DIALOGURIEUROPENE DIALOGURIEUROPENE DIALOGURIEUROPENE Aprilie, 2014 Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova chengen, un sat din sudul Luxemburgului pe S râul Moselle, a devenit un sinonim pentru eliminarea controalelor la frontierele interne și pentru libera circulație în Europa. Evoluția spațiului Schengen a fost treptată: A început la 14 iunie 1985, când cinci țări (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos) au semnat Acordul Schengen. Cinci ani mai târziu, Convenția Schengen reglementa modul în care se aplică în practică eliminarea controalelor la frontierele interne. De asemenea, convenția stabilea o serie de măsuri compensatorii necesare privind intensificarea controalelor la frontierele externe, definirea procedurilor pentru eliberarea vizelor uniforme, adoptarea de acțiuni împotriva traficului de droguri și instituirea unui sistem comun de schimb de informații – Sistemul de Informații Schengen (SIS). Eliminarea efectivă a controalelor la frontiere a început la 26 martie 1995, când șapte țări (cele cinci țări inițiale plus Portugalia și Spania) au desființat controalele la frontierele lor interne. De atunci, spațiul Schengen s-a extins în mod constant, incluzând în prezent Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și patru țări care nu sunt membre ale UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. În viitor, odată cu aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, acesta va cuprinde 28 de țări europene. Alte patru state membre ale UE nu fac parte din spațiul Schengen, deși participă la unele dintre normele Schengen: Croația, Cipru, Irlanda și Regatul Unit. Fiecare țară Schengen este evaluată cu regularitate pentru a se asigura că normele convenite sunt aplicate corect de către toți. Eliminarea controalelor la frontierele interne are consecințe pentru alte domenii de politică, precum abordarea infracționalității transfrontaliere, călătoriile transfrontaliere, comerțul transfrontalier și justiția transfrontalieră. Prin urmare, normele privind spațiul Schengen nu se referă doar libera circulație a persoanelor, ci și la vize, azil și poliție, vămi și cooperarea judiciară. Cetățenilor străini care vizitează spațiul Schengen și care sunt supuși unei obligații de a deține viză în temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2001 li se eliberează o viză comună Schengen. Această viză acordă dreptul la libera circulație pe întregul teritoriu Schengen pe durata perioadei sale de valabilitate. Această perioadă nu poate depăși 90 de zile. Șederile cu o durată mai lungă de 90 de zile, precum și rezidența în țările Schengen, sunt reglementate de legislația națională. Statele Schengen cooperează pentru a facilita prezentarea cererilor de viză Schengen în țările sau regiunile solicitanților. Toate consulatele țărilor Schengen din întreaga lume aplică aceleași norme pentru eliberarea unei vize. VIS (Sistemul de Informații privind Vizele), care conectează statele membre și punctele de trecere a frontierelor externe la o bază de date comună, a devenit operațional în octombrie 2011 și este în mod gradual introdus pentru a acoperi toate regiunile lumii. Sistemul facilitează prelucrarea cererilor de viză la consulatele statelor Schengen din întreaga lume și contribuie la eficientizarea controalelor la frontierele externe. Cooperare judiciară. Țările Schengen aplică norme specifice pentru facilitarea procedurilor referitoare la cooperarea judiciară reciprocă. Aceste norme includ principiul ne bis in idem, potrivit căruia o persoană nu poate fi urmărită și sancționată de două ori pentru aceleași fapte în țări diferite din spațiul Schengen. Cele mai multe dintre dispozițiile Schengen inițiale referitoare la cooperarea polițienească și judiciară au fost între timp integrate în acte UE aplicabile în toate statele membre ale UE. Sursa: “Schengen. Poarta ta către libera circulație în Europa”, broșură publicată de Secretariatul General al Consiliului, Septembrie 2013 Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. SCHENGEN - poarta ta către libera circulație în Europa
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica MoldovaBuletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica MoldovaBuletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova
chengen, un sat din sudul Luxemburgului pe
Srâul Moselle, a devenit un sinonim pentru
eliminarea controalelor la frontierele interne
și pentru libera circulație în Europa.
Evoluția spațiului Schengen a fost treptată:
A început la 14 iunie 1985, când cinci țări
(Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de
Jos) au semnat Acordul Schengen.
Cinci ani mai târziu, Convenția Schengen
reglementa modul în care se aplică în practică
eliminarea controalelor la frontierele interne. De
asemenea, convenția stabilea o serie de măsuri
compensatorii necesare privind intensificarea
controalelor la frontierele externe, definirea
procedurilor pentru eliberarea vizelor uniforme,
adoptarea de acțiuni împotriva traficului de droguri
și instituirea unui sistem comun de schimb de
informații – Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Eliminarea efectivă a controalelor la frontiere
a început la 26 martie 1995, când șapte țări (cele
cinci țări inițiale plus Portugalia și Spania) au
desființat controalele la frontierele lor interne. De
atunci, spațiul Schengen s-a extins în mod constant,
incluzând în prezent Belgia, Republica Cehă,
Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania,
Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,
Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia,
Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și
patru țări care nu sunt membre ale UE: Islanda,
Norvegia, Elveția și Liechtenstein. În viitor, odată cu
aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul
Schengen, acesta va cuprinde 28 de țări europene.
Alte patru state membre ale UE nu fac parte din
spațiul Schengen, deși participă la unele dintre
normele Schengen: Croația, Cipru, Irlanda și
Regatul Unit. Fiecare țară Schengen este evaluată
cu regularitate pentru a se asigura că normele
convenite sunt aplicate corect de către toți.
Eliminarea controalelor la frontierele interne
are consecințe pentru alte domenii de politică,
precum abordarea infracționalității transfrontaliere,
și justiția transfrontalieră. Prin urmare, normele
privind spațiul Schengen nu se referă doar libera
circulație a persoanelor, ci și la vize, azil și poliție,
vămi și cooperarea judiciară.
Cetățenilor străini care vizitează spațiul
Schengen și care sunt supuși unei obligații de a
deține viză în temeiul Regulamentului (CE) nr.
539/2001 li se eliberează o viză comună Schengen.
Această viză acordă dreptul la libera circulație pe
întregul teritoriu Schengen pe durata perioadei sale
de valabilitate. Această perioadă nu poate depăși 90
de zile. Șederile cu o durată mai lungă de 90 de zile,
precum și rezidența în țările Schengen, sunt
reglementate de legislația națională.
Statele Schengen cooperează pentru a
facilita prezentarea cererilor de viză Schengen în
țările sau regiunile solicitanților. Toate consulatele
țărilor Schengen din întreaga lume aplică aceleași
norme pentru eliberarea unei vize.
VIS (Sistemul de Informații privind Vizele),
care conectează statele membre și punctele de
trecere a frontierelor externe la o bază de date
comună, a devenit operațional în octombrie 2011 și
este în mod gradual introdus pentru a acoperi toate
regiunile lumii. Sistemul facilitează prelucrarea
cererilor de viză la consulatele statelor Schengen
din întreaga lume și contribuie la eficientizarea
controalelor la frontierele externe.
Cooperare judiciară. Țările Schengen
aplică norme specifice pentru facilitarea
procedurilor referitoare la cooperarea judiciară
reciprocă. Aceste norme includ principiul ne bis in
idem, potrivit căruia o persoană nu poate fi urmărită
și sancționată de două ori pentru aceleași fapte în
țări diferite din spațiul Schengen. Cele mai multe
dintre dispozițiile Schengen inițiale referitoare la
cooperarea polițienească și judiciară au fost între
timp integrate în acte UE aplicabile în toate statele
membre ale UE.
Sursa:
“Schengen. Poarta ta către libera circulație în Europa”,
broșură publicată de Secretariatul General al Consiliului,
Septembrie 2013
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
SCHENGEN - poarta ta către libera circulație în Europa
2
GRAHAM WATSON Raportor în dosarul Acordului de Asociere UE - Republica Moldova
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Sir Graham Watson este președinte al Partidului European Liberal Democrat și Reformator din cadrul Parlamentului
European. Watson are origine britanică, fiind educat
în conformitate cu tradițiile stricte pe care le impune Regatul Marii Britanii. O educație corectă l-a făcut pe Graham o personalitate puternică înca din copilărie, cînd a câștigat un premiu important în domeniul limbilor moderne. Astfel, Graham a devenit traducator calificat, care poseda patru limbi europene. De atunci, Watson a urmat o carieră de succes, fiind membru activ și Secretar General la Mișscarea Internațională a Tineretului Liberal, iar ulterior – fondator al Forumului Tineretului al Comunității Europene.
Graham Watson a fost primul Liberal Democrat britanic care a fost ales în Parlamentul European, câștigînd alegerile pentru comitatul Somerset si Devon de Nord, iar în 1999 Grahan a fost ales să reprezinte Sud Vestul comitatului Angliei. Tot atunci Graham devine membru al Comitetului Economic și Afaceri Monetare, Politicii Industriale și Comitetului Bugetar.
Până în 2002, Graham a fost președinte al Comitetului pentru Drepturile și Libertățile Omului, Justiție și afaceri interne, fiind apoi ales în calitate de lider al grupului Liberal Democrat din cadrul Parlamentului European, pînă in 2009. În prezent, Graham Watson este membru al Comisiei Politică Externă a UE și membru al delegațiilor Parlamentului European în China și India. Dincolo de Parlamentul European, Graham este președintele e-Parlamentului mondial.
Sir Graham Watson este foarte dedicat lucrului pe care îl face. “Sunt adesea întrebat de către oameni de ce îmi place să fiu membru al Parlamentului European. Răspunsul meu face referință la faptul că îmi permite să fac un lucru pe care îl iubesc. Sunt mândru să reprezint alegătorii mei în Parlamentul European și lucrez mult pentru a
aborda preocupările lor, astfel contribuind la construirea democrației în Europa”, spune europarlamentarul.
Sir Graham Watson este o personalitate importantă și pentru Republica Moldova, fiind raportor în dosarul Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. În mai multe discursuri, europarlamentarul comentează situația creată recent în Republica Moldova, în contextul unui referendum organizat în Găgăuzia, menționînd că „strategia UE față de Moldova se referă la țară ca un tot, in care regiunile Transnistria și Găgăuzia sunt părți ale Moldovei. Credem că aceste regiuni ar trebui sa respecte Constituția Moldovei, iar noi vom continua sa lucrăm cu țara in ansamblu. Desigur, regretam ca mulți oameni sunt în favoarea Uniunii Vamale.”
Printre problemele pe care le abordează Watson se numără și libertatea presei, pentru care acesta pledează ferm. Astfel, europarlamentarul îndeamnă oficialii din Republica Moldova să promoveze și să respecte libertatea de expresie. ”Politica externă este adesea gândită în termeni de armate și diplomație. Dar nu trebuie să subestimăm influența și acoperirea știrilor, mai ales în democrațiile în curs de consolidare”, declară Sir Graham Watson.
Pe lîngă cariera profesională activă, Watson duce o viață de familie liniștită, în Langport, Somerset, cu soția sa Rita, de origine italiană și cei doi copii.
Prezintă mare interes p e n t r u E x t r e m u l Orient, iar în prezent învață limba chineză. De asemenea, în lista de interese și hobbyuri ale lui Sir Graham Watson, jazzul ocupă un loc de frunte.