pe resursele naturale. Consumul ridicat de resurse
creează presiuni asupra mediului, care includ epuizarea resurselor
neregenerabile, utilizarea intensivă aresurselor regenerabile,
transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din
activităţi miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de
deşeuri. Dupăunele estimări, aproximativ o treime din resursele
utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. Deşeurile
reprezintă o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau
alte materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul
acestora ca sursă de energie). După un anumit timp, cu o intârziere
mai mică sau mai mare, o parte din deşeuri sunt integrate în
circuitul biologic, iar altă parte, in circuitul economic. Prima
formă de integrare se numeşte reciclarea naturală care are loc mai
cu seamă cuajutorul agenţilor biologici, iar cea de-a doua
reciclarea artificială, care se face de către om. Problema este de
a păstra la proporţii cât mai reduse cantităţile de reziduuri
evacuate în natură, şi anume în limita potenţialului de care
dispune mediul natural de a le recicla fără urmări defavorabile de
tipul dezechilibrelor ecologice. Aceasta se poate realiza, pe de o
parte, prin desprinderea din natură a unor cantităţirezonabile de
resurse şi prelucrarea eficientă a acestora, fără să rezulte
cantităţimari de deşeuri, iar pe de altă parte, de a capta şi
colecta în proporţii crescânde aceste deşeuri, incepând de la
insăşi sursa lor de producere, şi a le supune prelucrării in
procesele de productie.
Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja
sănătatea publică şicalitatea mediului, în acelaşi timp susţinând
conservarea resurselor naturale. O scurtă prezentare a datelor şi
informaţiilor referitoare la acest domeniu, aferente anului 2010
arată astfel: cantitatea de deşeuri municipale generată este de
aproximativ 157966,044 tone, iar cantitatea eliminată prin
depozitare este de aproximativ 154812,1tone.
Centralizarea informaţiilor transmise de autorităţile
administraţiei publice locale privind monitorizarea sistemelor de
colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje generate de populaţie
în anul 2010, prezintă următoarea situaţie:
• cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate şi predate spre
valorificare, (tone): hârtie-carton – 875,961; mase plastice –
629,886, sticlă –852,997; metal – 168,1; lemn – 627
� numărul de locuitori arondaţi serviciului de colectare
selectivă: 298482 persoane
Raportând cantitatea valorificată la cea generată, rezultă un
coeficient de valorificare de numai 2%, faţă de minim 15% cerut
prin Legea 167 din 14 iulie 2010 cu referire la Fondul pentru
mediu. Dacă se ia în considerare populaţia judeţului rezultă că
fiecare cetăţean aruncă în medie 310 de kg de deşeuri menajere pe
an şiaceastă cifră este estimată a creşte, conform cu Planul
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) Maramureş. Având in
vedere cele de mai sus, considerăm că seimpune îmbunătăţirea
eficienţei resurselor în vederea reducerii utilizării în ansamblu a
resurselor naturale neregenerabile şi a impacturilor aferente
utilizării de materii prime asupra mediului, precum si utilizarea
resurselor naturale regenerabile la o
-
84
rată care să nu depăşească capacitatea de regenerare a acestora.
La această datăse recunoaşte insuficienta studiere a relaţiilor şi
a cerinţelor de ordin economic pentru prevenirea sau redresarea
unor factori de mediu, a unor efecte negative precum şi lipsa unui
sistem de evaluări economice ale resurselor naturale suficient
inchegat, de cuprinzator, de eficient şi fundamentat teoretic,
sistem care să fie pus în slujba economisirii resurselor naturale
şi a conservării factorilor de mediu. Cea mai eficientă cale de
acţiune este prevenirea formării deşeurilor, deoarece în lipsa
acestora se elimină şi ameninţările la adresa mediului. Deşi
prevenirea are cel mai mare potenţial pentru reducerea presiunilor
asupra mediului, politicile de reducere a generării de deşeuri au
fost rare şi, adesea, nu foarte eficiente.Valorificarea deşeurilor
presupune prelucrarea unui deşeu, căreia dorim să-i creştem durata
de viaţă în circuitul economic. Pe de altă parte trebuie remarcat
faptul că valorificarea deşeurilor necesită consum de energie,
poluează mediul, implică costuri de colectare selectivă, transport,
prelucrare (recuperare), pe când evitarea formării deşeurilor nu
introduce astfel de costuri, fiind din acest motiv calea
preferată.
6.3 Gestionarea deşeurilor
Strategia modernă a managementului deşeurilor a pus bazele unei
ierarhizări a acţiunilor şi anume:
� Prevenirea apariţiei deşeurilor � Tratarea deşeurilor la sursa
de generare � Promovarea conceptului de reciclare, refolosire,
producere de compost � Optimizarea metodelor de eliminare finală
(depozitare în rampe de deşeuri,
incinerare, co-incinerare) pentru tipurile de deşeuri pentru
care nu existătehnologii de valorificare.
Recuperarea deşeurilor prin colectare selectivă, sortare şi
reintroducerea în circuitul productiv (reciclare) este o activitate
economică ce este luată în considerare din mai multe considerente
:
� recuperarea unor materiale care se produc greu prin procese de
fabricaţie costisitoare şi de multe ori poluante;
� reducerea volumului mare al activităţilor de neutralizare prin
depozitare sau incinerare şi implicit reducerea suprafeţelor de
teren afectate de depozitarea deşeurilor;
� epuizarea resurselor naturale; � reciclarea deşeurilor elimină
măsurile de siguranţă şi protecţie care trebuie
luate în timpul depozitării acestora, reducându-se astfel
pericolul contaminării factorilor de mediu cu substanţe poluante
conţinute de deşeuri;
Principiile Managementului Integrat al Deşeurilor constituie
baza politicii şi
legislaţiei europene în domeniul gestiunii deşeurilor.
Directivele europene, asa cum sunt reflectate în legislaţia din
România, se concentrează pe asigurarea disponibilităţii unei reţele
integrate de mijloace de tratare şi depozitare a deşeurilor,
promovând reducerea volumului de deşeuri, refolosirea, reciclarea
şi recuperarea lor, precum şi reducerea treptată a volumului
deşeurilor biodegradabile depozitate.
Ierarhia Gestiunii Deşeurilor se află la baza politicii europene
de gestiune a deşeurilor şi indică prioritatea diferitelor opţiuni
de management al deşeurilor
-
85
Fig. 6.3.1. Principiile Managementului Integrat al
Deşeurilor
� Reducere -prin evitarea sau reducerea la minim a deşeurilor �
Refolosire – folosirea obiectelor pentru a întârzia intrarea în
fluxul deşeurilor � Reciclare – reprocesarea materialelor în noi
materiale şi produse brute � Recuperare – recuperarea energiei din
deşeuri � Depozitare – la un înalt standard de performanţă în
domeniul protecţiei
mediului
Protecţia mediului, în contextul dezvoltării durabile, se
concentreză pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor
activităţi umane, prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea,
adaptarea şi aplicarea cerinţelor de mediu, realizarea unor
proiecte internaţionale comune pentru protejarea biodiversităţii şi
azonelor umede, monitorizarea calităţii apelor şi a stării
pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergură globală,
soluţionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi
valorificării deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea
tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor umane în
localităţidurabile.
Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia
mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Managementul
deşeurilor ocupă un rol important în cadrul conceptului de
dezvoltare durabilă, deşeurile constituind şi oimportantă sursă de
materii prime secundare nu doar o potenţială sursă de poluare.
În baza prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului
European şi aConsiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și
a altor reglementări comunitare, următoarele definiţii prezintă
interes:
� „deșeuri” înseamnă orice substanță sau obiect pe care
deținătorul le aruncăsau are intenția sau obligația să le
arunce;
� prin „producător de deșeuri” se înţelege orice persoană ale
cărei activitățigenerează deșeuri (producător inițial de deșeuri)
sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare,
amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a
compoziției acestor deșeuri;
� „deținător de deșeuri” înseamnă producătorul deșeurilor sau
persoana fizicăsau juridică care se află în posesia acestora;
� „comerciant” înseamnă orice întreprindere care acționează în
nume propriu pentru cumpărarea și pentru vânzarea ulterioară a
deșeurilor, inclusiv acei comercianți care nu intră fizic în
posesia deșeurilor;
-
86
� „broker” înseamnă orice întreprindere care se ocupă de
valorificarea sau eliminarea deșeurilor în numele altor persoane,
inclusiv brokerii care nu intrăfizic în posesia deșeurilor;
� „gestionarea deșeurilor” înseamnă colectarea, transportul,
valorificarea șieliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea
acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de
eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un
broker;
� „colectare” înseamnă strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea
și stocarea preliminară a deșeurilor, în vederea transportării la o
instalație de tratare
� „reutilizare” înseamnă orice operațiune prin care produsele
sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou
în acelașiscop pentru care au fost concepute;
� „tratare” înseamnă operațiunile de valorificare sau eliminare,
inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării;
� „valorificare” înseamnă orice operațiune care are drept
rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin
înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit
scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi
scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în
general.
� „reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin
care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau
substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru
alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar
nu include valorificarea energetică și conversia în vederea
folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de
umplere;
Planurile de gestionare a deșeurilor cuprind o analiză a
situației actuale a
gestionării deșeurilor pe teritoriul geografic în cauză, precum
și măsurile care trebuie luate pentru îmbunătățirea condițiilor de
mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, reciclare,
valorificare sau eliminarea deșeurilor precum și o evaluare a
modului în care planul va ajuta la punerea în aplicare a
obiectivelor și dispozițiilor directivei.
Planurile de gestionare a deșeurilor conțin informaţii
referitoare la: (a) tipul, cantitatea și sursa deșeurilor generate
pe teritoriu, deșeurile care
ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul național, precum
și o evaluare a evoluției viitoare a fluxurilor de deșeuri;
(b) schemele existente pentru colectarea deșeurilor,
principalele instalații de valorificare şi eliminare, orice
aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deșeurile periculoase
sau fluxurile de deșeuri abordate de legislația
comunitarăspecifică;
(c) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare,
închiderea instalațiilor de deșeuri existente, infrastructura
suplimentară pentru instalațiile de deșeuri și, dacă este cazul,
investițiile legate de acestea;
(d) informații cu privire la criteriile de identificare a
amplasamentului și la capacitatea viitoare de eliminare sau de
operare a instalațiilor majore de valorificare, dacă este
cazul;
(e) politici generale de gestionare a deșeurilor, inclusiv
tehnologii șimetode planificate de gestionare a deșeurilor sau
politici privind deșeurile care ridică probleme specifice de
gestionare.
-
87
Civilizaţia umană se bazează pe producţie şi consum, respectiv
generare de deşeuri, rezultate fie din procesele de producţie, fie
la încheierea ciclului de viaţă al fiecărui produs, când acesta
devine impropriu scopului căruia i-a fost destinat. Cantitatea de
deşeuri va continua sa crească odată cu creşterea nivelului de
viaţă.Lipsa educaţiei şi implicarea într-o mică măsură a celor
responsabili cu privire la o gestionare corectă a deşeurilor, face
ca deşeurile care ar putea fi reutilizate, reciclate sau
valorificate energetic şi material prin co-procesare în fabricile
de ciment, să fie aruncate la întâmplare sau eliminate prin
depozitare la depozitele de deşeuri. Comunicarea eficientă cu toţi
factorii de interes în vederea creşterii nivelului de educaţie şi
conştientizare asupra problemei naţionale de gestionare a
deşeurilor, modalităţile de realizare a acesteia şi mai ales care
sunt beneficiile aduse societăţii prin aplicarea acestor modalităţi
trebuie mediatizate prin campanii de comunicare eficiente.
Reducerea cantităţilor de deşeuri municipale depozitate reprezintă
o mare provocare pentru România, având în vedere că obligaţiile
asumate sunt destul de îndrăzneţe. Prin Tratatul de Aderare la
Uniunea Europeană, România şi-a asumat o serie de obligaţii în ceea
ce priveşte gestionarea de-şeurilor, între acestea regăsindu-se şi
cele referitoare la:
• Atingerea ţintelor de colectare, reciclare şi valorificare
pentru deşeurile de ambalaje, de 55 % în anul 2011 şi respectiv 60%
din cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţa naţională,până
în anul2013; • Colectarea a minimum 4 kg de deşeuri de echipamente
electrice şielectronice/locuitor/an; • Reducerea cantităţii de
deşeuri biodegradabile municipale depozitate, pânăîn 2016, la 35%
din cantitatea totală produsă în anul 1995; • Reducerea
cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări.
Deşeurile menţionate se regăsesc în deşeurile municipale, care
sunt gestionate prin serviciul public de salubritate şi pentru care
autoritatea publică locală are responsibilitatea exclusivă potrivit
Legii serviciului public de salubrizarea localităţilor. Prin
modificările aduse OUG nr. 196/ 2005 privind Administraţia Fondului
pentru Mediu, începând cu data de 1 iulie 2010 a fost introdusă
contribuţia de 100 lei/tonădatorată de unităţile administrativ
teritoriale în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare
cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile,
colectate şitrimise spre depozitare. Plata se face pentru diferenţa
dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare
şi cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv realizat prin
activităţi specifice de colectare selectivă şivalorificare. Această
plată a fost gândită ca o măsură de constrângere în vederea
diminuării cantităţilor de deşeuri municipale depozitate şi nu ca o
măsură fiscală prin care Administraţia Fondului pentru Mediu să
realizeze venituri. Rolul acesteia este de a determina pe cei
responsabili să reducă anual cantităţile de deşeuri municipale
colectate şi depozitate cu 15% prin valorificarea acestora. În
cazul în care acest obiectiv anual de 15% nu este realizat, cei
responsabili sunt penalizaţi cu suma de 100 lei/tona de deseuri
municipale. Aceasta se plăteşte anual, numai în cazul
neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a
cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile trimise spre
depozitare, raportat la cantitatea totală de deşeuri municipale şi
asimilabile colectată.
-
88
6.4 Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra
mediului
Toate elementele unui sistem de gestionare a deşeurilor pot avea
un impact potenţial asupra mediului. Un sistem modern de management
al deşeurilor eliminăsau reduce considerabil posibilitatea
apariţiei acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere
al mediului şi social. Depozitarea în spaţii neadecvate a
deşeurilor, mai ales în mediul rural, a determinat apariţia de
depozitări necontrolate pe străzi sau la marginea aşezării rurale.
Pe lângă aspectul inestetic, există un impact economic reprezentat
de o slabă dezvoltare în domeniul turismului. Depozitarea
necorespunzătoare a deşeurilor poate cauza înfundarea sistemelor de
drenare şi apariţia inundaţiilor.
În depozitele de deşeuri, deşeurile biodegradabile se descompun,
producând gaze şi levigat. Dacă nu sunt captate, gazele generate de
depozitele de deşeuri contribuie în mod semnificativ la efectul de
seră, deoarece acestea constau în principal din metan, care este de
23 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce priveşte
efectul asupra schimbărilor climatice în perspectiva orizontului de
100 de ani luat în considerare de Grupul interguvernamental privind
schimbările climatice (IPCC). Înainte de adoptarea Directivei
privind depozitele de deşeuri, emisiile de metan generate de
depozitele de deşeuri reprezentau 30% din emisiile antropice
globale de metan în atmosferă. În ipoteza că toate ţările ar
respecta dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri,
chiar dacă va avea loc o creştere a cantităţii de DSM, se estimează
că, în 2020, emisiile de metan exprimate în echivalent CO2 vor fi
cu 10 Mt mai mici decât în 2000. Dacă nu este colectat în
conformitate cu dispoziţiile Directivei privind depozitele de
deşeuri, levigatul poate contamina apele subterane şi solul. De
asemenea, depozitele de deşeuri pot avea un impact negativ asupra
zonelor învecinate, deoarece acestea genereazăbioaerosoli, mirosuri
şi afectează negativ aspectul zonei din imediata apropiere. Un alt
efect negativ al depozitării deşeurilor este acela că aria de teren
utilizată este mai mare decât cea necesară altor metode de
gestionare a deşeurilor. Depozitarea deşeurilor biodegradabile nu
prezintă aproape niciun avantaj, cu posibila excepţie a capacităţii
de „stocare” a carbonului sechestrat în deşeurile pretratate
şi a unei
cantităţi foarte reduse de energie generată de gazele provenind
de la depozitele de deşeuri, dacă respectivele depozite de deşeuri
sunt gestionate în mod corespunzător. Implementarea dispoziţiilor
Directivei UE privind depozitele de deşeuri va duce la reducerea
principalelor efecte negative ale depozitării deşeurilor, însă
acestea nu vor fi complet eliminate. De asemenea, depozitarea
deşeurilor echivalează cu pierderi irecuperabile de resurse şi de
teren. Pe termen mediu şilung, aceasta nu este considerată ca fiind
o soluţie sustenabilă de gestionare a deşeurilor şi, drept urmare,
nu este recomandată.
Întreţinerea necorespunzătoare a vehiculelor de colectare a
deşeurilor duce la emanarea unor nivele ridicate de gaze de
eşapament, fiind eliberate de asemenea, lichide şi odoruri.
Transportul deşeurilor în mijloace auto fără să fie acoperite
permite pierderea unei cantităţi din deşeuri.
Levigatul format în depozitele de deşeuri menajere influenţează
negativă apele de suprafaţă şi cele subterane. Solurile din
vecinătatea depozitelor pot fi contaminate cu metale grele şi alţi
poluanţi toxici.
Emisiile necontrolate de biogaz contribuie la formarea gazelor
cu efect de seră.Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri
menajere pot constitui vectori
importanţi în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din
diferite surse conţin o gamă diversificată de microorganisme
printre care şi agenţi patogeni. În condiţii
-
89
prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp
îndelungat (zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă
de suprafaţă, pânză freatică, putând provoca astfel infecţii şi
prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor condiţii
favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind
cunoscute ca purtătoare de boli infecţioase.
Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de
descompunere, fiind spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi
pătrund în sol. Se poate polua astfel suprafaţa solului pe
întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de
materii poluante, prin apele din precipitaţii, pătrund în apele
freatice sau în apele de suprafaţă din apropiere.
Reziduurile provenite din procesele de curăţare şi spălare din
gospodăriile individuale, dar mai ales reziduurile proceselor
industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulaţia
schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a
deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei.
Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este
însoţită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac,
hidrogen sulfurat) Vântul şimişcările de aer antrenează praful din
grămezile de reziduuri, poluând atmosfera. Produsele de ardere
(fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete
a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul
înconjurător pe întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii
estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al
depozitelor de deşeuri.
Depozitele de deşeuri menajere existente în judeţ nu dispun de
amenajări şidotări precum: folie geosintetică de etanşare, folie de
etanşare din polietilenă cudensitate mare, sisteme de captare şi
monitorizare a levigatului, sistem de captare şipompare a
biogazului.
Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de
zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite
aspecte:
• scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea
sectorului agro-silvic • distrugerea solului vegetal, a florei şi
faunei de pe suprafeţele ocupate • pericol posibil de alunecare şi
pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a
provoca alunecări de teren • distrugerea suprafeţelor
scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de
artă• pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având
urmări nefavorabile
datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau
naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul
natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ
posibilităţile de recreere şi turismul.
Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu
mai este posibilă oregenerare naturală, terenurile ocupate de
aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.
Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse
pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de
microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape
şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se
produce imediat şi ireversibil.
Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică
nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.
Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele
de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de
hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care
realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu
apele de mină şi o epurare chimică.
-
90
În ceea ce prive�te bateriile �i acumulatorii, din cauza
substanţelor pe care le conţin (metale grele cum ar fi mercurul,
plumbul, nichelul, litiul şi cadmiul), bateriile reprezintă un
pericol pentru mediu şi pentru sănătatea noastră. Ajunse la groapa
de gunoi, bateriile portabile se oxidează şi eliberează metalele
grele care ajung în sol, intră în pânza freatică şi ajung apoi în
apa de la robinet sau de la fântână.Incinerate, bateriile portabile
degajă în fum aceste substanţe toxice şi polueazăaerul. Mercurul
conţinut într-o baterie tip pastilă, dintre cele folosite la
ceasuri sau la calculatoarele portabile, poate polua cinci sute de
litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de cincizeci
de ani.
Bateriile auto se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar
substanţele eliberate prin degradare poluează solul, apele şi
aerul. Ele conţin plumb sub formăde ioni solubili. Expunerea la
plumb poate duce la intoxicaţii grave.
Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce
arsuri dacă este vărsată accidental. Schimbarea bateriilor auto
este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi
competent. Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie făcută în
containere speciale, rezistente la coroziune. În cayul vehiculelor
scoase don uz, uleiul de motor ars conţine: funingini, răşini,
acizi organici proveniţi din oxidarea parţială a uleiului, clor,
compuşi aromatici, fenoli şialte substanţe chimice periculoase.
Uleiurile uzate sunt puţin degradabile şi reuşesc să distrugă flora
şi fauna dacă sunt deversate fără discernământ. Ars în spaţiu
deschis, uleiul de motor degajă hidrocarburi extrem de poluante
pentru aer şi cu impact cancerigen asupra oamenilor. Ars în aer
liber, uleiul de motor uzat poate elibera gaz clorhidric, extrem de
poluant pentru atmosferă. Folosit la vopsirea gardurilor din lemn
este periculos pentru sănătatea oamenilor. După ploaie, substanţele
conţinute de ulei ajung în sol şi contaminează pânza freatică.
6.5 Presiuni
Depozitele de deşeuri menajere existente în judeţ nu dispun de
amenajări şidotări precum: folie geosintetică de etanşare, folie de
etanşare din polietilenă cudensitate mare, sisteme de captare şi
monitorizare a levigatului, sistem de captare şipompare a
biogazului.
Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de
zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite
aspecte:
• scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea
sectorului agro-silvic • distrugerea solului vegetal, a florei şi
faunei de pe suprafeţele ocupate • pericol posibil de alunecare şi
pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a
provoca alunecări de teren • distrugerea suprafeţelor
scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de
artă• pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având
urmări nefavorabile
datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau
naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul
natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ
posibilităţile de recreere şi turismul.
Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu
mai este posibilă oregenerare naturală, terenurile ocupate de
aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.
-
91
Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse
pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de
microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape
şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se
produce imediat şi ireversibil.
Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică
nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.
Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele
de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de
hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care
realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu
apele de mină şi o epurare chimică.
6.6 Tipuri de deşeuri
6.6.1 Deşeuri municipale
• Cantităţi şi compoziţie Literatura de specialitate defineşte
deşeurile urbane ca fiind constituite din: � deşeuri menajere –
provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu
acesta, (inclusiv deşeurile periculoase pe care le conţin), care
pot fi preluate cu sistemele de precolectare sau colectare
utilizate în localităţi)
� deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere – deşeuri provenite
din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ,
care prezintă compoziţie şiproprietăţi similare cu deşeurile
menajere şi care sunt colectate, transportate prelucrate şi
depozitate împreună cu acestea
� deşeuri din servicii municipale – provenite din grădini,
parcuri, pieţe, spaţii verzi, deşeuri specifice căilor de
circulaţie publică, din depunerea de substanţe solide din atmosferă
(deşeurile stradale sunt constituite din pământ, praf, nisip,
frunze,crengi, hârtii, deşeuri rezultate în urma curăţirii gurilor
de canal şi alte resturi provenite din activitatea de curăţenie căi
publice).
Cantităţile de deşeuri colectate şi raportate de operatorii
serviciilor publice de salubritate în judeţul Maramureş, în
perioada 2002 – 2009 sunt prezentate în tabelul 6.6.1
-
92
Tabelul6.6.1.1
Tipuri principale dedeşeuri 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009
Deşeuri menajere şiasimilabile, Total dincare:
127545 129023 154672 199030 269123 158360 194794 154272,04
Deşeuri menajere �i
asimilabile colectateîn amestec, de lapopulaţie, din
comerţ,industrie, instituţii, etc
127545 127516 152296 195850 266568 157040 160718 142456
Deşeuri menajerecolectate selectiv 0 247 404 610 2480 1240 18239
1003,54
Deşeuri voluminoasecolectate separat 0 1260 1972 2570 75 80
15837 10822,5
Deşeuri din serviciimunicipale, Total 51217 50858 48507 65711
78246 30430 22681 19465,39
Deşeuri din grădini,parcuri, spaţii verzi 3390 533 747 1710 5512
5380 10955 6353,04
Deşeuri din pieţe 6800 6284 6267 8991 1428 1060 1846
2778,35Deşeuri stradale 41027 44041 41493 55010 71306 23990 9880
10334TOTAL deşeurimunicipale 178762 179881 203179 268191 351128
193280 217475 173737,43
-
93
Fig. 6.6.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere şi
asimilabile în perioada 2002-2009
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Can
titat
edeşe
uri,
tone
deseuri menajere si asimilabile Din servicii municipale
Fig. 6.6.1.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere şi
asimilabile �i a de�eurilor din servicii municipale în perioada
2002-2009
Tabel 6.6.1.2 - Repartizarea tipurilor de deşeuri colectate
selectiv (%)
Deşeuri voluminoase
Hârtie carton Sticlă Metale Plastic Lemn
Deşeuri Inerte
10145,5 (85,78%)
458,55 (3,877 %)
63,75 (0,539 %)
10,65 (0,09 %)
387,59 (3,27 %)
83 (0,701 %)
677 (5,72 %)
-
94
������������������
������ ����������������
�����������
�������������������
����
�����������
Fig. 6.6.1.3 - Repartizarea tipurilor de deşeuri colectate
selectiv (%)
• Deşeuri biodegradabile
Conform prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile
și de abrogare a anumitor directive, „bio-deșeurile” sunt deșeuri
biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurile
alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor
private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de
vânzare cu amănuntul șicompatibile cu deșeurile provenite din
uzinele de prelucrare a produselor alimentare;
În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale
reprezintă ocomponentă majoră. în această categorie fiind cuprinse:
deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de
alimentaţie publică, deşeuri vegetale din parcuri, grădini, deşeuri
biodegradabile din pieţe, componenta biodegradabilă din deşeurile
stradale, nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, hârtia. Din
punctul de vedere al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor,
hârtia face parte din materialele reciclabile si nu va fi inclusă
în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai
slabă calitate, ce nu poate fi reciclată.
Pentru deşeurile biodegradabile, HG nr. 349/2005 privind
depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva 99/31/CE privind
depozitarea deşeurilor, prevede necesitatea scăderii cantităţii de
deşeuri biodegradabile depozitate, astfel:
• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale
depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric,
produsă în anul 1995, până în anul 2006;
• reducerea cantităţii de deseuri biodegradabile municipale
depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric,
produsă în anul 1995, până în anul 2009;
• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale
depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric,
produsă în anul 1995, până în anul 2016.
Soluţiile de recuperare/reciclare si de reducere a materiilor
biodegradabile trimise spre depozitare finală, disponibile la acest
moment, sunt:
• compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost
utilizabil;
-
95
• degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; • tratare
mecano-biologică(degradare aerobă) – cu producere de deşeuri
stabilizate, depozitabile.
Pentru a se utiliza în mod eficient procesul de compostare, este
necesară ocolectare separată a deşeurilor biodegradabile. Trebuie
evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec,
datorită conţinutului lor ridicat în metale grele (Cd, Pb, Cu,
Zn).
Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată
în toate regiunile în care populaţia locuieste în „zone verzi”,
gospodării cu grădini. Un volum însemnat de deşeuri biodegradabile
se generează în mediul rural, în aceste zone fiind recomandabil să
se realizeze compostarea individuală(reutilizarea materiilor
biodegradabile în propriile gospodării).
In condiţiile situaţiei existente, în România este recomandată
introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în
mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi
în unele zone rurale, acestea reprezentând 25– 35% din
populaţie.
Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul
deşeurilor biodegradabile municipale”, în mediul urban ponderea
este de 69% iar în cel rural 60%.
În prezent, în judeţul Maramureş nu se realizează o colectare
separată, la sursă a fracţiei de deşeuri biodegradabile din cele
menajere. Nu există instalaţii de compostare.
Implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al
Deşeurilor în judeţul Maramureş” măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-06
prevede: • construirea a 2 Centre de Management Integrat al
Deşeurilor (extravilan-
comuna Recea şi extravilan - comuna Rozavlea) • construirea a 2
Staţii de transfer a deşeurilor în Sighetu Marmaţiei şi Tg Lăpuş• 7
centre de colectare a deşeurilor voluminoase amplasate în oraşele
Baia Mare,
Tg Lăpuş, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa, Vişeu
de Sus • Construirea a 2 Staţii de compostare (în comuna Recea, cu
o capacitate de
compostare -15000tone/an, iar în comuna Rozavlea, capacitate de
compostare - 7000t/an. ,
• Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
Prin HG nr. 349/2002, act normativ subsecvent OUG nr. 78/2000
privind deşeurile, au fost preluate prevederile Directivei 94/62/CE
privind ambalajele şideşeurile de ambalaje, ale Deciziei 97/138/CE
privind sistemul de raportare şiDeciziei 97/129/CE privind sistemul
de identificare a materialelor pentru ambalaje.
În vederea transpunerii în totalitate a prevederilor Directivei,
HG nr. 349/2002 a fost completată şi modificată prin HG nr.
621/2005, respectiv HG nr.1872/2007. Aceste acte legislative se
referă la toate tipurile de ambalaje introduse pe piaţă,precum şi
la deşeurile de ambalaje generate în activităţile economice,
administrative, în sectorul serviciilor, în gospodării.
Implementarea acestor prevederi legislative impune o serie de
responsabilităţi agenţilor economici, administraţiei publice
locale, consumatorilor.
Monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor naţionale
privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje,
stabilite în legislaţia specifică, serealizează prin analiza
statistică anuală. privind modul de gestiune a ambalajelor
şideşeurilor de ambalaje de către producători/importatori de
ambalaje,
-
96
importatori/producători de produse ambalate, consilii locale,
agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare/valorificare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu
O.M. nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor
referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
Centralizarea informaţiilor transmise de autorităţile
administraţiei publice locale privind monitorizarea sistemelor de
colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje generate de populaţie
în anul 2010, prezintă următoarea situaţie • cantităţi de deşeuri
de ambalaje (tone): hârtie-carton – 875,961; mase plastice –
629,886, sticlă – 852,997; metal – 168,1; lemn – 627 � numărul
de locuitori arondaţi serviciului de colectare selectivă: 298482
persoane
La nivelul judeţului Maramureş există un număr de 13 operatori
economici care
deţin autorizaţie de mediu pentru activitatea de colectare,
direct de la generatori persoane juridice şi/sau persoane fizice, a
deşeurilor de ambalaje, şi anume: SC Herodot Grup SRL, SC Remat
Maramureş SA, SC Coreserv SRL SC, SC Ecovira SRL, SC Metcolia Grup
SRL, SC Drusal SA, SC Calex SRL, SC Romsalserv SRL, SC Cesare
Construct SRL, SC Remat Satu Mare SA – punct de lucru Seini, SC
Amantea PET SRL, SC Nav 79 Impex SRL; SC Silnef MG SRL Brasov,
punct de lucru Baia Mare.
Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi predate spre
valorificare pe parcursul anului 2010, în funcţie de materialul
utilizat, sunt prezentate în tabelul 6.6.1.3
Tabelul 6.6.1.3 Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi
valorificate
Deşeuri de ambalaje din Cantitate preluată Cantitate
valorificatăSticlă 2124,73 2021,61 Plastic 3942,143 3810,905
Hârtie �i carton 4552,326 4081,89
Aluminiu 18,627 20,27 Oţel 1109,2 1103,85
Lemn 1923,79 1802,6 (Sursa: Inventarul anual privind ambalajele
– 2010)
-
97
Fig. 6.6.1.4. Colectarea deşeurilor de hârtie-carton la SC Remat
Maramureş
Fig. 6.6.1.5. Instalatie de măcinare / ambalare a deşeurilor de
mase plastice la SC Calex SRL Baia Mare
-
98
Fig. 6.6.1.6. Colectare, presare şi balotare deşeuri PET la SC
Drusal SA Baia Mare
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Depozitele de deşeuri municipale aflate în operare în judeţ nu
dispun de
instalaţii de compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în
prezent staţii de transfer, staţii de tratare mecano-biologică.
Judeţul Maramureş nu dispune de instalaţii de tratare termică a
deşeurilor municipale, respectiv nu se realizeazăeliminarea
deşeurilor municipale în instalaţii de incinerare.
Implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al
Deşeurilor în judeţul Maramureş” măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-06
prevede următoarele obiective:
• construirea a 2 Centre de Management Integrat al Deşeurilor
(extravilan- comuna Recea şi extravilan - comuna Rozavlea). CMID-
Recea compus din 3 celule cu o suprafata totala de depozitare de
8,16 ha si statie de sortare cu o capacitate de procesare de
15000t/an CMDI- Rozavlea compus din 3 celule cu o suprafata totala
de depozitare de 5,45 ha si statie de sortare cu o capacitate de
procesare de 10000t/an
• construirea a 2 Staţii de transfer a deşeurilor în oraşele
Sighetu Marmaţiei şi Tg Lăpuş. Acestea vor fi dotate fiecare cu un
număr de 6 containere, cu dimensiunile: 7x2.5x2.5 şi o capacitate
de stocare de 32 mc
• 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, DEEE, deşeuri
periculoase din deşeuri menajere amplasate în oraşele Baia Mare, Tg
Lăpuş, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa, Vişeu de Sus.
Fiecare amplasament va avea suprafata de 1000mp, dotat cu câte un
container pentru colectarea deşeurilor periculoase provenite din
deşeuri menajere şi alte 4 containere de câte 10 mc fiecare.
-
99
• Construirea a 2 Staţii de compostare ( în comuna Recea, având
o capacitate de compostare de 15000t/an respectiv în comuna
Rozavlea, staţia de compostare având o capacitate de 7000t/an.
Tabel 6.6.1.4 Capacităţi de reciclare funcţionale în judeţ în
anul 2010 Denumirea instalaţiei Facilităţi Capacitate Deţinător
Instalaţie de prelucrare a plasticului măcinat şi de obţinere a
granulelor de plastic tip EREMA
Instalatie pentru tratarea termică a deşeurilor de plastic 0,25
t/ora
SC Calex SRL Baia Mare
Staţie de sortare şirecuperare a deşeurilor reciclabile
1: presa de balotat deşeuri de plastic tip PP 120 2: presa de
balotat deşeuri de plastic tip PP-H-40 3: presa de balotat deşeuri
de hartie/carton tip - KNL 100 4: tocător de sticlă - CFS
1 :0,8 t/ora 2: 0,8 t/ora
3: 1,2 t/ora
4: 0,6 t/ora
SC Cesare Construct SRL Vişeu de Sus
Instalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile
presa de balotat deşeuri de plastic tip - PP 1208 STRAUTMAN 0,15
t/ora
SC Drusal SA Baia Mare
Instalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile
presă de balotat deşeuri de hârtie tip- PRESONA 8 t/ora
SC Remat Maramures SA Baia Mare
Turnătorie şi secţie de fabricare confecţii metalice
Prelucrare deşeuri metalice 1000 t/an SC Cozmircom SA Baia
Mare
Eliminarea deşeurilor municipale
Criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare
a deşeurilor la depozitare, pe baza listei naţionale de deşeuri
acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri sunt stabilite de
Ordinul MMGA nr. 95/2005.
Din cele 8 depozite de deşeuri municipale din judeţ, 7 au fost
cuprinse în HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
calendarul de închidere stabilit pentru aceste locaţii fiind redat
în tabelul 6.6.1.5
Tabel 6.6.1.5. Calendarul de închidere a depozitelor de deşeuri
municipale
Nr.crt. Nume depozit / Localitate An sistare depozitare 1 Valea
Tisei - Cavnic 2009 2 Seini 2010 3 Rohia – Târgu Lăpuş 2012 4
Arinieş – Borşa 2013 5 Vişeu de Sus 2014 6 Tepliţa - Sighetu
Marmaţiei 2017 7 Satu Nou de Jos - Baia Mare 2017
-
100
Pentru depozitele de deşeuri municipale Vişeu de Sus, Tepliţa –
Sighetu Marmaţiei, Rohia – Târgu Lăpuş, Satu Nou de Jos – Groşi, au
fost emise noi autorizaţii de mediu având în vedere că a actele de
reglementare emise anterior au avut termen de valabilitate
31.12.2009. .
Consiliul Judeţean Maramureş prin adresele nr.119/19.02.2010,
nr.4914/13.09.2010 a notificat APM Maramures cu următoarele
informaţii:
1. în SF „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Menajere
în judeţul Maramureş" - Asistentă Tehnică pentru Pregătirea de
Proiecte în Domeniul Deşeurilor România, Măsura ISPA nr. 2003 RO
16P PA 013-06, depozitul Seini va fi relocat pe un alt depozit
neconform care urmează sa fie închis în perioada următoare;
2. ARPM Cluj Napoca va emite un singur act de reglementare
(Acord de mediu), obligaţiile de mediu la închiderea depozitelor şi
monitorizarea post închidere fiind obiect al actului de
reglementare.(informaţii furnizate Instituţiei Prefectului Judeţul
Maramureş în documentul comun nr. 2134/10004/10.11.2010 întocmit de
GNM-CJ Maramureş şi APM Maramureş)
Pentru depozitul de la Cavnic a fost emis Aviz de închidere la
încetarea activităţii, pe acest amplasament fiind sistată
depozitarea deşeurilor încă din anul 2006, autoritatea teritorială
pentru protecţia mediului luând decizia parcurgerii procedurii
simplificate de avizare. În acest sens a fost emisă NOTIFICAREA de
tip B pentru proiectul „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase
– Valea Tisei.
Ulterior închiderii tuturor spaţiilor de depozitare din mediul
rural, primăriile au încheiat contracte cu firme
licenţiate/depozite autorizate de deşeuri, pentru asigurarea
serviciului de colectare transport şi depozitare a deşeurilor
menajere. Teritoriul administrativ al judeţului cuprinde 13 oraşe
şi 63 de comune, deşeurile colectate de la populaţie şi agenţi
economici, instituţii publice fiind eliminate prin depozitare pe
următoarele amplasamente:
o Satu Nou de Jos – 6 oraşe ; 25 de comune; o Tepliţa – Sighetu
Marmaţiei – 2 oraşe; 31 de comune o Rohia – Tg.Lăpuş – 1 oras; 1
comunăo Arinieş – Borşa – 2 oraşe; o Vişeu de Sus – 1 oraş;o
Depozitul din Cehu Silvaniei (jud. Sălaj) – 1 oraş; 6 comune
TTaabbeell 66..66..11..66 DDeeppoozziittee ddee ddeeşşeeuurrii
mmuunniicciippaallee –– ddaattee ggeenneerraallee
Proprietar Primăria Comunei Groşi
Primăria Sighetu Marmaţiei
Primăria Vişeu de Sus
Operator depozit SC Drusal SA SC Herodot Grup SRL SC Herodot
Grup SRL
Localizare depozit
Satu Nou de Jos Tepliţa Vişeu de Sus
Zona deservita Baia Mare, CoaşBaia Sprie, ColtăuŞişeşti, Cavnic,
Recea, Tăuţii Măgherăuş, Tăuţii de Sus, Şomcuta Mare, Remetea
Chioarului, Cicârlău, Săcălăşeni, Satulung, Ardusat, Cerneşti,
Dumbrăviţa,
Sighetu Marmaţiei Moisei, Vişeu de Jos, Săliştea de Sus,
Leordina, Săcel, Rozavlea, Strâmtura, Poienile Izei, Petrova,
Bistra, Ieud, Repedea, Ruscova, Poienile de Sub Munte,Giuleşti,
Şieu,Bîrsana, Deseşti,
Vişeu de Sus,
-
101
Bogdan Vodă, Botiza, Onceşti, Vadu Izei Ocna Şugatag, Călineşti,
Budeşti, Sarasău, Cîmpulung la Tisa, Remeţi, Săpânţa, Rona de Sus,
Rona de Jos, Bocicoiu Mare
Distanţa faţă de ape de suprafaţă / zona locuită,m
700 / 1000 1500 / 500 150-200 / 200
Tip depozit / Amenajari
Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor
subterane
Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor
subterane, drenaj levigat, împrejmuire
Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor
subterane, drenaj levigat, împrejmuire,
An deschidere/ inchidere
1962 / 2017 1970 / 2017 1973 / 2014
Suprafaţaocupată la 31.12.2009 (ha)
15 5,1 Cca 2
Capacitate iniţială,m3
2.200.000 2.000.000 140.000
Capacitate ocupată la 31.12.2009 ,m3
1.846.891 1.390.000 109.850
Cantitate totalăde deşeuri depozitate, tone
1292824 973000 76895
Proprietar Primăria Borşa Primăria Tg.Lăpuş
Primăria Seini
Operator depozit Primăria Borşa Primăria Tg. Lăpus Serviciul
Dezvoltare Publică Locală
Serviciul Public Seini
Localizare depozit
Borşa - Arinieş Rohia Seini, Nord-Vest Stadion
Zona deservita Borşa, Baia Borşa, Dragomireşti
Târgu Lăpus Dămăcuşeni, Rogoz, Rohia, Răzoare
Seini, Viile Apei, Săbişa
Distanţa faţă de ape/ faţă de zona locuită, m
250 / 3000 750 / 2000 --- / 200
Tip / Amenajari Clasa „b” / foraje de monitorizare a apelor
subterane
Clasa „b” / Canal de gardă, foraje de monitorizare a apelor
subterane, împrejmuire
Clasa „b” / neamenajat
An deschidere/ inchidere
1982 / 2013 1977 / 2012 1992 / 2010
Suprafaţaocupată la 31.12.2009 (ha)
1,3 1,3 1,0
-
102
Capacitate iniţială,m3
750.000 140.000 50.000
Capacitate ocupată la 31.12.2009 ,m3
165.352 125.357 31.514
Cantitate totalăde deşeuri depozitate, tone
115746 87750 22060
(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – TRAT)
Tabel 6.6.1.7 - EEvvoolluuţţiiaa ccaannttiittăăţţiiii ddee
ddeeşşeeuurrii ddeeppoozziittaattee îînn iinntteerrvvaalluull
22000033 –– 22000099CCaannttiittaatteeaa ddee ddeeşşeeuurrii
ddeeppoozziittaattăă îînn iinntteerrvvaalluull 22000022 ––
22000088,,mmiiii ttoonnee
Denumire depozit
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Baia Mare – Satu Nou de
Jos
110,0 135,7 126,3 122,5 100,27 91,229 102,824
Vişeu de Sus 3,45 11,41 13,803 45,5 34,313 12,672 12,672 Borsa -
Arinies 7,32 2,36 8,81 11,55 20 22,5 20,800 Cavnic-ValeaTisei 2,702
1,20 2,08 ***** Seini-Nord Stadion 2,59 2,62 4,81 4,26 4,36 1,921
2,059 Sighet-Teplita 23,96 30,05 30,58 32,72 34,567 33,00 48,400
Tg. Lapus-Rohia 4,33 4,86 7,46 5,71 5,713 5,026 3,750 Baia Sprie -
Mires ***** Total 154,7 188,2 193,84 222,24 199,22 166,348
190,505
(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – TRAT)
*** din anul 2003, activitatea de depozitare a fost sistată pe
depozitul de deşeuri, ca urmare a contractului de concesionare
încheiat între Primăria Baia Sprie şi SC Drusal SA Baia Mare,
deşeurile colectate fiind depozitate la rampa Satu Nou de Jos *****
din anul 2006, activitatea de depozitare a fost sistată pe
depozitul de deşeuri, ca urmare a contractului de concesionare
încheiat între Primăria Cavnic şi SC Romsalserv SRL Baia Mare,
deşeurile fiind depozitate la rampa Satu Nou de Jos Tabel 6.6.1.8.
Populaţia deservită de serviciile publice de salubritate
2002 2003 2005 2007 2008 2009
Total populaţie, la 1 ianuarie
531253 519057 515642 513903 512560 511093
� mediul urban 284964 274841 304042 302400 301615 300702
� mediul rural 246289 244216 211600 211503 210945 210391
Total populaţie deservită de serviciile de salubritate din
care
224987 198538 303224
248638
318616 416363
� mediul urban 224987 197538 256174 157161 200310 255082
� mediul rural - 1000 47050 91477 118306 206281
o Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban
din judeţ - 84,82 o Rata de acoperire cu servicii de salubritate in
mediu rural din judeţ - 96,17
-
103
o Rata de acoperire cu servicii de salubritate total din judeţ -
90,26
Tabel 6.6.1.9. FFrreeccvveennţţaa ddee ccoolleeccttaarree aa
ddeeşşeeuurriilloorrAgentul de salubritate Frecvenţa de
colectare
SC Drusal SA Baia Mare Populaţie -4 ori / săpt. (recipienţi de 4
mc) --zilnic (recipienţi de 1.1 mc) - săptămânal (case de locuit),
Agenţi economici - comandă
SC Romsalserv SA Baia Mare Populaţie -4 ori / săpt. (recipienţi
de 4 mc) --zilnic (recipienţi de 1,1 mc) - săptămânal (case de
locuit),Agenţi economici - comandă
Primăria Tg. LăpuşServiciul Dezvoltare Publică Locală
Autocompactorul: 1-2 / săptămână, (anotimp) Autocontainer: 1-3/
săptămână
Primăria Seini - Serviciul Public Agenţi economici - săptămânal
Populaţie - de 2 ori / săptămână
Primăria Borşa Agenţi economici - de 2 ori / săptămânăPopulaţie
- de 2 ori / săptămână
SC Herodot Grup SRL - punct de lucru Sighetu Marmaţiei
Agenţi economici – 1 – 2 zile Populaţie - de 2 ori /
săptămână
SC Herodot Grup SRL - punct de lucru Vişeu de Sus
Populaţie - de 2 ori / săptămânăAgenţi economici – la
solicitare
Primăria Şomcuta Mare Agenţi economici - săptămânal Populaţie -
de 2 ori / săptămână
Primăria Groşi, Cerneşti, Copalnic Mănăştur, Coroieni,
Gârdani,
Populaţie – 1 dată / săptămână
Primăria Oraş Ulmeni Agenţi economici - săptămânal Populaţie -
de 2 ori / săptămână
SC Glod Sal SRL Populaţie – 1 dată / săptămână
Implementarea unui sistem fezabil şi eficient prin lanţuri de
colectare diferenţiată şi deci posibilitatea de valorificare a
deşeurilor reciclabile, este realizatădoar pe anumite locaţii în
aria de colectare a deşeurilor menajere. Cu toate eforturile
financiare întreprinse de operatorii serviciilor publice de
salubritate pentru implementarea unui sistem de colectare
diferenţiată a deşeurilor de hârtie, carton, mase plastice, sticlă
şi PET-uri, încă ajung la depozitele de deşeuri municipale
cantităţi însemnate de astfel de deşeuri. Centre de colectare
şi/sau valorificare de deşeuri reciclabile (hârtie/carton, mase
plastice, PET, baterii şi acumulatori auto, deşeuri metalice
feroase/neferoase), funcţionează în Baia Mare, Sighetu Marmaţiei,
Seini, Baia Sprie, Vişeu de Sus, Borşa, Tg. Lăpuş.
Administraţia publică locală are stabilite prin lege
responsabilităţi în ceea ce priveşte salubrizarea localităţilor,
amenajarea de puncte pentru colectarea selectivăa deşeurilor de
ambalaje, la nivelul fiecărui consiliu local fiind emisă Hotărâre a
Consiliului Local privind modul de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor menajere.
Colectarea şi transportul deşeurilor la depozitele de deşeuri
menajere se realizează cu utilaje specifice cum ar fi: autogunoiere
compactoare, autotransportoare cu containere, tractoare cu remorcă,
autobasculante.
-
104
Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale În
prezent nu se realizează o colectare selectivă a deşeurilor
periculoase din
deşeurile municipale, chiar dacă această prevedere este
menţionată şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.
Implementarea proiectului „Sistemul de Management Integrat al
Deşeurilor în judeţul Maramureş” măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-06
prevede:
• construirea a 2 Centre de Management Integrat al Deşeurilor
(extravilan- comuna Recea – Lăpuşel şi extravilan - comuna
Rozavlea)
• construirea a 2 Staţii de transfer a deşeurilor în oraşele
Sighetu Marmaţiei şi Tg Lăpuş
• 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, DEEE, deşeuri
periculoase din deşeuri menajere, în oraşe cu peste 10.000
locuitori, respectiv în oraşele Baia Mare, Tg Lăpuş, Şomcuta Mare,
Sighetu Marmaţiei, Seini, Borşa, Vişeu de Sus. Centrele de
colectare vor avea suprafaţa de 1000mp fiecare, vor fi dotate cu
câte un container pentru deşeurile periculoase din deşeuri menajere
si alte 4 containere de 10 mc fiecare. Gestionarea deşeurilor din
construcţii şi desfiinţări
Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac
obiectul raportului sunt
următoarele:
Tabel 6.6.1.10 Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări Cod
deşeu (conf. HG 856/2002) Tip deşeu
17 01 01 Beton 17 01 02 Cărămizi 17 01 03 Ţigle şi materiale
ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton,
cărămizi, ţigle,
sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01
07
17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticlă17 02 03 Materiale plastice 17 02
04* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau
contaminate cu substanţe periculoase 17 04 01 Cupru, bronz,
alamă17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier
şi oţel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09*
Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase 17 04 10*
Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe
periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la
17 04 10*
-
105
Informaţiile furnizate de operatorii serviciilor de salubritate
privind cantitatea de
deşeuri din construcţii şi demolări generată la nivelul
judeţului nu reprezintă decât în parte valorile reale de generare.
Prin urmare, este necesară proiectarea şigestionarea unei baze de
date pentru deşeurile din construcţii şi demolări.
Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de
generare a deşeurilor din construcţii şi demolări sunt de ordinul
sutelor de kilograme/loc./an.
Principalele măsuri care se pot întreprinde pentru gestionarea
corectă aacestor tipuri de deşeuri sunt:
� Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de
material şi pe categorii: periculoase şi nepericuloase;
� Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din
construcţii şi demolări; � Asigurarea de capacităţi de
tratare/sortare a acestora; � Asigurarea depozitării controlate a
deşeurilor ce nu pot fi valorificate,
conform reglementărilor în vigoare. Există inventariate
următoarele cantităţi de deşeuri din materiale de construcţii
şi deşeuri de la demolări pentru intervalul 2005-2009,
prezentate în tabelul 6.6.1.11. Tabel 6.6.1.11
Tipul de deşeuri 2005 2006 2007 2008 2009 Deşeuri din materiale
de construcţii şidemolări, tone/an
3450 3684 3170 16304 12965,78
(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – MUN)
În schema de mai jos se prezintă principalele moduri de
gestionare a deşeurilor (în special moloz) rezultate de la
demolări.
Moloz de la demolari
Eliminare Reutilizarea:
• Direct la locul de producere (de exemplu la renovari sau
reabilitari);
• La constructia depozitelor; • Depozitare in subteran; •
Altele
Statii de tratare/sortare
Valorificare• In constructii civile; • In constructii de
drumuri; • altele
Reziduuri
Materiale de constructii reciclate
Fig. 6.6.1.7. Moduri de gestionare a deşeurilor de la
demolări
-
106
6.6.2 Deşeuri industriale
6.6.2.1. Deşeuri de producţie periculoase Pentru definirea
deşeurile periculoase, cele mai multe ţări au reglementări
naţionale, dar aceasta se poate face şi pe baza prevederilor
Convenţiei de la Basel, privind controlul transportului peste
frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora care,
la Anexa I, conţine cele 45 de categorii de deşeuri periculoase ce
fac obiectul acestor reglementări.
Prin Legea nr. 6/1991 România a aderat la această Convenţie, iar
prin Legea nr. 265/2002 a acceptat amendamentele la Convenţie.
Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile
economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin HG nr. 856/2002.
Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare potenţial
impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând
cont de proprietăţile lor specifice (ex. inflamabilitate,
corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de
gestionare a acestor deşeuri să fie abordate într-un mod
riguros.
Din activităţile industriale şi de prestări servicii desfăşurate
în judeţul Maramureş, rezultă o gamă largă de deşeuri, care se
încadrează atât în categoria deşeurilor valorificabile (deşeuri de
metale feroase şi neferoase, baterii uzate, sticlă,hârtie etc.),
cât şi din categoria deşeurilor depozitabile (nisipuri de
turnătorie, şlamuri minerale sau organice, nămoluri de galvanizare,
gudroane, resturi de vopsele şiuleiuri).
Tipurile şi cantităţile de deşeuri periculoase generate şi
gestionate în anul 2009, conform datelor raportate de operatorii
economici, în cadrul aplicaţiei MEDIUS - 2009 sunt prezentate în
tabelul 6.6.2.1 Tabelul 6.6.2.1 Tipurile şi cantităţile de deşeuri
periculoase generate, tone
Cantitate, tone Denumire deşeu Cod deşeu generată valorificată
eliminată
Deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri şi
solvenţi organici sau alte substanţe periculoase
08 04 15* 0,57 0,57
Zguri de la topirea primară şisecundară
10 04 01* 28613.156 23726,989
Deşeuri solide de la epurarea gazelor
10 04 06* 1067,5 1067,5
Deşeuri de la smălţuire cu conţinut de metale grele
10 12 11* 1,84 1,84
Acizi de decapare 11 01 05* 28 28 Nămoluri şi turte de filtrare
cu conţinut de substanţepericuloase
11 01 09* 10,7 10,7
Lichide apoase de clătire cu conţinut de
substanţepericuloase
11 01 11* 27,93 27,93
Uleiuri minerale hidraulice neclorinate
13 01 10* 1,843 1,843
-
107
Alte uleiuri hidraulice 13 01 13* 0,46 0,46 Uleiuri minerale
neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere
13 02 05* 8,903 8,903
Uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere
13 02 06* 7,412 7,412
Alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere
13 02 08* 0,635 0,635
Alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi
14 06 03* 0,026 0,026
Filtre de ulei 16 01 07*- 0,703 0,703 Echipamente casate cu
conţinut de componente periculoase
16 02 13*- 3,185 3,185
Baterii cu plumb 16 06 01* 3,607 3,607 Ambalaje care conţin
reziduuri sau sunt contaminate cu substanţepericuloase
15 01 10 * 1,414 1,414
Tuburi fluorescente 20 01 21 * 3,607 3,607
Operatorii economici din judeţ care deţineau autorizaţie de
mediu pentru transportul deşeurilor industriale periculoase, la
finele anului 2010, erau următorii: SC Maravet SRL Baia Mare, SC
Rotmit SRL Baia Mare, SC Epicentrum SRL Baia Mare, SC Rongo Impex
SRL Baia Mare, SC Bio Pack SRL Baia Mare, SC Cozmircom SA Baia
Mare.
6.6.2.2. Deşeuri de producţie nepericuloase
Activităţile economice de bază la nivelul judeţului Maramureş
sunt metalurgia
neferoasă prelucrătoare, industria alimentară (prelucrarea
laptelui, prelucrarea cărnii, fabricarea băuturilor) prelucrarea
lemnului, industria uşoară (pielărie, textile, încălţăminte),
construcţii, electronică şi electrotehnică, fabricarea produselor
ceramice. Extracţia şi prepararea minereurilor, ramură economică ce
a deţinut o pondere deosebită la nivelul judeţului, în anul 2007 a
fost complet sistată,realizându-se doar activitate de închidere,
ecologizare şi monitorizare a iazurilor de decantare şi a
perimetrelor miniere.
În urma procesului de restructurare a activităţii miniere, bazat
pe epuizarea rezervelor de resurse minerale, exploatare nerentabilă
din punct de vedere economic, începând cu anul 1998, în
conformitate cu mai multe acte legislative, în judeţul Maramureş a
început procesul de închidere a unor perimetre miniere care au
aparţinut Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase
REMIN SA Baia Mare şi SC Cuarţ SA Baia Mare, respectiv Companiei
Naţionale a Uraniului Bucureşti şi SC Transgex SA Oradea.
Fondurile pentru execuţia lucrărilor de închidere a perimetrelor
miniere au fost asigurate de la bugetul de stat sau prin
împrumuturi de la Banca Mondială (zona Borşa) precum şi printr-un
proiect olandez (lucrări de ecologizare la iazul de decantare
Mălăini – Cavnic).
Specificul activităţilor socio-economice desfăşurate în judeţ a
determinat generarea unor deşeuri tipice acestora (sterile de la
exploatarea minereurilor
-
108
metalifere, sterile de flotaţie, deşeuri de la exploatarea şi
prelucrarea lemnului, deşeuri de construcţii şi demolări, deşeuri
urbane). Cantităţile de deşeuri solide produse şi calitatea
acestora, metodele de eliminare şi tratare în vederea depozitării
diferă în funcţie de activitatea generatoare.
Tipurile de deşeuri industriale nepericuloase generate şi
gestionate în anul 2009 la nivelul judeţului Maramureş sunt
prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 6.6.2.2 Tipurile de
deşeuri industriale nepericuloase generate şi
gestionate Cantitate, tone Denumire deşeu Cod deşeu generată
valorificată eliminată
Deşeuri de la tăierea şişlefuirea pietrei
01 04 13 1370 1370
Deşeuri de ţesuturi animale 02 01 02 12,75 12,75 Dejecţii
animaliere 02 01 06 1708,5 1708,5 Deşeuri de ţesuturi animale 02 02
02 296,7 296,7 Materii care nu se preteazăconsumului sau
procesării
02 02 03 507,638 50,62 457,018
Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
02 02 04 41,2 41,2
Deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice
02 07 02 469,16 469,16
Rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir
03 01 05 67142,7 64819,4 1886,99
Alte deşeuri nespecificate 03 01 99 6,49 6,49 Deşeuri de la
materiale compozite
04 02 09 2,002 1,5 0,502
Deşeuri de la fibre textile procesate
04 02 22 62,353 3,77 58,583
Nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri
08 01 16 28,113 4,799 23,314
Deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor
08 01 18 13,387 13,387
Cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan
10 01 01 52,381 27,518 24,863
Zgură de topitorie 10 09 03 15 15 Miezuri şi forme de turnare 10
09 08 370 370 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii
10 12 13 4,1 4,1
Deşeuri de la prepararea amestecurilor anterior procesării
termice
10 12 01 32,04 32,04
Forme şi mulaje uzate 10 12 06 50,2 45,9 Deşeuri ceramice, de
cărămizi, tigle sau materiale de construcţie
10 12 08 41,4 41,4
Nămoluri şi turte de filtrare, altele decât 11 0109
11 01 10 1,44 1,44
Lichide apoase de clătire, 11 01 12 2950 2950
-
109
altele decât 11 01 11 Zinc dur 11 05 01 58,6 48,99 Cenuşă de
zinc 11 05 02 57,25 55,57 Deşeuri de ambalaje (hârtie şicarton,
materiale plastice, lemn, metalice, amestecate)
15 01 01 509,443 509,443
Ambalaje de materiale plastice
15 01 02 85,806 85,806
Ambalaje de lemn 15 01 03 37,05 37,05 Ambalaje metalice 15 01 04
5,874 5,874 Ambalaje amestecate 15 01 06 25,878 25,878 Anvelope
scoase din uz 16 01 03 5,484 5,484 Metale feroase 16 01 17 388,492
388,492 Metale neferoase 16 01 18 94,888 94,888 Materiale plastice
16 01 19 42,925 42,925 Sticlă 16 01 20 0,614 0,614 Cupru, bronz,
alamă 17 04 01 0,01 0,01 Aluminiu 17 04 02 0,027 0,027 Fier şi oţel
17 04 05 76,981 76,981 Medicamente, altele decât cele specificate
la 18 01 08
18 01 09 0,431 0,431
Nămoluri de la tratarea fizico-chimică, altele decât cele
specificate la 19 02 05
19 02 06 396 396
Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine
20 01 08 18,8 18,8
(Sursa: Anuarul MEDIUS 2009 – chestionare GD – PRODES)
Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în
instalaţii de
capacitate redusă a generat de-a lungul anilor apariţia a zeci
de depozite necontrolate de rumeguş pe malurile cursurilor de ape,
constituind o potenţialăsursă de afectare a calităţii apelor de
suprafaţă, a florei şi faunei acvatice. Există în judeţ instalaţii
de brichetare a rumeguşului, firme care utilizează rumeguş ca
material combustibil, în centrale termice. Valorificarea deşeurilor
rezultate de la procesarea lemnului s-a realizat şi prin vânzare
către populaţie, obţinere de tocăturăcare se livrează la societăţi
producătoare de PAL .
-
110
Fig. 6.6.2.2 Instalaţie de brichetat SC Plimob SA Sighetu
Marmaţiei Prin amplasarea geografică a judeţului Maramureş,
agricultura şi zootehnia
sunt mai puţin dezvoltate. În zonele de deal se practică
viticultura şi horticultura. Din prelucrarea în sistem gospodăresc
a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare organică deosebit
de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru
animale. În unele situaţii, borhotul rezultat este deversat direct
în cursuri de apă de munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact
negativ asupra calităţii apei, florei şifaunei acvatice.
Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt
gestionate de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la
fertilizarea naturală a terenurilor agricole. Stocarea dejecţiilor
de animale în gospodăriile individuale până la împrăştierea
acestora pe câmp, reprezintă o potenţială sursă de poluare a pânzei
de apă freatică, utilizată în multe cazuri ca singura sursă de apă
potabilă. În categoria deşeurilor agricole sunt incluse:
o deşeuri de ţesuturi de natură animală,o deşeuri de ţesuturi de
natură vegeta, o dejecţii animaliere o materiale care nu se
preteaza consumului sau procesării, o deşeuri de la distilarea
băuturilor alcoolice
O suprafaţă de peste 5 hectare de teren este utilizată pentru
depozitarea deşeurilor rezultate de la fermele de creştere a
animalelor.
6.6.3. Deşeuri generate din activităţi medicale Ordinul nr.
219/2002 al ministrului sănătăţii şi familiei modificat şi
completat
prin OM nr. 997/2004 respectiv OM nr. 1029/2004, stabileşte
Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţile medicale pe baza metodologiei de culegere a datelor
privind deşeurile rezultate din acest domeniu. Desfăşurarea
activităţii medicale (diagnostic, prevenţie, tratament,
monitorizare şirecuperarea stării de sănătate) presupune utilizarea
intrumentelor medicale, a
-
111
materialelor sanitare şi a medicamentelor rezultând astfel o
cantitate de deşeuri ce trebuie gestionată corespunzător pentru a
nu duce la contaminarea mediului şiafectarea stării de sănătate a
populaţiei.
Deşeurile rezultate se clasifică în următoarele tipuri:
� deşeuri nepericuloase - deşeuri asimilabile celor menajere,
rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico–medicale,
administrative, de cazare, a blocului alimentar şi a oficiilor de
distribuţie a hranei. Materialele care se includ în categoria
deşeurilor nepericuloase sunt: ambalajele materialelor sterile,
flacoanele de perfuzie care nu au ajuns în contact cu sângele sau
cu alte lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu
excepţia celor provenite de la secţia de boli infecţioase) sacii şi
alte ambalaje din material plastic, recipienţi din sticlă.
� deşeuri periculoase constituite din: � Deşeuri infecţioase –
deşeuri care conţin sau au venit în contact cu
sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu viruşi,
bacterii, paraziţi, toxinele microorganismelor, seringi, mănuşi,
sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente,
materiale de laborator folosite, recipiente care au conţinut sânge
sau alte lichide biologice;
� Deşeuri înţepătoare-tăietoare, reprezentate de ace (ace
spinale, ace vacutainer, ace de la trusele de perfuzie), catetere,
seringi cu ac, microperfuzoare, pipete, sticlărie de laborator
spartă sau orice altăsticlărie care a venit în contact cu material
infecţios.
Colectarea deşeurilor se realizează la locul de producere, acolo
fiind sortate pe
categorii. Ambalajul utilizat pentru colectare, venind în
contact direct cu deşeurile periculoase, este de unică folosinţă,
fiind eliminat odată cu conţinutul. Colectarea deşeurilor se face
în două tipuri de ambalaje:
� Saci de culoare neagră – pentru deşeurile nepericuloase
asimilate celor
menajere � Saci de culoare galbenă, marcaţi cu pictograma
„Pericol biologic” – pentru
deşeurile periculoase infecţioase.
Fig. 6.6.3.1 Imagini reprezentând stocarea primară în camerele
de tratament
-
112
Fig. 6.6.3.2 Imagini reprezentând stocarea intermediară
Deşeurile a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor
măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor (îmbrăcăminte,
aparate gipsate, lenjerie, scutece, îmbrăcăminte disponibilă), sunt
depozitate în comun cu deşeurile menajere pe rampele de deşeuri
municipale ce deservesc oraşele unde funcţionează aceste unităţi
spitaliceşti. Resturile alimentare provenite din secţiile de boli
infecţiose se colectează în saci autoclavabili facându-se
autoclavare înainte de a fi preluate de serviciul de
salubritate.
Unităţile spitaliceşti, cabinetele medicale de medicină
generală, cabinetele stomatologice, laboratoarele de analize
medicale, policlinicile, centrele de dializă au încheiate contracte
de prestări servicii cu firmele SC Bio Pack SRL Baia Mare, IF
Dragos Stana Baia Mare, SC IF Tehnologii SRL Cluj Napoca, în
vederea colectării şi transportului deşeurilor medicale. Eliminarea
deşeurilor medicale se realizeazăprin incinerare la SC IF
TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca, SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara,
respectiv sterilizare prin metoda aburului la SC ECO SERVTRANS SRL
Sibiu, IF Dragoş Stana SRL Baia Mare, Spitalul de Pneumoftiziologie
Baia Mare.
Fig. 6.6.3.3 Imagini preluarea deşeurilor în vederea
transportului Cantitatea totală de deşeuri spitaliceşti generată în
anul 2010 a fost de 106,99
tone, din care 57,92 tone reprezintă deşeuri periculoase,
corespunzătoare codului 180103 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa
gestiunii deşeurilor.
-
113
Instalaţiile de ardere existente pentru eliminarea deşeurilor
periculoase provenite din activităţi medicale din judeţ au fost
închise în intervalul 2005-2006, cu respectarea prevederilor art. 5
din HG nr. 268/2005 pentru modificarea şicompletarea HG nr.
128/2002 privind incinerarea deşeurilor precum şi aAngajamentelor
asumate de România în Tratatul de Aderare – Capitolul 22 Mediu
Lunar sunt raportate la ANPM informaţiile rezultate din prelucrarea
datelor privind cantităţile de deşeuri raportate de unităţile
medicale, respectiv de firmele din judeţautorizate pentru
colectarea şi transportul deşeurilor specifice acestui sector.
6.6.4. Fluxuri de deşeuri
6.6.4.1 Gestionarea bifenililor policloruraţi şi ale altor
compuşi similari
În vederea monitorizării stadiului de implementare a Planului
Naţional de eliminare a echipamentelor şi materialelor cu conţinut
de PCB/PCT, s-a actualizat inventarul echipamentelor care conţin
compuşi desemnaţi în concentraţii de minimum 50 ppm la un volum de
peste 5 dm3 , au fost aprobate planurile de eliminare a
echipamentelor cu conţinut de PCB-uri, depuse la autoritatea
teritorialăpentru protecţia mediului. Au fost efectuate acţiuni
pentru verificarea modului în care respectă agenţii economici
prevederile legislaţiei specifice, privind depozitarea,
etichetarea, modalitatea de eliminare a acestor echipamente, în
vederea aprobării planurilor de eliminare.
Urmare a inventarierii echipamentelor cu conţinut de PCB
aferentă anului 2010, situaţia în judeţul Maramureş, la 31
decembrie 2010, se prezintă astfel: total echipamente - 867 bucăţi,
din care: • echipamente scoase din uz: 20 buc. Conform prevederilor
legislative în
vigoare, echipamentele scoase din uz trebuiau eliminate până la
sfârşitul anului 2010;
• echipamente în funcţiune: 847 buc.
Conform inventarului deţinut de APM Maramureş, următorii agenţi
economici mai sunt inventariaţi ca deţinători de echipamente cu
con�inut de PCB: SC Electrica Transilvania Nord SA, CNMPN Remin SA,
SC Tehnomin SA, SC Ramira SA, SC Plastunion Grup SRL, SC Acaterm
SA, SC Cozmircom SA, SC Rinela SRL, SC Agecom SA, SC Wekothatec
SRL. 6.6.4.2 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
Urmare a apariţiei Ordinului nr. 1399/2031/2009 pentru aprobarea
Procedurii
privind modul de evidenţă a datelor referitoare la baterii şi
acumulatori şi la deşeurile de astfel de echipamente, autoritatea
teritorială pentru protecţia mediului a înştiinţat operatorii
economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea
activităţii de colectare, tratare deşeuri de baterii şi
acumulatori, asupra obligativităţii raportării datelor privind
gestiunea acestor deşeuri conform prevederilor cuprinse în
legislaţia menţionată, până la data de 28.02.2011.
A fost întocmită baza de date cu agenţii economici autorizaţi
pentru activitatea de colectare deşeuri de baterii şi acumulatori
auto uzaţi, prin centralizarea datelor cu cantităţile colectate în
anul 2010, tipurile de deşeuri de baterii şi acumulatori colectate
(cu Pb, Li, Ni), modul de gestionare al acestora, agentul autorizat
să le trateze la care s-au predat.
-
114
Din informa�iile de�inute de APM Maramureş, în judeţ nu există
agenţieconomici producători sau tratatori de deăeuri de baterii şi
acumulatori auto. În prezent 5 operatori economici deţin
autorizaţie de mediu pentru activitatea de colectare a deşeurilor
de baterii si acumulatori auto şi industriali şi anume: SC REMAT
MARAMUREŞ SA Baia Mare, SC TENET SRL Baia Mare, SC RE CONF MET SRL
Baia Mare, SC CORESERV SRL Baia Mare, SC REMATINVEST SRL
Cluj-Napoca – punct de lucru Baia Mare, SC SACALUL AUTO SRL Baia
Mare, SC DIFLORA SRL Baia Mare, SC REMBIS CENTER GROUP SRL Târgu
Lăpuş, SC TECOM MB SRL Baia Mare,SC EPITERRA SRL Baia Mare.
Cantitatea totală de baterii şi acumulatori colectată în anul
2010, din datele furnizate de aceştia, este de 354,889 tone.
Deşeurile colectate sunt livrate ulterior societăţilor autorizate
pentru tratarea şi fabricarea bateriilor şi acumulatorilor auto
şianume la SC ROMBAT SA Bistriţa, SC NEFERAL SA Bucureşti şi SC
MONBAT RECYCLING Bucureşti. Situaţia deşeurilor de baterii şi
acumulatori colectaţiindividual la nivelul anului 2010 se prezintă
în tabelul 6.6.4.2
Tabel 6.6.4.2 Situatia deşeurilor de baterii şi acumulatori
Agent economic Colector
Tipul de deşeuri de baterii şiacumulatori*
Stoc la început de an, tone
Cantitate colectată,tone
Cantitate trimisăcătre alte puncte de colectare, tone
Cantitate trimisăcătre tratare, tone
Cantitate trimisăcătre export, tone
Stoc la sfârşit de an, tone
SC CORESEV SRL Baia Mare
3a
1,9
30,9 - 30 - 2,8
SC REMAT MARAMURES SA Baia Mare
3a
0,5
53,1 51,3 - - 2,3
SC TENET SRL Baia Mare
3a 3,7
26,75 - 27,95 - 2,5
SC RE CONF MET SRL Baia Mare
3a 3b
4,66 1
53
74
- - 2,66 0
SC REMAT INVEST SRL Punct de lucru Baia Mare
3a 12,061 208,785 67,86 127,02 22,488 3,478
SC NORD DEZMEMBRARI SRL
3a 0 0,02 0,01 - - 0,01
PRAKTIKER ROMANIA SRL
3a 0,214 0,744 0,958 - - 0
SC SACALUL AUTO SRL
3a 0 0,474 0,474 - - 0
SC DIFLORA SRL Baia Mare
3a 5,742 24,79 24,162 - - 6,37
SC REMBIS CENTER GROUP SRL
3a 1,37 0,901 2,171 - - 0,1
TECOM MB SRL Baia Mare
3a 0 0,105 0,105 - - 0
REAL HYPERMARKET
3a 0 0,32 0,32 - - 0
SC EPITERRA SRL Baia Mare
4a 0 114,17 98,54 - - 15,63
* 3a - pe baza de plumb si cadmiu, 3b - pe baza de litiu (Sursa:
Inventarul anual - Baterii 2010 )
-
115
Fig. 6.6.4.2. Colectarea deşeurilor de baterii si acumulatori
auto în containere antiacide, în vederea prevenirii scurgerii
acidului.
Fig. 6.6.4.2 Colectare deşeuri de baterii şi acumulatori uzaţi
la SC TENET SA
6.6.4.3 Nămoluri Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate
orăşeneşti
Staţiile de epurare reţin sub formă de nămoluri o mare parte din
poluanţii din
apele uzate. Nămolurile rezultate din epurarea apelor uzate
orăşeneşti, industriale sau din agrozootehnie, sunt alcătuite in
general din:
o o fracţiune organică, putrescibilăo o fracţiune anorganică,
minerală
Pătrunderea unor ape uzate insuficient epurate, conţinând
substanţe organice, în apele de suprafaţă, poate provoca scăderea
conţinutului de oxigen dizolvat, necesar activităţii piscicole,
deranjând întreg ecosistemul acvatic.
-
116
Nămolul depus în platformele naturale de deshidratare, poate
afecta calitatea aerului, datorită continuării procesului de
fermentare, cu producere de amoniac, metan, hidrogen sulfurat.
Aportul de ape uzate industriale poate influenţa calitatea
nămolurilor care pot avea un impact negativ asupra solului şi
apelor subterane, în zona platformelor de deshidratare şi a
depozitelor finale.
Ordinul comun cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor Tehnice
privind protecţia mediului şi in special a solurilor când se
utilizeaza nămoluri de epurare în agricultură, transpune în
legislaţia românească cerinţele Uniunii Europene, în acest sector
de activitate.
Normele tehnice asigură suportul necesar valorificării
potentialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi
reducerea efectelor nocive ale acestora asupra solurilor, apelor,
vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel incât să se asigure
utilizarea corectă a acestora.
A fost realizat inventarul celor mai importante staţii de
epurare care funcţionează pe teritoriul judeţului. Baza de date
este constituită din 10 agenţieconomici care deţin staţii de
epurare orăşeneşti.
În scopul valorificării potenţialului agrochimic al nămolurilor
de epurare, trebuie efectuate analize chimice atât asupra
nămolurilor cât şi asupra solurilor unde se doreşte aplicarea lor
pentru fertilizare, având în vedere compoziţia complexă din punct
de vedere chimic. Tabel 6.6.4.3.1 Inventarul staţiilor de epurare
MUNICIPALE Denumirea staţiei de epurare
Tipul staţiei de epurare
Capacit. proiectată,mc/h
Capacit. utilizată,mc/h
Nr. locuitori deserviţi
Cantitate substanţă uscată,t/an
Observaţii
SC VITAL SA Staţia de epurare Vişeu de Sus
mecano-biologic 92,29 43,85 2100 0,15
5 tone nămol cu 97 % umiditate, stocat pe platforme de
uscare
SC VITAL SA - Staţia de epurare Baia Mare
mecano-biologic 4860 1562 163300 849
28310 tone nămol cu 97 % umiditate, este pompat în Iazul de
decantare Bozânta
SC VITAL SA - Staţia de epurare Sighetu Marmaţiei
mecano-biologic 1080 306 28400 224,5
286,3 tone rămas în stoc din 2008;umid. 66 %
Staţia de epurare Dragomireşti
mecano-biologic 87,5
Staţia de epurare este în conservare până la realizarea reţelei
de canalizare
Staţia de epurare Ulmeni
mecano-biologic 4,16 3,6 6000 0,3
Instalaţie