Ora!ul între realitate !i reprezentare Celia Ghyka ora!ul slu "ise , paralitic strîngînd în bra "e o stea. stelele grase ca porcii t # iau cicatrice pe mucoasa lingual# a str# zilor stelele mi!unau ca fluturii de m# tase , tesînd fire între copacii de la televiziune molf # iau bicicletele din vitrine rodeau depour ile ca pe napolitane. stelele s e pr# jeau sticloase în lumina halelor de pe!te, în bazarul lipscanilor tone !i tone de stele. Mircea C!rt!rescu, R# zboiul stelelor 1 1. Ora!ul ca subiect al privirii estetice Privirile altora ne-au modelat propria privire asupra ora "ului si au modelat la rândul lor forma acestuia. Imaginile ora"ului ne asigur! în permanen#! de faptul c! ne afl!m în lume undeva, c ! locul c!ruia îi apar #inem este intim legat în imagina #ie de istoriile noastre personale, de amintiri , prietenii, pove"ti de dragoste "i desp!r#iri, bucurii "i melancolii. Premodernitate Reprezent!rile ora"elor în literatur! "i pictur! sunt, fire"te, foarte vechi. Am putea spune c ! ele exist! de când exist! ora"ul. În istoria culturii "i ora"ului occidental, acestea se leag! dintru început de ideea unui ora" ideal, ilustrate prin dou! modele: Republica lui Platon "i Noul Ierusalim, reflexie a Ierusalimului ceresc (Cartea lui Isaia , V echiul T estament). Acestea se raporteaz! întotdeauna la viziunea unei societ !"i ideale , simbolice, imagine a comunit!#ii politice în cazul lui Platon sau a unei restabiliri a Paradisului în cazul Noului Ierusalim. Cele dou! modele vor alterna în cultura european! , reprezent!rile cet!#ilor ideale preluând elemente din ambele viziuni - cea p!mînteasc! , politic ! "i proiec#ia ideal! a Paradisului - care reprezint ! în acela"i timp începutul "i sfîr"itul (întoarcerea la un timp zero al întemeierii lumii). Cele dou ! modele vor fi combinate în proiectele "i descrierile de ora"e ideale în perioada Rena"terii, în încercarea de a reconcilia cele dou! puteri - cea terestr! /politic! "i cea supra-terestr! / religioas!. Cele mai celebre viziuni se datoreaz ! lui Thomas Morus (Utopia , 1516 - care va ! 7 1 C!rt!rescu, M., Dragostea. Humanitas, 1994. Obiective : • În"elegerea faptului c# ora!ul este un produs cultural, produc#tor la rîndul s#u de cultur # • În"elegerea locului important pe care îl ocup # ora!ul în reprezent#rile artistice, literatur #, film, fotografie • Introducerea unor grile de lectur # (literar #, cinematografic#) • Construirea unei culturi vizuale legate de tematica urban #. Imagine din filmul Metropoli s, Fritz Lang , 1927