This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Patologia tumorala ovariana,cancerul de ovar
• incidenta crescuta, indiferent de varsta
• clinica saraca in faza initiala; consecutiv dificultati de depistare precoce
• posibilitate de malignizare indiferent de varietate histologica
• polimorfism histologic (300 varietati)
• benigne, borderline, maligne (b/m= 8/1)
Clasificarea histologica a tumorilor ovariene (OMS 1997):
Gr. l t epiteliale comune 65-70%
Gr. ll t din mezenchim si cordoanele sexuale
10-12%
Gr. lll t cu celule lipidice rare
Gr. lV t cu celule germinale 15-20%
Gr. V gonadoblastoame rare
Gr. Vl t cu tesuturi moi, nespecifice ovarului
rare
Gr. Vll t neclasificate rare
Gr. Vlll t secundare (metastatice)
Gr. lX Leziuni distrofice
Etiologie:
• factori de mediu: urban> rural, poluare atm& H2O, alimentatie, fumat• utilizarea de talc, diverse deodorante la nivelul perineului• factori genetici• rasa alba> neagra• nuligeste, nulipare, nasteri putine: teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi = traumatizarea epiteliului de suprafata expus la lichidul folicular cu concentratie crescuta de E, ce actioneaza local ca factor carcinogen sau cocarcinogen
• factori de protectie: sarcina, nastere, alaptare, posibil COC
Simptomatologie
Frecvent asimptomatice, doar la: - dimensiuni mari; functie tip tumora- Co: torsiune / ruptura t / hemoragie / infectie /
malignizare- diseminare
1. Durerea :- Intensitate mica (senzatie de jena/ greutate/
presiune in abd inf)- Intensa, debut brusc = semn de Co acuta; torsiune
completa t benigna cu pedicul ingust si lung (durere ischemica, stare soc), torsiune incompleta cu hemoragie intrachistica datorita blocarii intoarcerii venoase (durere<, in sacade), ruptura (abdomen acut, soc hemoragic), peritonita (chimica in chist dermoid)
2. Tulburari digestive:- mai frecvente decit durerea- balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine,
3. Crestere de volum a abdomenului:- mai frecv la chistadenom mucinos, seros- tardiv in cancer: masa t +/ ascita- brusca: sugestiv pt malignizare, dar si la torsiune
sau hemoragie intrachistica
4. Tulburari urinare: - polakiurie, retentie de urina, (compresie, invazie
tumorala a vezicii, mai rar hidronefroza)
5. Tulburari ciclu menstrual
• metroragia: 30%- hiperE relativa: hiperplazie de endometru, fibrom submucos, polip endometrial- tumori estrogenosecretante: menometroragii la femeia adulta, feminizare precoce si metroragii prepubertar, refeminizare si metroragii in menopauza- t inactiva hormonal asociaza productie crescuta de E prin stimularea tesutului ovaria vecin tumorii sau datorita distrofiei unor folicului
• amenoreea:-T secretanta de androgeni (t Sertoli- Leyding): defeminizare si virilizare progresiva- distructie corticala ovariana bilaterala
Ex. obiectiv• ex. general ap& sisteme:- doar in formele particulare: pubertate precoce; refeminizare; hirsutism; paloare cenusie; emaciere; adenopatie; revarsat pleural (sd Demon- Meigs)• ex. abdomen:- evidentiaza doar t ce au depasit micul bazin; ascita- t neCo: mobila (dim. medii) / fixa (mare..giganta); nedureroasa; matitate cu convexitatea in sus- carcinomatoza peritoneala; metastaze hepatice- ascita: distensie abdominala; matitate cu concavitatea in sus, deplasabila; semnul valului; cind e masiva poate masca tumora; ‘bulgare gheata’- sd Demon- Meigs = t ovar benigna (solida) + ascita + hidrotorax drept- ascita& revarsat pleural uni/ bilateral mai frecvent in std avansate de cancer
TV, TR-Orice ovar palpabil prepubertar/menopauza = tumoral• masa anexiala: in pelvis/ evolutie intraabd/ in Douglas/preuterin/ pedicul lung TV neg; aderenta la rectosigmoid, infiltrare rect; metastaze in Douglas
• sediul tumorii: sant de demarcatie intre tumora si uter, mobilizarea uterului nu antreneaza si tumora
• mobilitate: mobila (benign/ maligna cu capsula intacta), imobila (maligna m.a. consistenta inegala, S neregulata/ benigna cu inflamatie, aderente la torsiune lenta sau endometrioza
Chist seros simplu-cea mai frecv t chistica benigna, incidenta max perimenopauza- t epiteliala comuna- dim medii 10 cm- perete subtire, regulat, transparent, contine lichid seros- potential imprevizibil- tinara: chistectomie/ ovarectomie- > 40: HT cu anexectomie bilaterala
Chistadenomul seros; papilifer- cea mai frecv tumora ovariana benigna; 15% bilat- > 45- S neteda, boselata, policiclica, alb- cenusiu; S interna are formatiuni papilare, S externa uneori vegetatii
Adenofibrom, chistadenofibrom- T epiteliala solida
Borderline- 15% din t seroase, nu e invazie in stroma, dar sint atipii celulare
Chistadenocarcinom papilifer-cea mai frecventa trumora maligna de ovar- 30% bilateral- dimensiuni: medii- mari ; >15 cm- multiloculara, rar uniloculara- S boselata daca are capsula intacta, grosimea peretelui inegala, consistenta inegala- la interior aspect conopidiform (aspect : 25% solid, 50% semisolid); +- necroze si hemoragii- capsula penetrata: proiectii papilifere solitare/ grupuri, pot ajunge conopidiforme- meta: epiploon, peritoneu, anse, vezica (chiar cu capsula intacta)
- histerectomie totala cu anexectomie bilaterala + omentectomie partiala + recoltare lichid peritoneal + biopsie ganglionara
- pt Std IA la femeie ce doreste copii: doar anexectomie cu biopsie ovar contralateral si examen AP extemporaneu, apoi reinterventie dupa terminarea planificarii familiale