Cuprins: 1.Bugetul de stat - definitie si caracteristici..................2 2. Principii Bugetare............................................. 6 Universalitatea bugetului......................................7 Unitatea bugetului.............................................7 Neafectarea veniturilor bugetare..............................10 Anualitatea bugetului.........................................11 Echilibrarea bugetului........................................12 Realitatea bugetului..........................................13 Specializarea bugetara........................................14 Publicitatea bugetului........................................15 3. Procesul bugetar - Definire, etape, trăsături.................15 Elaborarea proiectului de buget...............................16 Aprobarea bugetului de către Parlament........................20 Execuţia bugetului............................................24 Încheierea execuţiei bugetare.................................27 Controlul execuţiei bugetare..................................29 Aprobarea execuţiei bugetare..................................30 4. Bugetul de Stat in perioada 2008 – 2009.......................32 Efectele politicii fiscal - bugetare din anul 2008 asupra anului 2009..........................................................36 Structura veniturilor bugetare in anul 2009...................37 Cadrul Macroeconomic Intern in anul 2009:.....................39 Principalele politici sectoriale promovate prin proiectul de buget pe anul 2009............................................43 Obiectivele Politicii Bugetare in anul 2009. Principii de Alocare a Resurselor..........................................45 Pachetul de masuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea cresterii economice si protejarea intereselor economice ale populatiei....................................................45 5. Bugetul de Stat pe timp de criza economico-financiara.........49 6. Bibliografie.................................................. 52 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cuprins:
1.Bugetul de stat - definitie si caracteristici..........................................................................................22. Principii Bugetare...............................................................................................................................6
3. Procesul bugetar - Definire, etape, trăsături.....................................................................................15Elaborarea proiectului de buget...................................................................................................16Aprobarea bugetului de către Parlament......................................................................................20Execuţia bugetului........................................................................................................................24Încheierea execuţiei bugetare.......................................................................................................27Controlul execuţiei bugetare........................................................................................................29Aprobarea execuţiei bugetare.......................................................................................................30
4. Bugetul de Stat in perioada 2008 – 2009.........................................................................................32Efectele politicii fiscal - bugetare din anul 2008 asupra anului 2009..........................................36Structura veniturilor bugetare in anul 2009.................................................................................37Cadrul Macroeconomic Intern in anul 2009:...............................................................................39Principalele politici sectoriale promovate prin proiectul de buget pe anul 2009.........................43Obiectivele Politicii Bugetare in anul 2009. Principii de Alocare a Resurselor..........................45Pachetul de masuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea cresterii economice si protejarea intereselor economice ale populatiei............................................................................................45
5. Bugetul de Stat pe timp de criza economico-financiara...................................................................496. Bibliografie......................................................................................................................................52
1
1.Bugetul de stat - definitie si caracteristici
Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit
mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective
ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale, juridice)
prin care se efectuează conducerea
În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere, organizarea
economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei, criteriile de eficienţă, pârghiile
economice, sistemul informaţional.
Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor
economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei funcţii
revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin participarea agenţilor
economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest
context un rol însemnat revine şi statului, în două ipostaze: agent economic prin nimic deosebit de
ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii şi obligaţii) oricare alt agent economic, dar şi ca autoritate
publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului economic
prin însăşi forţa sa economică, precum şi prin pârghiile economico-financiare la care poate apela, ca
de exemplu: pârghia fiscală, pârghia vamală, pârghia cheltuielilor publice. Aceste pârghii se adaugă
la cele generate de piaţa însăşi, respectiv preţul, costul, profitul, dobânda ş.a.
Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se incaseaza veniturile bugetare, se
repartizeaza si se cheltuie. Reprezinta totalitatea relatiilor economice sub forma baneasca, rezultat al
repartitiei venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri
centralizate la si de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ teritoriale, in scopul
satisfacerii unor interese generale ale societatii ori colectivitatilor publice. Principalele caracteristici
ale acestor relatii economice sunt: continutul economic, exprimarea valorica, rezultatul repartitiei
valorii nou create, constituirea si repartizarea de fonduri centralizate, implicarea puterii de stat,
satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are asadar componente distincte, pentru care se
poate utiliza si expresia de subsisteme bugetare.
Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului între nevoile colective şi mijloacele cu
care se acoperă. În acest scop, se stabileşte un raport între resursele financiare publice provenite, în
2
principal, din impozite şi taxe şi nevoile sociale; în cadrul acestui raport trebuie să se urmărească
respectarea echităţii în repartiţia sarcinii fiscale asupra membrilor societăţii. Astfel, pe baza puterii
de contribuţie a subiecţilor impozabili, se stabileşte capacitatea de satisfacere a nevoilor generale
(utile, necesare sau indispensabile).
Proiectul de buget conferă Parlamentului şi Guvernului posibilitatea de a avea o imagine de
ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale şi nemateriale create în economia
financiară publică şi valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. În mod similar, autorităţile
publice locale identifică acest raport şi modul în care se realizează echilibrul dintre nevoi şi resurse la
nivel mezoeconomic.
Bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra
rezultatelor execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora
prin cheltuieli publice.
În sens larg, bugetul public reprezintă ansamblul documentelor din sectorul public, care
împreună formează sistemul de bugete. Acesta este un sistem unitar de bugete format din:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele locale;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
bugetele instituţiilor publice autonome;
bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz;
bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
bugetul fondurilor externe nerambursabile.
In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin care
sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Acest program este supus apoi discutiei si
aprobarii puterii legislative. Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura
financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimensionare veniturilor ce urmeaza a se colecta
3
si a cheltuielilor publice, se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se vizeaza o
cheltuire eficienta a acestora.
In conditiile finantelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ, doar o lista a
cheltuielilor si a veniturilor publice, fara specificare vreunei legaturi cu starea si perspectivele
economiei nationale.
In conditiile tot mai complexe ale vietii economico-sociale de astazi, doctrina financiara a
completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii
nationale. Astfel, in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite:
bugetul economiei nationale;
bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatii publice).
Bugetul economiei nationale este un plan/program ce se intocmeste anual si cuprinde
totalitatea veniturilor si a cheltuielilor dintr-o economie nationala, indiferent daca aceste sunt publice
sau private. Acest buget cuprinde in fapt, pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea bugetelor
private (ale agentilor economici). De regula, este un buget informativ, orientativ si nu este
executoriu, in consecinta nu se supune aprobarii legislativului. Bugetul economiei nationale serveste
ca baza pentru argumentatia financiar-economica, politica si sociala a guvernului.. Cu ajutorul
„bugetului economiei naţionale”, guvernul poate identifica efectele directe şi indirecte produse în
economie prin aplicarea unor măsuri care vizează creşterea economică.
Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa
cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice. Bugetul public se supune in mod
obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia. Dupa aprobarea de catre
Parlament, bugetul de stat devine lege si astfel, este posibila incasarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor publice.
Veniturile şi cheltuielile publice nu sunt simplii indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc
rolul unor pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrângerii unor activităţi, a
producţiei şi consumului anumitor produse, pentru influenţarea anumitor categorii sociale în
realizarea acţiunilor în care statul este direct interesat.
Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, la definirea căreia concură
4
o abordare juridică şi alta economică.
Sub aspect juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi
cheltuielile anuale ale statului. “Bugetul de stat prevede şi autorizează, în formă legislativă,
cheltuielile şi resursele statului”. Această definiţie pune în evidenţă necesitatea aprobării
parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii
legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodată se subliniază faptul că bugetul este un
act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestor resurse. Bugetul de stat se
elaborează pentru o perioadă de un an. Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi execuţia
veniturilor şi cheltuielilor publice intervin neconcordanţe care impun anumite corective şi aprobarea
de către puterea legislativă a unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.
Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice
fiecărei perioade, ca şi de interesele grupurilor care exercită puterea politică.
Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor
efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi mărimea
veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi durata de timp pentru care se elaborează
bugetul.
Abordarea economică a conceptului de buget subliniază corelaţiile macroeconomice şi în
special legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. În teoria economică modernă, bugetul
este considerat ca o variabilă esenţială în determinarea produsului intern brut şi a nivelului folosiri
resurselor. În acest context, politica bugetară generează numeroase dispute, iar efectele acesteia sunt,
cel mai adesea, contraindicatorii.
Structura sistemului bugetar este adecvata organizarii administrative a statului. Astfel, intr-un
stat unitar (spre exemplu, Romania) bugetul de stat este organizat pe doua paliere: bugetul
administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale. Aceasta este o strucurare simplificata
a sistemului bugetar care insa, in Romania, asa cum precizeaza legea finantelor publice, este
reprezentat de un sistem unitar de bugete: "resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza
printr-un sistem unitar de bugete, si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor instituitii
publice cu caracter autonom, in conditiile asigurarii echilibrului financiar"1.
1 Legea Finantelor Publice nr. 72 din 12 iulie 1996
5
In statele federale sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari: bugetul federatiei,
bugetele statelor membre, ale provinciilor sau ale landurilor si bugetele locale.
O problema esentiala in cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si
cheltuielilor intre diferitele nivele ale sistemului bugetar. Aceasta repartizare se face in raport cu
atributiile ce revin la fiecare nivel in realizarea actiunilor publice. Ca regula generala, toate
impozitele indirecte sunt venituri ale administratiei centrale de stat, iar impozitul pe avere se face
venit la bugetele locale. Impozitele pe venituri se repartizeaza intre organele administratiei centrale si
locale, in functie de sarcinile ce revin fiecarui nivel organizatoric al statului.
2. Principii Bugetare
Principiile bugetare reprezintă o sinteză a experienţei practicii bugetare, dar şi a cerinţelor şi
exigenţelor presupuse de procesul elaborării şi execuţiei bugetului de stat. Principiile bugetare sunt
riguros formulate şi sunt parte a patrimoniului universal de cunoştinţe şi învăţăminte care ţin de
ştiinţa finanţelor. Legislaţia bugetară se bazează pe aceste principii şi le include ca norme juridice.
Reflectarea lor juridică nu poate fi însă rigidă, ci adaptată intereselor şi particularităţilor economice
caracterizând nu doar statul de referinţă, ci chiar orientarea regimului de stat, a organului legislativ
sau a guvernelor. Acest lucru nu poate fi interpretat ca o abdicare de la rigoarea ştiinţei, deoarece
prin însăşi natura ei ştiinţa economică reprezintă summumul verificat, ordonat şi sistematizat al
cunoştinţelor privind relaţiile economice din care s-a sintetizat ceea ce este peren şi repetitiv, ceea ce
se produce în majoritatea cazurilor în astfel de relaţii, recunoscând aceasta ca o regulă şi nu ca un dat
absolut. Dacă, de pildă, echidistanţa dreptelor paralele în geometria euclidiană este un adevăr strict,
total nerelativ, în finanţe, de exemplu, echilibrul bugetar este un principiu exprimând un adevăr
recomandabil, înţelept, „cuminte” şi „cu minte”, dar nicidecum absolut şi strict. De aceea,
recunoscând şi afirmând principiile bugetare, economiştii, finanţiştii, specialiştii în buget au formulat
şi motivat excepţii pe care conjunctura economico-financiară le poate impune, excepţii care, în
anumite circumstanţe, sunt necesare, tolerabile şi acceptabile, eficiente chiar.
Cele mai reprezentative principii privitoare la bugetul de stat sunt:
6
Universalitatea bugetuluiPotrivit acestui principiu în bugetul de stat ar trebui sa se înscrie, în sume integrale, toate
veniturile si toate cheltuielile statului. Prin urmare, fata de acest principiu, este interzisa înscrierea în
buget a unor actiuni ale statului numai ca rezultat al compensarii dintre cheltuieli si venituri, adica per
sold. Aceasta interdictie a urmarit sa oblige la reflectarea deplina si exacta a implicatiilor financiare
ale fiecarei actiuni publice, concretizate, pe de o parte, în cheltuielile necesare si, pe de alta parte, în
veniturile posibile de obtinut. Înscrierea în buget, în mod separat, a veniturilor, respectiv a
cheltuielilor a fost considerata de natura sa ofere o imagine reala asupra consecintelor financiare ale
actiunilor reflectate în buget si posibilitatea de control asupra corelatiilor necesare, inclusiv în faza
executiei bugetare. Eventuala înscriere ca sold, la cheltuieli sau la venituri, era considerata neadecvata
cerintelor de gestiune a resurselor publice, aceasta nepermitând Parlamentelor sau altor persoane
interesate sa cunoasca si sa compare cheltuielile cu veniturile aferente fiecarei actiuni si sa identifice
eventualele situatii anormale, inacceptabile.
În aplicarea acestui principiu s-au produs, însa, încalcari, acceptându-se trecerea la întocmirea
bugetelor mixte, în care reflectarea cheltuielilor si veniturilor a fost permisa, pentru unele actiuni dupa
principiul "bruto" (sume integrale), iar pentru altele dupa principiul "neto", (soldul dintre cheltuielile
si veniturile aferente). Asa, de pilda, între actiunile înscrise în bugetul statului dupa principiul "neto"
se pot mentiona cele privind: relatiile cu întreprinderile de stat (reflectate, fie la venituri din
exploatarea acestora, fie la cheltuieli cu subventionarea lor); relatiile cu institutii publice de cercetare,
învatamânt etc., care obtin si unele venituri, din propria activitate, folosite pentru autofinantare etc.
Aplicarea acestui principiu a creat premisele concentrarii si corelarii resurselor si cheltuielilor
statului într-un cadru unic (acela al bugetului public) opunându-se existentei în afara acestuia a unor
venituri publice destinate acoperirii anumitor cheltuieli nereflectate în buget, ceea ce facilita si
aplicarea celorlalte principii bugetare.
Unitatea bugetuluiAcest principiu presupunea înglobarea într-un singur document, denumit bugetul general, a
tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, interzicând retinerea sau separarea anumitor venituri ori
parti din venituri pentru a se finanta anumite actiuni publice. Principiul unitatii urmarea sa asigure
cunoasterea si reflectarea, pe baza unei conceptii clare, a veniturilor si cheltuielilor bugetare, precum
si a corelatiei dintre marimile acestora. Pus în corespondenta cu universalitatea bugetului si cerintele
7
de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile bugetare, principiul unitatii permitea, prin aplicarea sa,
constatarea eventualelor abateri de la conditia de echilibru bugetar prin compararea directa a celor
doua parti ale bugetului (venituri cu cheltuieli). În plus, se oferea posibilitatea unui control riguros
asupra structurii veniturilor si cheltuielilor publice, prevenind pulverizarea acestora în mai multe
documente de reflectare a lor.
Aplicarea principiului unitatii presupune, deci, existenta unui buget unic, care concentreaza
ansamblul relatiilor bugetare ale statului, privind procurarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor sale,
favorizând stabilirea de prioritati si optiuni, respectiv luarea deciziilor bugetare mai bine
fundamentate.
Aplicat corect, initial, principiul unitatii bugetare a fost si este, în prezent, încalcat prin
întocmirea si folosirea concomitenta a mai multor documente de reflectare a cheltuielilor si veniturilor
bugetare, folosite în paralel cu bugetul general.
O prima abatere de la acest principiu, o reprezinta introducerea si practicarea asa-numitelor
bugete extraordinare, care presupun separarea unor cheltuieli considerate a avea un caracter
exceptional, prin faptul de a fi generate de fenomene numite exceptionale. Sunt invocate, în acest
sens, razboaiele, calamitatile naturale etc., care pot provoca, în unele perioade, nevoi deosebit de mari
de resurse pentru a se finanta actiuni cu caracter extraordinar, concretizate în cheltuieli extraordinare.
Prin urmare, bugetele extraordinare ar avea menirea de a reflecta separat impactul acestor
evenimente, concentrând cheltuielile extraordinare si resursele acoperitoare, de asemenea
extraordinare, cum sunt împrumuturile si emisiunea inflationista de moneda. Existenta distincta a
acestor bugete, implicând scoaterea cheltuielilor si veniturilor extraordinare în afara bugetului general
(ordinar), este argumentata între altele prin necesitatea asigurarii comparatiilor în timp (de la un an
bugetar la altul), pe baza unor marimi ce corespund conditiilor obisnuite. Se invoca, astfel, faptul ca
daca resursele si cheltuielile extraordinare, care se înregistreaza numai în anumiti ani bugetari, s-ar
regasi în bugetul general, ordinar, aceasta ar face necomparabile datele si analizele ar deveni
neconcludente.
Pe de alta parte, însa, separarea unor cheltuieli si venituri într-un buget extraordinar nu mai
permite respectarea altor principii, în primul rând, a conditiei de echilibrare a celor doua parti, ceea ce
influenteaza luarea deciziilor parlamentare legate de aprobarea bugetului si evaluarile privind
impactul asupra situatiei financiare a statului.
O alta forma de încalcare a principiului unitatii bugetului o reprezinta folosirea de bugete
8
autonome. Acestea se întocmesc, în mod distinct, de catre colectivitati locale (regiuni, municipii etc.),
întreprinderi sau chiar institutii ale statului care beneficiaza de o larga autonomie functionala si de
gestionare a resurselor publice, în propria activitate. În baza acestei autonomii, colectivitatile locale,
întreprinderile sau institutiile respective întocmesc bugete proprii, autonome, menite sa le asigure si o
larga autonomie financiara. În aceste bugete, sunt înscrise cheltuielile de efectuat si veniturile proprii,
inclusiv eventualele transferuri sau subventii de la stat necesare echilibrarii lor. Adesea, chiar
întreprinderile si mai ales institutiile publice înregistreaza diferente de cheltuieli reflectate în bugetul
de stat numai ca sold de subventionat, fara a fi supuse unui control riguros în utilizare. Aceasta poate
favoriza folosirea neoportuna sau neeficienta a unor resurse publice, desi autonomia bugetara are ca
scop sa permita ridicarea eficientei prin descentralizarea activitatilor publice si cresterea autonomiei
functionale a acestor entitati. În practica, rezultatele ce se obtin sunt, adesea, contradictorii dar
tendinta generala este de extindere a autonomiei si implicit a folosirii bugetelor autonome.
O alta varianta, asemanatoare celei anterioare, de nerespectare a principiului unitatii bugetului
este practica folosirii de bugete anexe. Aceste bugete (anexe) sunt întocmite de anumite întreprinderi
si institutii publice cu autonomie functionala mai limitata. Ele reflecta prin continut veniturile si
cheltuielile aferente activitatii acestor entitati publice, ca documente ce se anexeaza la bugetul
statului, fiind însa supuse dezbaterii si aprobarii Parlamentului. Este posibil ca soldul dintre veniturile
si cheltuielile înscrise la bugetele anexe sa reprezinte, fie pierderi, fie profit si acesta se reflecta, în
mod corespunzator, în bugetul statului.
O alta practica ce contravine principiului unitatii bugetului, consta în a se folosi conturile
speciale de trezorerie. Asemenea conturi se deschid în numele statului, pentru a evidentia anumite
operatiuni cu caracter provizoriu, ale trezoreriei statului în relatiile cu tertii ce urmeaza a se regla si
solda în cursul anului. Operatiunile înregistrate în aceste conturi, care exprima creante sau datorii ce
se acumuleaza si compenseaza pe parcursul anului bugetar, ar trebui ca la finele perioadei de executie
bugetara sa se soldeze prin echilibrarea înregistrarilor pe debit cu cele de pe creditul fiecarui cont. În
practica, însa, este posibil sa rezulte un sold, fie debitor, fie creditor, dar de cele mai multe ori acesta
reflecta datorii neachitate înca de catre stat. O situatie de acest fel se creaza atunci când statul acorda
avansuri furnizorilor sai, care initial apar înregistrate ca niste creante ale statului, iar pe masura ce
acestia livreaza bunurile, se înregistreaza obligatiile de plata rezultate, astfel ca, în final, contul
respectiv prezinta un sold, exprimând cel mai adesea, datorii de achitat de catre stat.
Un tip de conturi, similare celor anterioare, a caror functionare se afla în contradictie cu
9
principiul unitatii bugetului, sunt conturile cu afectatie speciala. Aceste conturi evidentiaza anumite
operatiuni privind venituri rezervate de catre stat pentru a efectuarea unor cheltuieli speciale.
Operatiunile înregistrate pe creditul si debitul acestor conturi, au, de regula, caracter definitiv si, în
mod normal, la finele perioadei de gestiune ele ar trebui sa se închida, dar nu este exclusa constatarea
unui sold semnificând obligatii neachitate.
Alte conturi folosite pentru reflectarea separata a unor operatiuni financiare publice sunt
conturile de reglementare , care, în mod obisnuit, evidentiaza anumite transferuri de sume între
guvernele unor tari asociate la realizarea de obiective comune. Ele se alimenteaza cu resurse destinate
expres realizarii acelor obiective si pe seama acestora se efectueaza platile, existând si în acest caz
posibilitatea unui sold final.
În fine, cu semnificatii asemanatoare, sunt si conturile de operatiuni monetare, menite sa
evidentieze pierderea sau profitul rezultat din operatiunile de emisiune monetara, inclusiv din relatiile
cu FMI sau cu alte organisme s i institutii financiare internationale.
Neafectarea veniturilor bugetareO premisa a aplicarii acestui principiu este teza despre depersonalizarea veniturilor preluate la
fondul bugetar al statului, conform careia, odata încasate la buget, resursele banesti sunt utilizate
global, pierzând legatura cu sursa din care au provenit. În concordanta cu aceasta teza, principiul
neafectarii veniturilor bugetare sustine ca nu pot fi rezervate venituri, indiferent de sursa, pentru a fi
destinate, în mod expres, finantarii anumitor actiuni. În consecinta, pentru acoperirea tuturor
cheltuielilor bugetare se foloseste totalitatea veniturilor încasate la buget, nefiind permisa separarea
sau dislocarea unei parti din acestea pentru a servi efectuarii unor cheltuieli anume. Conform acestui
principiu, ar urma ca din resursele bugetare ale statului sa nu se formeze si administreze alte fonduri
banesti, cu o afectatie speciala, în afara fondului bugetar (în care sa se acumuleze toate veniturile). În
practica, cu deosebire în conditiile societatii moderne, se admite posibilitatea constituirii de fonduri cu
destinatie speciala, (pe seama resurselor bugetare), contravenind flagrant acestui principiu, ca si celor
anterioare. Astfel, între fondurile cu afectatie speciala cel mai frecvent întâlnit este cel pentru
amortizarea datoriei publice, dar alaturi de acesta se administreaza alte fonduri a caror existenta este
legata de obiective considerate speciale, la un moment dat (sanatate, construirea de drumuri etc.).
10
Anualitatea bugetuluiAcest principiu cere ca întocmirea, aprobarea si executia bugetului, inclusiv încheierea
exercitiului bugetar sa se faca în limitele unei perioade de 1 an. Aceasta perioada de 12 luni este
denumita an bugetar, fara a fi obligatoriu ca ea sa se suprapuna pe un an calendaristic. În mai multe
tari se practica variante de an bugetar ce acopera intervale de timp (parti) din 2 ani calendaristici, dar
care însumeaza împreuna tot 12 luni. Aplicarea principiului anualitatii bugetului vizeaza anul bugetar
sub doua aspecte:
a) perioada pentru care se întocmeste si se aproba bugetul;
b) perioada în care se executa bugetul si se încheie exercitiul bugetar.
Astfel, sub primul aspect, se constata practici diferite, de la o tara la alta, în sensul ca mai multe
dintre ele întocmesc si aproba bugetul public pe perioada de un an bugetar suprapusa pe anul
calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie), între care Brazilia, Franta, Germania etc. Alte tari, însa, încep
anul bugetar pe parcursul unui an calendaristic, încheindu-l în anul calendaristic urmator, ca, de
bugetare ,impreuna culimitele de cheltuieli pe ordonatori principali de
credite.
Guvern
Aproba propunerile MFP
Parlament
Este informat de Guvern asupra
principalelor orientari ale politicii macro-economice si ale finantelor publice
MFP
Transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare cadru
continand contextul macroeconomic care sta la baza
intocmirii bugetului,metodologiile de elaborare a acestuia si limitele de cheltuieli aprobate de guvern
Ordonatorii principali de credite
Elaboreaza proiectele de buget propriu cu incadrarea in limitele de cheltuieli aprobate de Guvern
Ordonatori principali de credite
Executia bugetului aprobat de parlament
MFP
Elaboreaza proiectul legii bugetare si al
bugetului
Guvern
Aproba proiectul legii bugetare si al
bugetului
Parlament
Dezbate si aproba proiectul de lege privind bugetul
MFP
Primirea darilor de seama contabile si elaborarea pe baza acestora ,a contului
de executie bugetara
Curtea de Conturi
Verificarea contului de
executie bugetara si transmiterea la
parlament a raportului privind controlul efectuat
Parlament
Analiza raportului Curtii de Conturi si
adoptarea proiectului legii de aprobare a contului
de executie bugetara
Guvern
Aprobarea pentru supunere spre adoptare de catre
parlament a controlului de executie bugetara
Parlament
Primirea contului si transmiterea acestuia spre verificarea Curtii
de Conturi
31
4. Bugetul de Stat in perioada 2008 – 2009
Bugetul general consolidat este formulat pentru anul 2008 la un nivel al veniturilor de 39,6%
din produsul intern brut, in crestere cu 2,7 puncte procentuale fata de anul 2007, cel mai ridicat nivel
din ultimii ani, si un nivel al cheltuielilor de 42,3% din produsul intern brut, in crestere cu 2,7 puncte
procentuale fata de anul 2007, cu un deficit bugetar estimat la 2,7% din produsul intern brut, sub
limita de 3 % prevazuta de Tratatul de la Maastricht, acelasi ca in anul 2007, ceea ce reflecta un
proces continuu de consolidare fiscala.
Proiectia veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2008 reflecta
urmatoarele aspecte4:
• bugetul de stat, cea mai importanta componenta a bugetului general consolidat, se situeaza pe
primul loc ca pondere in produsul intern brut, veniturile sale reprezinta 15,5%, cheltuielile 18,2 %,
iar deficitul 2,7 %, in timp ce veniturile sale reprezinta 39,2% din veniturile bugetului general
consolidat, cheltuielile 43,0% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat. Aceasta
evolutie este datorata cresterii economice sustenabile, a imbunatatirii colectarii si intaririi disciplinei
fiscale. Provocarea Romaniei in acest moment este de a asigura pe baza unei viziuni coerente care
mentine stabilitatea macroeconomica, sumele necesare continuarii reformelor structurale din
educatie, cercetare dezvoltare, sanatate, mediu, dezvoltare regionala si infrastructura in transport,
cofinantarea instrumentelor structurale primite de la Uniunea Europeana pentru inlaturarea
disparitatilor dintre regiuni si plata contributiei Romaniei la bugetul comunitar.
• bugetul general centralizat al bugetelor locale inregistreaza ponderi atat la venituri cat si la
cheltuieli de peste 9% in produsul intern brut, in timp ce veniturile sale reprezinta 23,4% din
veniturile bugetului general consolidat, cheltuielile 21,8% din cheltuielile totale ale bugetului general
consolidat, valori determinate de amplul proces de descentralizare a serviciilor publice si de
consolidare a autonomiei locale, de restructurare a mecanismelor de protectie sociala a segmentelor
defavorizate ale popula|iei si al armonizarii politicilor guvernamentale si sectoriale cu cele locale ce
au condus la imbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare ale administratiei publice
locale in corelatie cu responsabilitatile transferate. Sume importante au fost directionate catre:
- compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor la combustibil;
4 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2008 si proiectia acesteia in perioada 2009-2011
32
- acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne, carhuni, combustibili petrolieri;
- finantarea cheltuielilor de capital ale unitatilor de invatamant preuniversitar;
- finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap;
- finantarea programelor de pietruire a drumurilor comunale si alimentare cu apa a satelor;
- sprijin financiar la constituirea familiei;
- finantarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor.
• bugetul asigurarilor sociale de stat in anul 2008 inregistreaza ponderi de 7,29% in produsul
intern brut, atat la venituri cat si la cheltuieli, comparativ cu ponderi de peste 5% din produsul intern
brut in anul 2007, in timp ce veniturile sale reprezinta 18,4% din veniturile bugetului general
consolidat, cheltuielile 17,2%.
In primele 9 luni din anul 2008, evolutia economica a fost foarte buna, inregistrandu-se o
crestere a produsului intern brut cu 8,9% fata de aceeasi perioada din 2007.
Cererea interna a reprezentat motorul cresterii economice in aceasta perioada, formarea bruta
de capital fix fiind componenta cea mai dinamica. Formarea bruta de capital fix a fost cu 27,7% mai
mare fata de aceeasi perioada din 2007.
Consumul final individual al populatiei, urmatoarea componenta a cererii interne, a
inregistrat, de asemenea ,o crestere de 14 % fata de primele 9 luni din 2007.
Semnificativa este evolutia comertului exterior de bunuri si servicii care,in trimestrul II, a
inregistrat o schimbare importanta, respectiv dinamica- in termeni reali-a exportului de bunuri si
servicii a fost superioara importului de bunuri si servicii.
-modificari procentuale fata de perioada corespunzatoare a anului precedent5-
Evolutia produsului intern brut pe componente de utilizare in 2008
Trim I Trim II Trim III 9 luniProdusul intern brut 8.2 9.3 9.1 8.9Cererea interna,din care: 15.9 10.7 10.5 12.0-Consumul final individual al populatiei 14.3 12.2 14.6 14.1-Consumul final colectiv a 4.1 4.1 4.9 4.4-Formarea bruta de capital fix 33.2 30.0 24.3 27.7Exportul de bunri si servicii 24.6 26.9 17.4 22.9Importul de bunuri si servicii 35.2 24.4 18.7 25.5
5 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012, Varianta a II-a
33
In trimestrul IV efectele crizei economice mondiale au inceput sa se manifeste si in
Romania , incetinirea economica devenind o realitate. Datele statistice disponibile pana in acest
moment arata o reducere semnificativa a activitatii industriale dar si o diminuare a cresterii
volumului de activitate in servicii si in constructii.
Pe ansamblul economiei in trimestrul IV 2008 s-a inregistrat ceea mai pronuntata contractie a
cresterii economice trimestriale de dupa 2000. Conform datelor statistice sectoriale,crestera reala a
produsului intern brut nu a depasit 6% in trimestrul IV.
Estimarile privind cresterea economica pentru anul 2008 prevad un nivel al produsului intern
brut mai mare cu 7,9 % fata de anul 2007 , cu un punct procentual sub nivelul primelor 9 luni
(8,9%), aceasta in conditiile in care efectele actualei crize ecomico-financiare mondiale s-au resimtit
din ce in ce mai mult in economia romaneasca in trimestrul IV,conducand la restranangerea
volumului de activitate in multe domenii.
Totusi la nivelul anului 2008 se estimeaza ca s-a mentinut contributia negativa la cresterea
reala a PIB, a exportului net de bunuri si servicii, reducandu-se totusi diferenta -in termeni reali-
intre cresterea exportului de bunuri si servicii si cea a importurilor,de la 8-10 puncte procentuale in
anii precedenti la circa 3-4 puncte procentuale in anul 2008.
-modificari procentuale fata de anii precedenti6-Evolutia produsului intern brut
2005 2006 2007 2008 estimare
Cererea interna,din care: 7,9 12,9 14,0 10,3-Consumul final individual al populatiei
9,6 11,6 9,8 7,8
-Consumul final colectiv a 2,3 -11,5 1,6 4,0-Formarea bruta de capital fix 15,3 19,9 29,0 20,0Exportul de bunuri si servicii 7,6 10,4 7,9 16,3Importul de bunri si servicii 16,0 22,6 27,2 20,1Produsul intern brut 4,2 7,9 6,2 7,9Industrie 2,6 7,2 5,3 2,1Agricultura -17,2 3,4 -16,5 24,8Constructii 11,2 23,4 33,6 26,5Servicii 8,8 6,8 7,3 5,7
In trimestrul IV 2008 s-a accentuat declinul unor ramuri industriale (produse
textile,metalurgie,mobilier,masini si aparate electrice,celuloza,hartie si produse din hartie) si s-a
6 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012, Varianta a II-a
34
diminuat amplitudinea cresterilor inregistrate in prima parte a anului in alte ramuri cu contributii
importante in productia industriala .
In aceste conditii,pentru trimestrul IV 2008 se estimeaza o reducerea productiei industriale cu
6,1% fata de acelasi trimestru al anului anterior. Aceasta evolutie a condus la o crestere a valorii
adaugate brute industriale de 2,1% pe ansamblul anului 2008 fata de 4,8% in primele 9 luni din
2008.
In ceea ce priveste agricultura, dupa ce in prima parte a anului evolutiile au fost modeste,sunt
de remarcat rezultatele exceptionale obtinute la culturile cerealiere din vara (grau,orz,orzoaica,etc),
dar si la culturile de toamna (porumb ,floarea soarelui,soia,etc) care au condus la un spor al valorii
adaugate brute din sector de 24,8 % pe inreg anul 2008.
Constructiile au reprezentat in anul 2008 sectorul cel mai dinamic al economiei
romanesti.Totusi efectele crizei s-au facut resimtite si in acest sector , conducand la incetinirea
activitatii in a doua parte a anului, tendinta care s-a accentuat in ultimile 3 luni. Valoarea aduagata
bruta din constructii este estimata la 26,5% pentru anul 2008.
Serviciile - cel mai important sector al economiei romanesti, prin ponderea pe care o detine
in produsul intern brut -au resimtit efectele crizei in trim IV ,in special in activitatea comerciala, in
activitatea sectorului bancar si in serviciile din categoria “celor prestate pentru intreprinderi”. Pe
ansamblul anului 2008,valoarea adaugata bruta din sectorul tertiar este estimata sa se majoreze cu
5,7%.
35
Efectele politicii fiscal - bugetare din anul 2008 asupra anului 2009
Efecte externe Depasirea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar admis conform
Pactului de stabilitate si crejtere, ceea ce pune Romania in situatia de a i se
aplica procedura de deficit excesiv.
Reducerea ratingului suveran de catre agentiile internationale de rating sub
categoria de grad investitional cu consecinte negative asupra costurilor
aferente finantarii externe la nivel guvernamental.
Lipsa de predictibilitate a politicii fiscal-bugetare si derapajul bugetar major
de la sfarsitul anului trecut au condus la erodarea increderii investitorilor
straini. In ultima parte a anului trecut, fluxul de investitii straine a scazut de la
963 milioane euro in octombrie la mai putin de 400 milioane euro in
decembrie.
36
Efecte interne Obligatii neonorate ale administratjei centrale si locale catre agentii economiei
de 7.7 miliarde lei, echivalentul a 2,1 miliarde euro (1,5% din PIB) care au
condus la o restrangere artificiala a volumului de activitate, indeosebi, in
constructii. Aceasta este una din cauzele pentru care, spre exemplu, lucrarile
de constructii s-au majorat in noiembrie doar cu 13,4%.
Efecte interne Cresterea cu 16,4 miliarde lei a datoriei publice guvernamentale
la 30 noiembrie 2008 fata de sfarsitul anului 2007 ca urmare a finantarii unui
deficit bugetar mult mai mare decat cel estimat, in conditiile turbulentelor de
pe pietele financiare international, restrangerii lichiditatii la nivel global si
cresterii randamentelor obtinute la emisiunile de titluri de stat in lei.
Necesitatea ajustarii cheltuielilor pubiice si a deficitului bugetar in conditiile
unui mediu economic dificil
Lipsa de absorbtie a fondurilor europene. Spre exemplu, neefectuarea platilor
in agricultura din avansul primit de la UE a facut ca o suprafata importanta sa
nu fie cultivata.
Structura veniturilor bugetare in anul 20097
Estimarea veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor
macroeconomici proiectati pentru anul 2009 si a reglementarilor existente in domeniul fiscal in
vigoare de la 1 ianuarie 2009.
Structura veniturilor bugetare pe anii 2008-2009
milioane lei % din PIB% din totalul
venituri
Program Propuneri Program Propuneri ProgramProp
uneri
2008 2009 2008 2009 2008 2009
Total venituri 184.305,2 221.722,4 36.5 38.3 100.0 100.
7 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia pe anii 2010-2012
Venituri de capital 1.116,5 1.204,7 0.2 0.2 0.6 0.5
Donatii 10.599,6 5.013,3 2.1 0.9 5.8 2.3
Sume primite de la UE in contul platilor
efectuate 16.789,2 2.9 7.6
38
Cadrul Macroeconomic Intern in anul 20098:
Indicatori UM Estimari
PIB, preturi curente Mld . lei 579 Rata de crestere % 2,5Curs de schimb mediu Lei/euro 4,0Cresterea medie a preturilor de consum (IPC) % 5,0Deflator PIB % 10,1Numarul de someri inregistrati la sfarsitul anului Mii pers. 505Castigul salarial mediu brut Lei/luna 1820Salariul mediu brut Lei/luna 1693Exporturile de bunuri – rata de crestere % 2,1Importurile de bunuri – rata de crestere % -1,1Soldul contului curent %PIB -10,3
Cresterea economica
In prima parte a anului 2009, tendinta de contractie a activitatii economice se va accentua.
Este posibil ca in primul trimestru din anul 2009 cresterea reala a produsului intern brut sa se situeze
chiar sub 1%, dar pentru anul 2009, cadrul macroeconomic previzioneaza un produs intern brut in
crestere, in termeni reali, cu 2,5% fata de 2008.
Cererea interna isi va diminua puternic amplitudinea de crestere pana la 3,9%
Efectele crizei mondiale
Efectele crizei financiare si economice vor fi resimtite puternic, cu deosebire in primul
semestru, dar acestea se apreciaza ca vor fi mai mici decat in cazul altor tari din zona, pentru ca:
- Romania are una din cele mai mici ponderi ale exportului in PIB, ceea ce inseamna un efect mai
redus al contractiei pietelor externe; exportul de bunuri sj servicii in PIB este in Romania in jur de
30%, comparativ cu 41%in Polonia, 63% in Bulgaria, 80% in Cehia si Ungaria;
- Romania are o pondere a creditului neguvernamental in PIB de circa 40%, mult sub media din
celelalte tari europene
- Romania are una din cele mai reduse rate de dependenta de importurile energetice
- Romania are un important sector economic in afara pietelor (agricultura, constructii regie proprie,
etc.).8 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012, Varianta a II-a
39
Industrie
Productia industriala se va reduce in primul semestru cu circa 5%, iar pe intregul an cu 1%.
Constructii
Constructiile vor inregistra cea mai ampla contractie, respectiv de la o crestere cu 26% in
2008 la o crestere cu circa 6% in 2009, desi lucrarile de infrastructura finantate din fonduri
publice se vor intensifica.
Agricultura
Pentru agricultura se prevede o crestere de 4,2% in conditii climaterice normale.
Comert exterior
Exporturile de bunuri in anul 2009 vor creste doar cu 2,1%, iar importurile de bunuri se vor
reduce cu 1,1%, ca efect al reducerii productiei industriale cu 1%. Exporturile de bunuri
intracomunitare vor inregistra o crestere cu 0,5%, iar importurile o diminuare cu 1,7%. Se estimeaza
totusi mentinerea tendintei inregistrate in 2008 si anume depasirea ritmului de crestere al
importurilor de catre cel al exporturilor, respectiv cu 3,2 puncte procentuale.
Balanta externa
Ponderea deficitului comercial FOB-FOB in PIB se va diminua cu 1,3 puncte procentuale,
ajungand la 11,7%. Deficitul contului curent al balantei de plati externe se asteapta sa fie de circa
14,8 mid. euro, reprezentand 10,3% din PIB.
Numar de salariati
In anul 2009 numarul mediu de salariati va continua tendinta de crestere, mai mica insa fata
de cea inregistrata in anii precedenti, respectiv cu 20 mii persoane (0,4%) fata de anul 2008, iar
rata somajului inregistrat va fi de 5,5%, in crestere cu 1,1 puncte procentuale fata de
sfarsitul anului 2008.
Veniturile salariale
40
Se prevede o crestere moderata a castigului salarial mediu brut pana la nivelul de 1820 lei,
iar pentru castigul salarial mediu net un nivel de 1352 lei in crestere cu 6,3% fata de 2008. Salariul
mediu brut este estimat la 1693 lei.
Inflatia
Rata inflafiei se va reduce fata de sfarsjtul anului 2008 la 4,5%, in timp ce media anuala se va
situa la 5%.
Pe de alta parte, contextul economic international, dar si persistenta unor dezechilibre
macroeconomice manifestate in ultima parte a anului anterior au determinat o volatilitate mai ampla
a cursului de schimb, in sensul deprecierii monedei nationale fata de principalele valute.
Resurse Interne
Politica Fiscala In anul 2009, politica fiscala va fi caracterizata de coerenta, predictibilitate si
stabilitate prin elaborarea unor proiecte ale Codului fiscal si Codului de procedura fiscala, unitar
integrate si armonizate cu directivele Uniunii Europene, precum si cu realitatile economice.
Obiectivul urmarit este simplificarea legislatiei fiscale si o mai buna intelegere a ei de catre
contribuabili.
Impozitul pe Venit
Menfinerea cotei unice de impozitare directa de 16% a veniturilor si asigurarea echitatii in
repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensatii si
deduceri fiscale. Eliminarea temporara a impozitului pe veniturile din dobanzile la depozitele
bancare, inclusiv ale nerezidentilor, in vederea stimularii economisirii
41
Prognoza
Dinamica de 9% fata de anul 2008, in scadere cu 0,1 puncte procentuale ca pondere in PIB.
Evolutia este determinata in principal, de cresterile moderate ale
castigului salarial mediu brut si numarului mediu de salariati in anul 2009 fata de anul 2008.
Impozitul pe profit
Mentinerea cotei unice de impozitare directa de 16%.
Fonduri de preaderare
Perioada 2009-2010 este decisiva in ceea ce priveste absorbtia fondurilor comunitare de
preaderare, avand in vedere faptul ca primirea fondurilor PHARE, ISPA §i SAPARD va inceta dupa
realizarea integrala a programelor finantate din aceste fonduri, in functie de angajarea si efectuarea
platilor convenite cu Comisia Europeana.
In general, creditele bugetare, atat pentru fondurile PHARE §i ISPA, cat si pentru
cofinantarea aferenta acestora, vor inregistra O crestere in anul 2009 fata de 2008, determinata de:
- contractarea,si in anul 2008, a unui numar mare de proiecte care implica plata avansului in
perioada imediat urmatoare (in unele cazuri, acesta putand ajunge la 80% din valoarea totala).
- intarzieri in derularea contractelor in anul 2008, fapt ce a condus la necesitatea realocarii pentru
anul 2009 a unor plati programate.
- maturizarea proiectelor ISPA (indeplinirea unor conditionalitati referitoare la achizitii de
terenuri, obtinerea de avize, permise) si accelerarea derularii lor efective.
Fonduri post-aderare
In contextul noii abordari privind reflectarea in bugetul de stat a sumelor destinate finantarii
propunerilor de proiecte si proiectelor ce urmeaza sa fie implementate in cadrul programelor aferente
Politicii de Coeziune a U.E., Politicilor Agricole Comune si de Pescuit, precum si altor facilitati si
instrumente postaderare care functioneaza pe principiul rambursarii cheltuielilor catre beneficiari, o
parte din cheltuielile respective ale bugetului de stat si local va fi recuperata de la Uniunea
Europeana si va fi inregistrata ca venit.
Cheltuielile aferente proiectelor cu finanfare post-aderare ale administratis publice centrale si
locale si cofinanjarii programelor cu finanfare comunitara sunt estimate la 8.4 miliarde lei (1.44%
42
din PIB).
Veniturile din fondurile de post-aderare estimate pentru anul 2009 sunt de 5,13 miliarde lei,
reprezentand 0,9% din PIB9.
Realizarea nivelului prognozat al veniturilor din fonduri post-aderare este direct conditionata
de accelerarea ritmului de absorbtie a fondurilor. In acest sens, un rol important il va avea grupul
interministerial de monitorizare a implementarii fondurilor europene, coordonat de Primul-ministru
si care va analiza saptamanal gradul de atragere a acestor fonduri.
Principalele politici sectoriale promovate prin proiectul de buget pe anul 2009
Obiectivele cheie ale politicii bugetare sunt reafirmarea politicilor publice in sectoarele ce tin
de capitalul uman, precum invatamantul, cercetarea si dezvoltarea, sanatatea si coeziunea sociala, in
paralel cu sustinerea contributiei nationale la programele de investitii eligibile spre a fi finantate din
fonduri europene si a platii contributiei nationale la bugetul european.
Evolutia principalelor actiuni finantate prin proiectul de buget in perioada 2008-2009 10:
ACTIUNI 2008 2009 2008 2009 %
- milioane lei - % din PIB 2009/2008
Asigurari si asistenta sociala 55.568,6 64.230,5 11,0 11,1 115,6
Autoritati publice si actiuni externe 14.122,1 15.326,1 2,8 2,6 108,5
Ordine publica si siguranta nationala 12.777,9 13.036,8 2,5 2,3 102,0
Locuinte, servicii si dezvoltare publica 6.820,0 7.222,6 1,4 1,2 105,9
Tranzactii privind datoria publica si imprumuturile 3.989,2 6.979,4 0,8 1,2 175,0
Aparare 5.389,8 6.546,1 1,1 1,1 121,5
9 Estimarea a avut in vedere ratele de intervenpe comunitara stabilie pentru diversele instrumente de finantare.10 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009 si proiectia acesteia pe anii 2010-2012
43
Cultura, recreere si religie 5.222,3 5.623,9 1,0 1,0 107,7
Cercetare fundamentala, cercetare dezvoltare si cercetare in domeniul economic
2.661,8 4.515,2 0,5 0,8 169,6
Actiuni generale, economice, comerciale si de munca 2.358,0 3.693,3 0,5 0,6 156,6
Combustibil si energie 3.240,1 3.480,8 0,6 0,6 107,4
Protectia mediului 2.004,0 3.424,5 0,4 0,6 170,9
Alte servicii publice generale 2.848,0 2.315,8 0,6 0,4 81,3
Alte actiuni economice 581,8 613,6 0,1 0,1 105,5
Industria extractiva, prelucratoare si constructii423,3 419,9 0,1 0,1 99,2
Comunicatii 45,8 175,8 0,0 0,0 383,8
Obiectivele Politicii Bugetare in anul 2009. Principii de Alocare a Resurselor11
Cheltuielile pentru investitii
Alocarea unor sume importante pentru cheltuielile de investitii reprezinta principalul mijloc
de limitare a ritmului de scadere economica si de compensare partiala a reducerii activitatii din
sectorul privat si pentru asigurarea nivelului programat de venituri publice.
Investitii publice 2009
mld. lei mld. Euro %PIBTotal, din care: 40.9 10.2 7.0%Resurse interne 12.1 3.0 2.1%
Fonduri de preaderare 4.5 1.1 0.8%Fonduri de
postaderare128.4 2.1 1.4%
Proiecte cu finantare 4.1 1.1 0.7%11 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012, Varianta a II-a12 Includ cofinantarea nationala in valoare de aproximativ 3,2 miliarde lei
44
rambursabilaDin deficit 11.8 2.9 2.0%
Principalul suport pentru prevenirea declinului economic il va reprezenta investitia publica
Formarea bruta de capital fix din surse bugetare va ajunge la 7% din PIB, echivalentul a 10,2
miliarde de euro. I conditiile in care formarea bruta de capital fix din sectorul privat, practic, va
stagna (cresterea anuala este estimata la numai 1,5%), formarea bruta de capital fix din surse
bugetare urmeaza sa se majoreze cu peste 30%. ceea ce va asigura o dinamica a investitjilor totale de
5%.
Prioritati:
Infrastructura Pentru a intari rolul multiplicator al investitiilor publice acestea vor fi orientate aproape in exclusivitate catre lucrarile de infrastructura de transport, mediu, rurale, din educatie si sanatate si vor fi restranse semnificativ investitiile in autoturisme si alte dotari.
Eficienta energetica Reabilitarea termica a cladirilor - 160 milioane lei credite bugetare si 300 milioane lei credite de angajament.
CEC Bank 9oo milioane lei, echivalentul a 250 milioane euro pentru capitalizarea CEC.
Sprijinirea exporturilor Sprijinirea financiara a EXIMBANK, cu respectarea legislatiei UE in domeniu, prin alocarea fondurilor publice necesare pentru instrumentele de asigurare si garantare a operatiunilor de export si de productie pentru export.
Alocarea unui volum de fonduri de circa 65 mil. euro pentru promovarea exporturilor precum si majorarea contributiei statului pentru finantarea acestei activitati.
Sprijin pentru IMM Utilizarea fondurilor CEC Bank §i EXIMBANK cu precadere pentru asigurarea cofinantarii si garantarii proiectelor realizate din fonduri europene si finantarea IMM- urilor.Asigurarea constituirii, in cadrul CEC, a unui fond destinat cresterii accesului IMM-urilor la finantare.Infiintarea Fondului de Contra-garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Achitarea platilor restanteAchitarea cu celeritate a obligator financiare certe, lichide si exigibile ale administratiei publice centrale si locale (facturi, subventii pentru agricultura, TVA) si esalonarea echilibrata a platii lunare a acestora, in trim. I al anului 2009.
45
Pachetul de masuri al Guvernului Romaniei pentru stimularea cresterii economice si protejarea intereselor economice ale populatiei13
ValoareTOTAL 51,9 mld. leiA. Masuri pentru relansarea si stimularea cresterii economice 42,1 mld. lei
Alocarea a 10,2 miliarde Euro pentru investitii, reprezentand 20% din totalul cheltuielilor bugetare pentru 2009, si 7% din PIB.
Perfectionarea mecanismului de absorbtie a fondurilor comunitare. Infiintarea grupului interministerial pentru gestionarea absorbfiei fondurilor comunitare sub conducerea directa a primului-ministru si a vicepremierului.
Neimpozitarea profitului reinvestit incepand cu trimestrul al ll-lea alanului 2009.
0.7 mld. Lei
Operationalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii.
Alocarea prin bugetul de stat a cel putin aceluiasi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca in anul 2008.
0.26 mld. Lei
Continuarea si extinderea programului “Rabla”: 0.23 mld. Lei- Intrarea in program a masinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai "tinere" decat cele admise pana anul trecut.
- Majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum si finantarea in limita a 60.000 de vehicule fata de 40.000 in 2008.
Includerea in bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale institutiilor si agentiilor guvernamentale.
Modificarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice, avand ca indicatori de referinja tona/ kilometru transportat
13 Raport privind situatia macroeconomica pentru anul 2009si proiectia acesteia in perioada 2010-2012, Varianta a II-a
46
Suplimentarea bugetului activitatii de cercetare - dezvoltare la prima rectificare bugetara din anul 2009
B. Masuri pentru finantarea economiei si cresterea lichiditatii 8,77 mld. lei
Achitarea datoriilor administratiei centrale si locale catre agentii economici: facturi restante si lucrari recepfionate si nefacturate.
7,7 mld. lei
Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat si in lunile ulterioare lunii in care s-au depus cererea de restituire, precum si dupa expirarea termenului legal de 45 de zile
Capitalizarea CEC Bank
0,9 mld. Lei
Capitalizarea Eximbank prin utilizarea dividendelor cuvenite statului pentru majorarea capitalului social si alocarea de fonduri publice pentru instrumentele de asigurare si garantare a operatiunilor de export, precum riscul valutar si riscul de neplata.
0,17 mld. Lei
Accelerarea procedurii de atragere a fondurilor europene si modificarea legii achizitiilor publice pentru flexibilizarea acestei proceduri.
Adoptarea legislatiei privind parteneriatul public-privat in vedereacresterii dinamicii investitiilor private in infrastructura.
C. Masuri sociale 1,04 mld. leiAcordarea pensiei sociale pentru pensionarii cu venituri mici in doua transe, prin acoperirea diferentei dintre.nivelul actual al pensiei sj plafonul de 350 de lei: pana la 300 de lei de la 1 aprilie 2009 si diferenta pana la 350 de lei de la 1 octombrie 2009.
Compensarea cu 90% din pretul de reterinta pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de pana la 600 de lei.
Tratarea veniturilor in perioada de §omaj.tehnic (maxim trei luni), dupa cum urmeaza: 0,10 mld. Lei
- din punct de vedere al angajatului - ca venituri de natura non-salariala si aplicarea regimului corespunzator de impozitare
47
- din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contributiilor catre bugetul de stat sj al asigurarilor sociale.Susjinerea cu 50% a formarii profesionale continue pentru angajati si someri. 0.013 mld. Lei
Declansarea dupa 15 aprilie, impreuna cu partenerii sociali, a mecanismului de consultare pe tema cresterilor salariale pe anul 2009 in sistemul public, in functie de performantele economice ale trimestrului I si a prognozelor pentru perioada urmatoare.
Pana la 15 aprilie 2009, Guvernul si partenerii sociali vor purta discutii in vederea elaborarii legii salarizarii unice a personalului bugetar
Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de somaj cu trei luni 0.18 mld. Lei
Pana la 1 martie 2009, comitetelor sectoriale pentru formare profesionala li se va acorda statutul de institutji de utilitate publica.
Pentru demnitari si pentru functiile asimilate cu functii de demnitate publica, Guvernul propune inghetarea salariilor pentru anul 2009.
5. Bugetul de Stat pe timp de criza economico-financiara
Aprobarea bugetului de stat trebuie sa respecte calendarul bugetar prezentat in legea
finantelor publice (500/2002). Astfel, organele abilitate trebuie sa emita indicatorii macroeconomici
si sociali pana la data de 31 martie a anului curent.
Ministerul Finantelor trebuie sa trimita Guvernului până la data de 1 mai,
obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget şi următorii 3 ani, împreună cu limitele de
cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta să le
aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru buget, finanţe şi
bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale
macroeconomice şi ale finanţelor publice.
48
Ministerul Finantelor publice trebuie sa transmita ordonatorilor principali
de credite pana pe data de 1 iunie contextul macroeconomic pe baza căruia vor
fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum
şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Ordonatorii principali de credite au
obligaţia ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul
Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta,
pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, şi estimările
pentru următorii 3 ani.
Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale
ordonatorilor principali de credite şia bugetului propriu, întocmeşte proiectele
legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune laGuvern până la
data de 30 septembrie a fiecărui an. Guvernul trebuie sa trimita proiectele
legilor bugetare spre adoptare Parlamentului,cel tarziu pana pe 15
octombrie.Parlamentul poate adopta bugetele pe ansamblu, pe parti sau pe
capitole.14
Criza financara a intarziat acest proces, primul motiv pentru care prim
ministrul Calin Popescu-Tariceanu amana aprobarea proiectului bugetului de
stat pe 2009 solicitand ministrului Finantelor sa revizuiasca in scadere
cheltuielile administratiei publice, inclusiv cele de personal si capital, astfel incat
acestea sa nu depaseasca nivelul din 2008. La sfarsitul trimestrului al treilea
bancile au redus liniile de creditare din cauza crizei financiare iar firmele au
ramas fara lichiditati si au intarziat plata impozitelor si taxelor catre stat ,
provocand pierderi statului de 1,5 miliarde de lei,asa cum a precizat ministrul
economiei si finantelor de atunci ,Varujan Vosganian : "Avem dificultăţi la colectare,
începând de la jumătatea lunii octombrie, pentru că băncile şi-au redus liniile de finanţare, ceea ce
ne-a cauzat pierderi de 1,5 miliarde de lei. Companiile au probleme de lichiditate şi de aceea se
reduce gradul de conformare voluntară" .
In conditii de recesiune aveam nevoie de un buget de criza cu reducerea
cheltuielilor la maximum si orientarea catre investitii,asa cum a precizat si Calin
Popescu Tariceanu: „Vrem un buget orientat spre investiţii, nu pe consum.
14 Mediafax si Financiarul
49
Deci, adio dotări cu autovehicule şi alte poveşti de genul acesta“. Astfel prin
aceasta declaratie, prim ministrul de atunci recunostea ca in anul 2008 s-a
cheltuit mai mult decat s-a incasat ,si poate chiar s-a cheltuit fara folos,
Romania inregistrand un deficit bugetar de 4,8 % in 2008, in conditiile in care
am avut cea mai mare crestere economica din Europa ,aproximativ 9 % .
Nu tot proiectul bugetar a fost amanat; bugetul asigurarilor sociale de stat
a fost aprobat inca din octombrie 2008. Calin Popescu Tariceanu dorea un buget al
dezvoltarii, al investitiilor in infrastructura, educatie, sanatate si agricultura : "In actualul context al
situatiei economice internationale, bugetul Romaniei va fi indreptat catre investitii, catre dezvoltarea
cresterii economice si nu spre consum. Taxele si impozitele nu vor fi majorate si nu vom introduce
impozite noi prin acest proiect de buget” . S-a urmarit plafonarea cheltuielilor publice la o serie de
autoritati intre care Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Administratia
Prezidentiala, Curtea de Conturi si redirectionarea acestor fonduri obtinute prin economisire catre
investitii in agricultura si infrastructura. Conform primului proiect agricultura va beneficia in 2009
de un buget de 3% din PIB, dublu fata de anul 2006 si cu 27% mai mult decat anul 2008.
Ministerului Agriculturii a primit o majorare de buget cu 500 milioane lei, pentru programul anual
de combatere a secetei.
O alta masura pe care guvernul Tariceanu dorea sa o adopte este diminuarea bazei
impozabile pentru calculul impozitului pe profit, prin acordarea unei deduceri suplimentare pentru
activitatile de cercetare-dezvoltare, in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste
activitati. „Este o formula care se foloseste si in Europa pentru stimularea activitatii de cercetare
dezvoltare”,spunea atunci domnul Tariceanu. De asemenea, se urmarea o crestere a exportului de
bunuri si servicii; intr-adevar erau masuri foarte bune pentru adoptarea unui buget de criza ,insa
guvernul Tariceanu nu s-a gandit deloc la turism, o modalitate foarte buna de atragere a banilor
strainilor , mai ales in momentul in care romanii plecati la munca in spania si italia nu mai trimiteau
atat de multi bani acasa,aceste doua tari fiind lovite si ele de criza.
Principala cauza pentru care adoptarea bugetului s-a amanat atat de mult a fost schimbarea
guvernului in urma alegerilor din noiembrie.De asemenea si infiintarea noului guvern a durat foarte
mult.In prima etapa a infiintarii noului guvern a fost numit prim ministru domnul Stolojan, care a
renuntat la aceasta functie dupa doar cateva zile. Din aceasta cauza cele doua partide .PSD si PDL au
50
fost nevoite sa reinceapa discutiile privind noul guvern si noul priministru. In fuctia de prim ministru
a fost investit primarul Clujului ,Emil Boc .15
Noul prim ministru, Emil Boc a urmarit sa adopte aceleasi masuri: diminurea cheltuililor si
investitia in agricultura, urmarind un deficit bugetar mai mic decat cel din 2008, motiv pentru care a
criticat foarte dur guvernul Tariceanu. "Situatia ramane dificila: e nevoie de bani pentru a acoperi
golurile bugetare lasate de fosta guvernare, pentru a mentine in functiune motoarele economice, a
asigura slujbele cat mai multor oameni si a onora unele promisiuni facute de PSD si PDL in
campania electorala. Fosta guvernare ne-a lasat un deficit de 5% si o crestere economica de 8%,
adica un dezastru economic. Noi trebuie sa facem fata acestui impact devastator".
Guvernul Boc a venit cu ceva nou: infiintarea Ministerului Turismului si orientarea
investiilor si catre acest domeniu. Guvernul Boc urmarea prin aceasta masura atragerea banilor din
strainatate,bani ce veneau din ce in ce mai putini din cauza ca romanii care trimiteau bani din tarile
in care lucrau sufereau si ei din cauza crizei financiare.
Bugetul de stat pe 2009 a fost aprobat pe 20 februarie de Parlamentul Romaniei cu 226
voturi favorabile si 61 impotriva .
Nivelurile de venituri şi cheltuieli prevăzute pentru 2008 şi 2009 sunt record pentru ultimii
ani, în condiţiile în care în 2007, veniturile încasate de stat au echivalat cu doar 31,6% din PIB.
În privinţa cheltuielilor, Executivul şi-a propus să aloce 6% din PIB (34,6 miliarde lei) pentru învăţământ, 3,9% din PIB (22,9 miliarde lei) pentru sănătate, 3% din PIB (17,3 miliarde lei) pentru agricultură, 4,5% din PIB (26,4 miliarde lei) pentru transporturi şi 1,3% din PIB (7,3 miliarde lei) pentru servicii publice şi locuinţe.16
Pentru asigurări şi asistenţă socială, bugetul pe 2009 prevede alocarea a 11,4% din PIB (65,7 miliarde lei).