CALENDARULL G--HIMPELUF...CALENDARULL "G--HIMPELUF 11317o ILIISTiATTUNE 6011tlindii multime de poesil umoristice seriôse, naratiunI, scene sociale, pS'a,odil ale cântecelortii poesielortl

DUMINECA 25 AUGUiTU 1874.-

UNt ESEMPLARtPENTRU CAPITALA ' 50 BANE

: '

Aeistri ese 'data. pe septdtiVind:

-

Abonamentele :se incepd .numg ea No. '1, '13, 26 .39. ... ;.

A.bonamentele se facd Pasagiuld miningNo. 9 si 11, prin districte pe la corespondent!

prin trdmiténdd pretult.

4.' ,'

"AO 1-i t,

I 4.44f.-1.0ill'

-

tvs, dco44

UN(' ESEMPLARtv-PENTRU DISTRICTE 55 BAN!

.* PRE11.11411 ABONVIENTULUÍ0.,' Pi and; pentru capitald lel maul 24

' Pe jurnë'tate and » » 12

*. Pentru districte pe and » 27

Pe §ése hull » » 14

' - Pentru strdintate pe anti » » '37

Reclame si insertiuni linia lel' noul 20

,Anunciurl, linia, de 45 litére bull 50

_ 1 fPentru abonamente, reclame insetimil se va adresa la administratiune.

IIIIMMINEItestr.10.

S A PUSU DE MAI MULTU TIRE SUB MESA SI VA MO IN IIINLE DILE ALE OH LUI SEPTE111112 mom}

CALENDARULL "G--HIMPELUF11317o ILIISTiATTUNE

6011tlindii multime de poesil umoristice seriôse, naratiunI, scene sociale, pS'a,odil ale cântecelortii

poesielortl celorti mat cunoscute, scurte biogradt despre c-va po3tI apiti fa tbrea et&tit impreuna:

&IT& parte din poesiele inedite, bogaM parte calendaristia, cu serbAtorT politice, târgurile de

peste, totil anult1 din mntréga Ora, etc. etc. (ialendarulti va fi ilustratil cu

DOURDIECI SI PATH DE GR URI SOCIALE SI POLITICE.

:represintindil diferite subiecte. relative la guvernq, la societate, . la, modele 0 luxulti OM :. tôte. de-

semnate de unulfi din' cet mai distinst artiO fa caricature: .-,

.

.

La .fine, -anunoiurI de diferits catogarif, din care se mil prirnascti numaX On Dunaineca viitó re.

TA.,-pagina 15 ler, jumtate-,10 lei. . :. . . ,

--

,

-. ,

ERATA. - In nuradruld trecutd alti Gkii4pelur, de

la.1.8 ale curintel,.s'a strecuratd ug. eróre:Verinald 4Voiti- a plantala din ,bucata

Aatd,4Crima. nu piere....» se iulocuiéseri prin

tvruld: :gat'a

101:Z01\110.A1.0 _pune ,gazeta sub téscii, intelegett

,. bine, inbiti cititorl, ca vorbima despre untsatisfacutt fundula su-

,fietulu1., de cate-va rênduri pe care le-a tra-_dusk ciat-pat dintr'unü 4iara francesa si le-a

,potriyita, ca nuca'n parete, in revista lui

d'asta, séra ; plina de'ngamfare cugetandaca lumea, dupe ce va citi acele rênduri

.; de fine consideratiunl politice, are salt créda.unti,' momenta, este acea ce, din pè.-

:catele ILA, nu este, gazetarula nostru se ga-., tesce a merge sa pranysca la madamti (ela,

din obiCeiU curatt, scire cu u scurta tótecnyintele francese terminate in silaba mutt.),

- se gaesce, 4icemU, a merge sa prandéscala madam Y . . .

- Madamü Y . . . , tînè'ra bandita, fugósa crea-

'' iura, bataiósa eroina ambulanta, pe l'éng a-

una chignon apelpisit4 si d'uti, forma esclu-sivú berbanta, posede waft caractera esce- .

Isiva nervosa si romanticü.. .

De multe orl,-cu iertaciune, d'eimnelorti si

domnisiórelora - dé'nsa a tinutt,, nu in A-

tenet, ci'n locuri deschise multa mal spa-cióse, conferinte publice de parosisma arno-rosú 0 de furórea gelosiel.

Madamii Y . . . (permite-ti-ne sa, mantinema

pentru acesta cuvénta ortografia francesainauguratgt de gazetarula nostru), madamei

Y . . ., ca temperamentü, este numat fosforu,numai vevóre, numat chibrituri Pollak; este,in fine, iérba de pusca. E capabile sfi. faca

uh, esplosiune sentimentale,_ in stiluld tra-gica susçinutil, facia clua pacific& §i nume-

visa societate, care n'astépta, de catt asta-

felt' d'esplosiuni pentru ca ati tórne pedata cate-va pagine nostime de istoria con-

timpurana.*

Gazaarula nostru, din contra, este tota,atata de slaba pe cat e de slabt

,

0 de carte, si de elocintil, -0 de ,Ca

,sa v facet( u justa -idéal de acesta indi-ivida,- unú feI de,--creaturii-

calita povestea- -vorbei una felt de mi-maligutá pripitti gazetariel.

:Cum vedeti dect, gazetaruld nostru tre-bue sa se afie fórte incurCata in disposi-tiunile lui sentimentah facia cu madamü

Y . . . , acesta Monstru femining de energiafirésca Este 'namorata lulea de' dînsa.

Ea, Dómne feresce ! Met habara n'are de,Veti intreba : pentu ce atata cruçlime

din parte'l ? 0! domnilora ; d'apol ea arenevoia de emotiuni i comotiunr, i ela d'abia

este capabile de locomotiune.

Este pe Séra, pe la 6 ore, ora prançlului.Madamü Y .". . a fost in diva trecuta

pentru u afacere la ua institutiune romana.Afacerea nu'l a mersa bine, si, dupe untileinü irnprovisata, insocita de cascaturi is-

terice si sbuciumari nervóse, s'a intlirsú a-casa facînda juram'éntula solemn(' d'aresbuna.

Acum ' resturnatk pe canapé ,

XV.No. 34.

posit,

1LUS TR ÄTIUNE

u;st

i'14 iatitu-urmi-

,Stap "impleintaL..."

gazetart ;

de angel%

stilt.

inchipuiti-vmile,

a

ANULow '141k,

föiX

in

aid i

%.

»

-,

§).

1=90 211Nrumaji

lorti ut

S

-pOnen

ca

a;

elt.

, eu unt

a

at

o

-

Is

a

2 ef IITMPELE

peteciA de flandi muiata in unta-de-lemna,curate de rugina, in tocmat ea Saltabadil

ala lui Hugo, anti pumnala italiana anticacu praselele de sidefa. Pórta ant costumnegligé cam pré-pré.

Orologiula sunk 6.Gazetarula nostru, in acesta momenta,

dupe ce a intrata in curte, ajunge la scant;

1st sterge cu respect piciórele pe papurade la intrare i sta puein afara, voindastir stapanésca emotiunea. Dupe ce se re-mite, cutéza a strabate in saki i 'ncremene-

see v4endri usia camera deschisa.Mama aude past i, cre4énda, d'uk-

data, ea este vr'unil slugoit pucint respec-foal, striga cu accent* coeónelora de petimpula celora trei invasiuni.

Ce dobitoca umbla p'acolo ?

Gazetarult nostril, ineoragiata de acestainceputa magulitora. îi ia Anima 'n dinti

intra qicOndil :Sarutt mama, mama, ea sunt.

Ea suede gratiosa i 'i face sernnt sas646, ; el inghite 'n sect de trei ori si se

supune.

Scatima pe cititori de conversatiunea ce

are loca intre aceste do fiinte legendare,conversatiune pe atattl de stupida, pe catasi de scandalósa. De ajunsa s spunema ca

se termina prin indatorirea ce ia gaze-tarula de a sfarama, in una din revistele

lui cele mai apropiate, institutiunea romana,ai caret administratori aa resistata, reel ca

marmora, la téte farmecele seductóre lacari, in vant, a recursa madandi Y . , sprea le 'muia gravitatea lora administrativa.

A doua 4i, sera, resbunarea eroinel se se-

versise. Institutiunea romanä, era rnarda-gitá i festelita in unit articola alt gazeta-

rului, articola plina de eresif gramaticah,dér sect de bunt simta i decinta.

Articolula gazetarulut nostru fu una a-deverata scandala

In aceast séra, Cotzaro Cotzarovicî vesti-

tult, ce-a data semnaluhi luptei contra in-stitutiunit de care vorbiramt (cu scopti d'achstiga secretariatula ei ca testa), bateaIn palme gradina public& striganden triumft :

-°Éc, domnilor ! nu v spuneamt ea canu merge; vede ea i alti gazetari suntde idea mea i fact causa comuna cu minein lupta ce-ama intreprinst ? ce mai vreti?

Ce vrema ? 4ise unt domna. Voesci s'Ascii ce-amt vré ? Ama vré sa 'ncépa lumeadin téra nóstra a fi mat pueint indulgintecu onorabilitatile de specia d-téle i a ce-lora cari te .sectindéza.

NOI

TIGANULt CORAGIOSVPoveste

Una tigant, mergend a lenePrint:1.'1111a cranga intunecost,

Ineepuse a se temeCa una iepure fricost ;

I-se parea lint de fiareAdunate in haitica,Gata s la sfesie 'n ghiare,Ca p'una lucru de nimica.

Tiganula, bieta, ca se scapeDe frica ce-'1a apesaFacenda fierea ca sa-'i crape,Incepu deci, a striga :

.,,Usi! la naiba, la u parte,

Lupilor homoral...Nu vedetf voi de departeCa ea sunta tint vènatorti ?

Haoleo !... llama pusci, pistóle,S» cutita, i buzdugana,Ciocant, nicovala, fóle :Téte harme de tigana !

i, de mi-eti e§i in cale,Bah !... ve 'mpu§cn i v jupoi.Ve dart pieile la vale :Tot vreamt ea sa-'mt fact eiumpoia!"

Dér, audit vorba terminase,coragiosa,

D'uk crack se 'mpedicase§i caluse tumba jest !

Atunci, tremuranda de fries§i, fart a se misca,Incepu incett sa 4ica :Lupule, nu rn mama !

Strata mainele 1 haibi mil& !..Iarta-me, c hamt gresita !..N'ama puscf, nice cutita, nict pila :Nu 's' vOnatort !.. hama &mitt !..

Una Romana, ee urmarisePrin Ochre pe tigant,S'apropia si if çlise-- Mal, de ce esti gugumant

Pentru ce itt este frick ?Nu yelp ? nu e Diet aria

Ba c'al 4ice romanica!Vino 'n cóce s te pupa !...

- Mal tigane, trite, vineUna luptt cata -aria uriasia !...

Bah!.. nu mat glumi cu mine !Nu mai hi asa posnasia,

mielie, nu mi-e 'Wine

De vorbe de speriattisperiatal...Hadinéori, de!». se chiaMaCL dorm earn si llama visata !...

Ce fela de visa, vai de tine,sbierai ea una nebunti ?!..Ia lasa vorba L. Mai bine

o liulea de tutunt !

*

Ca tiganula, sunt in lamemilltime de fricosf,

Ce .alérga dupa glumeand sunt prinsi ea mincinost!

Chiar domnii de la putere,De cate ort n'at sbieratt ;

,Conapiratii!... téra pierechnda colo, motto curatn !

Cad mai tóte era) 4iseCu tont tare, dr sket,

Care cerea d'a fi scriseFonduri prase in bugetii....

Coeris.

OMULU DRACULUI

Era unt data, intr'una sata turcesct, tintomil care nu simtia placere de cata facendarea la táta lumea. Usa de pire, scars, jafuri,infamil de tota felult, pentru a'gf ajungescopula. Ceva maT' multa : jurase ca si dupemórte'l are se fell mare ra satulut intrega.Top flit numeat Omuta dracului.

Dupe 60 de ant de viéta, blastemata, o-multi dracului cade grea bolnava i, vepn-du-se la césula mortit, chianti pe fiul ü seaiqi 4ice

- Fiala mea, dupe ce voia muri, s me'ngropt in amp, langa drumula celt mare,SA 'mt legi de gatü o franghia, se m putin grópa, s'arunci rmn i captulü fran-ghiei sa hill afar& din pan:1'611M, pentruca. sa vélja lumea semnula, semi ocolésagrópa si sa capita asta-fela iertarea ceruluf.

Omult dracului móre, i fiula igt tine pro-misiunea. Captula franghiel rmane afara.

Dupe unit anti, trece prin sate anti cardade ianicerf, i poposesca tocmat in ampuleunde era ingropata omulty draculuf.

Una ianieera vede captula franghiefse apléca salt ia. Trage ; franghia nu selasa; turcula incérca d'a doua era, sapa cusabia i vede ca franghia vine din fundultipaméntulut. Pe data se stringy toti. iani-cerif. Capitanulti if pune sa sape i desco-pere cadavrula omuluf dracului cu franghiade gata. Pe data banuira ch a avuta locaunti asasinatü.

Ianicerii, din ordinea 'eüpitanulut, intra,in sat, léga pe ómeni, incepe sa'f ia la ba-tai o la cercetare sfa spuie totú ce satdespre asasinatula omuluf dracului.

Atuncf, aulindü tipete i vaiete, sosescatocmai fiula mortulut i popa i marturi-sesca adevrulti, spunéndu totü de IA, datacaracterula ce avea mortula i juranténtul0ce &multi facuse d'a face 1.01 satului chiargi dupe. mórte. D'abia asta-felli scapara Methóment.

Ua istoria nu tocmai tocmat, dér care secam potrivesce cu cea de susa, este istoriaconsiliuluf municipalt trecutt.

Nu ne fu de ajunsa parintésca lui ingri-jire atatia ant; éta ca, si dupe mórtea luf,ne pomenimü ca se surpa canalult din stradaClementei, care din-adinsa se pare ca s'a fa-ct-ail de scandurf si de barne de bruindinare, pentru ca, chiar dupe mórtea acelufconsilit, surpandu-se, sa Mime noi, ceta.teen, i noult Consilit municipala cea ce-apatita satula cu turcit din causa capétuiu-luf de franghia.

Canalula din strada Clementei se surpä,meret ; n'apuca, salt] dréga In capula Ides-pre Podula Mogosóief, gi se, surpa in capulastradei Coltia. ,Se drege aci, se sari% din-colo. Astü-felü, Consiliult comunale Vladi-ianu i Compania, dupe ce in viéta't ne fe-rid cu cate-va milióne lipsa din casa co-mane, ne mai lasa si dupe mórte'i cape-tula franghiei, ne lasa sa reparama nere-parabilult canals,

Ati vélutu consiliulü draculuf ?!V'att convinsa de cea ce se numesce c4.

pétaiulty franghiei?Nu ?Apoi mergetf, déca este ass., In strada Cle- 1

si

. .

.

.

public.

: .. .

.

Tiganula

;

!...

-

Ca,

. . .

**

.

.

'la

.

.

!!1

1

1

*V, -

-

.

'

'si

*

*

.,

,

ea ve"

*

-

'

.

\ .

:.

si

-

.

prr

.

-

Y...

-

'n uA

-

-

-

DA-'mi

UA

:

lapis

-

Ca

§i

,leslowrsoramstireabsio.tsca.

mentel s v aati' eu mftinele de pèrd.4iCev :- Védut'at1 eonsiHara draculul ? !

LA ADORATA(Dupe se61a mitt a Convorbirilorg Literare de la lagl)

CopiIi ca dulcetäsprinceue si-ochisiorï.

De ale orT pe verdétiiTe yen, simtd prin corpd fiorl !

Emotia ce'mY produce,Mudd aparl in facia mea,Face totuld de imi luceChiar in nóptea cea mal grea.

De ce dér in nepsareprivesd cândd ed peat

Vid sell spuiti in gura mareCâtd in lume te-amd iubitd,

§i add te labored, fetitä,§i-amd de endí a te iubi :Ira vine pe-a ta guritäThad admit a nipusti,

piece in fuga mare

Amrît i plânetorti;....Insä, val! nu aunt in stare

te lasd, dulce amord;

§i nu te-oid läsa,Nu! la talpeli void sufla,Pen' ce, c'uä privire lint,Vei goni durerea mea !

Leibsky.

Se citesce intr'ub: fóia germana, ea

nuncitt, urmatórele:

GIIIMPELE 3

a-

»ling têndrd care voesce sä se insóre cauti unii

bitting cu esperienti care säe-ai RAMA de la acé-

stä hothrire.,

Corespondintia ProvincialePLECATA JALBA

CueonbInT Alecachis Lae-de-Irark,MARE PA§2i

la palatial( Injustiel.Prea slävite i multd milostive stepene,

Cu ce 6re ramS gresitil ed, urnilitulti vostru servd

de m'at1 oropsitd i push in ostavcá la reserve.' ca

pe und invalidri?Tocmal pe mine, celd mal umilitd servitord, caund cätelusti de cash'; pe mine, care amd remasti

de opiniune in procesuld sustinutd de junele Esce-

lentid-V6stre frätiorti, ce'si a rosd pufusoruld dupebotisorti, pe cinch" complectuld Tribunalului dedea

tiotgrirea d'a se duce la spatird!aduci aminte, sMvite stepene, cad zelg

activitate amd desvoltatd cu glava i intiliginta

mea, cu ocasiunea alegerilord comunale, ca prep-

dinte la una din sectiunile abet' PitescI, si made din

81 voturi amti sciutt face 85, cea ce nu este

altd de câtd mid micd resultatd produsd din inti-

ligintele med capt.Deca voiti o dovédä despre acesta, putetY cerceta

procesele verbale aid sectiunel centrale i ald comi-

tetulul permaninte prin care se constatä acestd faptt

delicatd.

Cum de v'ati industi in eróre domnia-vósträ, june

nobile ministru, ca nesocotiti aseste merite

murete i padurele?Er6rea trebue repare,ä, i sunt sigurd Met

ambitiunea nu vd va la se nu o reparatI, i est.feld nu void remânea plied la domed spre uitare,

precumg e moda walk

ed, umilita vóstrti slue, cu acéstä ocasiuue,

mered md void uita in ogliuda la care vd dichisiti

Mutt' admirându-vé frumosuld peed ce continegingasiuld vostru capd, aducendu-vd aminte de mine,

smerituld, eta in casuld contrariti mä void plângela cuconu Nicu, btibäcuta d-v. tocmal Anal s'o afla

en sarmaua in gurti, si md void mal plânge i ,la

cuconasuld Hump', plticutuld i multd iubituld vos-

tru frätiorti, (Jed, al OM cape tT. beléua.

Mai notati, cinstite i scumpe stepene; cä mem-bruit de sedintti Maldtirti-Secti, celd care a fäcutti

bosmana cu fostuld presedinte, v strati mainile

ijoi6rele, i s'a datd de o mill de ori draculul, dti-

ruindu-se la toff diavoli1 cit n'are se maY nechjésch'

pe cuconasuld Iäncutä, déca "1-arti da Dumneil.eti

procese ori câtd de multe la acestd Tribunald;

d'o perde vre-uuuld, sä'ld spequratl.Siirutâudu-v mâTnile i piciórele, v mal rogd a

nu md da uitärd.Prea plecatä i supusil slue,

Mihalcea Dainciucovielot .Pitesef.

31 A S 1 31 E

Cine póte pine in spirituld popórelord gloria,

paciinta la lucru, märirea natiunil, iubirea de patrii'

se pete Linda c'a esitti constitutilmea de Steal ceamal proprii pentru a produce 6meni marl.

Bossuet

Nimeni nu e mal liberí i maY independinte decad omuld care scie sii &raised cu pucind, si care,

fare s astepte nimicd de la protectiunea WI de la

diirnicia altuia, î fundéz4 subsistinta numai pemeseria i manca lift'. Idem.

Politeta nu inspire totti-dé-una bunätate, ecitatet

compläcere, gratitudine ci dii numal aparintele, siface sh pare omuld pe din afarä cum art" trebui sii

fie in intru. La Bruyère.

Omenil nu potg mergenu stint dispusl a's1 trecefectele cele

departe inunii altora

amicitia, (Weecu vederea de-

idem.

Sunt uniI (men{ cari, deca 'ard avé facultatea secultásaí pe subalternil lord si s se cunóscä pe el

s'ard rusina vTendu-se pusl stud.Idem.

Peutru und unit sunt numai tyd evenimeete :

nascerea, viéta i mórtea; nu simte cii nasce, sufericii mime i uitä cii trhiesce. IdeM.

Cea mal mare eróre in politic4 este a nu cugetade cab' la timpuld de facie. Idem.

Fórte ordinard luau este und amord estremd,fórte rard ins este tie perfectä amicitiä.

Idem.

Timpuld intäresce amicitia i slibesce amoruld.Idem.

Pacea face pe pop6re mai multumite, i pe 6meniLa .Rochefoucauld.

Ne märturimd defectele cele mid numai pentrua convinge pe ch nu avemd defecte marl.

Idem.

Net n'amtiad

aye orgolid nu ne-stmti plânge aidIdem.

Inteleptuld trebue in intru se null apese snide-turd', sWill tiie 'n libertate j putere de a judecalibert lucrurile; insä in afari trebue se urmeze in

totuld felurile i formele obicinuite.Montaigne.

tuia, ridemt de nol íuine, i detestimg nisce de-fecte earl in nol sunt multd mai pronunçiate.

Idem.

Mtircile de nobletä, blasónele, armele de familiisunt in cea maY mare parte, nisce firme vechY deintent Ménage.

VNtendil cum uniT 6meni feed avere, te Mattadesea fericitd de miseria ta. Rochefort.

FERICIREA

Credeambi ci fericirea esistä 'n aste lume,C'amoruld i virtutea nu aunt numai und nume ;Deeértä'mY fu credinta, amari desteptareaAfiândri c'a omenirei reginä e Tridarea.

Iubiiti cu frige4ime o junk" adoratä,Adesd amd strins'o braçie, i buzal aromati,Pe buza-mi insetati, jura eternd amord;Eternd sbura la dense ardintele med dord.

I-amd consacratd viéta. credinta, fericirea ;In ea iubiamd natura, intrée omenirea;In ea pusesemd totuld: presinte viitordDér ea trädândli respuuse la sântulti med amord.

De serpele-femeii muscatti fuid en turbare,§i'n sinulti amicid cercat'amd consolare,Felice astei pee altare i-amil ficutdMinciunä fuse totuld, s'aci anati fostd véndutd !

Nebund aceld ce crede, nebund celd ce iubesce,

Femeia e und sérpe, i omuld unti demond ;

Acesta te strivesce, aceea te rânesce,

Ér ura i minciuna triumfá. sent pe trout.

De vrei se El ferice, se gust): vr'o multumire,

De vrel se striae in braçie fatale udlucire

Ce, suripndti, promite yield de Elisd,Viséza, fericirea nu este de câtti vist.

(Oltenia).

DEPESI TELECRAFICE8ervieialit gratuitü 0 de poruncélä ah& GHIMPELTil

Giurgin, 23 Augusta. Muratii-efendi de eite-va

join sufere de patima Cetrnia Popa Drigau sufere

grosavti de watt la pipotä, u'Itându-se cu jindd la

6lele crenate si butóele dogite de cäldura de peste

vérh.

Buzén, 23 Augusta. Toti läutaril din acestd ju-

detd ad subsemnatd rte jalbil prin care cerd cuco-

nuluI Mascaraki sii le dea cete und postd de pri-

marti la fie-care. Petitiunea se termini cu aceste

cuvinte: eTapol la dile mail, de om face si noT

chte und chntecti.»Petitiunea pórtä semnäturile a vre-o 4ece tara-

furl de Mutant.

Riimnicul-Saratii, 24 Augusta: Se povestescep'aici, de chtli-va timpd, urmätórea istorióri:

Uit date mid banditti ingrozitorti, ajunsti inaltd

functionard publicil, spre a scripa de pedépsi si a

remâne liberd in esercitiuld functiund séle, se ho-

trail a cumpdra protectiunea vornicului oferindd ne-

vestei acestuia 500 galbeni, däruindg alte 500 ne-

vestei marelui vistierd i alte 500 und ovreice, a-

nume Rifki, amauta nepotului vornicului; cu acestd

modd, eld telb äri nesuperatd de nimeni multe vreme.

Noi avemd aci unii prefectd onestti j blajind.

Faptele denunciate de dd. Sthnescu si Bagdad, prin

Romdnula, sunt lipsite de fundamentil.prefectd Popescu e unti adev6ratti tipti de fune-

tionard administrativd ald partitulu'l Ordinif.

De uri sett de ori pe i, rid,éndti de defectele al- Typog7aphia Alesandru A. Greeescu, Piaçia Teatruluï, No. 4

-

nobild

mici..

*

.

'

mai elabt

altii.

'n

.

Silvio::

D:

i sft

In

.

, s

.

.

i

,*

*.

'

'

'

,

/.;

Mg

si

si

sniff

ei

1

i

s'apoi.,

si

si

insii,

cel-alti

.--

:

401

B'a

dinned,

:

Nati

si

a

a

.....

.

tdo

et,

co41

,je

lpm

t

)

p41

=K 5 PE

.,

0-6

-

52'

.t=

,C

D

e /-

3 ,p.

sst)

CD

P.,

06-

,.

5-'IS

F'

5*1:

ri

° 5

5C

fqSP

0(

L'o

ttrt

::/ mg,

41,

,

/0

.,

4

t\') )

ji k /

_447

.

z)

J )\

\-.) ):

:;) .2

I%

_

4

-

----

p'

,

, ..

\\,

u ).,

Pt 0

-3tt, o

o2

:4°c

!-K

.

c'D l="

0, 2

Pcr

.

c-4-

p>en

:

P-t

.z ye+

',re

*.:7

04'

1 Ii 1". #

\I

Nk

A

),

I

...r.

!Is

...-r

I

.. 4'7.

..It/.

1\\)

i i-

---.

i\

,--:

(-)4

,1,1

,

rif

7"

C47

3)o

-t

4t:

e-or

dd

II/

(St

I\

re,

eZiir

-)

re-

-A

r,

- _.

.:: Ve4l ee contrastl1' l ' , ' B" ' , , " n ţera' ne' t," ' c, lsmarc~ copduce carullll~ , m~e~clO: scunll pre bine To1i,I llopIl; ' Popa; Tache di care S lllh,ămatl ' , Pe totI ministriI 'n fre~e ~ ~o~tr:, la: ~oI, 1i,ine ~ 1 mană! ln,Juga\t