-
CURS 1
Supervizarea in domeniul social
Asistenta sociala jn Rornania (colocaru $t 2005 1Og-111) a
evoluat multln uttimiianr odatd cu frnarizarea studiiror
absorventiror de invatama.t superior de
specialitate'
Domeniul de referinta care a reuEit sa absoarba mare parte
dintie acegti absolventi' a fost
asistenta sociarir a copirurui rmp,rsionat gi conditionat de
existenfa unor fonduri externe.
de noutatea campului de actiune. de tineretea 9i ambitiile
noilor generatii depr.ofesionigti, domenrul asistentei sociale a
copih-rlui a fost irr t-rltimul tirnp un spatiu
de
rucrLr rnovativ reformator. Mai mult. presiunrre clin parlea
absorventilor. competentele lor gi
fornrarea personalului pe arii noi de interventie au clus la
profesionalizarea accelerata a
acestuidomeniu,reform6ndsistememanagerialegiformedeinterventie,dezvoltandservicii
noi eficiente. odata cu accederea la functii de concrucere a
asistentilor
socialr
profesionigti.in paralel, au fost abordate gi domerrii ale
asisteutei sociale care s-au concentrat
asupra altor categorii de poptllatii vulnerabile: tineri
delincventi' persoane maltratate Ei
victir.,..,e ale viotentei domestice. persoane seropozitve Hlv
etc' Toate aceste raspunsuri'
canalizate sub forme diferrte cle interventie, sunt o imagine a
dinamicir domeniului asistentei
sociale gi a aprofundarri modalitiititor de abordare a
realitbtii sociale rn care traim in r-rltima
perioadi atentia a fost c.lirectionata spre arte categorri de
popuratii vurnerabire defavorizate:
persoanele de varsta a treia qi persoanele adulte cu
dizabilitSti irr r-rrmatoarea perioada se
va realiza o clarificare necesari a statutulur asistentr-rlui
social qi a implicatiilor muncii
sociare, ceea ce va duce ra o reconsiderare a domeniurur
asrstenter sociale. Punctele slabe
are accere16rri acestui proces snnt generate de modr-rr cur.
este vazuta supervizarea in
rnurte instrtutrr activand doar latr-rra sa admrrrrstrativa, de
control sLrpraveghere 9i
monitorizare.pr-rnand accent pe functia administratrvi a
supervizarii, sirstinuta de un proces de
birocratizare car'e se intensificS, ,,asistentii sociali incep
s5 semene cu muncitorii din
industrie" (Arches, 1991 202) Persoana cheie desetnnata sa
organ\zeze actrvitatea 9isa ia decizii in numeie organrzatiei este
supervizorul care are o pozitie partial demanagernent, partial de
sprilin pentru asistentii sociali. el nu ofera servicii directe'
dar
dirileazd intreaga activitate cuprinsi in aceste servicii,
promovand directii' reguli Eivalori prin indrumarea angaiatilor.
AceastS pozitie aflatd deasupra celor care oferSqervir:ri directe
clientilor. are SCopUl de a asiqura servtcit de calitate
,'Supervizarea
3
-
este un proces adnlintstratrv 9i ecjucational r-rtilizat in
agentiile de asistenti socialipentrlt a sprilini asistentri socialr
sd-gi dezvolte abilitatile gi sd asrgLire servicii decalitate
clientilor" (Barker. 1gg5 : 371-372)
Ternrenul sttstervizare este o conrbinatie a doi termeni latrni
(supe/. care inseamnd,'deasupra. pe, peste" 9i victere ce inseanrnd
,,a vedea, a privi") gr a fost construit pentrr_ra denumt o
activitate de supraveghere pentru organrzarea eficienti a muncii.
mai ales arnurrcii oamenilor mai putin pregatiti. aga curr sunt
volurrtarii
irr lumea anglo-saxona cle exemplu cuvantul ,sLrpervrzor"
desernneaza at6tmanagerLtl trnei echipe c3t 9i o persoand venitd
din afara orgarrizatiei pentru asuperviza (Mr-rntean' 2a07.162)
..supervizarea in asistenta sociald a fost practicatd indomeniu
gi a fost nrentionata in literaturd de la incepi.itLrrrle practicir
asrstentei socialespecialrzate" (Brast]ears. 1995.692) lnitral. la
sfargitul secolulur ai XIX-lea. ?n SUA,snpervizarea a fost vazuta
ca o activitate de supraveghere a voluntarilor care activau
indiferite organizatii pentru spriirnirea persoanelor defavorizate
odat5 cu dezvoltareaasistentei sociale pe diferite segnrente, a
fost congtrentizatd nevoia dezvoltdrii supervizdriica formd de
sprijin Ei cre contror pentru asistentir socrari
Modelele de supervizare s-au schinrbat cie-a lungul arrilor.
rnfluentate firndteoriile despre interventia socialS. despre
schinrbarea structurilor organizationale.popuiatiile de beneficiari
gi de sursele de finantare. sr-ipervizorii au fost
consideratrfiirrd forrnatort, consultanti terapeLrti_manggen_!i
chiar admrnistratori (figura 1)
\irr-r-,^r'rr.r* "
Jo \drrr"r-aT,oh,-m' \>t*"-.*rn*
Ca*
de
devd
ffiw A-" * ^nt
\;-;ar**#;.q
tl
FEura 1 Dimensiunile supervadni
-
Sursa. Cqocaru $t ' 2005 111
Ei sr-rnt descrigi ca profesionrqti care aLl pirasit
serviciile
personal administrativ. dar ,,care au fost asistentr socrali
inainte de
(Kadushin,1976'241)KadurslrtndescriesupervtzorttlCapeadrninistrativ
(. ) care a primrt atttoritatea de a diriia orgatriza'
directe gi au devenita deveni suPe"rvizori"
,.o persoanS cu rol
evalua munca altora"
(1e76.21)Prin functia administrativa. supervizorul participa
o 1a managementul "esurselor
organiz-atiei'
. la gestionarea 9i distribuirea acestora'
Supervizoriisuntinrplicatigiauresponsabilitatiitrceeaceprivegte'.
aclmtnistrarea organizatiei'
. dezvoltarea politrcilor de servicri 9r de personal'
r I1r?t-1a$ernentul Programelor'. stabilirea qr dezvoltarea
politicilor'in colaborare cu menrbrit
comirnitatii
' 9i negocierea cu parterterii
hnicire procedeere de interven{ie,Pe nrdsuri ce s-au clezvoltat
metodele' te
lr-rcrul la caza devenrt nrai sofisticat. iar sLlpervlzarea s-a
transfortnat intr-un proces
conrplexalpracticiisocialelndifererrtceaccentsepLlnepefunctirlesupervizarii,unruc._r
este srgLrr. supervrzarea e parte integrarrta a practicii
asistentei sociare, rar unii
autori o vird chiar ca pe o ..rnetoda a practicii in asrstenta
socialS (weissman et al"
1 983
44)Cerintelesupervizariiafirnrainrplicitcalitatrle[)eCaretrebuiesSleindeplineascS
persoanadesemnatdrsacorrdltcaacestproces.experierrtainaslstentasociatd.studiidespecialitateqrabilitdtinranagerialeSupervizorulafostvazutdeuniiautori(Kadushin,1g74
Munson. 1gg3, sh.rrinan, 1gg3) ca un mediator ar conflic*ror
dirrtre
asistentii sociali qi
agentie, iar de ar!ii ca ,.reprezentant ar organizatiei in
raport cu angaiatii" (Munson'
1s79 42)supervizarea a fost clescrisa ca o farma de spriiin'
"Lln proces
prln care un
asrste.t social practrcran sprilina un art asrstent sociar
practician ( ) sa-9i pun in practicd
propriile abititati" (Pettes. 1979: 3): c, alte cuvtnte
supervizorul este o persoand-resursa'
careajutSasistentulsocials5-grdezvolteabilitatile,peCareapolsSleapliceconformreguriior
stabirite. ca persoana rre spriiin supervizorr-rr a fost
comparat
cu un ferapeul ce
arerolutdea.ialutapeasrstentiisocralisSdevrnacong.tientideabilrtStile.competentele,
responsabrlitatile pe care le atr 9i s6-qi rezoive
problemete generate de
corrtactul indelungat cr"r clrentii
-
Supervizarea nLl se limrieaza insa doar la aspectul
administrativ gi cel de sprilin,ci este considerat un proces de
educatie continua a practicienilor. Ca activitate deformare gi
instrurre ,supervrzarea este un proces edi:cativ prirr care o
persoane cu certecunoEttnte igi asumd responsabrilitatea de a
irrstrui persoane cLr un rrivel de cunogtinte maiscazut" (Robinson,
1936: 53).in fLrnctie de sarcinile practice pe care trebuie sa
leTndeplineasca asistentuI socia] in cadrul serviciilor pe care [e
ofera. Aceasti caracteristicda supervizarii, ca act educattv.
reprezrrrtd o adaptare penlanenta a activitatii asistentuluisocial
la nevoile, condrtrile gi oporturnrtatile existente De aceea
princrpiile qi practicaasistentei sociale sunt influentate de
sr-rpervtzatea acesteia
(