Buletin informativ EUROPE DIRECT Bucureşti CRĂCIUNUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN STATELE MEMBRE (p.1) DESPRE CRĂCIUN (p. 15) • Moş Crăciun, ambasadorul pădurilor europene (p. 15) • „Legenda lui Moş Crăciun” (p. 16) • „Steaua sus răsare...” (p. 16) DRAGĂ MOŞ CRĂCIUN... (p.17) • Crăciunul în Europa (p. 17) ACTIVITATEA EUROPE DIRECT BUCUREŞTI (p. 29) • Dezbaterea Iniţiativa cetăţenească europeană: fii cetăţean activ! (p. 29) • Dezbaterea Cum ieşim din criză? Oportunităţi de finanţare şi rolul antreprenoriatului (p. 29) • Dezbaterea Strategia Europa 2020 şi progresul Uniunii Europene – priorităţi pentru România (p. 30) • Broşura Politica de migrație a Uniunii Europene - implicații pentru piața muncii (p. 30) • Dezbaterea Găsirea unui loc de muncă – principala problemă a tinerilor absolvenţi de învăţământ superior (p. 31) Anul I, nr. 6 - decembrie 2013 - editie speciala de Craciun SUMAR ) , )
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Buletin informativEUROPE DIRECT Bucureşti
CRĂCIUNUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN STATELE MEMBRE (p.1)
•DezbatereaIniţiativacetăţeneascăeuropeană:fiicetăţeanactiv! (p.29)•DezbatereaCumieşimdincriză?Oportunităţidefinanţareşirolulantreprenoriatului(p.29)• DezbatereaStrategiaEuropa2020şiprogresulUniuniiEuropene–priorităţipentruRomânia(p.30)•BroşuraPoliticademigrațieaUniuniiEuropene-implicațiipentrupiațamuncii(p.30)•DezbatereaGăsirea unui loc demuncă – principala problemă a tinerilor absolvenţi deînvăţământsuperior(p.31)
Anul I, nr. 6 - decembrie 2013 - editie speciala de Craciun
SUMAR)
,
)
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 2
Salzburg, în timpul sărbătorilor de iarnă, este o experienţă deneuitat.TârguriledeCrăciundinSalzburgsuntrenumiteînîntreagaEuropă,avândotradiţiedepeste500deani.CelmaimaretârgdeCrăciuneste înDomplatz,chiar lângăDomuldinSalzburg şiPalatulResidenzşiîşideschideporţilecucincisăptămâniînaintedeCrăciun.
PotrivittradiţieidinAustria,cuoziînaintedeCrăciun,untânărtrebuiesăîmbracehainealbe,lungi,săîşipunăpecapmitraşisăiaînmânăuntoiag.Elîlreprezintă,astfel,peSfântulNicolae.Însoţitdedoiîngeri(îmbrăcaţişieiînalb)şiînconjuraţidediavolinegri(personajemalefice)colindăcaseleînsearadeAjun.AcestSfântNicolae intră în case cu cei doi ingeri, diavolii aşteptândafară.Copiilordincaselevizitatelisepunîntrebăridinreligie.
ÎnAustria,maiexactlaViena,Crăciunulestesărbătoritprinmuzică.Întoatălunadecembrie,muzicaluiMozartşivalsurileluiStrausssunt interpretate de Orchestra Imperială a Vienei în Sala de laHofburg.
ÎnBelgia, sărbătorile începpe 6decembrie, odată cu apariţia luiMoşNicolae, şi se sfârşesc în noaptea deAnul Nou. Copiii trebuie să steacuminţi,pentrucă,lafelcaînmultealteţări,dupăcadourileluiMoşNicolaesuntaşteptatecelealeluiMoşCrăciun.ÎnNivelleşiAndenne,deexemplu,ceimiciauposibilitateadeadescoperideliciiledinregiune,cum ar fi cougnous – biscuiţi care îl înfăţişează pemicul Iisus sau peSfântulNicolae.Toatălumeasepoatebucura,deasemenea,deoaltă
CRĂCIUNUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN STATELE MEMBRE
Austria
Belgia
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 3
specialitate: boukètes – un desert însoţit de vinulfiert.UrareaobişnuitădeCrăciunînBelgiaesteZaligKertfeest.
Împodobirea pomilor deCrăciun reprezintă un obiceirelativ nou pentru belgieni. Ei aleg ca decoraţiunibiscuiţii pe care îi atârnă de rămurelele bradului, întimpce laMuzeuldeŞtiinţăşi Industrie,pomulesteîmpodobitcufructe,însemnderecompensăbogatăaagriculturiibelgiene.
În Bulgaria, Craciunul (Koleda) începe la ora 12 noaptea,când fetele tinere pregătesc o pâine specială (Krava) pentrucolindătorul(Koledar)favorit.Koledariisunttinerinecăsătoriţisau căsătoriţi recent, care, costumaţi cu haine tradiţionale,ţinînmâiniunKoledarka,unbastonmaredinlemndestejarsculptat. Ei fac înconjurul satului şi seopresc înfiecarecasăpentruafaceurărişipentruaprimicadourispecialpreparatepentruei.SărbătoareaCrăciunuluidureazăpânăînzoriizilei.
În Cipru, Moş Crăciun le zâmbeşte fericit, în pantaloni scurţi, turiştilor pe holurilehotelurilor, iar fulgimari de nea împodobesc străzile însorite de lamalulmării. Cutoateacestea,nueniciurmădezăpadă,iarsărbătorilevindoarcudistracţii„lacald”,fieîncluburilecuprogramepentrutoategusturile,fiepemalulmării,laodihnă.Dacăvorbimdespretemperatură,mediaoficialăestede23-24°C.MoşCrăciunişitragesaniapenisipulscăldatderazelesoarelui,iardeRevelionsepoatefaceplajăşipoatechiarbaieînmare.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 4
CroaţiaapreţuitîntotdeaunasezonulCrăciunuluişi, prin urmare, a dezvoltat un număr larg deobiceiurişitradiţiilegatedeaceastăsărbătoare.MoşNicolaeesteprezentşiînCroaţia,undecopiiiîşi aranjează pantofii la ferestre în aşteptareaacestuia.Oaltă tradițiedeCrăciunestepe13decembrie, când romano-catolicii sărbătorescziuadeSfântaLucia.Pentrucroați,caresuntînmarepartedereligiecatolică,aceastăziînseamnăaluaunmicvasdebucătărie umplut cu pământ în care se plantează un pumnplincu semințe degrâu, care este
lăsat săcreascăpână laCrăciun.Când sărbătoareaCrăciunuluisoseşte, grâul ajunge la dimensiunea unuimic gazon, ceea cese numeșteGrâul Crăciunului.Acesta este, de obicei, pus subbraduldeCrăciuncadecor.Grâulsimbolizează„nouapâine”,pecare catolicii o leagă de sacramentul Euharistiei. Se crede călungimea grâului simbolizează succesul și norocul în anul carevine.Cucâtgrâulestemaibogatşifirelesuntmailungi,cuatâtanulcevavenivafimaiîmbelşugat.
CrăciunulînDanemarca,numitsiJul,esteoperioadădesărbătoarecareseîmpărtăşeştecufamiliaşiprietenii.FestivităţiledeAdventîncepcupatrusăptămâni înaintedeCrăciun.Coroanaderamuriverzi este facută în familie sau cu prietenii şi fiecare dintreduminiciesteunprilejdealuapartelamesefestive,încompaniacelordragi.
Lacurteadaneză, serbarea se ţinea lacastelulAmalienburg.Bradulcelmare trebuia săfie tăiatdinpădureaBernstorff,iardarurileeraucumparătedinCopenhaga.Aceastătradiţiearămasviedoarînsufletulşiînamintireabătrânilor.
Alte câteva tradiţii specificeCrăciunului danez sunt: coroniţe cu câtepatrulumânări,fiecaredintreelesimbolizândunadincelepatruduminicice preced Ajunul Crăciunului sărbătorit pe 24 decembrie; lumânareacalendar,careesteîmpărţităîn24deunităţiegale,fiecaresimbolizândzilelecesescurgdinlunadecembriepânălaAjunulCrăciunului;sigiliiledeCrăciun;calendaruldeCrăciunprimitîndardecopiiinerăbdătoriînaşteptarealuiMoşCrăciun.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 5
Crăciunul are şi în Estonia oimportanţădeosebită,fiinduna
dintrecelemaiimportantesărbători.Aici,Crăciunuleste un mix de tradiţie, modernitate, tradiţiiseculare şi religioase. Ca în majoritatea statelornordice,sărbătorireaCrăciunuluiseaxeazăpeAjunulCrăciunului,iarprintretradiţiilecelemaiimportantese numără calendarele specifice şi lumânările subformăde calendar. Înfiecare an, pe 24decembrie,preşedintele Estoniei declară Pacea de Crăciun,aceastafiindo tradiţie cedateazădeacum350deani. În fiecare an, în cursul lunii decembrie existăopiațădeCrăciunpeTownSquareHall din centrulvechialorașuluiTallinn.
Toată lumea știe că Moș Crăciun vine din Finlanda. Întimpulsezonuluifestiv,finlandezilorleplacesăsebucurede compania celor dragi, atmosfera fiind un element-cheie pentru un adevărat Crăciun finlandez. Peisajelealbe învăluite în întuneric, luminatedoarde steleledepecerșifelinareledegheațădepedrumuriledeaccescreeazăstareadespiritpentruunsezonfestivliniștitorşi confortabil. În Finlanda, bradul de Crăciun se faceîn Ajunul Crăciunului, fiind împodobit cu mere şi altefructe, bomboane, steaguri de hârtie, de bumbac şibeteală, ca decoraţiuni, precum și lumânări utilizatepentruiluminatulacestuia.FestivitățiledeCrăciunsuntprecedatedeovizitălafaimoaselebăideabur,dupăcaretoțiseîmbracăînhainecurateşisepregătescpentrucinadeCrăciun.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 6
ÎnFranţa,Crăciunulestesărbătoareafamilieişiagenerozităţii,fiindmarcatădereuniunifamiliale,darurişibomboanepentruceimici,masadelamiezulnopţiişifaimosulRevelion.Celebrarea Crăciunului în Franţa variază în funcţie de regiune. Majoriatea regiunilor
sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie. În estul şi nordul Franţei, sezonul Crăciunuluiîncepepe6decembrie,odatăcusărbătoareaSfântuluiNicolae,iarînuneleregiuniodatăcu
În Franţa sunt tradiţionale deserturile deCrăciun.LabûchedeNoël–oprăjiturălungă,făcută din ciocolată şi castane. În Périgord,acesta semnifică lemnul ars de la AjunulCrăciunuluipânălaziuadeAnulNou;esteunobicei rămas de la o sărbătoare păgână dinGalia. În sudul Franţei, o parte din pâineade Crăciun (le pain calendal) este dată înmodtradiționalpentruopersoanăsăracă.ÎnProvence sunt cele treisprezece deserturi:mere, pere, pepene verde, nuga albă, nuganeagră,fructeconfiate,nuci,alune,smochineuscate,migdale,stafide,prăjiturădepepene(calisson),șiprăjituraRegilor(deBobotează)–prăjiturărotundă,careestetaiatăînbucăţideuncopilsupranumitmicuţulregesaucopilulsoareceseascundesubmasă.Înprăjiturăseaflăascunsunbobdefasole,iarcineîlgăseştevafinumitregesaureginăşiîşivaputeaalegeunpartener.Surse:http://french.about.com/cs/culture/a/christmas.htm,http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Treize_desserts_%C3%A0_Avignon.jpg.
Germanii numesc Crăciunul Weihnachten, cuvânt careînseamnă„noaptesolemnă”,sauHeiligenachten,„noaptesfântă”.Atunci nu este evocată naşterea lui Hristos, caîn ţările latine,ci slujbade lamiezulnopţiideCrăciun.ÎncădinprimaduminicădeAdvent, târguriledeCrăciuninvadează pieţele oraşelor, dându-se astfel startulsărbătorilordesfârşitdean. Înacestezile,esteaşezatăîn case coroana deAdvent, confecţionată în familie, cu
În Grecia, un simbol important al acestei perioadeeste reprezentat de Sfântul Nicolae, considerat aiciocrotitorul navigatorilor. În Ajunul Crăciunului, copiiidinsatecălătorescdincasăîncasăşifacurărisătenilorcântândKalada, unechivalent al colindelor.Colindelesunt acompaniate de instrumente specifice, cum ar fitriunghiurimicidemetalşitobe.Copiiisuntrăsplătiţicufructeuscateşidulciuri.ÎnGrecianusuntspecificibraziideCrăciun.Înaproapefiecarecasă,simbolulsezonuluiesteunboldelemnsuspendatcuobucatădesârmădecareatarnăocrenguţădebusuiocînfășuratînjuruluneicrucidinlemn.Învassepăstreazăocantitatemicădeapăpentruamenținebusuioculproaspăt.Ritualulare
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 8
Sezonul Crăciunului în Italia durează trei săptămâni, începând cu 8 zileînaintea Ajunului, cunoscut sub numele de Novena. În acest interval,copiiimerg din casă în casă, recitând poezii de Crăciun şi cântând colinde.Înunelezone,lasate,oieriiaducinstrumentemuzicaleșicântăcolinde.Unpoststrictesteobligatoriucu24deoreînainteaAjunuluişiesteurmatdeomasădecelebrare,undepreparatulprincipalestevestitaprăjiturămilaneză–panetone.Unobiceicareseorganizeazăesteamenajareauneiurnecareconţineatâtcadouri,câtşicutiigoale,însăîntotdeaunanumăruldecadouridinurnăesteegalcunumăruldepersoanealcasei.Lamiezulnopţiisuntaprinselumânări, se spun rugăciuni, iarcopiii recităpoezii. ÎnamiazazileideCrăciun,PapadăbinecuvântareamulţimiiadunateînmareapiaţetăaVaticanului.
Caînmajoritateațărilor,CrăciunulînLituaniaesteosărbătoarespecială.NumelelituanianpentruCrăciun,Kaledos,areoriginislave.ObiceiuldeadecorabraduldeCrăciunafostadusînLituaniadinGermania.DupăPrimulRăzboiMondial,MoșCrăciun,menționat caBătrânul Crăciunului, precum și oferirea de cadouri audevenitpartedintradițialituanianădeCrăciun.Acestepracticiaufostadoptatemaiîntâidepersoaneledinorașeșiapoirăspânditeîncetînzonelerurale.MoșCrăciunaducecadouridoarpentrucopii,caretrebuiesă îșiaraterecunoștințarecitândopoezie,cântânduncântec,dansândsauspunândopoezie.
Italia
Letonia
Lituania
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 9
Folosirea crenguțelor de brad ca decorațiuni pentruocazii festive, este un obicei foarte vechi, anteriorcreștinismului.ÎnclimatelemairecidinnordulEuropei,unde în timpul iernii toate plantele și toți copacii (cuexcepțiabraduluișiapinului)morsauparsăintreîntr-un somn adânc, coniferele au avut întotdeauna un locspecial în imaginația lituanienilor, fiind considerate cuputerimagiceasupraviețiișifertilității.
O tradițiemalteză de Crăciun este Priedka tat-Tifel,care înseamnă „predicarea copilului”. În AjunulCrăciunului, un băiat sau o fată, de obicei cu vârstecuprinse între 7 şi 10 ani, ţin predica de la miezulnopții în loculpreotului.Părinții sunt foarte încântațiși nerăbdători să îşi vadă copiii, ajutându-i să învețepredicapederostcupatrusaucincisăptămâniînainte.CopiiispunpovesteadelanașterealuiIisusdinBetleemșisuntîncurajațisădeaprediciionotăpersonală,care
Luxemburg
Malta
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 10
săatingăinimileenoriașilor.BisericilesuntdecorateculuminişifigurineorganizateînscenecuNaștereaDomnului,Presepju, construite de către biserică. Pătuțurile sunt decorate cu figurine, denumite pasture, reprezentândpersonajeprecumpăstorii și îngerii).Astăzi,uneledintrecelemaifrumoasescenesuntmecaniceșifigurinelesemişcă.Figurinareprezentându-lpecopilulIisusestepusăpealtarulprincipal,lamiezulnopții,înnoapteadeCrăciun.ExistăungrupdinMalta,numitFriendsoftheCrib,careajutălamenținereaînviaţăatradițieimaltezeascenetelor.
ÎnPolonia,Crăciunulesteosărbătoareprincipalăanuală,lafelcaînmajoritateastatelorcreștine,fiindintrodusodatăcuaparițiacreștinismuluișidezvoltându-setreptatde-alungulsecolelor,începânddincelemaivechitimpuri.Vechileobiceiuripăgânes-aucombinatcuobiceiurilereligioaseimportate,odatăcucreștinarea Poloniei de către Biserica Romano-Catolică. Printre influențele târzii se numără pătrunderea unortradițiilocaleșiadiverselorculturipopulare.Spredeosebiredemultealtețăricreștine,SfântulNicolaenujoacăunrolmajorînCrăciunulserbatînPolonia,darziuaacestuisfântestecelebratășiaiciînziuade6decembrie.
De la Postul Crăciunului și până la Bobotează, gwiazdory (purtătorii de stele) umblă prin sate.Aceștia cântăcolinde,alțiirecităversete,dauspectacoledemarionete(szopki)saujoacăînscenetetradiționalecuNaștereaDomnului(herody),numiteJaselka(pătuț).OtradițieunicăînPoloniaesteschimbuldeopłatek,oplăcintăsubțirepecareesteînfățișatăoimaginesfântă.Întrecut,oameniimergeaucuacesteplăcintedincasăîncasășileurauvecinilorCrăciunfericit.Înprezent,acesteasuntîmpărțitedeobiceicumembriifamilieișicuveciniimaiapropiațiînaintedecinadinAjunulCrăciunului(cinănumităWigiliaînlimbapoloneză).Întimpcefiecareîmpartebucățideopłatekaltorpersoane,aceștiaartrebuisăseiertereciprocpentruoriceneînțelegerecareaavutlocpeparcursulanuluitrecutsisăîșidoreascăfericireînanulcarevine.Conformtradiției,sepunbucățidefânsubfațademasă,caamintireafaptuluicăHristoss-anăscutîntr-oiesle.Totsubfațademasăsemaipotpuneșibanipentrufiecareoaspete,pentrua-iaduceprosperitateînanulcarevine.Uneorisepracticăsuperstițiacătrebuieneapăratsăfieunnumărpardepersoanelamasă.Înmultecase,unlocgolașezatsimboliclastângameseiestesimbolulPrunculuiIisussaualunuipribeagsinguraticînfometatsaualuneirudedecedatecareartrebuisăvinălamasă.
duclabisericalocalăpentruacelebraMissadoGalo(„masacocoşului”).Conformcredinţelor, un cocoş ar fi cântat în dimineaţa de 25 decembrie, sărbătorindîn felul său naşterea lui Iisus. În Portugalia, Ajunul Crăciunului se cheamăConsoadaşicuprindecinaşideschidereacadourilor,înnoapteade24spre25.
În limba cehă,Crăciun fericit se spune Prejeme Vam Vesele Vanoce. Ceamaimare importanţă o areAjunulCrăciunului.Conformtradiţiei,uniidintreoamenisperăcaîntimpulAjunuluisăaibăaşa-numitaviziunea„porculuideaur”,carearapăreapeperete,înaintedecină.Acestlucruestevăzutîntradiţiacehăcaunsemndenoroc.TotînsearadeAjun,seiașicinatradiţionalăcehă.Masaconstăadeseaînsupădepește(dincrap)şicrapprăjitcusalatădecartofi.MiculIisus(versiuneacehăaluiMoşCrăciun)aducecadouriîntimpulcineișilelasăsubbraduldeCrăciun.Elsunădintr-unclopoțelchiarînaintesăplece.Cadourilesuntdeschiseimediatdupăcină.Familiilereligioasecântăcolindelângăbrad,labiserică,laslujbadelamiezulnopțiisauînziuadeCrăciun.
ÎnMareaBritanie,abiadin1660sesărbătoresteconsecventCrăciunul, după ce fusese interzis de nenumărate ori decătreautorităţi,datorităamesteculuideobiceiuricreştineşi păgâne deopotrivă practicate până la acea dată. Dacăamericaniiardbuturugile,engleziiardunrugconfecţionatdin crengi de frasin, care simbolizează lunile anului cetocmai se încheie. Colindele urcă în văzduh, în timp ceengleziisedesfatăcuunpunchfierbinte.CelemaifrumoasecolindesepotascultaînsăîncapelaColegiuluiRegeluidinCambridge.
Încase,înmirosulparfumatdebrad,engleziisavureazădeliciiculinaredeCrăciun,dincarenulipsesccurcanul(saugâscaoriraţa),fripturile,sosurile,plăcinteleşibudinca(Christmaspudding),ceîntregescatmosferaacesteisărbătorişiliniştescspiriteledupănoapteadeAjun,încaresecredecăduhurilereleşifantomelepărăsesccasteleleşicriptele,obicei rămasdinperioadapăgână.Copiii îşi aşteaptă cuminţi cadouriledupă ce i-au trimis scrisori luiFatherChristmas,prinaruncareaacestoraînfoc,sperândcăpiticiilevorscoateprinhornsiastfeldorinţelelorsevorîmplini.DupămasacopioasădeCrăciun,engleziipornesclavânătoaredepiţigoi,chiarînziuadeSfântulŞtefan,amintindde legenda în caremartirul creştin închisnuamaiputut să se salvezedin cauzaacesteipăsări carea trezitgardianulceîlpăzea.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 12
Crăciunul în România este o sărbătoare anuală foartefrumoasă, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Înfiecare zonă a României există un mod specific de aîntâmpinaşisărbătoriCrăciunul.Celmaiimportantobiceiestecolindatul,ceaînglobatînelnunumaicântec,cișiritualuriconstândînnumeroasemesajeșisimbolurialeuneistrăvechispiritualitățiromânești.Els-apăstratasociindu-seuneoricucelebrareamareluievenimentcreștin,NaștereaDomnului IisusHristos. Există de asemenea și cântecedestea (sau colinde creștine), care au ca subiect NaștereaDomnului. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toatesateledințară,începecolindatul.CopiiicusteauavestescNașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdelecareîirăsplătesccumere,nucișicolaci.ÎnMaramureș,ceicare colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este sătreacăpelafiecarecasăiarapoi,cutotcugazdelecarei-auomenit,săcontinuecolindatul.
InSlovacia,iarnaîncepecupatruduminiciînaintedeAjunulCrăciunului. În fiecare săptămână, semai aprinde încă olumânare încoroniţadeCrăciun.Cândsuntaprinsetoatecelepatrulumânări,Crăciunulbatelauşă.CeeacenupoatelipsiestevizitareaunuiadintremulteletârgurideCrăciun.Printrecelemaicunoscuteşi iubitetârgurisenumărăcelde la Bratislava, de unde se pot cumpăra decoraţiuni deinterior,suveniruri,plăcinteumpluteşipuncharomat.
Odatăcuapariţiaprimei stelepecer, familia seaşază lamasădupăozi lungădepost.Mâncareatradiţionalăestecrapulcusalatădecartofi.Altefelurisunt:supadevarză,placintacumiere,mâncareademazăresaufasoleşitradiționaleleopekance–macaroanesaualuatdulcecumacşicubrânză.Dupămasadeseară,familiaseadunăînjurulbraduluişisedeschidcadourile,careînSlovaciasunt aduse de Pruncul Iisus. În vremurile trecute, darurile aveau omare valoare simbolică:merele însemnau
Romania/\| /\|
Slovacia
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 13
TradițiaremarcabilăaacesteițăriconstăîncreareascenetelorcuNaștereaDomnului.CelemaicunoscutesceneceînfățișeazăNaștereaDomnuluisuntceledelaPeșteraPostojnașiBisericaFranciscana Ljubljana de pe Bulevardul Prešeren. Vacanţade Crăciun este marcată de arderea tămâii, pregătirea dealimentespeciale,cumarfipâineadeCrăciunnumităpotica,stropirea cu apă sfințită, și recunoaşterea averii. În modtradițional, înainte de Crăciun, un porc este sacrificat, iarcarneasaestepreparatăpentrumasadeCrăciun.
În Spania, sărbătorile de Crăciun încep la jumătatea luniidecembrieşiseterminăpe6ianuarie,deZiuaregilor.ChiardacăMoşCrăciunestedinceîncemaipopular,tradiţiaspunecădarurilesuntadusecopiilordeRegiiMagi,înzoriizileide6ianuarie,ziliberălaspanioli.PatronulspiritualalacesteiţăriesteFecioaraMaria, iarAjunulCrăciunuluiestecunoscutcaNochebuena(NoapteaceaBună).ÎntreagafamilieseadunăînjurulsceneiiesleiprunculuiIisus.AceastăscenăesteprezentăînmajoritateacaselordinSpania.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 14
În preajma Crăciunului, în Suedia, una dintre cele maimari sărbători este ziua de Sfânta Lucia, sărbătorită pedata de 13 decembrie. Celebrarea vine de la poveștilespusedecălugăricuprivirelaoriginilecreștinismulînSuedia.ZiuaSfinteiLuciaadevenitsărbătoritălascarălargăînSuedia,lasfârșitulanilor1700fiindsărbătoritădeasemeneașiînDanemarca,Norvegia,Finlanda,BosniașiCroația.UnobiceispecificSuedieiconstăînfaptulcăunelefamiliiconfecţionezăîncasăcapredinpaiepentruaprotejapomuldeCrăciun.Paielesuntfolositecaundecorîncase,pentruareaminticăIisuss-anăscutîntr-oiesle.Cași înLituania,decoraţiunile foartepopularepentrupomuldeCrăciunsunt făcute din paie. În Suedia, cadourile pot fi aduse deMoş Crăciun, numitJultomten,saudegnomi/elfinumiţiNissarsauTømte.
Pentrumajoritatea copiilor, din Olanda, ceamai importantă zi în timpulfestivităților de Crăciun este cea de 5 decembrie, când Sfântul Nicolae(Sinterklaas) le aduce cadouri. Copiii urmează indicii pentru a găsi micicadouri lăsatedeSinterklaas.Lapetreceriledesărbătorisuntconsumatedulciuri și biscuiți speciali cumarțipan numițibanketletter.Aceștia suntfăcuți în formele iniţialelor numelor oamenilor prezenţi la petrecere.Unaltbiscuitdulce,careestemâncat lapetreceriledeSfântulNicolaeestepepernoot,făcutcuscorțișoarășimirodenii.ZiuadeCrăciunesteozimultmailiniștităînOlanda,cuoslujbălabisericășimasăînfamilie.LaslujbaspecialănumităȘcoaladeduminică,sespunpoveștitradiționaledeCrăciun.AcesteasuntdemulteorisingurelecadouripecarecopiiileprimescînziuadeCrăciun,deoareceeiauprimitdejacelemaimultedintrecadourideZiuaSfântuluiNicolae.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 15
Și în Ungaria sărbătorile de iarnă încep odată cu ziuade 6 decembrie, cu ocazia Sfântului Nicolae, cunoscutsubnumeledeMikulás.Copiiilasăpepervazpantofisaucizmepentruafiumplutecubunătăţi.AjunulCrăciunuluieste foarte important și este numitSzent-Este, ceea ceînseamnă Seara Sfântă. Ungurii petrec seara împreunăcu familia și decorează bradul deCrăciun.Uneori, doaradulțiiîmpodobescbradul,pentrucaatuncicândcopiiivinşiilvădsăaibeomaresurpriză,spunându-li-secăîngeriiauaduspomulpentruei.PrincipalamasădeCrăciunesteluatăînAjun,alimenteledebazăfiindpeștele,varzașiuntipspecialdeplăcintăcumacnumităBeigli.ÎnziuadeCrăciun,oameniiîşiviziteazăfamiliile şi apropiaţii. Cadourile copiilor sunt aduse deTélapó(BătrânulIernii).
Chiardacăestefoarteocupatînaceastăperioadăcucitireascrisorilortrimisedeceimici,câtșicupregătireacadourilor,MoșCrăciun și-a făcutpuțin timp liberpentrua transmite lumii întregiurmătorulmesaj:„Viitorulplanetei este înmâna copiilor noștri și este fundamental ca ei să înțeleagă pe deplin importanța pădurilor,deoareceprosperitatealordepindedebunăstareapădurilordecaretrebuiesăaibăgrijă,casălelasemoștenirecopiilorlor”.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 16
„Legenda lui Moş Crăciun”LegendaspunecăatuncicândFecioaraMariaîmpreunăcuIosif,căutândunadăpostpentrua-LnaștepeIisus,auajunslacasaluiCrăciun.Sespunecaacestaeraunomrăușiursuz,înschimbsoția luieramiloasășibună lasuflet.Din milostenie, aceasta le-a oferit adăpostFecioarei Maria, dar fiindu-i frica de mânialuiCrăciunaascuns-oîngrajd.Crăciunaflânddespreaceastaîntamplares-amâniatșiatăiatmâinile soției sale. Atunci Fecioara Maria afăcutominunelipindbrațeleCrăciunițeilaloc.AceastăîntamplareaduslatransformarealuiCrăciunîntr-unomblajinșiplindemilă,careînfiecareanvineîncaseleoameniloraducânddarurituturorșibucuriaNașteriiDomnului.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 17
DRAGĂ MOŞ CRĂCIUN ...
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Centrul de Informare Europe Direct (CIED) București, împreună cu structuragazdă, InstitutulEuropeandinRomânia (IER)au incercat săaducăunzâmbetpe fețelecopiilorde laCentrulde Plasament „Pinocchio” din București, organizândmiercuri, 18 decembrie, serbarea intitulatăCrăciunul în Europa.Laevenimentauparticipatalăturidenoi20decopiicuvârstecuprinseîntre9şi17anicareauanimatatmosferadesărbătoarecupoezii,colinde,oscenetăşimaimulteobiceiurideCrăciun.Dreptrăsplatăcăaufostatâtdecuminţişicreativi,toţicopiiiauprimitîndarcadouridelaMoşCrăciun.
În perioada 4-8 noiembrie a.c., ŞcoalaNaţională de Studii Politice şiAdministrative(SNSPA)aorganizatSăptămânaCetăţenieiEuropene.Încadrulacestuieveniments-audesfăşuratnumeroaseactivităţi,precum:sesiuni de comunicări ştiinţifice pentru studenţi şi pentru mediulacademic,atelieredelucrucutematicăeuropeană,lansărişitârguridecartepetemeUE,concursuridefotografieşideeseuripentrustudenţi.
Cuacestprilej,Centrulde InformareEuropeDirect (CIED)Bucureşti,găzduit de Institutul European din România (IER), a organizat joi, 11
DezbatereaafostmoderatădedoamnaGabrielaDrăgan,DirectorulGeneralalIER.ÎncadrulevenimentuluiauluatcuvântuldoamnaAlinaBârgăoanu,Rector,FacultateadeComunicareşiRelaţiiPublice,SNSPA,doamnaIoanaMarchiş, Coordonator Reţeaua Europe Direct România, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, domnulMirceaToma,PreşedinteActiveWatch,doamnaNicoletaChiriță,Coordonatorprograme,Centrul de ResursepentruParticiparePublică(Ce-Re).
EvenimentulaocazionatşilansareabroşuriiIniţiativacetăţeneascăeuropeană,primapublicaţie realizatădeCIEDBucureşti.Aceastaoferăcetăţenilor informaţiidesprebaza legislativă şi paşii promovării iniţiativei cetăţeneşti europene, exemple deiniţiativecetăţeneştieuropene,drepturileşiresponsabilităţilecetăţeniloreuropeni.BroşuraIniţiativacetăţeneascăeuropeanăpoatefiaccesatăaici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Initiativa-cetateneasca-europeana.pdf.
Dezbaterea Cum ieşim din criză? Oportunităţi de finanţare şi rolul antreprenoriatului
CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)Bucureşti,găzduitdeInstitutulEuropeandinRomânia (IER),aorganizatmarţi,19noiembrie, la sediulUniversităţii Româno-Americană, dezbaterea Cum ieşim din criză?Oportunităţi de finanţare şi rolul antreprenoriatului. EvenimentulfacepartedinseriadeactivităţiorganizatedeCIEDBucureştiîncadrulproiectului Votează pentru Europa! Votează pentru tine!, finanţat deComisiaEuropeană,pentrupromovareaalegeriloreuroparlamentare. În
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 30
Universitatea Româno-Americană, doamna Maria Şandor, Preşedinte, Fundaţia PACT,Alexandru Fotia, Președinte, Asociaţia Studenţilor Economişti din România (ASER),doamna Cornelia Rotaru, Preşedinte, Asociaţia Pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului
Feminin (ADAF) şi, în calitate demoderator al discuţiilor, domnul prof. univ. dr. FlorinBonciu,Prorector,UniversitateaRomâno-Americană.
Dezbaterea Strategia Europa 2020 şi progresul Uniunii Europene – priorităţi pentru România
CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)Bucureşti,găzduitdeInstitutul European din România (IER), a organizatmarţi, 26 noiembrie, lasediulIER,dezbatereaStrategiaEuropa2020şiprogresulUniuniiEuropene–priorităţipentruRomânia.ÎncontextulAnuluieuropeanalcetăţenilor2013,evenimentula fostorganizatcu scopuldeaprezentaprincipaleleprogreseînregistrate la nivelul UE în atingerea ţintelor Strategiei Europa 2020, înparticular progrese şi obstacole întâlnite în cazul României în traiectoriaprogramatăpentruatingereaţintelorfinaleprecumşiidentificareapriorităţilorlanivelulRomâniei învederea implementăriiStrategiei înperioada imediaturmătoare.
Evenimentulaocazionat şi lansareabroşuriiPoliticademigraţieaUniuniiEuropene – implicaţiipentrupiaţamuncii,ceade-adouapublicaţierealizatădeCIEDBucureşti.Broşurapoatefiaccesatăaici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Politica-de-migratie-a-UE.pdf.
Broşura Politica de migrație a Uniunii Europene – implicații pentru piața munciiÎnlunanoiembriea.c.,CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)BucureştiapublicatbroşuraPoliticademigrațieaUniuniiEuropene–implicațiipentrupiațamuncii,ceade-adouapublicaţieaCentrului.AceastaafostlansatăcuocaziadezbateriiStrategiaEuropa2020şiprogresulUniuniiEuropene–priorităţipentruRomânia,careafostorganizatădeCIEDBucureştiladatade26noiembrie,lasediulIER.
Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2013 31
Publicaţia prezintă informaţii relevante şi utile cetăţenilor interesaţi să cunoascămai multe despre dreptul la liberă circulaţie a persoanelor, una dintre libertăţilefundamentalealeUniuniiEuropene.Broşuraseadreseazăpubliculuilarg,care,pedeoparte,încalitateadecetăţenieuropeni,beneficiazădefacilitateaconferitădeUEdeasedeplasapepiaţamunciioriundeînstatelemembre,iarpedealtăparte,celorcenusuntcetăţeniaiUE,darsuntinteresaţisălucrezepeteritoriulstatelormembre,dobândindastfelstatutuldemigranţi.
În acest sens, sunt prezentate pe scurt, cu explicaţii şi exemplificări,fenomenulmigraţiei,politicaşiprogrameleUEîndomeniu.Astfel,
cititoriipotaflaceestemigraţiaşideceestenevoiedeea,fiindprezentatşiobiectivulProgramuluidelaStockholm:asigurarea,pânăîn2014,aunordrepturișiobligaţiicomparabilecucelealecetăţenilorUniunii pentru resortisanţii ţărilor terţe cu şederelegalăpeteritoriulstatelormembre.Deasemenea,suntclarificateşidiferenţiateşidreptullaliberăcirculaţie,stabilireareşedinţeişiaccesulînspaţiulSchengen.
Dezbaterea Găsirea unui loc de muncă – principala problemă a tinerilor absolvenţi de învăţământ superior
Centrul de Informare Europe Direct (CIED) Bucureşti, găzduitde Institutul European din România (IER), a organizat marţi, 10decembrie,lasaladeconferinţeIER,dezbatereaGăsireaunuilocdemuncă–principalaproblemăatinerilorabsolvenţideînvăţământsuperior.EvenimentulfacepartedinseriadeactivităţiorganizatedeCIEDBucureştiîncadrulproiectuluiVoteazăpentruEuropa!Voteazăpentru tine!, finanţat de Comisia Europeană, pentru promovareaalegeriloreuroparlamentare.ÎncontextulcampanieideinformareAcţionează.Reacţionează.Decide.,proiectularecascopimplicareacetăţenilorînviaţapoliticăeuropeanăşiconştientizareaimportanţeiparticipăriilavotînscrutinulpentrualegerileeuroparlamentaredinlunamai,2014.
În cadrul evenimentului, au susținut intervenţii doamna Alistriţa Smarandache, inspector superior, DirecţiaManagementulPieţeiMuncii,FormareProfesională,InformaticăşiControlMăsuriActive,AgenţiaNaţionalăpentruOcupareaForţeideMuncă (ANOFM),domnulRaduGodeanu,Vicepreşedinte,UniuneaGeneralăa IndustriaşilordinRomânia(UGIR),doamnaRamonaMariaPavel,Managerdeproiect,AsociaţiaCOLFASA,doamnaAdinaVinţan,Vicepreşedinte Relaţii Externe, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi, în calitate demoderator aldiscuţiilor,domnulBalazsBarabas,JurnalistşiPrezentatorDIGI24.
Institutul European din RomâniaBulevardulReginaElisabetanr.7-9,et.3,cam.314,Bucureşti,sector3Telefon:(+40)21314.72.75,Fax:(+40)213142666E-mail:[email protected]:europedirectbucuresti.ier.roFacebook:www.facebook.com/EuropeDirectBucuresti
Program de lucru cu publicul: luni,marţişijoi,întreorele10:00–18:00.
Colectiv de redacție:DianaFilip,Laurenția-MarianaMereuță,LoredanaLicuţa,FlorentinaCostache,AndreeaAlbu(stagiar)Grafică şi DTP:MonicaDumitrescu