Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Bucureti
Facultatea de Management Turistic i Comercial
Master: Managementul Afacerilor n Turism
Turismul rural specific judeului Buzu
Coordonator tiinific: Masterand: Isar Constantin Conf. univ. dr.
Stoian Maria Bucureti
2014
Cuprins:
Capitolul I: Prezentarea generala a judetului Buzau..3
1.1. Aezare, limite geografice ale judeului Buzau......
......................................3 1.2. Cadrul natural..3
1.3. Clima...4 1.4. Hidrografia.....5 1.5. Flora, vegetaia i
fauna.............................................................................5
1.6. Ci de
acces............................................................................................
..6Capitolul II: Turismul rural in judetul Buzau ..7 2.1. Scurt
istoric................................................................................................7
2.2 Forme de turism
rural.................................................................................9
2.3. Arte i
meteuguri.....................................................................................9
2.4.
Obiceiurile..................................................................................................12Capitplul
III: Analiza fenomenului turistic rural din judetul
Buzau.........................14 3.1. Baza
tehnico-material...............................................................................17
3.2 Servicii de
alimentaie.................................................................................18
3.3. Circulaia turistic n cadrul unitilor de cazare n zona
judetului Buzau ..19 3.4. Studiu de caz realizat la Casa cu tei
...........................................................20Capitolul
IV: Propuneri de promovare i dezvoltare a turismului rural din
judetul Buzau
..21Concluzii.................................................................................................................22Bibliografie..23Capitolul
I
Prezentarea generala a judetului Buzu1.1 Aezare, limite
geografice ale judeului Buzu
Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre 44 44' i 45
49' latitudine nordic i ntre 26 04' i 27 26' longitudine estic.
Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la
nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest.
Judeul Buzu face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu
sediul la Brila.
1.2 Cadrul natural al judeului Buzu
Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi
socotite in acelai timp i zone, intruct ele se extind, incepnd de
la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.
Intre zona subcarpatic si cea de campie se individualizeaza si o
fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi. 1.2.1 ZONA
DE MUNTE Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si
cuprind doua subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii
Vrancei.
Muntii Buzului- aflai in cea mai mare parte pe teritoriul
judeului cu acelasi nume-sunt constituii din 5 masive: Penteleu,
Podu Calului, Siriu, Monteoru i Ivneu.
Masivul Penteleu, delimitat de Bsca Mica i Bsca Mare, este cel
mai important, att ca dimensiuni ct i ca altitudine (1772m).Sub
aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos
(gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase, fli bituminos,
conglomerate.
Masivul Podu Calului este cuprins intre rurile Bsca Mare i Buzu.
Inlimea maxim este de 1440m. Rocile predominante sunt gresiile,
marnele, isturile Masivul Podu Calului propriu-zis,intre vile
Caoca,Bsca Mare, Haragu i Buzu- Masivul Tehru, iar la nord de
Haragu-Masivul Bota. Masivul Siriu cuprins intre Buzu,Crasna i
Siriu, este format din mai multe sinclinale i anticlinale,
orientate NE-SV.
Masivul este alctuit din gresii dure variate .Cota maxim este de
1663m, in Creasta Mlia. Vrful Siriu, cunoscut i sub numele Bocarnea
are 1659m.In estul Maliei, pe o larg suprafa cvasistructural,se afl
Lacul Vulturilor, cunoscut i sub numele de Lacul fr Fund.
Masivul Monteoru este situat in partea de sud a munilor
Siriului. Este format dintr-o creast principala semicircular, ce se
menine la peste 1000m, inregistrnd valorile maxime in vrfurile
Rstoaca (1294m), Monteoru (1345m) i Ctiau (1014m).
Sructural, prezint aceleai caractere ca i Munii Podu Calului, de
unde i multele afinitati morfologice. Interiorul arcului constituie
bazinul de receptie, largit printr-o captare in detrimentul vii
Nehoiaului.
Culmea Ivneu orientat aproape est-vest(pe direcia cutrilor
principale) si ia legatura se afl situat la sud de valea Bsca
Rozilei, fiind direct cu subcarpaii.
Ca aspect geografic i strutura petrografic se deosebeste prea
putin de celelalte masive.Cele mai nalte vrfuri ale sale sunt
dispuse pe o culme neted, orientat NE-SV; acestea sunt:Ivneu
(1191m), Arsenie(1115m), Zboiul(1115m) i Slanicu(992m). 1.2.2 ZONA
SUBCARPATIC, cu altitudini intre 400-800 m, ocup partea centrala a
judeului, alctuind o succesiune spectaculoas de culmi si depresiuni
cu valori inedite de peisaj
Subcarpatii din zona Buzului sint grupai in patru uniti
deluroase Grupa central este cuprins intre vile Buzului i Slnic, cu
altitudinile maxime in Dealul Blidiel-821 m i Dealul Botanul-799
m.
Grupa sudic de dealuri ia contact brusc cu cmpia i se impune
prin masivitate, inlime, structur geologic fiind reprezentat prin
Dealul Istrita (750 m), din calcare i gesii sarmatice , i Dealul
Ciolanul Grupa estic de dealuri este delimitat de vile Slanic i
Rmnic. Aici se remarc dealurile Bisocii (970 m), Bljanilor, Budei i
Cpnei. grupa vestic este constituit dintr-o serie de dealuri
relativ inalte i cu structur geologic diferit ; Corneel (827 m),
Priporul (823 m), i culmea Salcia (717 m) care se continu n judeul
Prahova.
La Subcarpaii Buzului se adug depresiunile Ptrlagele, Cislu,
Prscov i n extremitatea Nordic depresiunea Sibiciu-Lopatari, care
separ Subcarpaii de zona montan i cuprinde aezri rurale
infloritoare.
1.2.3. CMPIA acoper sudul i estul judeului printr-o serie de
subdiviziuni desprinse din Cmpia Romn, i anume : Cmpia Gherghiei,
Cmpia Brganului de Mijloc, Cmpia Buzului, Cmpia Clmuiului i Cmpia
Rmnicului (numite n ordine de la vest ctre est). 1.3 Clima
Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat
continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in
raport cu zonele de relief. Regimul termic se carcterizeaza prin
valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe
masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic,
particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta
apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice,
datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de
temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii
aprilie. Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fohn, inghetul
apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele
dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie.
Etajul climatic montan caracterizeaz relieful muntos cu altitudini
cuprinse ntre 800 m (900 m)-1800 m, aceste limite altitudinale
variind cu orientarea versanilor fa de principalele componente ale
circulaiei atmosferice i n funcie de ambiana geomorfologica.
Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce
depasesc 800 mm.Ploile cele mai frecvente cad in intervalul
aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100
mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai
reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm
la munte).Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura
Carpatilor determina o serie de nuantari climatice locale pe fondul
climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3
tipuri principale declimat de munti, deal si camp.Climatul: montan
- caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu
precipitatii bogate : de deal - caracterizat prin temperaturi medii
anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700 mm/an : de camp -
caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri
fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.Pantele
sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de
aer oceanic generand vanturi de tip Modificarile antropice vizibile
cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut
fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.Lantul carpatic
un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor
atmosferice. Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a
maselor de aer ca si a celor termodinamici.Regimul eolian in
general este influentat de masele de aer din Vest.Iarna in zona de
camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica
locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona
dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura
vitei-de-vie.1.4 Hidrografia
Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o
constituie rul Buzau, care, din totalul de 325 km cit masoara de la
izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele
administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al
Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura Buzaului
unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud, traversind
judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti,
dintre care cei mai importanti sint : in zona montana : Crasna,
Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau,
Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica,
pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga
Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de
ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit
extrem de scazut. Al doilea riu important ca marime este Rimnicul,
al carui curs pornit din coastele Furului Mare strabate, fara
afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul
judetului.1.4.1 Lacurile Reteaua hidrografica a judetului Buzau
este armonios completata de un important numar de lacuri diferite
ca marime, geneza si stadiu de evolutie. Dintre cele situate in
zona montana, cel mai important si totodata cel mai cercetat din
punct de vedere turistic este Lacul Vulturilor sau Lacul Fara Fund
de pe Siriu. Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din
politele structurale ale culmii Maliiei, la altitudinea de 1420 m,
Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din tara.
In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi
complet drenat si invadat de vegetatie, alcatuieste ceea ce
localnicii numesc Mlastina Vulturilor. Urmeaza Lacul Negru, din
masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al
Ivanetului. O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror
geneza este legata de fenomenele de dizolvare-tasare in zonele cu
sare (lacurile Menedic). In zona de cimpie inregistram prezenta
limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si Balta Alba,
cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa.1.5. Flora,
vegetaia i fauna
Marea diversitate a cadrului natural buzoian, alturi de
modificrile sale petrecute n decursul erelor geologice, a
determinat perenitatea unor elemente de flor, vegetaie sau faun
deosebit de interesante Flora, care numar aproximativ 1/2 din
speciile ce cresc n Romnia, este caracterisc zonelor de dealuri i
munte. Sub aspect floristic, n aceast zon se realizeaz o interferen
accentuat a elementelor eurasiatice, pe fondul crora se grefeaz
elementele circumpolare, mpreun cu cele central-europene, ca i
unele insule cu specii mediteraneene, submediteraneene, pontice
etc. Culmile nalte ale Bucegilor, Pietrii Craiului i Fgrailor
adpostesc numeroase endemisme carpatice dintre care mai deosebite
sunt: garofia Pietrii Craiului, obsiga brsan, macul de munte,
crucea voinicului etc.
Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente
specifice pentru fiecare din cele trei zonele de relief existente.
La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si
silvostepei.Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape
inexistenta, in silvostepa, pe linga terenurile ocupate de culturi,
apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor
de altadata, cum sint cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca,
Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru si cele de la nord-est de
orasul Rimnicului Sarat. In aceste paduri, in functie de conditiile
ecologice, predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), stejarul
brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus
pubescens) la un loc cu ulmul, parul, marul salbatic si asociatii
de arbusti. Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe
suprafete mai mici sau mai mari petice de vegetatie legate de
existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor
largi care sint in discordanta fata de vegetatia zonala,
constituind asa numita vagetatie azonala-intrazonala din cimpia
judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta
Alba si din jur.In lacul Balta Alba, ale carui ape sint mai
concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care contribuie la
formarea namolului ce a adus renumele bailor. Pe vaile
Calmatuiului, Cotofistei si Galbenu, pe terenurile uscate intilnim
ca predominante o serie de specii rare ca ; Petrosimonia Trianda
(scirtiitoarea sau hericica) si hrean salbatic, iar pe terenurile
umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura
planta lemnoasa adaptata zonelor saraturate. Tot in cuprinsul
saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la
obirsia Calmatuiului se dezvolta padurile Frasinu si Spataru,
ambele constituind un complex de o deosebita importanta
ecologica-genetica-evolutiva. Aici se dezvolta frasinul pufos,
mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii endemice ca
: galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca. Padurea Spataru
constituie singurul punct forestier din tara in care se observa
tranzitia de la frasinul pufos la stejar. Un alt element
caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie Cringul
Buzau. Aici sub umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o
interesanta vegetatie in care se remarca sica si laleaua de cring,
o raritate pe cale de disparitie. Zona dealurilor subcarpatice si
zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel : etajul
stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul
tufarisurilor sau subalpin. Un caz interesant in flora zonei
subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la
Piclele-Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si
arbustul endemic gardurarita.
FAUNA Fauna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si
de faptul ca judetul concentreaza in limitele sale toate formele de
relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un
interesant tablou ecologic si cinegetic. Ajutate de existenta zonei
intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si mai
ales pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte
la ses si invers, dupa cum conditiile de viata si adapost se
prezinta temporar mai favorabile intr-o zona decit in cealalta In
stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile
cintatoare : ciocirlia, privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul,
vrabia, rindunica, cucul etc ; rapitoarele : eretele, uliul,
bufnita, cucuveaua etc. Mamiferele sint reprezentate prin speciile
comune de rozatoare : orbetele, popindaul, hirciogul si cirtita.
Alaturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si
iepurele
1.6. Ci de acces
Turistii dornici sa ajung in Judeul Buzu pot alege una din cele
dou modalitati de acces, rutier i feroviar Transport rutier Judetul
Buzu se afla pe Drumul European E85 Suceava. Buzu- Bucureti
Judetul este traversat de Drumul national 10 Buzu- Siriu-
Intorsura Buzului- Brasov Transport feroviar Pentru a ajunge pe
teritoriul Judeului Buzu pe calea ferata trebuie sa folositi:
Magistrala Bucureti-Buzu- Suceava ce trece prin municiupiul resedin
de Jude- Buzu. Iar pentru a ajunge n partea nordic a Judeului mai
exact la Nehoiau folositi calea ferata pe ruta BuzuNehoiau
Pentru mai multe informaii contactai Agenia CFR Buzu
Transport aerian Aeroportul internaional cel mai apropiat de
Buzu este Aeroportul Internaional Henri Coand din Otopeni, ora
aflat la 110 km distan.
Transportul public
n Buzu circul 10 linii regulate de autobuz, care leag zonele
rezideniale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma
industrial Buzu Sud), de centrul oraului i de gar.
Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie i care opereaz
n ora i n localitile apropiate.
Capitolul II
Turismul rural in judetul Buzu
Judeul Buzau este cunoscut ca o important zon a turismului
rural, ecologic i cultural. Pentru practicarea acestui gen de
turism este de mare importan cadrul natural, cultural, folcloric n
care se afl localitatea care practic aceast activitate.2.1. Scurt
istoric Turismul rural nu este un fenomen nou, avnd o tradiie de
lung durat n unele ri europene cum ar fi Elveia, Austria, Suedia,
unde legtura dintre lumea rural a gospodriilor i turism, a fost
ntotdeauna pronunat.
Practicarea turismului rural s-a extins din ce n ce mai mult n a
doua jumtate a secolului al XX-lea, cnd tot mai muli turiti
aparinnd clasei mijlocii prefer s viziteze zonele rurale, dect s-i
petreac vacanele n staiunile destinate turismului de mas. Oferta
turistic rural vine astfel ca o replic la turismul de mas practicat
n staiunile balneo-climaterice sau n marile orae. Structurile
organizatorice ale turismului rural sunt special amenajate n scopul
realizrii funciilor pentru care au fost concepute, att din punct de
vedere al cadrului construit ct i al serviciilor. In jurul acestor
structuri se desfoar activiti de turism specializate, iar
veniturile obinute asfel au un caracter permanent, serviciile fiind
oferite de un personal angajat specializat.
Dintre structurile turismului rural, care se dezvolt n spaiul
rural, fac parte: pensiuni turistice, moteluri, campinguri, tabere
colare, tabere de creaie artistic, sate de vacan, tabere pentru
activiti ecologice. Turismul n pensiuni i case particulare din
mediul rural are o autentic tradiie i cunoate un aflux din ce n ce
mai mare n rile europene cu tradiie turistic avnd ca motivaie
dorina de evadare ntr-un mediu mai puin amenajat unde nivelul
preurilor este modic, caracterizat printr-o elasticitate mai mare a
serviciilor care se pot adapta mai rapid, la o mare diversitate de
situaii sau preferine ale turitilor.
In Romnia, spre deosebire de alte ri europene dezvoltate, satul
i-a pstrat mult din autenticitate rmnnd un organism bine integrat,
ntemeiat pe numeroase datini i experiene comune, prin care fiecare
individ se simte legat de comunitatea din care face parte, astfel,
turismul rural s-a practicat dintotdeauna, dar sporadic, ntmpltor,
spontan i mai ales neorganizat, forma sa de manifestare reprezentnd
(ncepnd cu anii 1920-1930) cazarea la localnici a vizitatorilor
ocazionali ai unor aezri rurale.
ncepnd din 1967-1968, n mod organizat, s-au realizat primele
aciuni turistice n mediul rural pentru grupuri de turiti aflai pe
litoralul romnesc al Mrii Negre.
Din 1972 Centrul de Cercetri pentru Promovarea Turismului
Internaional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut
la identificarea unor localiti rurale reprezentative pentru satul
romnesc cu scopul de a fi lansate i promovate n turism. n urma
acestor studii s-a stabilit c pot fi introduse n turismul intern i
internaional aproximativ 118 localiti rurale, din judeul Braov au
fost desemnate: Bran, Fundata, irnea.
n 1974 s-a interzis cazarea turitilor strini n locuinele
particularilor, fcnd inaccesibile satele pentru turitii strini.
Dup 1989 primele gospodrii nscrise n turismul rural au fost n
zona Moeciu-Bran-Rucr. Apoi s-au extins gospodriile nscrise din
zonele Brsei, Dornelor, Maramureului, Munilor Apuseni, Clujului i
marginilor Sibiului.2.2 Forme de turism rural Turismul rural n
judeul Buzau a cunoscut o important dezvoltare datorit potenialului
su natural i antropic, fapt ce i-a determinat pe localnicii din zon
dar i pe alii s realizeze importana acestei ocupaii. Prin punerea n
valoare a ofertei de cazare i servicii a turismului rural, prin
programele turistice, se dezvolt circulaia turistic rural. n ultima
vreme aceast circulaie este din ce n ce mai mare, cauzat de noile
extensii pe care le-a cptat turismul rural, ca de exemplu, cele
generate de noi forme de manifestare cu un pronunat caracter de
cultural i ecologic. Apar i se dezvolt n mediul rural, forme de
turism avnd un scop n sine, forme prin care se mbin recreerea cu
activitile practice.
Astfel se poate vorbi de turism rural cultural care valorific
tradiiile, meteugul i artizanatul romnesc, turism rural ecologic
care duce la o apropiere de natur, turism rural ecvestru. Aceste
manifestri conduc la creterea circulaiei turistice n zonele
respective i conduc la creterea circulaiei turistice n zonele
respective i contribuie la ridicarea gradului de cultura, educaie i
civilizaie a locuitorilor satelor i implicit al zonelor rurale n
ansamblul lor, precum i a vizitatorilor. civilizaie a locuitorilor
satelor i implicit al zonelor rurale n ansamblul lor, precum i a
vizitatorilor. Cazarea n spaiul rural este satisfcut n majoritatea
cazurilor de mici uniti n gestiune hotelier. Una din asociaiile
turismului rural din Frana, numita ,,Gites de France propune n anul
1994 clienilor si, 50 000 de adrese la mare, la munte i la ar.
Aceste spaii de cazare prezentau urmtoarea clasificare:
gite rural - reprezint o cas sau o locuin la ar, mare sau munte
amenajat conform stilului local. Primirea turitilor se face ntr-o
manier personalizat, acetia putnd rmne aici un weekend, una sau mai
multe sptmni n orice sezon dorit;
membre dhotes (camere de hotel sau bed and breakfast - BB)
constituie o alt cale de a descoperi multe din feele Franei.
Turitii sunt primii la particulari care deschid casele lor pentru
una sau mai multe nopi, considerndu-i pe acetia adevrai
,,prieteni;
gites denfant (cuiburi, culcuuri pentru copii) - n timpul
vacanelor copiii sunt primii de familii i supravegheai de persoane
competente. Ei profit aici de bucuriile oferite de viaa de la ar,
de odihn i de aer curat;
camping a la ferme (camping la ferm) - terenurile unde pot fi
instalate corturile sau rulotele sunt situate n apropierea unor
ferme, locuri ideale pentru a profita de linitea naturii;
gites detape - este destinat primirii cltorilor (pedetrii,
clare, cicliti, etc.) care doresc s fac un mic popas nainte de a
continua drumul este situat n preajma traseelor de cltorie;
gites de group - adposturi rurale de mare capacitate prevzute
pentru familii sau grupuri (n jur de 20 persoane) cu ocazia
sejurului sau a unui week-end;
chalets - loisires (popasuri de recreere - odihn) situate ntr-un
spaiu natural (n inima naturii). Aici sunt propuse activiti
diverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul, etc.
Aceste spaii de cazare sunt situate n marea lor majoritate n
comunele din judeul Braov, ele beneficiind de un standard de 1 sau
2 stele/margarete. Oferta turistic este foarte variat i se adreseaz
unor segmente de pia diverse. In paralel cu activitatea turistic
rural se poate vorbi de o preocupare general pentru activitile de
salvare a patrimoniului arhitectural rural.
In judeul Braov se propun urmtoarele forme de gzduire
specializate:
ferme specializate n primirea copiilor;
ferme specializate n primirea grupurilor;
ferme specializate de primire a claselor speciale de tiine
naturale (botanic, zoologie, biologie, etc.);
ferme pentru pescari;
ferme hipice (ecvestre).
Stabilirea tipurilor de sate turistice din judeul Braov este
necesar pentru a putea promova n fiecare localitate, zon, cele mai
adecvate forme de turism n funcie att de principalele
caracteristici geografice, economice i sociale, ct i de
principalele opiuni i motivaii ale categoriilor de turiti care
frecventeaz o localitate. Astfel se disting:
sate turistice etnografice folclorice;
sate turistice de creaie artistic i artizanal (Bran etc.);
sate turistice climaterice i peisagiste (Fundata, Bran, Moeciu,
irnea);
sate turistice pastorale (Branul);
sate turistice pentru practicarea sporturilor (de iarn) n
general (irnea, Fundata, Moeciu, etc.).
Agroturismul este practicat n special n zona satelor buzoiene
zona ce constituie un areal cu un potenial natural, istoric i
turistic deosebit, Aceast form specific de turism rural este bazat
pe asigurarea, n cadrul gospodriei rneti, a serviciilor de cazare,
mas, agrement i alte servicii complementare acestora, fiind
practicat de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca
activitate secundar, activitatea desfurat n gospodria sau ferma
proprie rmnnd principala ocupaie i surs de venit.2.3. Arte i
meteuguri
Prelucrarea pietrei
Locuitori ai unei zone bogate n calcar, buzoienii s-au remarcat
n mod deosebit ca meteri pricepui n prelucrarea pietrei. Crucerii
de la Neni, Pietroasele i Ciuta comuna Mgura Prelucrarea
lemnuluiLemnul a fost lucrat din vechime, Mobilierul rnesc este
decorat fie prin cioplire , fie prin pictare policrom a unor motive
florale, antropomorfe sau simbolice. Specific Braovului i este lada
de zestre, solid fcut i bogat ornamentat policrom..Tehnica
incondeierii oualor
In general, in Buzau, ouale se vopsesc in rosu, iar cele
incondeiate in alb si rosu. In zonele de munte ouale se vopsesc
natural cu ajutorul sfeclei rosii, frunzelor de nuc sau foilor de
ceapa.
Un mester popular al zonei este Ioana Matei din Vintila Voda
Niculesti care incondeiaza oua de 45 de ani. Ioana Matei participa
la Festivalul de Arta Populara Lada de Zestre, Targul mesterilor
populari si multe alte festivaluri si evenimente.
Tehnica Macrame
Prin aceasta tehnica sau impletiturile in sfoara ori tapiserie
innodata se pot obtine spre exemplu cosulete.
Acestea sunt confectionate din fire de iuta. Cosuletele pe langa
rolul lor bine stiut pot fi folosite si ca obiecte decorative. Unul
din maestrii acestei tehnici este doamna Daniela Voicu, absolventa
a Facultatii de Textile si Confectii 1991.
Confectionarea opincilor.Opincile sunt confectionate din piele
groasa. Sunt croite dupa forma piciorului si sunt finalizate dupa
tehnica cunoscuta numai de mestesugari.Cadrul didactic Doina Musat
doreste sa duca mai departe mestesugurile specifice Buzaului prin
organizarea anuala a Simpoziomului International de Arta Populara
Adela Petre si in cadrul cursurilor de confectionare opinci si
tesaturi la ghergheful vertical.
Confectionarea ciorapilorCiorapii se confectioneaza pe andrele ,
pe care se pun ochiurile necesare. Elena Stanescu, invatatoare in
comuna Chiojdu, lucreaza din pasiune si toti cei care vor sa
deprinda aceste mestesuguri, vor avea sprijinul dumneaei.
Cusaturi si crosetatDoamna Elena Stanescu este experta si in
aceasta tehnica. Cusaturile si crosetatul este un mestesug
practicat in special de batranele care in noptile lungi si
friguroase de iarna stateau la gura sobei si vedeau in in crosetat
o metoda de relaxare.
Ia buzoianaLana se vopsea in culoarea grena cu ajutorul unei
plante numita broci. Aceasta planta este intalnita in Bisoca, insa
in prezent aceasta se gaseste in cantitate foarte mica. Ia este
croita doar de mesterii populari pentru ca este realizata dupa o
tehnica speciala
Tehnica cusutului la gherghef verticalGhergheful reprezinta
cadrul de lemn sau metal pe care se ntinde o estur pentru a
fibrodata sau firele de urzeal pentru eserea covoarelor.Aceasta
tehnica este transmisa mai departe de doamna Adela Petre.
PietraritulEste un mestesug specific zonei Magura. Acest
mestesug nu a imbogatit pe nimeni insa ii ajuta pe localnici sa isi
castige painea. In prezent sunt cioplite doar pietrele pentru
construirea zidurilor sau gardurilor sau a obiectelor
decorative.
Cioplitul in lemnCioplitul in lemn este foarte raspandit in zona
Buzaului. Lemnul este cioplit in ateleriere si obiectele rezultate
sunt folosite pentru ornare si decorare, in special a
gospodariilor.
FieraritulAcest obicei este pe cale de disparitie in prezent. In
trecut, fierarii confectionau de la potcoave pentru potcovit caii
pana la unelte agricole sau fier pentru constructii.
OlaritulEste un mestesug ce se ocupa cu modelarea lutului. Pe
teritoriul Buzaului, ceramica este reprezentata inca de acum 5000
de ani. Odata cu tehnologia si aparitia unor noi materiale
inlocuitoare a argilei, ceramica sia mai pierdut din importanta. In
prezent ceramica are in special un rol decorativ.
VararitulVararitul este pe cale de disparitie. Urme razlete ale
acestei traditii se mai pot intalni in zonele Tisau, Naeni, Ciuta.
Piatra de var impreuna cu apa era folosita pentru zugravirea
pomilor, caselor.2.4 Obiceiurile populare tradiionale:
n aria judetului Buzului, cultura popular romneasc prezint cteva
trsturi distincte date de vechimea locuirii acestor meleaguri
existena unui procent ridicat de populaie rural, cu ocupaii
meteugreti specifice predominana credinei ortodoxe adaptarea noilor
tendine i a noilor tehnici contemporane la mbogirea i nobilarea
artei populare.
Arta popular se poate defini ca fiind creaia unei comuniti,
ntemeiat pe o lung tradiie, mpletind funcionalul cu esteticul n
opere de art, n care formele i ornamentele sunt gndite ca ntreguri
destinate s ndeplinesc trebuinele materiale i spirituale ale
indivizilor i a colectivitilor n materie de arhitectur, organizarea
interiorului, esturi, ceramic, unelte, podoabe, prelucrarea
materialelor, pictur pe sticl etc. n satele din judetul Buzului
elementele de art popular se ntlnesc frecvent constituind atracii
turistice att fiecare n parte ct i privite ca un tot unitar.
Bogia i diversitatea peisajelor cu care natura a nzestrat
regiunea buzoian, miestria i hrnicia oamenilor de pe aceste
meleaguri, numeroasele resurse ale solului i subsolului existente n
acest spaiu, fac din aceasta regiune a tarii , un areal cu un
remarcabil potenial turistic socio-economic valorificat n bun msur,
dar cu multiple posibiliti pentru o i mai bun valorificare a lui.
Astfel, expoziia sudic i sud-estic a dealurilor a permis apariia
aezrilor omeneti care ulterior au evoluat in sate si comune .
Aceste conditii au favorizat cultura vieti de vie si aparitia
podgoriilor renumite cum ar fi Dealul Mare- Pietroasele . Satul
poate constitui o motivatie pentru turismul organizat sau pe cont
propriu prin originalitatea si bogatia resurselor spatiului
geografic , prin specificul etnocultural si etnografic.
Zona etnografic Buzu Satele de aici ocup strvechi vetre de
locuire atestate arheologic din paleolitic i confirmate prin
comunitatea elementelor de etnografie i folclor. Privite n
ansamblu, satele impresioneaz prin mreia gospodriilor cu faa spre
soare i zone deschise, pentru ca vederea din fereastr s fie ampl i
plin de verdea. Integrate cu mare grij n cadrul natural,
gospodriile sunt aezate dup teren, dup soare, dup vale, dup direcia
vntului i a ploii. Punctul central al satului l reprezint btrna
biseric cu arhitectur ce amintete de casele tradiionale. Cum satele
buzoiene au fost n majoritate moneneti, acestea ofer prin mrime,
arhitectur i tematica pictural, date socio-economice despre viaa i
tririle stenilor. Viaa modest, dar plin de mndrie a locuitorilor se
citete n pictura interioar a lcaelor de cult. n afara scenelor
religioase, la cererea enoriailor, pereii bisericilor erau acoperii
cu imagini din viaa sfinilor ocrotitori ai copiilor, vdanelor i
familiei. Asezarile rurale de interes turistic se pot clasifica
astfel:- sate cu monumente istorice, de art i arhitectur cu valoare
de excepie - Rteti - prin mnstirea de aici, Cislu, Grjdana, Mgura -
Mnstirea Ciolanu
Portul popular
Un element etnografic distinct este portul popular specific
zonei. Costumul, n ansamblul su se nscrie n tipul carpatic a crui
origine se gsete n portul populaiei dacice. Costumul popular
femeiesc, reprezentat mai bine datorit deosebirilor de la o zon la
alta, se compune din: ie cu decor n broci sau mute, fot de ln cu
fond negru i decor n vergi roii i albe, purtat peste un fustar alb;
pe cap se purta maram, tulpan sau batic i n picioare opinci sau
pantofi trai peste ciorapi albi din ln i bunbac. Cu totul deosebit
pentru zona Subcarpailor Buzului este portul androcului (fust crea
din ln de culoare brun sau verde). Portul brbtesc este mult mai
simplu i mai comun, asemnnduse cu toate regiunile subcarpatice
munteneti. Este compus din cma (din croiuri drepte sau nemeasc cu
platc), pantaloni din pnz (maron) i pantaloni din dimie (iarna),
ciorapi albi (iarna), bru lat, vest din dimie brun sau neagr,
opinci iar pentru cap plrii maron i cciul, iarna. Costumele pentru
copii sunt asemntoare celor maturi.
Sate de interes etnofolcloric
Din aceast categorie fac parte satele de la limita subcarpailor
cu munii, n care portul popular, arhitectura, mobilarea i decorarea
interioarelor, n sil rustic, muzica i coregrafia popular predomin
impunndu-se totodat i ca nsuiri eseniale ale satului respectiv
(Chiojdu, Loptari, Mnzleti, mprejurimile NehoiuluiManifestri
cultural artistice Manifestrile cultural artistice din Judetul
Buzului caracterizate printr-un bogat i variat program au un
caracter ocazional i treptat au pierdut din legturile cu vechile
ritualuri devenind evenimente artistice, distractive i de
spectacol.
Derularea unor programe turistice care includ astfel de
manifestri constitue o posibilitate de mrire a importanei lor.
Manifestrile populare autentice se prezint ca un factor de
atracie deosebit, fiind pentru turiti un element de cunoatere
cultural i mbogire a propriului orizont spiritual. n cadrul
manifestrilor culturale din Subcarpaii Buzului un loc aparte l are
cea dedicat marelui poet i prozator buzoian Vasile Voiculescu.
n fiecare an, n Subcarpaii Buzului se organizeaz manifestri
cultural- artistice, cele folcloirice ocupnd un loc aparte prin
meritulde a conserva valori tradiionale de port i cntec.
MANIFESTARI CULTURALE SI OBICEIURILE POPULARE TRADITIONALE
- Colindatul de Crciun
- Uratul de Anul Nou - Pluguorul i Sorcova
- Snzienele (24 iunie) - culesul plantelor de leac
- Focul lui Sumedru(26 octombrie). In seara premergtoare zilei
de Sfntul Dumitru, copiii se strng n cete i aprind crengi uscate i
rugii de la cartofii strni cu cteva zile mai nainte i rostesc
chemarea Hai la focu lui Sumedru, cu mere, cu nuci c sunt mai
dulci!. Gospodarii vin cu daruri pentru copii. Ceremonialul se
ncheie printr-un ritual care semnific puritatea cu ajutorul
focului: copiii sar peste foc de mai multe ori , apoi iau cte un
tciune n mn cu care se ndreapt spre grdina din gospodria fiecruia,
n ndejdea c pomii i legumele vor fi ferite de gngnii. PE URME DE
BALADla Gura Teghii, n ultima duminic din luna mai; TARGUL CUCULUI
la Ptrlagele, n prima duminic dup Pate; FESTIVALUL SLNICULUI la
Meledic-Mnzleti, n a treia duminic din luna iunie; FLOARE DE COLT
la Coli, n a doua duminic din luna iulie; TARGUL TRADITIONAL DE
SFANTA MARIA la Cozieni, pe data de 15 august, de Sfnta Maria; PE
PLAIURI BISOCENE la Bisoca, a treia duminic din luna august.
COLECTIA PERMANENT DE ART POPULAR CONTEMPORAN DE PE VALEA SLNICULUI
la Mnzleti-Grunj. Importana mare pentru turism a acestor manifestri
const i n faptul c ele se organizeaz n zone care dein i numeroase
alte obiective turistice importante, constituind pentru turiti
posibilitatea vizitrii a ct mai multor puncte de atracie (ex.
Festivalul Slnicului de la Meledic-Mnzleti). Serbarea folcloric
tradiional Plaiul Nucului de la Loptari Srbtoare la Varlaam:
nrcatul mieilor Festivalul Carnatilor de Plescoi, Sarbatoarea
vinului de Pietroasa 4 septembrie.Capitolul III
Analiza fenomenului turistic rural din judetul Buzau 3.1. Baza
tehnico-material
Valorificarea patrimoniului turistic al unei ri, regiuni sau
zone geografice etc. implic n prealabil asigurarea unor condiii
minime pentru deplasarea, sejurul i petrecerea agreabil a timpului
de ctre turiti. In esen, mbinarea acestor elemente minime are ca
rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinaii care
ofer vizitatorilor cea mai mare satisfacie ntr-o cltorie de
vacan.
Pentru ca un teritoriu s poat fi declarat de interes turistic,
potenialul su turistic trebuie s rspund la dou cerine eseniale:
s dispun de resurse naturale i de alte elemente de atracie
preferate de turiti (istorice, cultural-artistice etc.);
s dispun de posibiliti de acces, de transport, de cazare, de
alimentaie, de uniti comerciale, de instalaii, de amenajri
adiacente etc. , ntr-un cuvnt de baza material i de infrastructura
necesar pentru a facilita activitile turistice;
Judeul Buzau dispune de o baz tehnico- material foarte
diversificat i n dezvoltare:Tabel nr.1 Structura de primire
turistica rurala structuri de primire turistica
20062007200820092010201120122006/2012
%
total 5557606668697078.57
pensiuni turistice rurale 2625283133343574.28
Sursa INSS Buzau Tabelul nr.2 Capacitatea de cazare existenta in
pensiunile turistice din Judetul Buzau In perioada 2006-2012
20062007200820092010201120122006/2012
Pensiuni turistice809412012013212712762.99 %
Pensiuni agroturistice36436542748349949680944.99 %
Sursa INSS Buzau Grafic nr. 1
Tabelul nr.3 Capacitatea de cazare in functiune in pensiunile
turistice din Judetul Buzau in perioada
2006-2011200620072008200920102011
Pensiuni turistice231973149738382438004747245719
Pensiuni agroturistice131546132863148047172695181799181812
Sursa INSSBuzau Grafic nr. 2
Tabel nr.4 Numar sosiri ale turistilor in pensiunile turistice
din Judetul Buzau in perioada 2006-2011
200620072008200920102011
Pensiuni turistice199322222165253022932177
Pensiuni agroturistice6799917211395950288959414
Sursa INSS Buzau Grafic nr. 3
Tabel nr.5 Numarul de innoptari ale turistilor in pensiunile
turistice din Judetul Buzau in perioada 2005-2011
200620072008200920102011
Pensiuni turistice406139423330328334724565
Pensiuni agroturistice100901567819241176431562516539
Sursa INS Buzau
Grafic nr.4
Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare Nr. Innoptri
turist
Indicatorul ofertei = ----------------------------
Nr. Locuri disponibileTabel nr. 5 Calculul indicatorului ofertei
de locuri de cazare (nr. Locuri):Tip de unitate de cazare
200620072008200920102011
Numar de Pensiuni turistice406139423330328334724565
innoptari Pensiuni
agroturistice100901567819241176431562516539
Numar de Pensiuni turistice8094120120132127
locuri Pensiuni agroturistice364365427483499496
indicatorul ofertei Pensiuni
turistice50,7641,9427,7527,3626,3035,94
indicatorul ofertei Pensiuni
agroturistice27,7242,9545,0636,5331,3133,34
Calculul duratei medii a sejurului:
Tabel nr. 6 Durata medie a sejurului (zile):Tip de unitate de
cazare 200620072008200920102011
Numar de Pensiuni turistice406139423330328334724565
innoptari Pensiuni
agroturistice100901567819241176431562516539
Numarul total Pensiuni turistice199322222165253022932177
de turisti Pensiuni agroturistice6799917211395950288959414
Dms [zile]Pensiuni turistice2,041,771,541,301,512,10
Dms [zile]Pensiuni agroturistice1,481,711,691,861,761,76
Calculul indicatorului intensitii turistice:
a) n raport de populaie: Nr. Turiti
dp = ---------------------- 11591/432050= 2 turisti la 100 de
locuitori populaia total
b) n raport de suprafa Nr. Turiti
dt = ---------------------- ha 11591/6103= 1.89 suprafaa
total
Calculul coeficientului de utilizare a capacitii de cazare: Nr.
nnoptri turist
CUC = ---------------------------------- x 100 % 16539/ 9414 *
365= Nr. Locuri disp. X 365 zile
3.2 Servicii de alimentaie
Buctria romneasc ncepe s fie cunoscut i peste hotare, unele
feluri de mncare bucurndu-se de succes prin gustul deosebit,
armonia sortimentelor i chiar originalitate, putand fi definit ca
un tot unitar, dar dac analizm structura mncrurilor din punct de
vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentrii, al
structurii i asocierii diferitelor materii prime, vom constata c
exist particulariti zonale i regionale. Fiecare provincie istoric
are un specific aparte care s-a meninut, s-a completat i s-a mbogit
din punct de vedere sortimental i calitativ.Reetele specifice
locului, sunt ca de exemplu:
fasolea fiart n lapte, mpreun cu ceap, la sfrit adugndu-se smntn
i condimente dup gust. Pstrvul n sos are la baz un pstrv copt n
folie, pe grtar, lsat apoi s pluteasc ntr-un sos din fin, lapte,
smntn i lmie, ct s-i dea un gust acrior.
La stnele de pe Penteleu se pregteau alte bunti. Coronia
baciului era fcut special pentru cel mai important dintre ciobani,
dintr-un aluat fraged n care se puneau pastram, brnz de oaie, ardei
rou i ceap. Tot la stn se pregteau i crnai, numai din carne i seu
de oaie, piper i usturoi. Cu toate acestea nu se aseamn cu celebrii
crnai de Plecoi. Mielul la groap se face dintr-un miel cu tot cu
blan, cruia i s-au scos mruntaiele. Se umple cu diverse ierburi
mirositoare, se mbrac n lut i se coace ntr-o groap cu mult jar. Dup
vreo patru ore, cnd este gata, se desface coaja. Carnea este
aproape fiart, dar foarte gustoas. Tot la Varlaam se mai pregtete
mmligu cu multe, multe straturi. ntr-un vas se aaz un rnd de unt,
apoi urd, brnz, mmlig mai moale, ou fierte, carne afumat i uor
prjit, alt strat de mmligu, brnz frmntat i unt. Deasupra se bat ou
i se coace n cuptor. Curcanul n cazanul cu uic este iari o reet
veche de cnd lumea. Curcanul, orict de mare era, se fierbea n
cazanul n care, pe lng ap, se punea i uic. Dup ce se scotea de
acolo se frigea pe grtar. Nu pstra totui gustul de uic, iar carnea
se frgezea foarte tare.3.4. Circulaia turistic n cadrul unitilor de
cazare din localitatea Sarata Monteoru, judetul Buzau Studiu de caz
Pensiunea Casa cu tei din Sarata Monteoru Prezentare Cnd ti se face
dor de mncarea de odinioar a bunicii, cnd nu mai suporti nebunia
obositoare a orasului, cnd iti dai seama c a trecut ceva timp de
cnd nu i-ai mai zambit naturii, atunci este momentul s dai o fug la
Srata-Monteoru. Pensiunea Casa cu Tei este situat chiar lang pdure,
adevrat terapie pentru minte, trup si suflet.Capacitatea de cazare
este de 28 de camere , toate echipate cu bai proprii si TV cu
cablu.Pentru a va reincarca bateriile, puteti profita de de
plimbari prin paduresi sauna . Pentru a veni in completarea
vacantei dumneavoastra, va punem la dispozitie: - Restaurant
traditional buzoian - 150 locuri - Sala de sedinte - 50 de locuri -
Foisor langa padure - 50 locuri si veranda cu panorama asupra Vaii
Saratii - Loc de joaca pentru copii - Livada - 15 minute, pe jos
pana la strandul cu apa sarata - Table, remy - Loc de plecare spre
Vulcanii noroiosi, Tabara de sculptura Magura si Naeni, Manastirile
Ciolanu si Ratesti, Muzeul chihlimbarului de la Colti.Oferta
speciala de Paste:Pachet 3 nopti de cazare cu pensiune completa:1)
450 lei/pers. loc in camera dubla2) 500 lei/pers. loc in camera
dubla cu balconPachetul include masa festiva de Duminica:
- Meniu masa festiva:Mic-dejun traditional de paste; Pranz:
-Bors de miel, Friptura de miel cu cartofi cu rozmarin si salata
verde cu leurda, Prajituri de casa; Cina festiva: -Gustare, Pastrav
la cuptor cu garnitura de legume, Desert
- Tuica,Afinata,Vinul casei, Apa plata,Apa mineralala toate
mesele
Pachet sejur minim:3 nopti.Data de intrare:18.04.2014.Check-in:
dupa ora13, check-out: inainte de ora 12.
Unitatea se nchiriaza unui singur grup dar si individual.
Numar minim de persoane pentru rezervare:2 Copiii sub 7 ani:
gratuit Copiii ntre 7 ani si 12 ani au reducere de 50% din pret cu
pat suplimentar Avans la rezervare:30 %
Tabel nr. 7 Indicatori 20072008200920102011
numar de innoptari 10071074125413582000
numar de turisti romani 8959789759851000
numar de tursti straini 3049557988
locuri de cazare 2828282828
numar de locuri in pensiune 5656565656
sejurul mediu1,81,92,12,32,5
Sezonalitatea Turismul, fenomen sensibil la mutaiile
social-economice, nregistreaz n evoluia sa o serie de fluctuaii:
unele cu caracter continuu, structural, fiind provocate de dinamica
unor factori de tendin sau de schimbrile rapide i spectaculoase n
domeniul tehnicii, altele au caracter alternativ datorndu-se unor
condiii naturale, specificului cercetrii sau influenei unor situaii
conjucturale. Aceste oscilaii, de durat sau repetabile, cu
implicaii mai profunde sau superficiale, mai greu sau mai uor
previzibile, se manifesta n repartizarea inegal n timp i spaiu a
numrului de turiti i respectiv a necesarului de servicii.
Variaiile sezoniere ale activitii turistice sunt cele
determinate, n principal, de condiiile de realizare a echilibrului
ofert-cerere i se definesc printr-o mare concentrare a fluxurilor
de turiti n anumite perioade ale anului, n celelate remarcndu-se o
reducere important sau chiar o stopare a sosirilor de turiti.
Frecvena mai mult sau mai puin constant a variaiilor sezoniere
provoac n economia turismului modificari specifice, mult mai
pregnante dect n alte sectoare economice, sezonalitatea accentuat
influennd creterea preului de cost i diminuarea rentabilitii,
provocnd n multe cazuri o dezvoltare inegal a diferitelor zone de
interes turistic. In ceea ce privete caracteristicile variaiilor
sezoniere, acestea se produc n perioada unui an calendaristic i n
contextul unui sezon determinat, cuprinznd una sau mai multe
luni.
Variaiile sezoniere n turism sunt de dou feluri: variaii
sezoniere artificiale i variaii sezoniere naturale. Printre cele
dinti pot fi menionate acelea care privesc mecanismul concediilor
pltite, al vacanelor colare i care se disting prin caracterul lor
economico-organizatoric. Din a doua categorie fac parte variaiile
sezoniere cauzate de schimbarea condiiilor climaterice n cursul
diferitelor anotimpuri.
Problemele legate de diminuarea implicaiilor provocate de
sezonalitate sunt tot att de vechi ca i turismul nsui. Eforturile
prestatorilor de servicii sunt orientate spre oferirea unor condiii
stimulative, astfel nct s se atenueze pe ct posibil fenomenul
sezonier. Pentru aceasta este necesar efectuarea unei analize
minuioase, n urma creia s se poat formula soluii eficace n legtur
cu permanentizarea activitii turistice n zon.
Capitolul IV
Propuneri de promovare i dezvoltare
a turismului rural din judetul Buzau
In Romnia, turismul rural s-a practicat de muli ani, dar nu a
existat o legislaie adecvat care s permit diferenierea pensiunilor
dup criterii de clasificare specifice n clase de confort, fapt ce
s-a realizat ulterior i nu erau agenii specializate n cazarea la
ferme rnetiPropuneri pentru petrecerea timpului liber in zona
Buzaului Se pot organiza drumeiicu trasee de dificultate i
particulariti diferite, dup cum urmeaz:n Masivul Siriu:
1. Bile Siriu Valea Neagr Dosul Muntelui Poarta Vnturilor Obria
Crasnei Culmea Ttarutu Vf. Ttaru Mare Tabla Butii Poiana Stanei.
Marcaj banda rosie. Durata 7 8 ore.
2. Siriu Gura Milei Valea Milei Cabana si Lacul Vulturilor.
Marcaj triunghi rosu. Durata 5 6 ore.
3. Cabana i Lacul Vulturilor Lacul Sec Saua Poarta Vnturilor.
Marcaj punct rou. Durata ore
4. Bile Siriu Valea Bradului Colii Blei Vf. Bocarnea Poarta
Vnturilor Lacul Vulturilor Culmea Blojii Stearpa Valea Siriului
Gura Milei. Marcaj punct rosu. Durata 9 10 ore.
5. Dosu Muntelui Vf. Bocarnea Poarta Vnturilor Vf. Mlaia. Marcaj
cruce roie. Durata 3 ore.
n Masivul Penteleu: 1. Gura Cernatului Stana Cernatu Vf.
Penteleu Vf. Crucea Fetei Vf. Blescu Mare Vf. Blescuu Musa. Marcaj
banda rosie. Durata 9 10 ore.
2. Gura Cernatului Valea Milei rezervatia Viforta parul Caseria
Saua Caprioarei Piciorul Caprei apte Izvoare Secuiu. Marcaj
triunghi albastru. Durata 9 10 ore.
3. Brebu Lacul Negru Brebu. Marcaj punct rou. Durata 1 ora.
n Masivul Podul Calului: 1. Gura Teghii Poiana Teghii Vf. Podul
Calului. Marcaj cruce albastra. Durata 3 ore.
2. Gura Teghii Valea Fulgerisului Vf. Ivanetu Plaiul Nucului
Lacul Mociaru Loptari. Marcaj cruce albastr. Durata 5 6 ore. In
Subcarpati Buzaului Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari i Pclele
Mici sunt situati in apropierea localitatii Berca, din judetul
Buzau si reprezinta o rezervatie mixta (geologica si botanica)
fiind un fenomen rar intalnit in Romania si chiar pe glob. Din
craterele numerosilor vulcani, ies gaze naturale din adancuri,
infiltrandu-se in rocile fisurate si aducandu-le la suprafata sub
forma unui material vascos, de culoare alb-gri sau brun-cenusie.
Acest noroi formeaza conuri inalte de 3 pana la 9 m, revarsandu-se
la intervale diferite de timp si alunecand pe pantele usor
inclinate rezultate din eruptiile anterioare. Focul Viu Rezervatie
naturala, situata pe teritoriul satului Terca, din comuna Lopatari,
fiind formata prin gazele naturale ce ies la suprafata prin
fisurile scoartei, aruncand in bataia vantului, flacari ce se
inalta pana la 0,5 m. Daca presiunea gazelor care ies la suprafata
este mai mica, atunci flacarile se sting.Sarea lui Buzau- Platoul
Meledic rezervaie geologic, zoologic i speologic; se remarc mai
ales prin peterile de sare, printre care se numr i cea de-a de a
doua ca mrime din lume(1,257 km lungime);Manastira Ciolanu Are doua
biserici, prima construita in anul 1590 de Doamna Neaga , sotia
domnitorului Mihnea Turcitu, iar a doua cu hramul Sfintii Apostoli
Petru si Pavel in anul 1828 ctitorie a episcopului Cherasie al
Buzaului . Biserica in piatra de la Alunis Colti are hramul Taierea
capului Sf. Ioan Botezatoru sapata in stanca in anul 1274 de doi
ciobani , ajutrati de sateni . Imprejurul bisericii, in munte,
calugarii au sapat chilii. Muzeul chihimarului Colti n patru ncperi
i n pridvorul de la etajul cldirii sunt expuse obiecte de
etnografie i art popular ce reconstituie realitatea locuinei, modul
de via i ocupaiile tradiionale ale cuttorilor i prelucrtorilor de
ambr creterea animalelor, agricultura, pomicultura, munca la pdure.
Sunt expuse piese decorative (macat, foaie de perete, batiste,
tergare), de port i mobilier, de esut (piepini pentru ln i cnep),
uz casnic i pstorit (opinci, glugi, triti de merinde, dsagi din pr
de capr), ct i unelte agricole (plug din lemn, coase, sape, seceri,
spligi Staiunea balnear Srata Monteoru face parte din categoria
celor 24 de staiuni din ar care prezint interes mondial datorit
condiiilor de cur balnear.
Sarata Monteoru este statiunea preferata a buzoienilor un sat al
comunei Merei alcum printre coline la poalele dealului Istrita ,
infiintata ca statiune balneara in anul 1895 a avut o decadere dupa
1989 cand bazinele si hotelurile s-au paraginit , apoi au revenit
trentat la viata datorita unor investitii private . Bazinele cu apa
sarata, amenajarea zonei de promeneda si reasfaltarea drumurilor
principale au atras din nou vizitatori . In prezent este o statiune
de interes local fiind chiar singura din judet.
Sarata Monteoru este o statiunebalneoclimaterica (la 18 km de
Buzau, la 86 m altitudine), inconjurata de dealuri impadurite si
terase pe care se cultiva vita de vie, ce se bucura de un climat
moderat, vara numarul zilelor insorite fiind mai mare, iar
precipitatiile reduse. Factorii terapeutici naturali sunt
reprezentai de izvoare cu ape minerale srate,iodurate, bromurate,
calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare total de 188-513
la mie, nmolul mineral de depunere din izvoarele naturale
sulfuroase, climatul de cruare. Rezultate remarcabile sunt obinute
in special la tratarea afeciunilor aparatului locomotor
(reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice),
afeciunilor ginecologice, gastrointestinale i hepato-biliare. Caile
de acces sunt: rutiere-DN 1B cu deviere 10 km de la popasul
turistic Merei, feroviare-gara Buzau. RAFTING PE RAUL BUZAU Coborre
pe raul Buzau, n brci speciale cu capacitatea de 6 8 persoane, pe
traseu de 1- 2 ore.In primavara, apele Buzaului se incadreaza la
gradul III de dificultate (mediu), fiind ideal pentru incepatori
dar si pentru practicantii cu experienta medie.Asistenta si
instructajul vor fi asigurate de catre o echipa de instructori cu
experienta in raftingul sportiv si de agrement.Se asigura
echipament complet: costum si incaltaminte de neopren, casca, vesta
de salvare. Locatie Traseul porneste din vecinatatea orasului
Nehoiu, de la confluenta cu raul Basca si se intinde pe o distanta
de 12 km, pana la podul din localitatea Chirlesti (DN 10). Calarie
la Herghelia Cislau Pursangele Englez poate fi admirat, calarit sau
chiar cumparat in Cislau. Aaa, nu stiti sa calariti? Invatati totul
aici... Infiintata in 1894 cu scopul obtinerii de armasari si iepe
de prasila, Herghelia Cislau este singura din tara care produce si
creste cai din rasa Pursange Englez, considerata superlativul
raselor de cai la nivel mondial. Motocross Izvoranu Traseu omologat
de motocross in lungime de 2000 m, situat in Izvoranu , comuna
Tisau, peste deal de manastirea Ciolanu si Tabara de sculptura de
la Magura. Eco Aventura - Montain Bike Sarata Monteoru Prin
padurile de pe dealurile din jurul statiunii Sarata Monteoru sunt
marcate doua trasee de Mountain Bike, cu plecare de la Punctul de
informare turistica. De aici pot fi inchiriate si biciclete
specialeTurism montan i cinegetic
Poziia geografic a acestor muni la circa 50 km de Braov i 80 fa
de Buzu, n vecintatea unor areale des populate, i faptul c sunt
strbtui de o arter de comunicaie important faciliteaz accesul i le
asigur o perspectiv frumoas n practicarea turismului. Masivele
Siriu, Penteleu, Podu Calului i Culmea Ivneu, n cadrul crora exist
mai multe trasee marcate, se afl n partea central-sudic a regiunii,
ele fiind separate de vile Buzu, Bsca Mic, Bsca
Rosilei.Concluzii
Aspectele turismului n ariile rurale se ncadreaz cel mai bine
turismului cultural, cu accent pe nelegerea stilurilor de via
contrastante i a interschimbului de cunotine i idei. De aceea,
turismul rural i atrage pe cei n cutare de contact personal i
interaciune cu diverse culturi, medii i grupuri de oameni.
Printre aceste manifestaii se numr: turismul recreaional cu
accent pe solicitare fizic i pe activiti legate de mediu (ciclism
sau drumeii montane), turism ecologic cu accent pe natur i
vizitarea peisajelor contrastante (vizite n parcuri i rezervaii
naionale), turismul motenirii istorice care se concentreaz pe
locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educaional. Turismul
rural poate, de asemenea, s includ cltorii de o zi dintr-un loc n
altul, ntr-o manier secvenional, n contrast cu turismul urban unde
accentul cade pe destinaia urban ca focus pentru activiti turistice
urbane.
In planificarea turismului rural este necesar o cooperare ntre
toate organizaiile, comisiile i organismele implicate n aceast
activitate. In Marea Britanie, Countryside Commission (forul care
se ocup de dezvoltarea spaiului rural, mai ales din punct de vedere
turistic) considera n 1998 c turismul rural capabil s se autosusin
vine ca o soluie pentru a minimiza impactele negative asupra
mediului, culturii i vieii sociale.
In rile Europei Occidentale, destinaiile rurale ocup o pondere
tot mai mare din totalul destinaiilor de vacan. Stresul cotidian al
vieii citadine i ndeamn pe locuitorii marilor metropole s caute
linitea mediului nc netransformat radical de civilizaie. i dac n
rile superdezvoltate din vest acest mediu rural a nceput s se
modernizeze din ce n ce mai mult, la noi n ar, tradiia i
obiceiurile sunt nc foarte bine conservate. In ncercarea de a
cunoate o alt ar i oamenii si, alte tradiii, numeroi turiti strini
aleg ca destinaie Romnia, mai ales ca urmare a promovrii ofertei
turstice rurale efectuate de ANTREC la trgurile i expoziiile
organizate peste hotare.
Condiiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor
de cazare ale staiunilor de tradiie de pe litoral sau din zona
montan. Dar n timp ce hotelurile altdat moderne sunt lsate s se
degradeze, au aprut alte baze de cazare, n mediul rural, de
dimensiuni mai mici dar mai uor de ntreinut i adaptat la nevoile
actuale ale turismului. Casele rneti au luat locul complexelor
hoteliere n topul preferinelor turitilor. Dintre motivele cele mai
importante avute n vedere n alegerea ca destinaie a pensiunilor
turistice, enumerm:
confortul din ce n ce mai ridicat pe care l ofer fermele i
pensiunile agroturistice pe fondul preocuprii constante i
permanente a gazdelor pentru satisfacerea cerinelor clientului;
n staiunile tradiionale, de tip citadin, turistul se simea doar
o parte a unei mase de turiti n timp ce n sate el este privit
individual i tratat aparte; de dorinele lui se ine cont n alctuirea
meniului, spre exemplu;
intimitatea sporit conferit de faptul c pensiunile sunt de
dimensiuni incomparabil mai reduse dect hotelurile;
crearea unor relaii de prietenie cu familia gazd i meninerea
legturilor ani de zile, cu revenirea n aceeai pensiune mai muli ani
la rnd;
oferta de produse proaspete din gospodria rneasc, preparate de
turiti sau de gazd la cererea turitilor;
un mediu mai puin poluat. Bibliografie
1. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului,
Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2007.
2. Oskar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacu, Economia Turismului
, Ed.Expert, 2008.
3. Cristiana Cristureanu, Economia i politica turismului
internaional , Ed. Abeona.
4. Gabriela igu coordonator, Resurse i destinaii turistice pe
plan mondial , Ed. Uranus, Bucureti 2003.
5. Nicolae Neacu, Andreea Cernescu,Economia Turismului, studii
de caz,Ed.Uranus, Buc.2002.
6.Turismul Romniei Breviar statistic, C.N.S. 2007.
7.Ion Ionescu,Viorica Ionascu, Manoela Popescu, Economia
ntreprinderii de turism i comer , Ed. Uranus, Bucureti, 1996
8. www.google.ro
9. www.ghidulturistic.ro
10. www.buzau.insse.ro
11. www.insse.ro
12. www.ghidulturistic.ro
13. www.prefecturabuzau.ro
14. www.cjbuzau.ro
15. www.biblioteca.ase.ro
16. www.e-calauza.ro