Ca s nu mor bouGabriel Liiceanuiunie 10,
2014Cultura,Opinie,Societate/Life142 comentarii43,261
VizualizariAlexandru Dragomir era cu apte ani mai tnr dect Noica. A
murit n 2002. n 1942-1943 a fost doctorand al lui Heidegger la
Freiburg. Era un rsfat al profesorului. Dup 1947 nu s-a mai
ndeletnicit niciodat la scen deschis cu filozofia. A preferat tot
soiul de travestiuri profesionale: a fost sudor la Industria srmei
i i-a sfrit cariera ca economist la ISCE Exportlemn. A ratat de
puin, n 1959, arestarea n lotul Noica-Pillat. Filozofia a
transformat-o ntr-o afacere particular, practicat cu asiduitate dup
orele de serviciu i apoi, fr grani de timp, dup ce a ieit la
pensie.Dragomir era singura instan de care Noica se temea, singurul
cruia-i ddea textele nainte de publicare i de ale crui observaii
inea cont. Dup moartea lui Noica, n 1987, Sorin Vieru, Andrei Pleu
i cu mine, rmai orfani, am fost preluai de Alexandru Dragomir (dup
o vreme ni s-a alturat i Horia Patapievici). A nceput s fac cu noi
seminarii private sau s ne in prelegeri despre crase banaliti
metafizice (despre uitare, despre brbat i femeie, despre
autonelare, despre greeal, despre trezitul de diminea, despre
istorie, despre firul de praf, despre progres, despre inutul
urtului-scrbosului, despre btrnee, despre talent, despre minciun)
Cunotinele lui de filozofie erau de prim ordin. Cita pe de rost din
filozofii greci i germani cu trimitere la pagin. Dar prea c nu are
obiceiul s scrie i c nici n-ar fi scris vreodat un text destinat
publicrii.ntr-o diminea (era dup 1990), ducndu-m la el acas, pe
strada Arcului, l-am gsit cu un caiet pe msua de lucru. Aha, deci
scriei!, am strigat triumftor, ca i cum l-a fi prins fcnd ceva
necurat. i atunci de ce nu publicai?, am continuat. Pentru c nu m
in-te-re-sea-z! Atunci de ce scriei? Nu scriu, n sensul n care
nelegi dumneata asta. mi iau note. Notez. Scriupentru mine. De ce?
De ce? Ca s neleg. Ca s nu mor bou!E cu putin dialogul?Alexandru
Dragomir mi-a dat primul senzaia ntlnirii cu acel tip uman care i
propune, cu o tenacitate programat i socotind c asta e suprema
ndatorire a omului,s neleag lumea cu mintea lui. De aceea i ncepea
ziua cu o lung plimbare prin piaa de idei a omenirii. Dar cum poi
alege, dup ce ai vizitat o bun parte din tarabele culturii, exact
acele idei care, strnse ntr-un ghem al minii, te fac s ajungi la o
nelegere care e mai aproape de adevr dect de o erudiie gunoas sau
de o nroad btaie de cmpi? Noica avea un recurs prompt la delirul
speculativ. Dragomir, la obligaia moral de a nelege lumea curind n
prealabil mintea care judec de prejudecile ei, dar deoptriv de
patimile sufletului i de trufiile eului. A sta pe gnduri n faa
fiecrui gnd, a nu lua de bun nici o afirmaie primit de-a gata, a
cuta la tot pasul demarcaia fin dintre a ti i a nu ti erau pentru
el elementele obligatorii ale unei diete spirituale sntoase.
Dragomir a fost ultimul (sau primul?) om de cultur de la noi
preocupat de aflarea unui rspuns la ntrebarea ce nseamn a gndi? i
de practicarea gndirii n puritatea actului ei.Am s dau un exemplu.
Dragomir i-a pus problema condiiilor n care e cu putin un dialog.
Socrate fusese primul individ din specia noastr care fixase
regulile lui a sta de vorb cu un scop bine precizat. Este nevoie,
le spunea el celor cu care intra ntr-o discuie, s ne ntlnim, dup ce
ne-am pus eurile n parantez i am uitat de dreptatea fiecruia,
ntr-un loc aflat mai presus de noi i care ne nglobeaz pe toi.
Condiia dialogului era atingerea acelei regiuni impersonale a
spiritului, numitlogos, raiune, n care singurul lucru important e
adevrul. Cei ce dialogau semnau cu o ceat de vntori crora vnatul,
odat capturat, le aparinea tuturor. Dar dac e aa, se poate discuta
cu oricine? Se poate porni la vntoarea regal a adevrului cu vntori
care, la plecare, au deja propriul lor vnat n desag? Nu cumva exist
oameni blocai ntr-o prezumie de cunoatere care i face inapi pentru
cutarea liber a adevrului?Cu aceste ntrebri n minte, Dragomir ne-a
fcut ntr-o zi inventarul categoriilor umane cu care dialogul nu e
cu putin. Iat-l: Clerul de orice religie, dar sigur cel ortodox.
Comunitii i extrema dreapt. Posesorii adevrului. Fanaticii de orice
fel. Protii care se cred detepi. Mincinoii.Cte feluri de a fi bou
exist?Pentru a afla ce trebuie s facem ca s nu murim boi, trebuie
mai nti s acceptm c, oricum, ne natem aa. Dar ce-i de fcut mai
departe? Cei care ne poart o vreme de mn (coala, familia etc.) nu
reprezint ntotdeauna o garanie c vom ajunge s ne aezm n via pe
picioarele noastre. Educatorii buni sunt la fel de rari ca geniile.
Nu tim neaprat care sunt lucrurile care se fac i cele care, pentru
nimic n lume, nu se fac, nici cum trebuie s evalum oamenii, i nici
care este preul vieii. Nu tim cum arat viaa n toate cotloanele ei i
nici ce loc anume avem s ocupm noi n ea. Pe scurt, a fi om adevrat,
a descoperi n tine vocaia individualului i nu pe cea a unui
exemplar de turm, este un lucru mai presus de specialiti
profesionale i apartenene sociale. Ne putem mntui cu toii de
inocena noastr primar? Care sunt cile depirii ei? Cte feluri ale
lui a fi bou exist?Prima variant e cea n care te nati bou i nu mai
e nimic de fcut. Nu vei nelege niciodat mersul lumii. Poi s ajungi
chiar i un savant de renume, dar asta nu ofer garanii asupra
faptului c nu ai fost, nu eti sau nu vei fi n eternitate analfabet
existenial. in s subliniez c aici nu e vorba de nimic incorect
politic. Bou nu e o invectiv, ci un mod lapidar pentru a numi
instalarea n via fr nici o rspundere fa de tine nsui i fa de
semenii ti. Poi s te nati i s rmi bou, aa cum poi s te nati i s rmi
chiop. Aadar, nu e vina nimnui dac vei aparine acestei categorii i
nimeni nu e acuzat sau pedepsit pentru asta. Chestiunea acestei
nateri nefericite e una de fatalitate, este pesemne una de hart a
neuronilor, de osificare prematur a lor, de ncremenire ntr-o
configuraie sumar, de un har al prostiei pe care nimeni nu i-l
poate rpi, corija sau contesta. Clasicul problemei, Carlo M.
Cipolla, economist cu studii la Sorbona i London School of
Economics, a fixat ntr-o crulie care nu depete cincizeci de pagini
legile fundamentale ale imbecilitii umane[1].Autorul precizeaz de
la nceput c legile imbecilitii nu se adreseaz imbecililor, ci celor
care au de-a face cu ei, n sperana, destul de ubred de altfel, c
ne-am putea apra cumva, cunoscndu-i legile, de efectele
devastatoare ale imbecilitii. Imbecilii, spune Cipolla, reprezint
un grup de indivizi ce fac, la rndul lor, parte din neamul omenesc.
Acest grup este mai influent dect Mafia, dect complexul
militar-industrial, dect comunismul este vorba de un grup
neorganizat, neconsfinit, care nu are nici conductor, nici
preedinte, nici reguli, i care reuete totui s opereze n perfect
armonie, ghidat parc de o mn nevzut. Acest grup, precizeaz Cipolla,
este una dintre cele mai puternice i ntunecate fore ce mpiedic
fericirea i progresul omenirii. Imbecilul, spre deosebire de
rufctor (care face ru altuia, dar ctig el), este un individ care
face ru altor persoane, fr s ctige ns nimic din rul fcut. n contact
cu un imbecil, toat lumea pierde. El este opusul absolut al
inteligentului care, prin ceea ce face, ctig i el i-i face i pe
ceilali s ctige. Cu ct cantitatea de imbecili e mai mare ntr-un
grup, cu att cei inteligeni vor plti un pre mai mare. O s v las pe
dumneavoastr s descoperii legile imbecilitii, deschiznd cartea lui
Cipolla. M rezum s reproduc aici prima dintre cele cinci legi:
Numrul indivizilor imbecili n via este mereu i n mod inevitabil
subestimat de toat lumea.Vom da deci deoparte cazul bovitii nscute,
pentru c aici nu se mai pune problema dragomirian a lui ce s-ar
putea face pentru a nu muri bou. Nu se mai poate face nimic. Din
calea unui inocent abisal nu poi dect s te fereti, fiindu-i mil de
el i de tine n aceeai msur. i rmn atunci, dup prerea mea, doar dou
lucruri care dau o ans pentru mntuirea de aceast insuficien
nefast.Primul l-a numi trecerea de la faza de pom slbatic la cea de
pom cultivat. Educaia, aadar. ine de eviden s spui c nu poi face o
cas bun cu crmizi proaste i o societate civilizat cu indivizi
needucai. Dup 1990, Finlanda a trecut n fruntea rilor civilizate
ale Europei, alocnd educaiei cel mai mare procent din buget. O
prieten care s-a ntors recent din Africa de Sud mi spunea c
guvernul Mandela a avut trei prioriti: 1. Educaie; 2. Educaie; 3.
Educaie. Rezultatul dup dou decenii: cele mai inteligente i
competente discuii pe care le urmrise la televizor n sejurul ei de
la Johannesburg aveau ca protagoniti pe cei ce suferiser, decenii
la rnd, de pe urma segregaiei rasiale: aparineau populaiei de
culoare. Orice individ care nu este un imbecil caracterizat, n
sensul lui Cipolla, poate, educat fiind, s fac pasul de la mrul
slbatic la mrul cultivat i s nu moar bou. Kant a numit chestia asta
ieirea din minorat. Dei, spune Kant, este att de comod s fii minor,
orice om poate, prin efortul iluminrii, s ajung s-i foloseasc
capacitatea de nelegere fr s recurg la ghidajul altuia.Primul lucru
de fcut pentru mntuirea de bovitate ine aadar de o toalet
spiritual. Omenirea ar ctiga enorm dac i-ar asuma analogia care
exist ntre toaleta corporal i cea spiritual: aa cum e de preferat s
nu iei pe strad oricum (murdar, cu prul vlvoi, nesplat pe dini sau
puind), ar fi de preferat s mnuieti limba corect, s ai dicie, s ai
un vocabular bogat, s nu faci sofisme, s tii s asculi, s ai umor, s
nelegi uor, s te exprimi clar, s poi purta o discuie agreabil, s
pronuni corect numele strine etc. i, n cele din urm,s vrei s nelegi
lumea ca s nu mori bou.Se impune ns aici o precizare. Nu puini
gnditori, fascinai de seducia distribuiei echitabile a raiunii n
specia uman,[2]au ignorat att figura imbecilitii, ct i faptul c, n
cazul ei, educaia nu poate dect un singur lucru: s transforme un
imbecil needucat ntr-unul educat. Altfel spus, limita educaiei, a
iluminrii, a maturizrii este imbecilitatea nsi. Educaia nu poate
anula imbecilitatea odat ce ea exist. Ea poate fi o pre-condiie
pentru pierderea inocenei tmpe, i nicidecum o garanie de anulare a
ei. Un bou educat nu e mai puin un bou. Cnd Dragomir mi spunea c nu
vrea s moar bou, subnelegea faptul c, n cazul lui, existau unele
certitudini referitoare la faptul c efortul dea nelegear fi urmat s
dea rezultatele dorite.A doua variant a lui a fi bou privete cazul
oamenilor inteligeni care se prostesc n urma ntunecrii minii pe
baze afective. Un important neurolog contemporan (Antonio R.
Damasio,Eroarea lui Descartes. Emoiile, raiunea i creierul uman) a
artat c dac raiunea noastr ar fi pur, adic lipsit de ingrediente
emoionale, ea i-ar pierde capacitatea de a lua hotrri juste, pe
scurt, i-ar pierde eficacitatea existenial. Trebuie examinat de
fiecare dat cnd anume componenta afectiv a raiunii este benefic (de
lamania, pasiunea erotic platonician care naripeaz i pregtete
sufletul pentru fapte mree, i pn la paulinicul dac iubire nu e,
nimic nu e), i cnd anume ea devine orbire care blocheaz drumul
minii n efortul ei de a distinge falsul de adevr. Altfel spus,
poate un om, orict de inteligent ar fi, s nu-i piard raiunea i s
rmn obiectiv, atunci cnd e vorba de copilul lui, de iubita sau
iubitul lui, de religia lui, de naia lui, de partidul lui, de
echipa lui de fotbal, de opiunile fcute n tineree etc.? De ce oare,
te ntrebi, terenul judecilor religioase, politice i naionale este
cel mai tare expus distorsiunilor afective care pot ajunge s strice
prietenii, s scindeze societi, s provoace rzboaie, s-i aeze pe
oameni sub regnul urii i s-i mping la crim? Cum poate, de pild, o
religie a iubirii s devin, pe parcursul istoriei ei, una a urii i a
crimei?[3]De ce a-i propune s nu mori bou este o ndatorire morali,
aici, st la pnd drama democraiilor. Toat lumea avnd drept de vot n
virtutea unei prezumate egaliti a indivizilor care aparin speciei
(egalitate real a drepturilor, dar nu i a dotrilor pe baza crora se
fac judecile), se poate ntmpla ca numrul imbecililor (educai i
needucai) i al indivizilor orbii de pasiuni funeste s fie mai mare
dect cel al inteligenilor capabili s se cenzureze afectiv.
Rezultatul va fi o societate n deriv, n care cei inteligeni (i
minoritari) vor suferi, laolalt cu imbecilii i distorsionaii
afectiv (majoritari), efectele opiunilor imbecililor i
distorsionailor afectiv. Toat societatea, cu excepia rufctorilor
rmai nepedepsii (n aceast schem nu e luat n calcul categoria
ticloilor a rufctorilor, potrivit nomenclatorului lui Cipolla ,
adic a celor incapabili s calculeze cu binele celorlali), va suferi
de pe urma celor care decid i voteaz n concordan cu o eclips total
sau pasager a inteligenei. Altfel spus, democraia trebuie s-i asume
ca pe un element fatal nivelul de nelegere a lumii pe care l-a
atins o societate. Iar cnd nivelul acesta este sczut, cderea
minoritii nelegtoare n sclavia rufctorilor i a inocenilor
manipulabili este un rezultat scontat.Concluzie Ideea lui Dragomir
c datoria fa de ceilali ncepe cu datoria pe care o ai fa de tine
nsui, formulat de el n maniera dezinvolt a lui ca s nu mor bou, se
ntlnete (dezvluindu-i ntreaga ncrctur moral) cu titlul celebrului
eseu din 1915 al lui John Erskine,The Moral Obligation to Be
Intelligent. Nu cumva, n tabla virtuilor, trebuie s punem la loc de
cinste inteligena? se ntreab Erskine. Dac exist o virtute a
inteligenei, nu cumva complacerea n minorat i imbecilitate, cu
iradierea ei negativ asupra tuturor semenilor ti, este un pcat? Dac
e adevrat c binele i rul unei societi depind n ntregime de prostia
i inteligena fiecrui membru al ei, atunci ca s nu mor bou devine un
imperativ etic suprem. i atunci vor fi totdeauna vinovate dou
categorii: 1.Cei ce ar fi avut condiiile intrinseci pentru a se
dezbra la timp de inocena acut (ignorana existenial i politic), dar
care n-au fcut nimic pentru asta. 2. Cei care au suferit din mers
trauma deraiajului afectiv, pierzndu-i, temporar sau definitiv,
discernmntul raiunii.Cu ct cantitatea de inteligen va fi mai mic
ntr-un grup, cu att toi membrii grupului (i cei inteligeni i
nevinovai, printre ei) vor plti un pre mai mare. De aceea, cu
excepia imbecililor caracterizai, cu care nu e nimic de fcut
(singura aprare imaginabil este, dup cum am vzut, s-i evii pe ct i
st n putin), o societate care-i urmrete binele propriu are ca
suprem ndatorire s fac tot ce poate pentru a dezvolta inteligena
membrilor si. Dragomirian vorbind, orice putere are datoria public
(i obligaia de a-i face din asta un program politic) de a crea
condiiile pentru a ne mpiedica s murim boi, adic de a nceta s fim
manipulabili, devenind, dimpotriv,api s descifrm semnele lumii.n
calea acestui deziderat se ridic, dup cum am avut timp s aflm n
anii tranziiei, un enorm obstacol: cnd puterea ncape pe mna
rufctorilor bine organizai care-i manipuleaz pe imbecili sau care-i
selecteaz pe cei mai proemineni dintre ei, aliindu-se cu ei la
guvernare, inteligenii devin neputincioi. Toate civilizaiile care
s-au dus de rp au devenit victima conjunciei letale dintre ticloi i
imbecili..______________________________________[1]Carlo M.
Cipolla,The Basic Laws of Human Stupidity, Il Mulino, Bologna, 1988
(trad. romnLegile fundamentale ale imbecilitii umane, Humanitas,
Bucureti, 2014) Trebuie precizat nc o dat c termenul imbecil la
Copolla, ca i cel de bou utilizat, pornind de la Dragomir, n acest
text este folosit strict constatativ i tehnic-descriptiv, chiar dac
faptul de a aparine acestei categorii nu e, desigur, un motiv de
satisfacie. De altfel, cine ar recunoate, odat ncadrat aici, c face
parte din aceast categorie? Pe de alt parte, nsi recunoaterea l-ar
scoate automat din ea. De aceea, discuia privitoare la imbecili i
imbecilitate nu se poate face niciodatad personam, ci trebuie
teoretizat numai n termenii fluizi i impersonali ai sociologiei.
Altminteri, pentru c nu exist cluburi ale imbecililor, e o
chestiune de maturitate personal s identifici un imbecil i s te
feretui de el.[2]Platon, cu exemplul copilului de sclav care, n
virtutea alctuirii sale genetice, are n elin potentiatoat
cunoaterea; Descartes, cu credina c orice fiin uman, raional fiind,
e capabil s disting adevrul de fals (le bon sens est la chose du
monde la mieux partage); Kant cu contiina n genere (das Bewusstsein
berhaupt).[3]Vezi, de pild,Kriminalgeschichte des
Christentums(Istoria criminal a cretinismului), 19862013, opera n
zece volume a lui Karlheinz DeschnerAi informatii despre tema de
mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului?
Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.roMore
Sharing ServicesShare|Share on facebookShare on twitterShare on
emailShare on print
Currently there are "142 comments" on this Article:1. Virgil
Iordachespune:10/06/2014 la 9:10Dac se ntlnea d-l Dragomir cu
printele Galeriu ar fi avut fr ndoial un dialog
interesant:http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/cuvant-de-folos/parintele-galeriu-un-crestin-autentic-nu-poate-fi-prostRspunde
Adrian Rususpune:10/06/2014 la 11:42Cunoasterea e dat iniial, inca
din Geneza- nu din Isaiasi e intotdeauna ambigu, ambiguitatea fiind
chiar condiie a credinei, in sf. Pavel (cunoastem ca n ghicitur).
Aa c Pr. Galeriu fantasmeaz intrucatva. Nu e singurul. Veti gasi
aceeasi fantasma la N. Steinhardt, si, fireste, la Andrei Plesu.
Dar Christos n-o spune niciodata. Ar fi un verset cu sens apropiat
in Matei: Fiti intelepti ca serpii i candizi ca porumbeii, care e
tradus in alte limbi Soyez ruses (vicleni) comme le serpent. Dar si
aici, cuvantul in greceste este intelept, si nu viclean. La GL insa
ramane mereu ambiguitatea: este, inteligentul, detept (descurcare,
mecher, viclean, abil.) sau doar are capacitati intelectuale ?
Adica nu face diferenta intre calitatea tehnica a inteligentei si
cea morala. Inteligenta nu e intotdeauna morala. Inteligenta ca
viclenie este chiar anti-cretina. Avem, de pilda, modelul Mskin,
zis tot de GL, care e prost de buna-voie, pentru ca intoarce
obrazul. GL trebuie sa asambleze cele doua modele, (deteptul cu
Mkin) ca sa iasa ceva veridic. Altfel, sunt basme.Rspunde Adrian
Rususpune:10/06/2014 la 11:50cuvantul in greceste este
PRUDENT.Rspunde it_s__not_newsspune:10/06/2014 la 14:32Adevarat
graiti, dar daca esti cu adevarat inteligent, nu mai poti fi un
crestin autenticRspunde Adrian Rususpune:10/06/2014 la 14:59E
minunat ! Pentru ca atunci, prostia nu mai are in raport cu CE sa
fie pacat. Ne-am scos.Rspunde liviutaspune:13/06/2014 la 9:52Stiu
ca nu e relevant, insa mentionez, in treacat, ca cei mai
inteligenti oameni pe care ii cunosc sunt crestini practicanti, in
timp ce ateii/agnosticii pe care ii cunosc fac parte mai degraba
din mainstreamul semidoct, consumator de clisee culturale.Pe Horia
Patapievici ori Andrei Plesu, crestini care nu isi ascund credinta
de pilda, unde i-ati situa, la inteligenti sau la
non-inteligenti?Rspunde it_s__not_newsspune:13/06/2014 la
15:04@Adrian Rusu, @liviutaV-as ruga sa-mi definiti crestin
autentic. Dupa umila mea parere, singurul crestin autentic a fost
Isus Cristos, iar interpretarile postume (inclusiv noul testament)
i-au facut mai mult rau decit bine. Laxitatea termenului face
discutia superflua. Putem bate apa-n piua pina ne vine rau.@Adrian
RusuNu cred ca ti-ai dori sa traiesti intr-o lume care confunda
prostia cu pacatul. Prostia e un dat. Pacatul, in sens crestin, e
un rezultat al vointei. In orice caz, un comentariu care va
devoaleaza nivelul.@liviutaTot respectul pentru cei doi, dar sa nu
confundam cultura cu inteligenta (desi se sustin reciproc).
Probabil n-ai cunoscut biologi buni in ceea ce fac. Sau fizicieni.
Sau matematicieni.Pentru un studiu statistic
interesant:http://www.pewforum.org/2009/11/05/scientists-and-belief/Ca
idee, fizica/biologia moderna exclude crestinismul, desi nu poate
exclude existenta / non-existenta lui d-zeu (prin definitie,
stiinta se ocupa de fenomene fizice, in timp ce d-zeu este, hm,
transcedental). Metafizica ramine singura varianta de descoperire a
lui d-zeu. Ca exercitiu intelectual, e distractiv, e o gimnastica
pe care trebuie sa o faci la un moment dat. Din punct de vedere
pragmatic este insa trimiterea mintii in vacanta.Iti garantez ca
aflarea unor solutii la unele probleme reale de
fizica/matematica/biologie/etc este un proces mult mai laborios
decit procesul de speculatie metafizica. Astfel de probleme pur si
simplu cer mai multi neuroni (si includ si procese de gindire
speculative).Si revenind in mundan, inchei prin a va spune ca
obscurantismul al carui ilustru reprezentant in tarisoara noastra
este BOR face mult mai rau societatii decit vreti voi sa admiteti.
(Comunistii ne voiau atei pe toti, noua societate ne vrea
credinciosi pe toti cu forta)Parlamentari care fura, dar fac
biserici, nu scoli. Infractori de joasa speta dar care dau danii.
BOR care vrea ca teoria lui Darwin sa fie inlocuita de o poveste de
adormit tincii (remarcati teoria, nu am zis adevarul, daca puteti
distinge notiunile)Rezultatul actiunilor lor este catastrofal
pentru viitoarele generatii omorite dinainte de a se naste, un
genocid mut si nerecunoscut, iar totul e facut cu credinta. O sa
ziceti ca ei nu sint adevarati crestini. Sincer, nu-mi pasa.
Simplul fapt ca BOR ofera o acoperire morala acestor jeguri umane e
problematic, nu credeti?Si nu numai, unii intelectuali romani vor
sa nu gindim critic. Link-ul asta al lui Papahagi e
celebru:https://www.facebook.com/photo.php?fbid=690384337692090&set=a.177869785610217.46981.100001615896652&type=1Quote:
O spun fr menajamente: cine atac Biserica submineaz fiina neamului
romnesc. [no shit!]Eu ce-mi doresc este sa va finantati biserica
singuri, cum este si normal, de altfel. Atit. Nu din banii
mei.Rspunde Adrian Rususpune:13/06/2014 la 16:58Pi dup ce mi
spuneti ca crestinii practicanti sunt cei mai inteligenti, unde as
mai putea eu sa-i plasez? Se stie ca domniile-lor apara
crestinismul cu ghearele si cu dinii. Ii plasez unde-i plasati si
dumneavoastra, ca mi-e fric.Rspunde Adrian rususpune:13/06/2014 la
19:05!!! Its not news. daca nu citii ce zic AP si GL, nu poluati
inutil. Nu eu zic chestiile astea, ci cei doi. (Merci)Rspunde
pehashspune:16/06/2014 la 11:06@liviuta: In treacat fie spus, daca
cei mai inteligenti oameni pe care ii cunoasteti sunt crestini
practicanti, asta nu spune nimic despre oamenii inteligenti sau
crestinii practicanti, pentru ca se rezuma strict la anturajul dvs.
Daca ne uitam la niste cifre seci, intr-un raport Eurostat din
2010, desi 92% dintre Romani cred ca exista un Dumnezeu, in Cehia
si Norvegia doar 16%, respectiv 22%, raspund afirmativ la aceeasi
intrebare. Deci majoritatea norvegienilor sunt mai prosti decat
prietenii dvs si decat romanii in general?? De-a lungul timpului au
aparut foarte multe statistici pe acest subiect, majoritatea fiind
subiectul unor controverse intre autori si reprezentantii cultelor,
care afirma ca exista o legatura invers proportionala intre
inteligenta si educatie pe de-o parte si credinta de cealalta
parte. Cu alte cuvinte, cu cat esti mai credincios, cu atat mai
putin probabil sa fii inteligent si educat. Poate ca nu ar trebui
sa va mai laudati cu anturajul?.. Avem noi o vorba inteleapta
spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti.Rspunde
liviutaspune:16/06/2014 la 17:54Inteligent cum sunteti, sunt
convins ca ati sesizat ca mi-am inceput comentariul spunand stiu ca
nu e relevant. E de prisos sa continuam.Rspunde2.
Nautilusspune:10/06/2014 la 9:17Toat lumea avnd drept de vot n
virtutea unei prezumate egaliti a indivizilor care aparin speciei
(egalitate real a drepturilor, dar nu i a dotrilor pe baza crora se
fac judecile), se poate ntmpla ca numrul imbecililor (educai i
needucai) i al indivizilor orbii de pasiuni funeste s fie mai mare
dect cel al inteligenilor capabili s se cenzureze afectiv.
Rezultatul va fi o societate n deriv, n care cei inteligeni (i
minoritari) vor suferi, laolalt cu imbecilii i distorsionaii
afectiv (majoritari), efectele opiunilor imbecililor i
distorsionailor afectiv. Toat societatea, cu excepia rufctorilor
rmai nepedepsii, va suferi de pe urma celor care decid i voteaz n
concordan cu o eclips total sau pasager a inteligenei.E foarte
posibil, dar nite betzai dt3ptzi crescui pe la cpunile vesticilor
mai zic i c e necesar ca societatea s depind de voturile
imbecililor i ale tipilor orbii de pasiuni funeste (printre ultimii
stau la loc de frunte maniacii religioi), pentru a crea un
echilibru ntre diversele grupri din societate.Atunci cnd un
oarecare Franois Hollande a pretins c el i ai lui sunt de partea
drepturilor civile n detrimentul oricror altor consideraii, au ieit
n strad 340 000 de francezi. Lucru pe care ei nu-l mai fcuser de
ani buni.Rspunde bou in panoptoconspune:11/06/2014 la 15:55A nu fi
bou implica si o privire critica asupra panopticonului contemporan,
nu?http://cryptome.org/2014/05/npth-01.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-02.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-03.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-04.pdfhttp://cryptome.org/2014/05/npth-05.pdfCe
ar fi spus Socrate ref acest fenomen? Avem obligatia morala sa ne
opunem lui, acum cand nu este inca inradacinat ca normalitate a
democratiei (cu care se va confrunta probabil generatia
viitoare)?Rspunde3. tudor padurespune:10/06/2014 la 9:21Excelent!Nu
ca zic, dar, nici nu spunA sta pe gnduri n faa fiecrui gndRspunde4.
VladBspune:10/06/2014 la 9:27Tirania majoritatii asupra minoritatii
pusa in practica prin mecanisme democratice este un fapt. In
realitate treburile cred ca stau cam asa e totdeauna o minoritate
care incearca sa se izoleze de majoritari pe care ii considera
incremeniti in starea de boi si pe care incearca cu toata
inteligenta de care dau dovada sa-i mentina pe ceilalti acolo unde
sunt.A fi cu adevarat inteligent cred ca presupune capacitatea de a
gasi metode de comunicare si cu categoriile la care face referire
domnul Dragomir si pe care le considera inapte pentru dialog.Cu
alte cuvinte si credinta sau iubirea fara implicare rationala
constituie o cale spre cunoasterea de sine si spre relationarea cu
ceilalti.Ideologii, posesorii adevarului absolut, mincinosii si
prostii care se cred destepti se vor confrunta mai devreme sau mai
tarziu cu realitatea. Cred ca registrul comunicarii pentru aceste
categorii se schimba, nu mai poate fi rational sau afectiv. Ironia,
absurdul, inganarea pot reprezenta metode de comunicare
eficiente.Totusi sa nu uitam ca pana si cu boul exista metode de
comunicare ii dai ceva de mancare si apoi rumega linistit. Si iti
va ramane recunoscator pentru asta.Rspunde iosiPspune:14/06/2014 la
0:56Totusi sa nu uitam ca pana si cu boul exista metode de
comunicare ii dai ceva de mancare si apoi rumega linistit. Si iti
va ramane recunoscator pentru asta.Absolut corect! De altfel, pe
aceasta se bazeaza si politica autohtona, cu deosebirea ca mancarea
este furata din hambarul altora.Rspunde5. euripidespune:10/06/2014
la 9:34un bou educat s ar putea sa fie mai periculos decit unul
needucat. ce te faci daca ajunge in cercurile de putere / influenta
/ decizie ? si mai grav, boul educat va stabili normele morale si
sociale ? care i solutia ? boul trebuie impiedicat sa ajunga in
straturile rarefiate ale societatii.cum ? izolind boul sau
eliminind straturile ? cautind altceva ? pe spinoza ? nu toata
lumea i damasio.Rspunde iosiPspune:10/06/2014 la 13:08Cu boul care
nu-i scolit, muncesti putin l-ai dovedit!Dar lupta este colosala cu
boul care are scoala.Rspunde6. tefan Brgreaspune:10/06/2014 la
9:40Stimate Domnule LiiceanuMagnific text ca ntotdeauna. Salut
sincer nu c ar prezenta importan faptul c ai nceput s scriei I
pentru zone cu larg aderen la public.Cu cele mai bune urri de
sntate i putere de munc inclusiv de capacitate de a se minuna
atunci cnd este cazul oportune mai ales la vrsta noastr.Rspunde7.
Mariana Branspune:10/06/2014 la 9:43Mulumesc! Pot ncepe
ziua!Rspunde8. Elaelaspune:10/06/2014 la 10:06Nemaipomenit
articol!Rspunde9. Radu Kornespune:10/06/2014 la 10:07Sunt de acord
cu laudele la text. Ca forma si continut. Dar forma luminoasa
ascunde un miez intunecat. Personal nu cred in super-oameni si nici
in drepturile lor speciale. Humani nihilOare logica se aplica (cu
siguranta s-a aplicat) si celor mai buni arcasi ? Sau celor mai
buni casapi ? Cultura (nu inteligenta) este ceea ce sustine
articolul ar fi calitatea umana suprema (in moralitatea
contemporana). Si asta nu cred ca tine decat partial de calitatea
individului. In rest este sansa de a gasii pe cineva sa te
finanteze (Dl. Dragomir si Schliman pot fi exemple de
auto-finantare. Ca de altfel si Anticii fara cinici).Iar ultima
fraza, Domnule Liiceanu, ascunde o amaraciune care nu mi se pare de
Luceafar ci mai degraba rezultata din uimirea ca, intrand in arena
cu noroi a gladiatorilor barbari, acestia nu au bunul simt de a
recunoaste toga. Deh, locurile din public sunt mai sigure.Dar
chapeau pentru textRspunde iosiPspune:10/06/2014 la 13:12Personal
nu cred in super-oameni si nici in drepturile lor speciale. In
schimb, contributiile lor speciale la adaparea si furajarea boilor
nu va deranjeazaRspunde Radu Kornespune:13/06/2014 la 16:41Scuze
pentru intarzaiere; va referiti inteleg la cei ce platesc cele mai
mari taxe ? la cei ce contribuie la creearea economiei tertiare ?
Atunci va dau dreptate. De fapt si in Atena emocratia era
cenzitara. Si in Roma Republicana. Dar am vaga impresie ca va
referiti la hrana spirituala, adica la Domnul Trandafir. Nu
?Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la 18:58Da, ma refer la cei care
platesc cele mai mari taxe.Sursa de hrana sprituala nu mai este,
din fericire, impusa de catre stat!Rspunde10. aurelspune:10/06/2014
la 10:13Cu toate ca nu prea citesc Liiceanu, incep sa cred ca o
data cu trecerea timpului acesta incepe sa inteleaga rostul
lumii!?Acest text splendid despre acest extraordinar ganditor
Alexandru Dragomir este de o importanta covarsitoare, deoarece avem
cam pe toate palierele societatii NUMAI BOI!?Oare cum se explica ca
niste boi isi dau cu parerea cu ar trebui invatamantul? Oare cum se
expica ca niste boi isi dau cu parerea despre jalea totala din
regia dramatica si de opera?Este o singura explicatie si acum,
domnul Liiceanu descurca edificiul construit pe nisip, numit UE si
Europa in general . aducandu-ne in lumina acest text
superb!Alexandru Dragomir daca si lasa scris fenomenalele sale idei
filozofice s-ar fi ridicat acolo unde ii era locul, dar datorita
boilor care cnduc lumea, era, totusi de pomana, deoarece acestia nu
inteleg, sunt rau intentionati si vor trai si vor pleca dintre noi
boi!!!!Felicitari LiiceanuRspunde11.
contributorsfilspune:10/06/2014 la 10:25Cine sunt acesti semeni
de-ai dumneavoastra si de-ai lui Plesu, de-ai lui Patapievici
acesti neica-nimeni : Socrate, Platon, Dragomir, Noica?N-or fi, si
astia, ca si dumneavoastra, niste basisti, care au pus umarul la
distrugerea tarisoarei noastre dragi, in timpul regimului
Basescu?Or fi niste propagandisti de-ai PMP?Rspunde
Maraspune:10/06/2014 la 16:52Ma tem pentru dumneata, ca ai sa mori
ca-n titlu, din pacate. Este descris in text, cum pentru dumneata
nu mai e nimic de facut.Dar nu te lasa, scrie in continuare
!Rspunde xantipaspune:10/06/2014 la 21:11Vai, stimata doamna, v-ati
grabit un contributor are nas fin pentru ironie; de altfel, fara
suparare, simtul umorului este un indiciu al inteligentei a propos
si de titlul articolului.Rspunde contriburorsfilspune:11/06/2014 la
8:17Dupa grosolonia si impertinenta agresive, la vedere, domnul
ascuns sub numele Mara pare a face parte din echipa Gadea, angajat
al lui Felix.Rspunde Maraspune:11/06/2014 la 16:55Suficient ca
ti-am aratat unde ti-e locul, nu te mai astepta sa si
corespondam.Rspunde12. M. Constantinspune:10/06/2014 la 10:25La 86
de ani, cand se va fi sfarsit, Alexandru Dragomir maturase cam
toate parcurile umane in cautarea cailor rationale de a depasi
ignoranta congenitala fiintei. A depasi conditia existentei
instinctive, compatibile doar cu viata tuturor bovinelor din
zoologie (salbatice sau domestice), insemna asumarea unui efort
perpetuu de invatare, in postura discipolului silitor. Limita
suportabilitatii in aceasta directie vine, mai devreme ori mai
tarziu, din refuzul de a accepta postura de maimuta bine
dresata.Solidaritatile gregare iscate de difuziunea si iluminarea
in masa a tablelor adunarii/inmultirii scaderii/impartirii nu sunt
zdruncinate decat de certitudinea sa ca, la marginile ratiunii,
creatorul este singur cu tenebrele irationale ale viselor sale. Nu
se cunoaste birocratia prin care, din nimic, ceva nou rasare. Iar
odata pierduta iluzia ca poti pune, liber si in deplinatatea
facultatilor mintale, pe masa tuturor ceva nemaivazut, presupunand
ca asta era treaba ta de fiinta educata, nu-ti ramane decat sa spui
ca esti pregatit sa mori ca un bou.Rspunde13. Logosspune:10/06/2014
la 10:25Ironia soartei. Primul comentariu la acest text vine de la
un teolog.Daca luam in considerare ceea ce ne reveleaza psihologia
cognitiva si neurostiintele despre resorturile cognitive si
afective care inhiba claritatea gandirii si onestitatea
intelectuala nu prea avem motive de optimism. Kundera ne spune ca
Flaubert intuise deja ca stupiditatea este o parte constitutiva a
conditiei umane:Flaubert discovered stupidity. I daresay that is
the greatest discovery of a century so proud of its scientific
thought. Of course, even before Flaubert, people knew stupidity
existed, but they understood it somewhat differently: it was
considered a simple absence of knowledge, a defect correctable by
education Flauberts vision of stupidity is this: Stupidity does not
give way to science, technology, modernity, progress; on the
contrary, it progresses right along with progress! Milan Kundera,
The Art of the NovelRspunde14. mariusipspune:10/06/2014 la
10:28Aproape de acord cu dvs. in tot ce ati enuntat cu mare
elocinta, insa simt insa ca va scapa un aspect fundamental: calea
spre mantuirea din bovitate trece printr-un punct unde se
ingemaneaza ratiunea cu iubirea. Simt ca dvs. tindeti sa acordati
importanta mai mare ratiunii/cunoasterii rationale (am zis mai
mare, ca sa nu zic exclusiv si sa par prea categoric) si sa
ignorati celalalt termen al acestui binom.Pe de alta parte, perfect
de acord cu dvs. asupra faptului ca iesirea din bovitate este un
imperativ etic al fiecarui individ. Propun si un corolar:
construirea conditiilor pentru ca fiecare individ sa aiba sansa de
a iesi din bovitate este un imperativ etic al societatii. Insist
asupra acestui aspect: o scoala bine finantata si bine organizata
este o conditie obligatorie, insa nu suficienta pentru a indeplini
acest imperativ. Cel putin in societatea noastra se nasc foarte
multe persoane care nu vor avea aceasta sansa (de a iesi din
bovitate) indiferent cat de buna va fi scoala. Iar numarul acestora
va fi in crestere cata vreme noi, cei care am avut aceasta sansa,
nu vom intelege sa ne asumam acest imperativ etic.Ca sa fiu mai
specific: o reforma a invatamantului de tip Funeriu nu va insemna
nimic pentru acei copii care nu au casa, nu au certificat de
nastere, nu au mancare, nu au incaltari si haine ca sa mearga la
scoala, nu au parinti care sa doreasca mai presus de orice
trimiterea lor la scoala, nu au culoarea pielii potrivita, nu au
acasa apa curenta, nu au acces la servicii medicale, nu au acasa
electricitate, nu au acasa unde sa-si faca temele si lista poate
continua la nesfarsit. Ei vor ramane boi pentru ca nu s-au educat.
Noi, vom ramane boi pentru ca i-am lasat de izbeliste (nu i-am
iubit suficient pentru a le da o sansa). Ironic, in timp ce ei vor
fi responsabili doar pentru bovitatea lor, noi vom fi responsabili
atat pentru a noastra cat si pentru a lor.Rspunde
iosiPspune:10/06/2014 la 13:24Domnule mariusip, eu unul trag la jug
de dimineata pana seara ca sa-mi castig tainul zilnic de furaje.
Alti boi in schimb trag numai la masea prin crasma satului. Vedeti
vreo logica sa-i finantez eu, din cota mea de vita furajata?Mai
mult, exact cei care refuza munca de bou (si jugul aferent) se simt
excelent in postura de taur, deci se impuie de parca acesta ar fi
scopul esential al Universului: sa le creasca lor progenitura.
Regret dar nu ma simt dator sa le acopar inconstienta!Si ca veni
vorba, un prim pas spre iesirea din conditia de bovidee este
previzionarea si asumarea consecintelor propriilor actiuni, dar
aceasta este un deziderat imposibil de atins intr-un stat declarat
asistential.Rspunde mariusipspune:10/06/2014 la 22:36Eu interpretez
asa comment-ul dvs.: pur si simplu nu v-ati putut abtine, impulsul
sarcasmului a fost prea tare.Pt. ca altfel, mi-ati dat altadata
impresia unei persoane rationale. Si nu se poate sa nu realizati ca
tocmai ati exemplificat in mod plastic argumentele mele: cei are
beau azi in carciuma, adanciti in lipsa lor asumare a conditiei
umane, sunt tocmai prototipul, matrita in care se toarna
personalitatea acestor copii de care vorbesc eu si carora dvs. nu
vreti sa le dati nicio sansa.Sau altfel spus, cei de a caror
subumanitate va plangeti azi sunt fostii copii, de acum 30-40 de
ani, pe care parintii nostri i-au ignorat, la fel cum noi ii
ignoram pe copiii lor. Iar copiii nostri, la randul lor, se vor
plange cand acestia, crescuti la randul lor mari, vor Bun, sa
acceptam atunci argumentul dlui Eunuke, parca, cum ca un imperativ
moral de grup e o imposibilitate, datorita inexistentei constiintei
acestui grup. Incerc atunci sa pun problema din punct de vedere
pragmatic, nu moral:1. Oamenii acestia care isi rateaza menirea
exista si se reproduc (ba chiar se reproduc mai eficient decat noi,
ceilalti, care ne consideram superiori lor)2. Istoria ne arata ca
lasati in treaba lor ei devin problema noastra.3. Exista 3 reactii
posibile:a) ii lasam sa se decurce cum stiu ei si apoi ne plangem
ca nu au disparut de la sine. Aceasta e calea pe care vreti dvs. sa
mergeti.b) incercam sa-i exterminam programatic. Aceasta e calea pe
care au mers unii in trecut si, din ce vad pe forumuri, viseaza sa
mearga si altii. Mie mi se pare inacceptabila moral.c) incercam sa
le dam copiilor lor o sansa la educatie. Mie aceasta a treia cale
mi se pare si cea mai pragmatica si cea mai morala.Dumneavoastra
vedeti si o alta posibila reactie?Rspunde euNukespune:11/06/2014 la
10:49@mariusip,domnule, dac nu v e cu bnat, de unde tii c imbecilii
i rateaz menirea din moment ce se reproduc intens? Nu cumva tocmai
asta e menirea lor: s asigure perpetuarea speciei? Eu sunt convins
c strmoii mei au fost cu toii nite imbecili, asta pentru c numai ei
se pot iubi in netire in condiii att de vitrege -rzboaie, haos,
srcie, foamete, dezastre naturale, boli catastrofale, invazii i
jafuri la ordinea zilei, conductori incompeteni sau criminali-
precum cele caracteristice evului mediu de pild, ca s nu cobor i
mai jos, in comuna primitiv, in vremurile in care se murea nu numai
de foame, ci i de frig, de lipsa oricrui confort, de precaritatea
limbajului [imaginai-v un grup in care sensul cuvintelor comune nu
este inc sedimentat, in care fiecare strigt poate fi interpretat in
felurite moduri de nite colegi de turm slbatici, speriai de propria
umbr i complet lipsii de contiin i cod moral] .Istoria ne arat nu c
ei ar fi problema noastr [cine suntem noi i de ce ar trebui s ne
separm att de rigid de tagma imbecililor?], ci c ar fi strbunii
notri, uneori chiar prinii notri. Ce faci dac descoperi -in urma
unui proces evolutiv personal- c tatl dumitale e un imbecil? l
trimii la coals se dreag cumva? Sau l iubeti i mai tare, cci, fiind
imbecil ar avea pasmite mai mult nevoie de iubire dect oamenii
inteligeni? Nu, cci dac e s fi cu adevrat inteligent te gndeti c
inteligena uman este deocamdat un accident al istoriei i c
dintotdeauna imbecilii au fost majoritari dar in acelai timp
capabili s produc indivizi remarcabili in plan moral i intelectual
i chiar s permit existena acestor excepii care in timp, cu chiu cu
vai, au reuit s mping neamul omenesc la stadiul actual de
dezvoltare. Imbecilii nu sunt problema noastr, nu ar trebui s fie,
cci s-au descurcat de veacuri fr ajutorul nostru. Ei ne aleg pe
noi, pe inteligenii care merit s supravieuiasc i s creeze ceva util
pentru ei. Imbecilii l-au ales pe Steve Jobs i l-au ignorat total
pe Noica. Ei nici nu tiu cine a fost Noica, dar nu-i bai, c muli
dintrei ei nu tiu nici cine a scris Biblia, iar ali nu tiu nici pe
ce planet se afl. E oare att de grav c le lipsete Educaia care
le-ar fi permis s-l descopere pe Noica? Zicei c ar trebui s le dm
ansa la educaie. Pi, iat, au trecut 150 de ani de cnd li s-a dat
aceast ans i ei nu au aflat pe ce planet triesc. dar in acest timp
au reuit s ridice o ar din mocirl, apoi s o afunde din nou, iar
acum s-au pornit iari, cu o energie fantastic s adune capitalul
necesar redresriipersonale, a reconstituirii averilor strmoeti. i
fac asta -strng capital- in condiii oribile pentru care nu se plng
la CEDO, in ri ostile, printre strini, cu copiii lsai de izbelite
acas. Noi trebuie s le permitem s acumuleze linitii capitalul, s-i
construiasc casele i s-i refac gospodriile distruse de comunism.
Noi, inteligenii, in loc s susinem statul in aciunile sale pretins
civilizatoare, ar trebui s nlturm barierele puse de acest stat in
calea fericirii personale a imbecilului. Nu de educaie are nevoie
imbecilul, ci de libertate, ca i noi tilani, dtepii. De libertatea
de a-i cheltui banii pe orice prostie dorete, de libertatea de a
cldi orice trsnaie aa cum a vzut el prin Occident -c noi,
inteligenii, suntem cei ce au definit i fixat normele stilurilor
arhiotectonice precum i cele de urbanism, de libertatea de a-i
educa odraslele aa cum cred ei de cuviin, nu in virtutea unei
meniri nchipuite i trasate de Sus, ba chiar de libertatea de a-i
altoi progeniturile mai nrvae, de libertatea de a iniia afaceri
tmpite, de libertatea de a deschide mii de crciumi din care oricum
90% vor disprea in maxim 3 ani, de libertatea de a cultiva orice
buruian orict de nociv ar prea birocrailor specializai in
planificarea agriculturii, de libertatea de a-i produce otrava
lichid in propria gospodrie, de libertatea esenial de a vinde orice
produs al muncii lor, fr biruri i fr condiii birocratice aberante,
inclusiv produsul de copii, orict de imoral ar prea [nu cumva
grecii antici erau cei intrigai de uurtatea moral a geilor care-i
traficau fr jen copchiii la trg?]. Cu ct vor avea mai mult
libertate cu att imbecilii vor produce mai puin ru celorlali i mai
mult bine pentru sine. Ne lamentm de soarta copiiilor din familiile
srace dar acceptm cu incontien norma de dreptul familiei care
practic blocheaz orice adopie, iar in cele din urm conduce la
instituionalizarea acestor amri, in pucriile/lagrele pentru minori
cunoscute sub numele de orfelinate sau centre de plasament. Este
mai moral ca aceti copii ai nimnui s fie inui cu fora in lagrele
statului socialist dect s fi fost lsai s triasc in familii de
oameni? Statul le-a rpit ansa de a se dezvolta normal, de a crete
in familii cu mam i tat, de aa fi iubii i de a vea un spijin moral
minimal, dar intelighenia se lamenteaz in continuare c pasmite
imbecilii nu ar avea ansa la educaie. Dar Educaia de stat este
parte din problem, una din principalele cauze ale marasmului moral,
este un lagr extraordinar de scump in care minorii muncesc fr rost,
fr s fie pltii, pentru un stat incapabil s fixeze obiective pentru
sclavii si. Cel mai prost stpn de sclavi din istorie -statul
socialist- i ine captivi cetenii pe parcursul a 12 ani, timp in
care tinerii sunt efectiv blocai in tentativele naturale de
cunoatere, de descoperire a sinelui, de deprindere a unei meserii,
de contientizare i edificare moral, de construcie identitar i de
practic pe trmul moralei cu ajutorul liberului arbitru, i, in
final, de asumare a unor responsabiliti inerente fiinei umane:
angajarea intr-o activitate lucrativ, construirea unui cmin,
cstoria i familia. Intelighenia preioas ce alctuiete presa neao
incit i ea zilnic la dispre fa de aceti oropsii, augmentnd regimul
concentraionar i colportnd falsele culpe morale: zilnic jurnalitii
notri intransigeni sunt ocai de activitatea erotic fireasc a
adolescenilor captivi, zilnic i arat cu degetul pentru frivolitatea
lor, pentru rezultate proaste in ntrecerile socialiste cunoscute
sub numele de trepte i bacalaureat. Milioane de imbecili prini de
ocazie se reped s mutruluiasc milioanele de imbecili in devenire,
cu concursul nepreuit al statului. In paginile de comentarii, pe
bloguri, prin forumuri, la pia i in autobuze, adulii cu veleiti
parentale dure se precipit in evocarea unei epoci de aur a
inteligenei romneti fa de care aceti nenorocii reprezint o ruine de
nepermis. ansa la educaieocazia de a fi trntii in mocirla
invectivelor i oprobriului public. Nici de educaie i nici de reacii
nu duc lips adolescenii care au avut ghinionul s se nasc intr-un
regim socialist-progresist, le au din plin, ci de libertatea de
alege de timpuriu o meserie, de a obine un venit imdeiat dup ieirea
din minorat, de a nva singuri s devin responsabili, de a-i construi
cariera inainte de termenul stabilit de stat, de a-i ncepe viaa
sexual dup ceasul biologic iar nu dup prescripiile unor birocrai,
sau, mai plastic spus: de a infrunta viaa cu propriile fore i fr s
poarte stigmatul imbecilitii i povara informaiei inutile implantate
de ctre instituiile de dresaj ale statului.Rspunde
mariusipspune:11/06/2014 la 13:01Imi pare rau, nu pot fi de acord
cu dvs, desi va apreciez verva si stilul. Statul acesta
libertarian, pe care il visati, e o distopie: copiii aceia pe care
doriti sa-i aruncati in viata, fara educatie (sunt de acord in mare
parte cu descrierea pe care i-o faceti sistemului actual de
educatie, insa defectele sale actuale nu inseamna ca educatia e
inutila sau daunatoare in principiu) nu vor intra in campul muncii,
ci vor intra in curtea dvs. si va vor da in cap.Dumneavoastra
sunteti un om educat. Chiar foarte educat. Sunteti dispus sa
renuntati la roadele educatiei dvs. si sa va castigati existenta
exclusiv din activitati in care nu aveti voie sa va folositi
cunostintele pe care le-ati dobandit prin educatie? Va invit la
mine, am gradina de sapat, lavanda de taiat, reparatii de facut,
gazon de tuns, legume de udat, etc. Eu imi castig banii din
consultanta IT si va platesc pe dvs. sa faceti munca fizica
necesara in jurul casei. Si toata lumea va fi fericita. Presupun ca
si familia dvs. nu?Ce vreau sa subliniez prin aceasta reducere la
absurd? Ca modelul dvs. de societate pe care il propovaduiti nu are
cum sa functioneze cata vreme ecartul intre cat pot eu castiga dupa
ce m-am educat si cat poate castiga cineva care nu s-a educat este
atat de mare incat tensiunea duce la activitati criminale. Ma
uimeste cum nu intelegeti ca o societate libertariana ajunge
inevitabil la o rata a criminalitatii imensa. Ce sperati? Ca veti
face suficient de multi bani ca va ridicati un gard de 5 m,
electrificat, ca veti avea 10 bodyguarzi fiecare membru al
familiei, ca veti umbla numai cu elicopterul, etc.? Pot sa va
intreb cui veti vinde produsele/serviciile dvs. dacaa) statul nu
exista, deci nu cumpara nimic de la dvs. sib) majoritatea
cetatenilor nu au educatie, deci nu au job-uri bune, deci nu fac
bani, deci nu cumpara nimic de la dvs?Eu as angaja un copil din
asta si la 14 ani, insa dace el nu are educatie nu poate produce
valoare adaugata mare, deci nu pot obtine pe piata bani multi pe
munca lui, deci nu pot sa-l platesc suficient ca sa aiba o viata
indestulata, cum am eu, care am educatie.Rspunde
mariusipspune:11/06/2014 la 14:41Aruncati o privire pe strada asta,
ca sa vedeti cum arata in practica societatea visata de dvs. clasa
de mijloc baricadata dupa
gratii:[https://www.google.com/maps/views/view/streetview/brazils-painted-streets/rua-capitao-siqueira-barbosa/OpFQFg9WkL8LIL9hDv9v6A?gl=us&heading=280&pitch=97&fovy=51]Multe
zone din Brazilia, Africa de Sud, ba chiar si S.U.A. ilustreaza
perfect ce se intampla pana la urma cand statul e slab si nu-si mai
face simtita prezenta: oamenii se organizeaza intr-adevar dupa cum
reusesc si se descurca: unii isi fac case mai mici sau mai mari
(dupa posibilitati) si se baricadeaza dupa gratii si/sau paza
privata, altii se inmultesc in favele si ii ataca pe cei dintai ca
sa-si satisfaca si ei din nevoile de baza.Rspunde
euNukespune:11/06/2014 la 21:18@mariusip,domnule, acum am venit de
la sap. i da, dac pltii bine -cel puin la nivelul mediu al
veniturilor mele de chiabur- vin s v sap i grdina dumneavoastr i v
tund i lavanda, manual sau mecanizat, depinde ct suntei dispus s
investii. i da, am renunat de mai bine de 10 ani la o carier de
avocat pentru a m face fermier, asta dup ce mai nti am ctigat ceva
experien de afaceri pe piaa serviciilor. Nu-i nimic ieit din comun,
cunosc cel puin o duzin de indivizi care i-au abandonat jobul
pentru care se colarizaser pentru a se apuca de cu totul altceva.
In mediul de afaceri mobilitatea este ceva uzual, chiar banal.Nu
tiu despre ce vorbii cu statul acela libertarian [in funcie de ce
curent libertarian apreciai conformaia acelui stat? nu cumva e
contradicie in termeni dac ne gndim c o mare parte a
libertarienilor sunt anarhiti?], eu oricum nu propvduiesc nimic [i
nu tiu de ce avei impresia asta]. i, s m scuzai, nici nu am timp s
m adncesc in controverse cu domnia voastr asupra modelelor
preferate de stat [pe scurt, eu prefer unul democratic i liberal,
de pild Elveia]. Doar att spun: este pur i simplu aberant s dai de
exemplu un stat socialist -Brazilia- ca s ilustrai asupra
prezumatei stri catastrofale a societii ce ar fi indus de un regim
libertarian nchipuit ale crui date eseniale rmn o nebuloas. Adic,
eu incep s m ndoiesc c tii despre ce vorbii, c stpnii bine
proprietatea termenilor pe care-i utilizai. iosiPspune:12/06/2014
la 14:33a) ii lasam sa se decurce cum stiu ei si apoi ne plangem ca
nu au disparut de la sine. Aceasta e calea pe care vreti dvs. sa
mergeti.Ipoteza corecta, concluzie gresita: daca-i lasam sa se
descurce cum stiu ei (dar le sanctionam drastic derapajele, atunci
cand cum stiu ei contravine normelor de convietuire) vor disparea
de la sineDar sunt de acord, vina nu este doar a lor ci
preponderent a statului, care incurajeaza astfel de comportamente
prin aplicarea indiscriminata a unor politici sociale
aberante!Rspunde mariusipspune:13/06/2014 la 15:26Ma uit pe geam,
din casa mea, si la vreo 500 peste camp e o cocioaba. In jurul ei
se alearga de dimineata pana seara vreo 7 copii veseli si cam
despuiati, ca sa zic asa. Incerc sa-mi imaginez cum se traduce in
practica solutia propusa de dvs. si nu reusesc sa ajung la alt
scenariu decat urmatorul:Am avut ocazia sa-i cunosc si de aproape.
Sunt aproape convins ca ei nu exista oficial cel mai mic a fost
botezat acum cateva luni si bunica l-a adus la biserica intr-un
prosop, iarna, ca altceva nu avea. Si in prosopul ala nu a pus
niciun certificat de nastere. Acesti copii si multi altii asemenea
lor vor creste, in lumea lor, pana vor atinge varsta de 18 ani
(macar un procent din ei). Dupa care, probabil, va intra in
functiune pentru ei mecanismul de care vorbeati dvs. Cel cu
sanctionarea drastica a derapajelor. Si in acest fel se va rezolva
intr-adevar si problema lor (adica se va aranja disparitia lor de
pe camp si din fereastra mea). Va reamintesc insa ca alta dezbatere
acuta in momentul de fata este tocmai suprapopularea inchisorilor,
si costurile mari pentru societate ale sistemului de detentie, pe
care nu mai suntem dispusi sa-l finantam. Deci daca am implementa
sanctionarea drastica a derapajelor fara zabava si fara osebire, am
descoperi ca nu avem bani pentru asa ceva.Eu m-am tot gandit in
ultimul timp la astfel de scenarii, am cunoscut tot felul de
povesti si asa am ajuns la concluzia ca optiunea pragmatica pentru
noi este sa le asiguram si lor o sansa reala la educatie. Daca nu
ne intereseaza aspectul moral al problemei, cred ca macar cel
pragmatic ar trebui.Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la
19:181.Sistemul de detentie se poate auto-finanta (partial) prin
munca detinutilor. Desigur, nu vorbesc de munca fortata ci de
aplicarea principiului cine nu munceste nu mananca.2. Ce garantii
aveti ca educarea celor sapte va avea ca rezultat eliminarea
derapajelor ulterioare? Doar mediul familial ramane acelasi3. Ati
facut calculul (economic) al raportului dintre educarea gratuita a
celor sapte si costurile aferente detentiei a -sa spunem doi dintre
ei?N.B. Daca statul n-ar mai finanta natalitatea sunt convins ca
cei sapte magnifici ar fi (probabil) ultimii din speta lor.
Adaugati la asta amenzi usturatoare pentru cei care fac copii dar
nu le asigura conditiile necesare de evolutie (biologica si
educativa) si puteti inlocui probabil cu sigur.
mariusipspune:14/06/2014 la 0:45Ok. Ramane atunci asa: eu ma voi
preocupa in continuare de politici legate de educatie, dvs. de
introducerea muncii obligatorii in penitenciare si de eliminarea
alocatiilor pentru copii. Vom vedea in timp care din cele doua
politici e mai eficienta pentru rezolvarea problemei pe marginea
careia am discutat.Nu ma pot abtine totusi: statul nu e in stare sa
faca autofinantabil Oltchim, CFR, etc. De ce credeti ca ar fi in
stare sa faca autofinantabile penitenciarele? Sau va ganditi sa
privatizam si inchisorile? iosiPspune:15/06/2014 la 5:00Sau va
ganditi sa privatizam si inchisorile?De ce nu? Si nu, minca n-ar fi
obligatorie, ar fi voluntara (in aceeasi masura in care munca in
stare de libertate este voluntara: adica poti sa nu muncesti, dar
atunci nu mananci).De ce credeti ca autorii unor fapte antisociale
ar trebui sa aiba masa, caldura si alte utilitati sigurate gratuit,
cand noi astia liberi platim pentru ele?P.S. De curiozitate, ati
vazut conditiile de detentie asigurate lui Breivik? Cred ca 90%
dintre homelesii romani ar fi tentati sa mearga in Norvegia sa
omoare vreo cativa, la intamplare, doar ca sa fie cazati si hraniti
pe banii statului, cu camera de exercitii, acces la televiziune
prin cablu si plimbari nelimitate prin insula-penitenciar. Pai sa
tot fii criminal, ca doar stangistii (stangistele?) infectati cu PC
au vegheaza la linistea ta lokospune:17/06/2014 la 15:59Cu aceste
ntrebri n minte, Dragomir ne-a fcut ntr-o zi inventarul
categoriilor umane cu care dialogul nu e cu putin. Iat-l: extrema
dreapt. .. Va pierdeti timpul domnule mariusip.Rspunde15. Un
cititorspune:10/06/2014 la 10:42Un articol cit se poate de lung si
interesant.Rspunde16. Alexspune:10/06/2014 la 10:47Si uite exact
de-aia ar trebui, intr-o societate ideala, reintrodusa notiunea de
vot cenzitar dar nu bazat pe avere si pe situatie, ca la noi pina
in 1917, si pe o agerime mintala si o intelegere a vietii si a
societatii. Nu consider ca ar trebui sa avem ca premisa (nu gasesc
o traducere mai buna a termenului englez prerequisite) educatia,
intrucit educatia ne imbogateste cunoasterea dar nu ne face in mod
necesar mai inteligenti. Din pacate, insa, nu exista nici un forum
suprem care sa ne ateste aceste calitati, sa ni le valideze, si sa
ne dea acest certificat de alegator luminat. Asadar, va trebui sa
traim cu neajunsurile inerente democratiei. Si sa riscam a fi
condusi (prin puterea numerelor) de catre boii din acest text
deoarece democratia este cel mai mic rau dintre rautatile
posibile.Rspunde iosiPspune:10/06/2014 la 13:30Eu unul sunt pentru
votul cenzitar bazat pe valoarea impozitelor platite in ultimul
ciclu electoral, si asta din doua motive:1. Este logic ca cei care
contribuie mai mult la bugetul de stat sa aiba o putere de decizie
sporita asupra destinatiei fondurilor colectate.2. Orice incercare
de abuz (de exemplu, prin impunerea unei legislatii care sa reduca
drastic impozitele pe venit) s-ar repercuta in scaderea relativa a
puterii de vot la urmatoarele alegeri.Rspunde Alexspune:10/06/2014
la 15:24Sper ca raspunsul meu catre iosiP sa ajung in locul care
trebuie.Spuneti asa: Este logic ca cei care contribuie mai mult la
bugetul de stat sa aiba o putere de decizie sporita asupra
destinatiei fondurilor colectate.Nu sint de acord Asta inseamna
revenirea la votul cenzitar clasic, bazat pe asumptia (sau
asumptiunea, nu stiu care termen este corect) ca cel bogat este mai
merituos cumva, ori iata, in Romania de azi Becali, Vanghelie, si
atitia altii ca ei, au multi bani dar din pacate cam atit. In plus,
chiar daca nu ar fi asa, votul bazat pe avere (cu existenta unui
corp de electori) ar fi total imoral intr-o societate moderna.Mai
spuneti Orice incercare de abuz (de exemplu, prin impunerea unei
legislatii care sa reduca drastic impozitele pe venit) s-ar
repercuta in scaderea relativa a puterii de vot la urmatoarele
alegeri.Pai cum ? O reducere de impozit ii afecteaza pe toti
platitorii de impozit in egala masura (se presupune), neschimbind
astfel deloc proportiile relative, ci numai cifrele absolute,
nerelevante in contextul nostru.S-ar mai putea argumenta ca ar
trebui cumva instaurat un fel de examen de cetatenie si se
maturitate politica, un fel de carnet de alegator cam ca un carnet
de conducere sa se dea examen pentru asta, sa fie meritat. Si
totusi, recunoasteti ca si asta ar fi la cumplit de imoral toti
ceitatenii, deci toti cei afectati de conducerea cetatii, ar trebui
sa aiba dreptul de a-si spune parerea. Singurul compromis facut de
statele moderne este cel legat de virsta si de dizabilitati
intelectuale vadite, dovedite medical.Nu avem alta iesire, ma tem,
decit un salt zdravan al nivelul de educatie mediu al populatiei,
ori cu privire la asta eu unul nu am nici cea mai mica iluzie,
speranta, sau asteptare.Rspunde Hantzyspune:11/06/2014 la 13:53La
prima vedere, pare OK. Pentru ca ne-am obisnuit ca puterea ce o
ofera marfa de liber schimb (banul) sa fie infinita. Astfel, daca
platesc impozit mai mult am dreptul la o decizie cu coeficient
supraunitar. Insa, tocmai astfel pot bloca accesul altora in acest
Club select. Sunt statistici care arata ca 80% din averea mondiala
e detinuta de 20% din populatie. Un vot cenzitar, realizat in bloc
de acestia, ar adanci diferentele necontenit, initiind o spirala ce
nu are nimic de-a face cu autoreglarea promovata de dreapta cea
naturala.De ce n-ar fi IQ-ul personal criteriul pentru votul
cenzitar? Sau, diferentiat pe domenii, de ce n-ar vota sportivii
pentru legile de resort, iar finantistii pentru cele
contabile?!Rspunde Adrian Rususpune:11/06/2014 la 16:06IosiP:
charmul obisnuit al domniei voastre.Iata, va propun un mic
aranjament: vot censitar, dar atunci prostii nu mai platesc
impozite, foarte-prostii au dreptul sa fure, iar idiotii sa ucida.
Ar fi echitabilsi in consonanta cu ordinea naturala a
lucrurilor.Rspunde iosiPspune:11/06/2014 la 20:49Gresit!
Libertarianismul presupune faptul ca ai voie sa faci orice, cu
conditia sa nu agresezi alte persoane.Dar ca sa va raspund:1.
Prostii sunt liberi sa nu plateasca impozite, cu conditia sa nu
beneficieze nici de serviciile pe care aceste impozite le cumpara
(invatamant, sanatate, protectia politiei, recursul la justitie
etc.).2. Desigur, prostii vor fi consemnati in casa: nu vad ce
drept ar avea sa foloseasca drumurile publice (a caror constructie
si intretinere nu o platesc).2. Conform celor de mai sus, sunt
liber sa-i execut la vedere cand ii prind in strada. Cu ce?
Desigur, cu armele din dotare, pe care as avea dreptul legal sa le
detin si sa le folosesc impotriva agresorilor.Va mai place
aranjamentul?Rspunde Adrian rususpune:12/06/2014 la 22:04Nunu-mi
place ! Intai ca daca ii consemnezi, nu mai produc, in fbricile si
uzinile patriei (sau pe ogoare). Al doilea ca nu mai cumpara. Cum
mai merge, atunci capitalismul ? Trebuie boi, ca sa cumpere. Pai.ii
ucideti cu armamentul din dotare, dar vei avea mustrari de
constiinta, nu va va fi comod. Bouln-are ! E bou. Din cauza asta e
mai in drept sa ucida, decat dumneavoastra. (de furat nu mai zic,
ca e evident). Chiar asta e sensul pledoariei d-lui GL: dreptul
natural, cum l-a dat bunul Dumnezeu (natura pentru moderni), si NU
vreun drept dres cu moralina, cu farafastacuri religioaseetc. Nu se
toarna apa-n vin.Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la 18:151. Oricum nu
produc: majoritatea sunt asistati social sau frectionari la stat.2.
Lipsa lor de consum ar fi compensata de consumul suplimentar al
celor care nu mai sunt supra- taxati (cititi: jefuiti) de catre
stat.3. Nu am mustrari de constiinta sa-mi apar viata, integritatea
corporala sau proprietatea. E unul dintre drepturile acelea
naturale. kinnspune:16/06/2014 la 17:17Super raspuns!Rspunde
Klopo_tarespune:11/06/2014 la 8:11Prerequisite- conditie
preliminaraRspunde17. n italyspune:10/06/2014 la 10:48Articolul
excelent pare si o justificare a inutilitatii implicarii politice a
celor mai inteligenti .Dupa lectura pare mult mai corect sistemul
de vot american.Daca ar citi si primele doua personaje ale statului
s-ar regasi perfect printre randuri -ticalosul dormind in
continuare ca boul pe coada iar celalalt prins din pacate tocmai la
a doua perioada cand hormonul bate neuronul.Rspunde n
italyspune:10/06/2014 la 16:08erata dormind in continuare pe
constiinta ca boul pe coadaRspunde18. Nautilusspune:10/06/2014 la
10:52VladB:minoritate care incearca sa se izoleze de majoritari pe
care ii considera incremeniti in starea de boieuripide:boul trebuie
impiedicat sa ajunga in straturile rarefiate ale
societatii.\aurel:avem cam pe toate palierele societatii NUMAI
BOI!? () boi isi dau cu parerea cu ar trebui invatamantul?Cu ceva
ani n urm (pe vremea cnd se inventase cota unic, se iscase
scandalul Spiru Haret i dl. Liiceanu era unul dintre puinii cu BMW)
circula printre jurnaliti, blograi i comentaci o teorie care
(tradus din huooo, onomatopee i organe sexuale bgate i scoase n
limbajul obinuit) zicea cam aa:Nu se poate lsa dreptul de decizie
prin vot universal publicului obinuit i mai ales publicului tnr,
cel care intr acum n cmpul muncii, 18-25 de ani.Fiindc sunt
numeroi, deci reprezint un numr suficient de mare de voturi ca s
ncline balana, au coal, de stat sau privat, fcut pe bune sau pe
bani, deci manevreaz computerul i influeneaz opinia public, au
salariul la vedere pe cartea de munc i deci au acces la credit cu
care se pot sparge n figuri, cumpra apartamente i maini, i n acelai
timp sunt bsiti, l susin pe un tip mrlan i ru de gur ca i ei, nu au
moderaia unuia crescut n comunism, care tia s fie elegant i
politicos, tia cnd s tac i s stea n banca lui.Deci dac am presupune
c orice cetean are drepturile civile obinuite, aceti cocalari cu
credit ne invadeaz, ocup posturile de la stat i din firme, voteaz,
cumpr proprieti, i ntreaga societate va trebui s se plieze pe ei,
devenim o ar de cocalari cu BMW n leasing.Hai s le interzicem
dreptul la vot, dreptul de a deine automobile i a avea permis de
conducere, dreptul de a cumpra proprieti, i s desfiinm ct mai multe
faculti private sau nu, ca s i obligm s stea la munca de
jos.Drepturile civile sunt universale, mai puin cnd eti negru,
femeie sau prea tnr i prea bsist pentru gustul unora.Rspunde19.
VASILIU MIRCEA PAULspune:10/06/2014 la 10:59Mai mrlnete, dar
sintetic:Cu prostul necolarizatTe lupi un pic i ai scpat,Dar duci o
lupt colosalCu prostul care are coal.Rspunde20.
VladBspune:10/06/2014 la 11:12@mariusipConditia de a iesi din
bovitate este de a nu fi tratat ca un bou. Degradarea umana incepe
cand il consideri pe celalalt bou.Societatea si implicit sistemul
de educatie favorizeaza bovitatea.Ti se spune apriori ca esti bou.
Si ca pentru a iesi din starea de bovitate trebuie sa faci asta,
asta. Omul nu apuca sa se confrunte cu bovitatea lui decat tardiv
dupa ce sistemul te-a rescris si ti-a aratat calea catre umanitate,
in fel si chip, desigur negandu-ti aceasta calitate. E uimitor ca
totusi mai exista oameni care reusesc sa depaseasca aceste conditii
de indobitocire atroce si sa ramana oameni.Imaginea despre om ca
fiinta asemanatoare lui Iisus nu poate crea decat un comportament
tiranic al celor care cred ca oamenii, fara osebire, trebuie sa ii
semene.Ici colo, ici cand, apare si un Iisus, un Buddha, un Osho,
un Gurdjieff, un Socrate, un Eminescu, un cioban mioritic. Asta-i
viata Rspunde mariusipspune:10/06/2014 la 14:29Nu-mi propun sa
intru in polemica cu dvs. Cred ca pana la urma nici nu exista
diferente foarte mari de viziune.Dl. Liiceanu crede ca ne nastem
boi (lipsiti de cunoastere, de intelegere a sensului) si prin
educatie ne ridicam din conditia de boi in cea de oameni. Pe mine
nu ma interesa neaparat in aceasta discutie dinamica devenirii din
bou in om, ci mai degraba starea de om. Daca as privi insa din
perspectiva dinamica acest subiect, am puncte comune cu viziunea
dvs:- ne nastem cu inima de om (capacitatea de a iubi
neconditionat) si cu minte de bou (lipsa intelegerii rationale a
sensului lumii).- societatea incearca sa ne educe (sau sa ne
indoctrineze/indobitoceasca, credeti dvs.), timp in care inima
noastra insa se impietreste (se depune pe ea o zgura a rautatilor
si prejudecatilor)La capatul acestui proces al devenirii din copil
in adult majoritatea esuam sa crestem oameni pana la final fie
pentru ca nu ne dezvoltam partea rationala (prin educatia formala
sau prin autoeducatie), fie pentru ca ne impietrim inima desi ne
educam, fie pentru ca facem ambele greseli (ne impietrim si inima
si ne pastram si mintea la nivelul infantil). Oricare parte ne
lipseste, tot dobitoace ajungem. Foarte putini reusim sa ne
redescoperim capacitatea de a iubi dupa ce am trecut prin viata si
prin educatie, indiferent cat de performanti suntem in cultivarea
gandirii/cunoasterii rationale.In fine, modelul acesta al omului
implinit, pe care il pretuiesc eu, a fost propus umanitatii de
multa vreme. Eu doar sunt printre cei care cred ca acesta e cel
corect.Rspunde21. eu******spune:10/06/2014 la 11:33Nu sunt de acord
cu formularea:Dragomirian vorbind, orice putere are datoria public
(i obligaia de a-i face din asta un program politic) de a crea
condiiile pentru a ne mpiedica s murim boi, adic de a nceta s fim
manipulabili, devenind, dimpotriv, api s descifrm semnele
lumii.Iarasi puterea, datoria publica cuvinte greleOare putem sa
iesim de sub pulpana puterii care inseamna de fapt STATUL?Ma cam
doare in basc de stat, mai ales de statul unoraTraim intr-o lume
imperfecta si asta ne consuma, dar trebuie sa incercam sa traim mai
bineAs spune ca secretul lui Polichinelle consta tocmai in sumarea
unor minuscule particule de preferinta persoane ce depasesc
status-ul de bou care se misca in societate animati de o stare
normala si permanenta de a inlatura derapajele vezi enuntul Ca sa
nu mor bou!. Aceste personaje nu detin cheile adevarului si nici nu
vor sa indrepte lume, doar fac cate ceva, pe ici pe colo, poate
prin unele parti, si cateodata dau cu + alteori cu - dupa
posibilitatiSi astfel avem doua situatii in extrema limita cand:1.
societatea este dominata de cantitatea importanta de boi si moare
incet si sigursau2. societatea are germenii renasterii ca urmarea a
existentii unor agenti activi si capabili care fac posibila
inlaturarea derapajelor intr-un orizont de timp rezonabil.Din
observatiile mele exista doar o singura natiune care are antidot-ul
puternic in sange impotriva categoriei numite BOU asa s-au nascut
si au crescut cu valoarea libertatii si a dreptatii in sange si
aceea nu este in Europa curat ghinion Mon Cher Ami!Rspunde22.
Marius Ogreanspune:10/06/2014 la 11:43Sa stiti, dle Liiceanu, ca
faptul ca ati trait o importanta parte din viata sub comunism a
fost si (!) un noroc. Inconjurat de atata bovitate, nu vad cum ati
putut face fata altfel decat citind, incercand sa intelegeti
lumea.Va invidiez pentru cat ati citit si pentru imaginea mult mai
clara pe care o aveti in legatura cu viata si lumea.Tot ce putem sa
facem e sa incercam sa va ajungem din urma.Rspunde23.
Gabrielspune:10/06/2014 la 12:16Dle Liiceanu, Imbecilitatea este si
aparenta. Ea este folosinta ca o masca in vederea ascunderii unor
informatii sau fapte.Imi pare nespus de rau ca nu ati aprobat
comentariul lui Pinochio.Multumesc.Rspunde24. VladBspune:10/06/2014
la 12:30Incercati sa adresati starea de echitate intre oameni
comitand un sofism si anume pornind de la premiza ca am trai toti
pe plan de egalitate. Ceea ce este fals. Exista oameni care fac
legea profitand de limitarile, increderea, situatia economic,
sociala a altor oameni in beneficiul propriu. Cu alte cuvinte ei ar
trebui sa se ocupe de bunastarea si propasirea obstei si ei se
ocupa de a lor ba, mai mult, isi folosesc avantajul institutional
pentru si mijloacele pe care le au la dispozitie pentru a face
viata semenilor cat mai dificila.Egalitatea intre oameni, iubirea,
dialogul nu exclud dezacordul si in mod cert nu inseamna o
permanenta si nemasurata acceptare.Cand persoanele aflate in
pozitia de a servi obstea derapeaza de la acest obiectiv principiul
egalitatii nu mai functioneaza ci a fost incalcat. Cand omul vede o
astfel de situatie nu poate sa o justifice cu ceilalti sunt boi. Nu
merge Rspunde iosiPspune:11/06/2014 la 21:01Va adresez o intrebare
(sincera): ce anume intelegeti prin principiul egalitatii?Sau
altfel spus, exceptand egalitatea la nastere ne nastem cu totii
oameni in ce alte privinte mai suntem egali, si cum ar trebui sa se
manifeste acest principiu in societate?Rspunde
VladBspune:13/06/2014 la 10:22Imi cer scuze dar abia acum am vazut
intrebarea pe care mi-ati adresat-o.Viata e aceeasi in toti
oamenii, asta ne leaga Rspunde iosiPspune:13/06/2014 la 18:17Pana
aici nu am nimic de comentat / obiectat!Astept cu interes raspunsul
la partea a doua a intrebariiRspunde Vladspune:13/06/2014 la
19:30Vad ca aveti deja solutiile de organizare a societatii: cei de
stanga, cei de dreapta.Nu stiu sa va raspund cu privire la
celelalte criterii ale egalitatii. Eu nu vad decat unul.Legat de
organizare, exista o organizare a intregii naturi care cuprinde si
oamenii. Omul incearca permanent sa o rescrie cu rezultatele care
se vad.Rspunde25. Ciprianspune:10/06/2014 la 12:32Una din capcanele
ideilor expuse in articol, cu aplicatii clasice de acum in politica
si lupta electorala, ar fi ca unii pot fi tentati sa-i eticheteze
pe altii boi, ignorand complet biblicul (din memorie citez)
inaninte sa te uiti la paiul din ochiul vecinului uita-te mai intai
la barna din ochiul tau.Rspunde26. shinobispune:10/06/2014 la
12:35Stima d-lui Liiceanu & tuturor comentatorilor,Ce-ar mai
putea fi de adaugat? aproape nimic, mai putin o scurta observatie
ca ultimul paragraf intr-adevar, from my angle putea lipsi, sau
introdus cu pe-asta n-am vrut sa-l scriu, dar nu m-am putut
abtineCa o pata de culoare, un amic recent intors de la Tokyo, a
stat la o masa & discutie cu niste tineri (2 x 25 de ani,
filologi din lumea anglo-saxona) care n-auzisera de Charles
BukowskiYours,Rspunde27. VladBspune:10/06/2014 la 13:20Ultimul
comentariu este raspuns pentru Nautilus.Rspunde28.
Adrianspune:10/06/2014 la 13:55Foarte frumos textul. Mi-a placut
parte cu harul prostiei. M-a dus cu gandul la ignorance is
bliss.Avem filozofi buni. Avem si hoti buni (inteligenti), poate
chiar printre cei mai prolifici hoti din lume. Oameni inteligenti,
dar activi in societate (nu filozofi) avem? Oameni care sa incerce
sa schimbe mersul lucrurilor? Daca acesti oameni exista, atunci de
ce nu ii vedem pe ei sau rezultatele lor? Sau de ce asa rar?Oare in
Romania sunt hotii mai inteligenti decat cetatenii onorabili? Este
raul mai inteligent decat binele in Romania? Sau peste tot e asa?
Sau poate e doar nivelul de educatie de vina la noi? Dileme,
dilemeRspunde29. sorinspune:10/06/2014 la 13:56Pe vremuri, mucailii
cu har la vorba, lansasera anecdota cu trenul blocat pe o linie de
un bou, care patea linistit intre ine. eful de tren, om trecut prin
multe, a justificat ca nu poate da drumul trenului si nu poate
deranja animalul pentru ca, dei bou, era pe linie. Ca muli
alii.Textul domnului Liiceanu poate avea si o utilitate practica.
Sunt sigur ca obligatia citirii integrale a textului si exprimarii
in scris a ceea ce s-a inteles in nu mai mult de o propozitie, va
trimite in staul pe multi din cei ce se cred situati, cum spunea
cineva pe aici, in straturile rarefiate ale societatii.Rspunde30.
ion adrianspune:10/06/2014 la 14:39Nimic nou pe lumea asta. Parca
cineva spunea deasemeni ca prostia este un pacat capital? Eu
credeam ca Buddha. Dar se pare ca azi se considera ca aceasta
opinie ar fi doar a satanistilor!Rspunde31.
it_s__not_newsspune:10/06/2014 la 15:10Hm Toate civilizaiile care
s-au dus de rp au devenit victima conjunciei letale dintre ticloi i
imbecili.Nu chiar. Civilizatiile si-au indurat lungi perioade
uneori ticalosii si imbecilii. Eu cred ca lucrurile stau putin
altfel, anume civilizatiile cad atunci cind se pierde increderea in
ideile fondatoare ale civilizatiei respective. Moartea lor
declanseaza disolutia. In faza expansionista a unei civilizatii,
ticalosii (un anumit tip) si imbecilii (masa manevra) sint absolut
necesari.Deci, atit timp cit credem in idea fondatoare a
civilizatiei occidentale, vom tine flacara aprinsa pentru *acest*
model.Ca sa-l citez pe Camus, pt d-voastra, din minte: Motivatia
existentei unui scriitor este sa previna distrugerea
civilizatiei.Rspunde it_s__not_newsspune:10/06/2014 la 16:17ideea
evidentMa mai lasa tastatura Rspunde eu******spune:10/06/2014 la
16:27Si totusiSa ne uitam la frumoasa Italia. O tara minunata, a
generat o cultura imensa si totusi nu a mai reusit sa revina la
ceea ce a fost odinioara Oare de ce? Ce o impiedica sa isi
relanseze valorile si societatea?La fel as putea scrie despre
FrantaProbabil ca altii ar putea spune cam la fel despre
GermaniaImi place Japonia si o gasesc absolut fascinanta prin
cultura si traditiile ei, si totusi ce se intampla acolo? De
ce?Lipseste o colectivitate de genul Ca sa nu mor bou!Tara, tara,
se cauta oameni adevarati care sa adere la slogan si sa
comunice!Numai de bine sa auzim!Rspunde nimrodspune:10/06/2014 la
18:47@eu******Cu tot respectul,Nu cred c Italia a generat cultura
imens de care vorbii, ci statele, sttuleele i oraele-state din
peninsul i mai ales risipitorul Vatican care a i provocat Reforma
pe chestia asta, toate de dinainte de, ca s zic aa, Italia Mare,
care n-a generat dect fascismul i eventual Mafia.Frana e bien
merci, cred, ct vreme de 20 de ani se gsesc n economia francez bani
i pentru salariul meu de TOE ntr-o editur de ni.Germania: dac ar fi
s i se dea alt nume psrii Phoenix, Germania ar fi cel mai
potrivit.Japonia. Pi asta e i ideea: japonezii s-au cam sturat s
fie fascinani prin cultur i tradiii.Rspunde euNukespune:10/06/2014
la 23:16@eu****,@nimrod, domnilor, nu obinuiesc s intervin in
schimburile de lamentaii, dar, nainte de a cdea in dulcea atracie a
fatalitii in s v reamintesc c Italia modern a produs cel puin la
fel de mult, de masiv, de impresionant ca i Italia renascentist,
cea pre-naional. Poate c nu se vede att de magnific pe strzi, dar
se aude in muzic Rossini, Verdi, Ennio Morricone, Enrico Rava,
Paolo Fresu, Franco Cerri, Mop Mop, Funk off, The Dining Rooms [i
am oferit doar cteva nume pentru toate gusturile] se vede pe marile
ecrane -Visconti, Rossellini, Fellini, Sophia Loren, De Sica,
Mastroiani, Sergio Leone, Roberto Benigni, Giusseppe Tornatore,
Antonioni, Belluci [i v recomand cu cldur pelicula "Nuovomondo" dac
dorii s cunoatei i o Italie de altdat pentru a nu credea c cea de
acum este att de deczut] i se revars din literatur, dramaturgie i
filosofie Pirandello, Moravia, Buzzati, Italo Calvino, Umberto Eco.
Acetia, toi la un loc, i pe lng oamenii de litere o liot de
arhiteci i ingineri strlucii sunt Italia de astzi. Ei v ncnt ochiul
zi de zi cu filmele lor profunde sau triviale, v leagn cu muzica
lor modern, dinamic i totui armonioas, v delecteaz cu proza
meteugit sau lumineaz cu eseistica politic, v plimb cu mainriile
lor elegante, v mbogesc dieta cu reete ingenioase, v uureaz viaa cu
utilajele pe care le-au nscocit. Iar dac nite politicieni efemeri
au paradit economia acestei ri asta nu nseamn c neamul i-a pierdut
automat vreun strop din mreia lui natural. Nu este prima criz prin
care Italia i italienii au trecut, i nu este nici pe departe att de
grav ca in alte momente ale istoriei lor. Nu pentru italieni m tem
eu, cci veacurile de istorie au dovedit ct de rezisteni i tenace
sunt, ci pentru noi, neamul att de numeros dintre Carpai care de
attea ori a plecat capul ori a migrat in mas in loc s-i nfrunte
asupritorii.Rspunde nimrodspune:11/06/2014 la 8:57Ct vreme
gusturile nu se disput, eu nu v contrazic, da ndrznesc s observ c
naintea noastr cei care au emigrat n mas au fost italienii, cu
Mafia lor cu tot i s adaug c, personal, prefer oferta cultural de
la nord de Alpi pentru c nu e ca vinul dulce, recte uor de
neles.Rspunde iosiPspune:11/06/2014 la 21:10Parca n-as pronunta
Ennio Morricone in aceeasi fraza cu Enrico Rava si Paolo
Fresu.Desigur, ati precizat ca este pentru toate gusturile, ceea ce
include si lipsa de gust!Semnat, pentru conformitate: un posesor al
discografiilor complete ER si PF.Rspunde32. euNukespune:10/06/2014
la 15:45Un text excelent, savuros, exceptnd, din pcate concluzia:o
societate care-i urmrete binele propriu are ca suprem ndatorire s
fac tot ce poate pentru a dezvolta inteligena membrilor si. Pentru
c:1. Este ndoielnic c o societate poate urmri ceva, mai ales in
plan etic. E greu de crezut c membri unei societi ce se ndreapt
ctre prpastie -economic, moral, existenial- ar fi ales contient rul
propriu, deteriorarea fizic, automolestarea sau sinuciderea
colectiv. Aceste cazuri sunt rarisime i de obicei e vorba de
grupuri umane foarte restrnse, unite de un crez de natur mistic, de
secte sau micri ultraradicale revoluionare. O seam de societi umane
au fost distruse sau decimate cu concursul unei majoriti de
imbecili i inteligeni ce-i imaginau c voteaz sau militeaz pentru un
bine colectiv.2. Pentru ca o societate s-i fixeze ndatoriri e
nevoie de o contiin colectiv de sine. Este ins posibil acest
fenomen? i dac da, atunci ce se ntmpl dup cristalizarea acelei
contiine colective? Turma are constiina gregaritii sale? Nu cumva
atunci cnd o societate se omogenizeaz cultural i moral prea intens
apar germenii unei solidariti radicale ce tinde nu ctre binele
public, ci ctre eliminarea diferenelor i excepiilor? Nu cumva
contiina colectiv a grupului se ntoarce ctre sine opunnd in
permanen lumea grupului? i atunci, cum ar putea o contiin colectiv
s mai opereze in registrul moral al raiunii dac morala este
confiscat de instinct, de cel dominant, al conservrii turmei, iar
binele dispare sub imperativul pstrrii identitii momentului? De
pild, dac un neam se vede pe sine ca fiind valah, nu cumva toi cei
care se identific ca rumni vor fi eliminai sau expulzai, i
viceversa, cnd roata istoriei se-ntoarce? Pentru c, dac e s analizm
episoadele identitare ale modernitii, pare c de cte ori un popor a
ajuns la un oarece nivel al contiinei de sine i s-a vzut mulumit de
imaginea sa din acel moment ceea ce a urmat sugereaz o propensiune
colectiv ctre ncremenirea in istorie, cu tot ce poate nsemna acest
lucru, cu purificare etnic violent sau panic i subtil, cu
marginalizarea minoritilor de orice fel, cu impunerea unor norme
definitive/dogme in materie de limb i istorie.3. Este cu att mai
greu de crezut c o societate -in orice stadiu de autodefinire i de
cristalizare a contiinei s-ar afla- poate face ceva, contient i
programatic, pentru inteligena membrilor si. Dac s-ar afla undeva
sus pe scara identitar atunci inteligena membrilor si ar fi cel
puin un impediment pentru unitatea grupului, ba chiar un real
pericol pentru status quo, cel puin din punctul de vedere al celor
ajuni la vrful societii, cci, trebuie s nelegem c un nivel superior
al contiinei colective nu presupune deloc un nivel superior al
inteligenei. Un singur tip de societate ar putea funciona in acest
sens -al elevrii- i anume cea creat pe baze contractuale, prin
acordul consimit al tuturor membrilor si. Dar o astfel de societate
presupune atingerea in prealabil a unui anume nivel de inteligen a
membrilor si, ca atare, ar fi redundant ca societatea detepilor s-i
propun, in mod programatic, inventarea unor instrumente care s
conduc la dezvoltarea inteligenei membrilor si, cci este de la sine
neles c orice organizaie a inteligenilor i propune, cel puin in
subsidiar, o dezvoltare personal in plan mental/moral. O societate
[ce se pretinde] democratic nu este obligatoriu una contractual,
ci, ndeosebi natural, cristalizat in urma aciunilor incontiente
declanate de grupuri preexistente. Dac grupul imbecililor este
majoritar -i-s destule motive s credem c aceasta este regula- este
imposibil ca societatea aflat sub dictatul lor incontient i deseori
involuntar s-i propun mcar dezvoltarea inteligenei membrilor si,
darmite s i fac ceva in acest sens.4. Ca atare, dac se dovedete c
societatea nu ar fi capabil s-i fixeze obligaii de natur moral,
atunci cei care ar trebui s o fac ar fi, logic, grupurile contiente
de inteligeni legai ntre ei nu de circumstane naturale, ci de
scopuri comune fixate printr-un contract, indivizi totodat solidari
cu societatea din care fac parte, deci inclusiv cu imbecilii
majoritari. Desigur, prima chestiune ce rsare ar fi: ar trebui oare
ca grupurile inteligenilor s se implice in sensul elevrii majoritii
imbecile? Nu este, aa cum ar prea, o obligaie moral de la sine
neleas, ci una dedus, in funcie de concepiile inteligenilor dispui
s se arunce intr-un asemenea proiect de anvergur. Orice om
inteligent ar trebui poate s se ntrebe de la bun nceput dac nu
cumva imbecilitatea este un dat, o trstur genetic, cci, dac ar fi
aa, atunci tot efortul colectiv ar fi in van. Cei care consider c
imbecilitatea este similar pcatului -in care poate intra, se poate
tri i din care se poate iei- pot alege calea implicrii, ceilali,
inteligenii pesimiti ce se-ncred in tiina geneticii- ar putea s-o
fac in ideea -desprins din teoriile eugeniste- ameliorrii societale
[totui, diferit sub aspect politic de cea rasial], asta pentru c
exist totui posibilitatea manipulrii maselor de imbecili in sensul
abinerii de la procreere. Dar i pentru asta e nevoie de o doz
serioas de altruism, de generozitate care s constituie o
contrapondere la penibilul posturii de salvator al omenirii in care
se aaz, vrnd-nevrnd, orice inteligent ce investete efort i timp in
sensul ridicrii iq-ului mediu al societii.5. Din pcate, aa cum
reiese din istoria progresismului modern, grupurile de inteligeni
preocupai de ridicarea cultural i moral a maselor nu au fost
scutite de cderea in imbecilitate. Iar imbecilitatea inteligentului
deczut s-a dovedit a fi mult mai periculoas dect cea a imbecilului
ordinar, pentru c efectele aciunilor grupului organizat de imbecili
cu taif se rsfrng asupra intregii societii, iar nu doar asupra
vecinilor. Organizai in loji secrete sau societi publice, in
organizaii tiinifice sau filantropice, in partide politice, toi
imbecilii cu pretenii i diplome s-au npustit asupra prostimii cu
toate armele posibile pe care le-au putut nscoci, subjugnd statele
naionale i punndu-le la jugul progresului suprem, al pcii mondiale,
al egalitarismului izbvitor. i a urmat un rzboi catastrofal. Pornit
de inteligeni ce au czut prad unor iluzii cu privire la rase, clase
sociale, bunstare general. Pentru c au crezut cu fanatism in
ndatorirea lor de a face bine tuturor celorlali, chiar dac acetia
-imbecilii sau inteligenii sceptici i individualiti- nu-i doreau
binele respectiv. Inteligenii interbelicului pierduser noiunea
binelui pe drumul progresului, din momentul in care au cedat in faa
imperativului solidaritii sociale i au aezat pe o scar a valorilor
absolutizat binele colectiv deasupra vieii i libertii. Abia dup ce
au operat aceast mutaie de ordin etic s-au putut deda la activitile
de impunere a binelui cu fora, iar ndrtncii au putut fi eliminai
fizicdin moment ce stteau in calea progresului omenirii.
Inteligenii epocii au uitat c poate datoria lor de seam ar fi fost
s se ngrijeasc de binele propriu, de progresul personal, de
inteligena proprie ce trebuie cultivat cotidian, iar abia apoi s se
dedice, lund in seam limitele naturale, unor activiti de tip
filantropic, private, focalizate, punctuale. iar romnul o spune mai
simplu: cinele moare de drum lung, iar prostul de grija altuia. Dac
e s ne-ngrijim de inteligena celorlali nu o putem face in ideea c
in acest fel -prin educaie sistematic i programatic- druim un bine
indispensabil celuilalt, ci doar pentru c astfel, prin educaie,
creem premisele pentru apariia unui bine personal de durat sau mcar
pentru evitarea rspndirii sau estomparea unui ru altfel de
nenlturat. Asta pentru c decelarea binelui general pare c depete
intelectual majoritatea membrilor unei societi, ins definirea
binelui personal este posibil pentru aceeai majoritate. Iar cei mai
inteligeni se pot i ei nela in procesul complicat al distingerii,
categorisirii, priotizrii, precum i in cel corelativ al alocrii de
resurse pentru atingerea binelui respectiv. Nu tim nici astzi dac,
de pild, nvmntul gratuit i obligatoriu de 8, 10 sau 12 ani a fost o
idee bun, dac a produs cu adevrat un bine societii. Poate ar fi
fost mai bine s rmn de 4 ani, dac evidenele, inclusiv cele
statistice, arat c imbecilii sunt majoritari in continuare, iar
coala, corpul didactic, colegii inteligeni, nu reuesc s le mai fac
fa atunci cnd trec de vrsta minoratului. Datele sugereaz c in acest
moment se produce o risip extraordinar de fonduri cauzat de fixaia
progresist a nvmntului generalizat i obligatoriu, fixaie
instituionalizat de ctre stat. Aceti bani -aruncai astzi in
tentativa de elevare a tuturor imbecililor- ar fi putut fi folosii,
printr-un sistem de burse de merit, in sprijinul elevilor
inteligeni, harnici i dornici s aprofundeze i continue studiile in
strintate, aa cum se ntmpla in zorii de secol 19 ai naiunii romne.
Dar nu, statul nostru prefer s ne lege bolovanul de gt ca s nu
umblm cu capul gol i s simim c prin munca noastr de sisifi producem
un bine societii.6. iar dac ceea ce i-ar propune inteligenii
progresiti -organizai pe baze contractuale- ar fi nu impunerea unui
bine -relativ i iluzoriu- intregii societii, ci cutarea binelui
personal i prin limitarea rului produs in mod inerent de ceilali,
in special de imbecili, atunci am vedea c esenial nu este s scapi
societatea de imbecili sau s le micorezi cumva densitatea pe mp, ci
s le iei din puterea de a nfptui rul general pe care nu i l-au
propus niciodat. Fiecare pasre pe limba ei piere i nu trebuie s ne
pese de realitatea jalnic a imbecilului ce se automutileaz, i nici
de cea trist a imbecilului ce-i terorizeaz familia, i nici de cea
ridicol a imbecililor ce contureaz tabloul crciumii neaoe, ci doar
de realitatea sinistr a imbecilului cu drept de vot, blindat de
statul progresist cu o armur de drepturi sociale i economice. Toate
drepturile imbecilului sunt o povar pentru inteligeni, toate
drepturile presupun un cost, iar costul este suportat de acea parte
inteligent i harnic a societii. i nu se termin niciodat, te nati cu
obligaia de a suporta o droaie de imbecili, nu cum ar fi
naturalunu, doi, poate trei pierde-var i calc-n strchini ce se
nimeresc in orice neam. i pn mori tragi pentru binele lor; care
bine este tot mai puin, c nu foarte muli oameni inteligeni rezist
in acest regim idiocratic de semi-sclavie aa c fug de aici, i o s
fie i mai puin bine in viitor, c cine o fi att de prost s mai fac
copii ca s aib cine s munceasc i s plteasc pentru ca statul
binefctor s satisfac hachiele milioanelor de imbecili? Aceste
drepturi ce l-au boierit pe imbecil ar trebui s fie inta
inteligenilor preocupai mcar de binele personal. i in primul rnd
dreptul la vot. Imbecilii triesc cu impresia c dreptul la vot este
de la sine neles, c vine odat cu buletinul i o dat exprimat i
confer aureola eroului ce salveaz democraia. Iar actul tampilrii
buletinului este unica manifestare politic a imbecilului, cci aa
pricepe el democraia, dup mintea lui e mai mult dect suficient. i i
place, pentru c este gratuit, ba chiar uneori e i premiat pentru
gestul de a vota. Dei in natur orice bun, orice serviciu, orice
lucrare comport un cost ce urmeaz a fi acoperit de o plat a
beneficiarului, iat c in democraia imbecililor de pltit pentru
serviciul democratic pltesc doar inteligenii, iar imbecilii
achiziioneaz for politic pe degeaba, cnd nu sunt pltii, recte
mituii, de partide. Pn nu vor plti efectiv pentru erorile lor aceti
imbecili nu vor avea cum s nvee s devin responsabili pentru actele
lor, deci vor fi condamnai pe veci la imbecilitate. Alegerea
politic intr-o democraie i conferirea unui mandat reprezentativ nu
pot fi desprite de ideea de responsabilitate pentru decizia
politic. Imbecilii, prin definiie, nu se simt responsabili, nu fac
legtura intre dezastrul lor personal i opiunea politic greit in
care persist. Iat de ce serviciul democratic al plebiscitrii ar
trebui taxat, pentru ca imbecilii s plteasc mcar astfel pentru
erorile lor, pentru a-i inhiba pe viitor s mai acioneze dup
impulsuri afective ori la sugestia unui mituitor. Iat aadar, un
eventual scop comun al grupurilor de inteligeni contieni de
precaritatea minoritii lor in societatea democratic actual i dispui
s-i procure, printr-un efort colectiv, pe cale democratic, panic,
un bine personal mrunt ce ar putea ins evolua intr-un bine
general.Rspunde33. Tonyspune:10/06/2014 la 17:12Imbecilitatea nu
este att o incapacitate intelectual, ct un viciu moral.Imbecilul
este idiotul, n sens etimologic, adic acela suficient siei, care nu
se deschide spre ceilali, spre a dobndi cunoatere, cultur i
civilitate.Imbecilul i vede de ale sale, de boitatea lui. Se simte
confortabil n ea, cum observ i proverbul: Prostul nu e prost
destul, dac nu e i fudull.Rspunde34. VladBspune:10/06/2014 la
17:16@EuNukeFascinant comentariul dumnevoastra. Inteligenta, de
care dispuneti din abundenta, va fura si pe dumnevoastra.Viata este
un tot organic din care fac parte imbecilii, geniile. Criteriile de
selectie naturala nu aleg neaparat geniile, dovada ca avem si
oameni mai putin dotati in spectrul intelectual. Din punct de
vedere biologic rezistenta la boli, anumite abilitati favorizate de
unii oameni duc specia mai departe.La gradul maxim de dezvoltare
umana linia de demaractie dintre sine si tot d