Odata obtinute fondurile necesare urmeaza in mod firesc
folosirea acestora pentru nevoile firmei. In acest capitol vom
aborda principalele aspecte legate de deciziile financiare de
alocare pe termen lung a fondurilor. Acest proces de alocare pe
termen lung a fondurilor (capitalurilor) se mai numestebugetarea
capitalului.Prin bugetarea capitalului se intelege alocarea
fondurilor obtinute de catre managementul financiar al firmei
pentru active reale pe termen lung. De exemplu, decizia de
construire a unei noi fabrici sau de extindere a uneia deja
existente este un proiect tipic de bugetare a capitalului.O firma
investeste in active pentru a continua sa existe si, mai mult decat
atat, pentru a creste. Investirea in crestere inseamna totodata
investirea in maximizarea valorii firmei, deci a valorii de care
beneficiaza proprietarii acesteia.Sa presupunem, de exemplu, 3
firme (respectiv: A, B si C) care dispun exact de aceleasi active,
precum si de aceleasi oportunitati de investitii. Sa presupunem in
continuare ca diferentele dintre cele 3 firme sunt determinate de
abordarile diferite ale oportunitatilor de investitii,
astfel:managementul firmei A nu tine cont de oportunitatile de
investitii si doar remunereaza proprietarii firmei prin plata de
dividende din profiturile obtinute;managementul firmei B decide
alocarea unei parti din profiturile sale in investitiile necesare
pentru inlocuirea echipamentelor uzate, restul urmand a se
distribui proprietarilor firmei;managementul firmei C decide
folosirea fiecarei oportunitati de investitii atunci cand acestea
demonstreaza potentialitatea unor castiguri mai bune decat cele pe
care le-ar fi obtinut proprietarii firmei prin investirea
particulara a dividendelor.Sa analizam acum, prin comparatie,
efectele pe care le are pozitia managementului pentru fiecare
dintre cele 3 firme.In cazul firmei A, prin neluarea in considerare
nici macar a investitiilor de inlocuire, se va ajunge in timp la
disparitia firmei ca urmare a epuizarii potentialului productiv al
activelor sale.In cazul firmei B managementul nu tine cont de
avantajele pe care le pot aduce investitiile cu un potential de
castig mai mare decat cel cerut de proprietari. Aceasta inseamna ca
exista oportunitati nefolosite de crestere a valorii firmei. Prin
urmare, nici managementul firmei B nu raspunde la obiectivul
principal al managementului financiar de calitate - acela de
maximizare a valorii firmei.Firma C este modelul firmelor de succes
- prin folosirea tuturor oportunitatilor de investitii pozitive se
asigura nu doar existenta pe viitor a firmei, dar si cresterea
acesteia. Descoperirea si valorificarea acestor oportunitati cere
insa, asa cum se va arata mai incolo, atat o permanenta concentrare
a managementului firmei asupra mediului de afaceri, cat si un
raspuns foarte rapid (de dorit inaintea altora) concretizat in
schimbarile aplicate in strategia si in activitatea operationala a
firmei. Cere, cu alte cuvinte, manageri cu calitati
deintreprinzatori.4.1.Deciziile de investitii si maximizarea
valorii firmei.Orice decizie manageriala implica o evaluare dubla:
pe de o parte a beneficiilor, iar pe de alta parte a costurilor
asociate acelei decizii.In ce priveste bugetarea capitalului,
beneficiile constau in fluxul viitor pozitiv de cash (cash-flow
pozitiv) generat dupa punerea in aplicare a proiectului de bugetare
a capitalului, in timp ce costurile sunt, in cea mai mare parte,
asociate cu investitia initiala presupusa de proiect. Acesta este
motivul pentru care in procesul de bugetare a capitalului, un rol
deosebit il joaca teoria valorii in timp a banilor.In procesul de
bugetare a capitalului, managerul urmareste sa selecteze doar
proiecte cu intrari de cash a caror valoare prezenta depaseste
costul de investitie. Prin selectarea unui asemenea proiect se
realizeaza principalul obiectiv al unei firme - acela de creare de
valoare.Se pot folosi mai multe tehnici de bugetare a capitalului
in scopul evaluarii dezirabilitatii unui anumit proiect. Astfel,
desi metoda valorii nete prezente este considerata cea mai
potrivita de catre majoritatea autorilor, alte metode raman, de
asemenea, in uz, completand astfel tabloul informational necesar
luarii deciziilor celor mai adecvate de bugetare a
capitalului.4.2.Procesul de selectare a proiectelor de
investitii.Deciziile de selectare a proiectelor de investitii sunt
decizii strategice ale firmei. Se poate spune ca selectarea
proiectelor de investitii ale unei firme raspunde direct la
strategia adoptata de aceasta privind cresterea pe o anumita piata
tinta. Acesta este motivul pentru care aceste decizii sunt luate la
nivelul cel mai inalt al firmei, ele implicand eforturi mari si pe
perioade mari de timp.Selectarea proiectelor de investitii
presupune parcurgerea mai multor etape:1.Identificarea
oportunitatilor de investitii;2.Propunerea proiectelor de
investitii;3.Autorizarea proiectelor de investitii;4.Aprobarea
proiectelor de investitii.Identificarea oportunitatilor de
investitii.Strategia firmei nu poate fi definita fara a se tine
cont de mediul sau de afaceri, din care insa firma face parte, si
pe care ea il poate influenta.Identificarea oportunitatilor de
investitii este deosebit de importanta pentru succesul viitor al
firmei. Sarcinile de identificare la timp a oportunitatilor de
investitii nu sunt specifice unui anumit compartiment al firmei, ci
sunt sarcini comune managementului deproductie,
managementuluimarketinguluisi managementuluicercetarii si
dezvoltariifirmei. Aceste sarcini cer calitati reale de
intreprinzatori.Propunerea proiectelor de investitii.In etapa de
propunere proiectele suntevaluatedin punctul de vedere al
eforturilor si efectelor pe care le presupun.Se construieste astfel
propunerea de proiect, care cuprinde, pe de o parte, costul
investitiei, iar pe de alta parte, fluxurile viitoare de rezultate
promise.Daca la inceput propunerea unei investitii consta doar
intr-o estimare a costurilor si beneficiilor viitoare, pe masura ce
analiza proiectului se adanceste, sunt colectate date de la
diferite compartimente ale firmei (marketing, aprovizionare,
productie, contabilitate, compartimentul financiar) in asa fel
incat sa rezulte un tablou cat mai complet privind proiectul in
cauza.Autorizarea proiectelor de investitii.Propunerile de proiecte
cu o amploare mai mare, sunt supuse mai intai autorizarii. Prin
autorizarea la un nivel mai inalt de management al firmei este
permisa orientarea de noi eforturi in scopul completarii analizei
proiectului. Aceasta etapa este necesara in special atunci cand,
datorita dimensiunii proiectelor de investitii, insasi analiza
acestora este destul de anevoioasa si costisitoare.Aprobarea
proiectelor de investitii.Aprobarea unui proiect de investitii
inseamna aprobarea bugetului acestuia, deci aprobarea alocarii de
fonduri in scopul acoperirii cheltuielilor presupuse de proiectul
de investitii.Urmarirea si controlul proiectelor aprobate de
investitii. Post-auditul proiectelor de investitii.Urmarirea si
controlul proiectelor de investitii aprobate de catre managementul
de varf al firmei sunt asigurate prin sistemul de raportare a
costurilor si beneficiile solicitate sau generate de aceste
proiecte.Bugetele initiale trebuie permanent actualizate conform
schimbarilor din mediul de afaceri (in principal din piata) care
afecteaza cheltuielile si beneficiile asociate cu un proiect. De
exemplu, schimbari de pe piata tinta pot necesita realizarea unor
cercetari suplimentare de marketing.Dupa trecerea unei anumite
perioade de la aprobarea unui proiect de investitii, ar putea fi
considerata necesitatea unui audit, adica a unei reevaluari a
proiectului. Post-auditul este necesar in special in cazul
proiectelor de amploare mai mare (care presupun eforturi financiare
considerabile si consum mare de timp). Post-auditul unui proiect
arata cat de mult au corespuns previziunile de costuri si beneficii
ale proiectului cu cele efectiv realizate, urmand a fi luate
decizii corespunzatoare (de continuare sau nu a
proiectului).4.3.Clasificarea proiectelor de investitii.Ne rezumam
la trei criterii mai importante de clasificare a proiectelor de
investitii:viata economica(timpul economicasociat proiectelor de
investitii);riscul;dependentade alte proiecte.Clasificarea
proiectelor de investitii dupa viata lor economica.Viata economicaa
unui bun care face obiectul unei investitii consta in perioada in
care acest bun poate furniza beneficii (adica rezultate care sa
depaseasca eforturile asociate cu utilizarea bunului). Viata
economica, denumita si viatautilaa unui bun este determinata, in
principal, de urmatoriitrei factori:uzura fizica;uzura
morala;gradul de competitie pe piata produselor realizate cu
ajutorul activului respectiv.In faza de proiect a unei investitii,
viata economica este perioada pentru care se estimeaza ca
investitia promite beneficii.Dupa trecerea vietii economice a
investitiei, cheltuielile asociate incep sa depaseasca veniturile
corespunzatoare, ceea ce face ca utilizarea activului sa nu mai fie
rentabila.In mod obisnuit o investitie presupune o cheltuiala
imediata si in volum mare, in schimbul careia promite beneficii
viitoare, sub forma cash-flow-ului generat pe parcursul vietii
economice.Daca o investitie genereaza beneficii doar pe parcursul
perioadei curente (anul curent), atunci ne putem referi la ea ca la
oinvestitie pe termen scurt. Daca, in schimb, o investitie
genereaza beneficii dincolo de perioada curenta, atunci ea este
oinvestitie pe termen lung.Un proiect de investitie poate avea ca
obiect unul sau mai multe active care raspund impreuna cerintelor
unei anumite activitati economice. Rationamentul se face in functie
de noul produs realizat cu ajutorul investitiei.Deciziile de
investitii pe termen scurt implica in general investitii inactive
curente- in special stocuri si creante.Desi obiectivul investirii
in active curente este acelasi, adica de maximizare a averii
proprietarilor firmei, este necesara considerarea separata a
investitiilor pe termen lung din cel putin doua motive:deciziile in
legatura cu activele pe termen lung sunt bazate pe proiectii
cash-flow, solicitand apelul lateoria valorii in timp a
banilor;activele pe termen lung nu figureaza intre nevoile zilnice
ale firmei.Deciziile privind investitiile pe termen scurt sunt
asociate direct cu operatiile zilnice ale firmei. In functie de
caracteristicile si implicatiile economice ale fiecarei categorii
de active curente, este necesara considerarea unor tehnici de
management al acestora utile pentru derularea corespunzatoare a
activitatii operationale a firmei. Aceste preocupari intra
preponderent in aria managementului operational al firmei, avand
insa si implicatii financiare.Clasificarea proiectelor de
investitii in functie de riscul asociat acestora.Sa presupunem doua
proiecte de investitii, A si B, care promit acelasi beneficiu -
1000 de dolari peste 3 ani. Este evident ca daca proiectul A este
mai riscant el va fi considerat mai putin valoros decat proiectul
B, deoarece sansa de obtinere a celor 1000 de dolari peste 3 ani
este mai mica in cazul proiectul A decat in cazul proiectului
B.Evaluarea unui proiect de investitii impune astfel si luarea in
considerare a riscului.Problematica riscului asociat proiectelor de
investitii este abordata diferit in functie de natura proiectelor
de investitii, criteriu dupa care proiectele de investitii se
clasifica in:proiecte de investitii deinlocuire(a unor active
existente);proiecte de investitii deexpansiune sau de extinderea
activitatii firmei (se extind liniile de fabricatie ale
firmei);proiecte de investitiiin activitati noi(investitii
presupuse de intrarea pe noi piete);proiecte de
investitiimandatate(cerute de guvern sau de diferite agentii
publice).Riscul asociat investitiilor de inlocuire.Investitiile de
inlocuire sunt cele cerute de mentenanta activelor existente, in
scopul sustinerii in continuare a nivelului activitatii
operationale. Proiectele prin care se reduc costurile operationale
(prin inlocuirea tehnologiilor vechi cu altele noi sau prin
imbunatatirea eficientei echipamentului si personalului) sunt
considerate, de asemenea, proiecte de inlocuire (proiecte de
inlocuire pentru modernizare).Pentru evaluarea proiectelor de
inlocuire este necesara compararea valorii corespunzatoare celor
doua scenarii: in urma inlocuirii activelor si fara inlocuirea
activelor in cauza. Scopul principal al analizei este acela de
sesizare acosturilor de oportunitate: ce modificari in cash-flow
apar prin inlocuirea activelor.Investitiile de inlocuire sunt in
general investitii cu risc mic, deoarece firma are deja experienta
in utilizarea unor echipamente similare.Riscul asociat
investitiilor de extindere.Deciziile de investitii pentru
extinderea activitatii firmei sunt luate pentru largirea volumului
activitatii prezente a firmei. Riscul asociat unor asemenea
investitii este mic deoarece firma are deja experienta in
activitatea al carui volum il extinde.Riscul asociat investitiilor
noi - pentru intrarea pe noi piete.Daca pentru investitiile de
inlocuire si pentru cele de extindere riscul este mic, pentru
investitiile cerute de intrarea pe noi piete, riscul este
considerabil mai mare, deoarece firma nu are experienta in noile
activitati. Lipsa de experienta determina mai multa incertitudine
in aprecierea coordonatelor proiectelor respective, in primul rand
in aprecierea cash-flow-urilor specifice viitoare.Investitiile
mandatate.Investitiile mandatate cer deseori respectarea unei
legislatii suplimentare specifice. De exemplu, pot exista norme
privind poluarea mediului inconjurator. De la caz la caz, trebuie
considerate si aceste aspecte suplimentare in evaluarea riscului
asociat unui proiect de investitie.Clasificarea proiectelor de
investitii dupa dependenta lor de alte proiecte.Pe langa
considerarea fluxului de cash generat in viitor de catre un proiect
de investitii, managementul firmei trebuie sa analizeze si modul in
care proiectul afecteaza asupra activelor deja existente in firma -
rezultate ale unor decizii de investitii anterioare - precum si
asupra proiectelor concomitente sau viitoare.Proiectele pot fi
clasificate in functie degradul de independenta fata de alte
proiecteastfel:proiecte independente;proiecte mutual
exclusive;proiecte contingente;proiecte complementare.Un
proiectindependenteste cel al carui cash-flow nu este relationat cu
cash-flow-ul nici unui alt proiect. Acceptarea sau respingerea unui
proiect independent nu afecteaza acceptarea sau respingerea vreunui
alt proiect. Un proiect independent poate fi evaluat strict in
functie de efectul sau asupra valorii firmei fara a fi necesara
considerarea modului in care el afecteaza alte oportunitati de
investitii ale firmei.Doua proiecte suntmutual exclusivedaca
acceptarea unuia impiedica sau chiar exclude acceptarea celuilalt.
Problema proiectelor mutual exclusive apare in situatii in care
este imposibila derularea a mai mult de un proiect.De exemplu, sa
presupunem o firma care se afla in situatia de a-si inlocui niste
facilitati de productie cu echipamente mai moderne. Pentru aceasta,
firma poate proceda la efectuarea de licitatii pentru alegerea
dintre mai multi eventuali producatori de astfel de echipamente.In
acest caz, in urma licitatiei, firma se poate confrunta cu doua
tipuri de decizii mutual exclusive:1.decizia de alegere intre
inlocuirea facilitatilor de productie existente si pastrarea
acestora (deoarece rezultatele licitatiei nu permit efortul de
inlocuire);2.alegerea, in eventualitatea acceptarii deciziei de
inlocuire, intre proiectele propuse de catre producatorii
participanti la licitatie.Un proiect estecontingentdaca acceptarea
sa este dependenta de acceptarea unui alt proiect. Sa luam, de
exemplu, cazul unei firme cu activitate de imprimare care
intentioneaza sa realizeze felicitari pe baza unui nou tip de
caractere (creat in cadrul firmei). Daca se va dovedi ca succesul
acestor felicitari este datorat noului tip de caractere, firma isi
va extinde activitatea la imprimarea de tricouri cu acelasi tip de
caractere. In aceasta situatie, proiectul care consta in lansarea
activitatii de imprimare de tricouri este contingent cu proiectul
de realizare de felicitari pe baza noului tip de caractere. Cu alte
cuvinte, nu se va accepta proiectul constand in lansarea
activitatii de imprimare de tricouri decat in cazul in care
proiectul de realizare de felicitari pe baza noului tip de
caractere se dovedeste unul de succes.Alta forma de dependenta a
doua sau mai multe proiecte de investitii este cea
acomplementaritatii. Doua sau mai multe proiecte
suntcomplementaredaca acceptarea unuia are ca efect imbunatatiri in
cash-flow-ul celuilalt sau celorlalte proiecte. Sa consideram, de
exemplu, un producator de echipamente si de software pentru
calculatoare personale. Daca acesta dezvolta un nou software care
imbunatateste modul de functionare al tipurilor de mouse pe care
tot el le produce, atunci derularea proiectului de realizare a
noului software poate avea ca efect si cresterea vanzarilor de
mouse-uri pe care le produce.4.4.Analiza proiectelor de investitii
dupa modificarile determinate in cash-flow-ul firmei.Analiza
proiectelor de investitii dupa modificarile determinate in
cash-flow-ul firmei trebuie sa tina cont de:1.efortul investitional
propriu-zis. Din acest punct de vedere, analiza care se impune este
cea acash-flow-ului de investitie(CFI) asociat unui
proiect;2.schimbarile produse in activitatea operationala a firmei.
Analiza care se impune din aceasta perspectiva este cea
acash-flow-ului operational(CFO) asociat unui proiect.In ce
priveste cash-flow-ul de investitie, analiza va considera in primul
rand cash-flow-urile asociate cu achizitia activului sau activelor
asociate proiectului. Cash-flow-ul de investitie cuprinde atat
iesiri de fonduri, cat si intrari de fonduri. Iesirile constau in
platile impuse de achizitia (inclusiv transportul si instalarea,
eventual inlocuirea sau modernizarea) activelor de investitie.
Intrarile sunt in principal cele determinate de recuperarea valorii
ramase a activelor dupa epuizarea duratei de folosire economica a
lor (in cazul unei investitii de inlocuire, va fi considerata si
valoarea ramasa a activelor inlocuite).O investitie determina apoi
schimbari in elemente ale activitatii operationale a unei firme:
schimbari in costuri (de exemplu, cresc cheltuielile de
amortizare); schimbari in venituri, schimbari in nivelul taxelor si
impozitelor si schimbari in capitalul de lucru al firmei (regasite
ca modificari de volum si structura a stocurilor, a valorilor de
incasat si a valorilor de platit). Aceste schimbari se vor
concretiza fie in intrari fie in iesiri financiare.Prin urmare,
pentru realizarea corespunzatoare a analizei cash-flow-ului
operational este necesara colaborarea managementului de proiect al
investitiei cu:managementul marketingului firmei (in privinta
modificarilor in vanzarile firmei, cu efecte regasite ca modificari
de volum atat in ce priveste costurile, cat si veniturile
operationale);managementul de productie (in privinta modificarilor
in capitalul de lucru - stocuri, valori de incasat si valori de
platit);managementul taxelor si impozitelor (in privinta
modificarilor in masa impozabila - cu avantaje sau dezavantaje
fiscale).Scopul final al analizei proiectelor dupa modificarile in
cash-flow-ul firmei consta in determinarea esalonarilor in timp
acash-flow-urilor nete(CFN) asociate acestora. Pentru o perioada
data, cash-flow-ul net asociat unui proiect se determina astfel:CFN
=CFI +CFOunde:CFN = cash-flow-ul net asociat proiectului pentru
perioada analizata;CFI = cash-flow-ul de investitie pentru perioada
analizata a proiectului;CFO = cash-flow-ul operational pentru
perioada analizata a proiectului.Mai trebuie precizat ca in analiza
practica se procedeaza la o simplificare determinata de
considerarea doar a anumitor momente in timp ale analizei. Astfel,
desi influxurile, respectiv outfluxurile financiare asociate unui
proiect sunt generate neregulat in timp, acestea sunt considerate
global fie doar la inceputul, fie doar la sfarsitul perioadelor de
esalonare a proiectelor.4.5.Criterii si tehnici de stabilire a
bugetelor de investitii.Procesul de constructie a bugetelor de
investiti impune de cele mai multe ori raspunsul la doua
intrebari:cate proiecte trebuie acceptate in total?care dintre
investitii trebuie aleasa in cazul unor proiecte care se exclud
reciproc?In practica deciziilor de investitii se apeleaza la 6
metode (insotite de criterii si tehnici specifice) de stabilire,
prin clasificare, a bugetelor de investitii:metoda perioadei de
recuperare (PR);metoda perioadei discontate de recuperare
(PDR);metoda valorii prezente nete (VPN);metoda indicelui de
profitabilitate (IP);metoda ratei interne normale de rentabilitate
(RIR);metoda ratei interne modificate de rentabilitate
(RIMR).Inainte de a le expune pe fiecare in parte, mai trebuie spus
ca pentru ca aprecierea rezultatelor oferite de tehnicile de
stabilire a bugetelor de investitii sa fie corecta este necesar sa
se tina cont de toate elementele pe care le impune procesul de
luare a unei decizii de investitii (derivate din considerarea celor
3 factori determinanti ai oricarei decizii financiare - cash-ul,
timpul si riscul):fluxurileviitoare suplimentare de fonduri promise
de proiect;efectul esalonarii intimpa fluxurilor viitoare asteptate
- prin considerarea valorii in timp a banilor;risculsi,
respectiv,incertitudineaasociate fluxurilor viitoare asteptate -
prin stabilirea unei rate de actualizare in timp a fluxurilor
financiare generate de proiect.Proiectele care satisfac pozitiv
toate aceste criterii de decizie vor putea asigura maximizarea
valorii firmei.Exista, de asemenea, si situatii care impun
folosirea speciala a unora dintre cele 6 metode.Metoda perioadei de
recuperare (PR) in bugetarea proiectelor de investitii.Perioada de
recuperare este perioada in care investitia este acoperita de
fluxurile viitoare pozitive generate de proiect. Matematic,
perioada de recuperare se regaseste in relatia:
unde:I reprezinta investitia;Ct= sumele viitoare generate de
proiect;t = perioadele asociate fluxurilor viitoare;PR = perioada
de recuperare a investitiei.Pentru exemplificare, sa presupunem
proiectele A si B din Tab. 4.5.1.Dupa cum se poate observa, pentru
ambele proiecte investitia se recupereaza in cel de-al treilea
an.Tab.4.5.1Perioada (anul, luna etc.)Proiectul AProiectul B
0 (se realizeaza investitia)- 10000- 10000
130004000
250004000
340004000
430004000
525004000
Proiectele mai atractive sunt cele ale caror perioade de
recuperare sunt mai mici. Criteriul astfel definit prezinta ca
principal neajuns faptul ca nu considera esalonarea fluxurilor
generate dupa perioada de recuperare. In ciuda acestui neajuns,
criteriul poate fi folosit in cazul proiectelor cu viata scurta,
proiecte care se impun in afaceri carora le sunt caracteristice
schimbari foarte rapide (datorita avansului tehnologic rapid si a
concurentei ridicate).Un al doilea neajuns al acestei metode consta
in faptul ca ea nu tine cont de valoarea in timp a banilor. Acest
neajuns nu se manifesta in cazul investitiilor perpetue (investitii
care genereazacontinuufluxuri viitoareconstante- anuitati). Pentru
astfel de investitii, o masura a randamentului este raportul intre
valoarea anuitatii si volumul investitiei (A/I, unde A este
anuitatea - de exemplu, o dobanda anuala constanta - iar I este
investitia - de exemplu, un depozit bancar). Pe de alta parte,
pentru astfel de investitii perioada de recuperare este PR = I/A
(intrucat relatia perioadei de recuperare devine I = PR x A). Prin
urmare, in cazul unor investitii perpetue perioada de recuperare
este chiar inversul randamentului lor, ceea ce o face un util
indicator de evaluare/comparare a unor astfel de investitii.Cel
de-al doilea neajuns al metodei perioadei de recuperare se inlatura
prin folosirea celei de-a doua metode utile pentru bugetarea
proiectelor de investitii - metoda perioadei discontate de
recuperare.Metoda perioadei discontate de recuperare (PDR) in
bugetarea proiectelor de investitii.Aceasta metoda, derivata din
cea expusa anterior, apeleaza in plus la teoria valorii in timp a
banilor, luand in considerare si incertitudinea viitorului.Fiecare
flux financiar viitor (cash-flow viitor determinat de investitie)
estediscontatla momentul de dinaintea derularii proiectului.
Discontarea consta intr-o operatiune de actualizare a valorilor
financiare viitoare cu o anumita rata. Rata de discontare, deci
rata de actualizare a valorilor viitoare trebuie stabilita in asa
fel incat sa reflecte atat teoria valorii in timp a banilor, cat si
incertitudinea caracteristica viitorului. In paranteza este util a
se spune ca, in functie de necesitatile de analiza, se foloseste si
metoda inversa discontarii, adica metodacompunerii, constand in
actualizarea unor valori prezente conform conditiilor asteptate
intr-un moment viitor, actualizarea fiind realizata prin aplicarea
unei rate decompunere.Rata de actualizare a valorilor financiare
este strans legata de conceptul de cost de capital, fiind data de
marimea randamentului cerut sau asteptat de furnizorii de capital
(in cazul unei firme, creditori sau proprietari) pentru compensarea
atat a diferentelor in timp ale valorii banilor, cat si a riscului
asociat cu investitiile de capital in viitor (cu atat mai greu de
determinat, cu cat incertitudinea este mai mare).In concluzie,
discontarea consta in evaluarea cash-flow-ului viitor prin
aplicarea unei rate de actualizare, in stabilirea careia se tine
cont de gradul de incertitudine asociat cu acest cash-flow. Trebuie
tinut cont de faptul ca un cash-flow viitor mai incert este mai
putin valoros astazi (ceea ce implica stabilirea unei rate de
actualizare mai mari - justificata de un cost de capital mai
mare).Rata de discontare este astfel costul recunoscut al
capitalului, semnificand rata de randament cerut sau asteptat de
investitorii de capital.Pornind de la considerentele exprimate, se
poate deduce relatia de determinare a perioadei discontate de
recuperare:
unde:I reprezinta investitia;Ct= sumele viitoare (de cash)
generate de proiect;t = perioadele asociate fluxurilor viitoare;r =
rata de discontare;d = 1 + r,factorul de discontare;PDR = perioada
discontata de recuperare a investitiei.Pentru exemplificare, sa
revenim la datele din Tab. 4.5.1, reluate si prelucrate in Tab.
4.5.2 (in calcule s-a folosit o rata de discontare de 10%).Dupa cum
se observa, la sfarsitul celei de-a treia perioade valorile
prezente cumulate ale cash-flow-urilor viitoare ale celor 2
proiecte sunt egale cu 9864,763 si, respectiv, 9947,408,
investitiile initiale, ambele egale cu 10.000 u.m., nefiind in nici
unul din cele 2 cazuri inca recuperate. In schimb, pentru ambele
proiecte, investitiile sunt recuperate la sfarsitul perioadei 4.
Prin urmare, pentru exemplul nostru, pentru ambele proiecte de
investitii sunt necesare 4 perioade (ani) pentru recuperarea
capitalurilor investite.Desi aceasta metoda de bugetare a
proiectelor de investitii este superioara celei anterioare, ea
pastreaza inca unele dezavantaje. Astfel, inca nu se tine cont de
fluxurile financiare ale proiectelor generate dupa parcurgerea
perioadei de recuperare.Tab.4.5.2Perioada (anul)Proiectul
AProiectul B
Cash flow la sfarsitul perioadeiCash flow discontat la momentul
prezent (sfarsitul anului 0)Valoare prezenta cumu-lataCash flow la
sfarsitul perioadeiValoare la momentul prezent (sfarsitul anului
0)Valoare prezenta cumu-lata
130002727.2732727.27340003636.3643636.364
250004132.2316859.50440003305.7856942.149
340003005.2599864.76340003005.2599947.408
430002049.0411913.840002732.05412679.46
525001552.30313466.1140002483.68515163.15
Metoda valorii prezente nete (VPN) in bugetarea proiectelor de
investitii.Valoarea prezenta neta este valoarea prezenta a fluxului
financiar asociat cu o investitie. Valoareaprezentaneta raspunde
cerintelor teoriei valorii in timp a banilor. Totodata ea este o
valoarenetadeoarece la determinarea ei se tine cont de toate
miscarile financiare generate,atat pozitive cat si negative.De cele
mai multe ori, miscarile financiare negative (outfluxuri
financiare) se regasesc in cheltuielile propriu-zise de investitie
si, astfel, in cash-flow-ul de investitie, in timp ce miscarile
financiare pozitive (influxurile financiare) se regasesc in
modificarile pozitive asupra cash-flow-ul operational.Relatia de
determinare a valorii prezente nete a unui proiect de investitii
este:
unde:VPN reprezinta valoarea prezenta neta a unui proiect de
investitii;CNt= miscarile financiare negative generate de proiect -
efortul investitional (= It);CPt= miscarile financiare pozitive
generate de proiect - beneficiile viitoare promise de proiect (=
Bt);CFt= componenta perioadei t a cash-flow-ului asociat
proiectului;t = perioadele asociate cash-flow-ului asociat
proiectului, care formeaza impreuna durata de viata economica a
proiectului;T = durata de viata economica a proiectului;r = rata de
discontare;Pentru exemplificare sa revenim la datele din Tab.
4.5.1, reluate si prelucrate corespunzator in Tab. 4.5.3, folosind
o rata de discontare de 10%).Conform calculelor, rezulta ca
proiectul A are o valoare prezenta neta de 3466,107, in timp ce
proiectul B are o valoare prezenta neta de 5163.147, deci mai mare.
Conform acestor rezultate, proiectul B promite o valoare mai mare
adaugata firmei, fiind astfel mai atractiv.Criteriul valorii
prezente nete raspunde mult mai bine obiectivului maximizarii
valorii firmei. Astfel, daca valoarea prezenta neta a unui proiect
de investitie este pozitiva, inseamna ca acel proiect promite
valoare suplimentara firmei. Daca valoarea prezenta neta a unui
proiect de investitii este negativa, inseamna ca acel proiect
ameninta cu reducerea valorii firmei, el trebuind sa fie respins.
Daca valoarea prezenta neta a unui proiect de investitii este egala
cu 0, inseamna ca proiectul este intr-o pozitie de indiferenta
vizavi de valoarea firmei, neexistand imperativul respingerii sale,
dar nici un motiv de acceptare a lui (fiind astfel necesare
criterii suplimentare de analiza).Tab.4.5.3Perioada (anul)Proiectul
AProiectul B
Cash flow la sfarsitul perioadeiCash flow discontat la momentul
prezent (sfarsitul anului 0)Valoare prezenta cumu-lataCash flow la
sfarsitul perioadeiValoare la momentul prezent (sfarsitul anului
0)Valoare prezenta cumu-lata
0-10000-10000-10000-10000-10000-10000
130002727.273-7272.7340003636.364-6363.64
250004132.231-3140.540003305.785-3057.85
340003005.259-135.23740003005.259-52.592
430002049.041913.80440002732.0542679.462
525001552.3033466.107=VPNA40002483.6855163.147=VPNB
Pentru formarea unei imagini mai complete asupra proiectului de
investitie analizat este utila descriereaprofilului proiectului de
investitie din perspectiva valorii prezente nete, care se obtine
prin realizarea uneianalize de senzitivitatea valorii prezente
nete.Profilul proiectului de investitie din perspectiva valorii
sale prezente nete consta intr-o descriere grafica a relatiei
dintre valoarea sa prezenta neta si rata de discontare; in acest
fel, el arata cum variaza valoarea prezenta neta a unui proiect la
variatia ratei de discontare.Sa exemplificam din nou pentru datele
din Tab. 4.5.1. In Fig. 4.5.1 este prezentat profilul proiectului
de investitie A, iar in Fig. 4.5.2 este prezentat profilul
proiectului de investitie B.
Fig.4.5.1Profilul de investitie al proiectului AConform
profilului din Fig. 4.5.1, proiectul de investitie A produce
valoare suplimentara (VPN > 0) pentru orice rata de discontare
mai mica de aproximativ 23%. Pentru aceasta din urma valoare a
ratei de discontare proiectul A se afla intr-o pozitie de
indiferenta fata de valoare firmei (VPN = 0). Pentru o rata de
discontare mai mare de aproximativ 23%, proiectul de investitie A
duce la diminuarea valorii firmei (VPN < 0).
Fig.4.5.2Profilul de investitie al proiectului BIn ce priveste
proiectul B, lucrurile stau putin diferit. Variatia ratei de
discontaresuportatade acest proiect este mai mare decat in cazul
proiectului A, ajungand pana la aproximativ 28%.Daca in analiza se
stabileste o rata de discontare cuprinsa intre 23% si 28%, singurul
proiect viabil ramane proiectul B.Decizia de acceptare sau
respingere a celor 2 proiecte va fi determinata si de relatia de
dependenta/independenta intre acestea. Astfel, daca cele 2 proiecte
suntmutual exclusive, la aceasta prima analiza proiectul B se
dovedeste mai atractiv decat proiectul A, fiindca el promite
acoperirea unor costuri de capital mai mari.
Fig.4.5.3Pentru a compara mai usor profilurile celor 2 proiecte
este utila reprezentarea lor intr-un acelasi grafic, ca in Fig.
4.5.3.Dupa cum se vede usor in acest grafic, proiectul B are o
valoare prezenta neta mai mare decat cea a proiectului A indiferent
de rata de discontare folosita.Metoda indicelui de profitabilitate
(IP) in bugetarea proiectelor de investitii.Indicele de
profitabilitate se calculeaza ca raport intre valoarea
cheltuielilor de investitie si valoarea prezenta neta a
proiectului:
unde:IP reprezinta indicele de profitabilitate;I = valoarea
cheltuielilor de investitie (daca investitia se esaloneaza pe mai
multe perioade, este necesar calculul valorii prezente a acestor
cheltuieli);VPN = valoarea prezenta neta a proiectului.Indicele de
profitabilitate (IP) arata cat de multa valoare suplimentara se
obtine pentru fiecare unitate de valoare investita. O valoare a
indicelui de profitabilitate mai mare decat 1 semnifica faptul ca
fiecare leu investit aduce o valoare mai mare de 1 leu. In schimb,
o valoare a indicelui de profitabilitate mai mica decat 1 semnifica
faptul ca investitia respectiva reduce din valoarea firmei
(argumentand o eventuala respingere a proiectului in cauza). In
sfarsit, un indice de profitabilitate egal cu 1 arata ca investitia
nu influenteaza valoarea firmei.Daca nu se pune problema selectarii
dintre mai multe proiecte de investitii, atunci criteriul indicelui
de profitabilitate conduce la aceeasi decizie ca si criteriul
valorii prezente nete. Daca insa decizia consta in selectarea
dintre proiecte mutual exclusive cu o amploare variata, atunci
indicele de profitabilitate nu mai poate fi folosit in luarea
deciziei.In particular, indicele de profitabilitate se dovedeste
util in ceea ce se numeste'rationalizarea' capitalului. Problema
rationalizarii capitalului se pune atunci cand acesta este limitat
ca volum.Pentru exemplificare sa consideram 3 proiecte de
investitii pentru care sunt caracteristice datele din Tab. 4.5.4.
Sa presupunem, in plus, ca bugetul de investitii este limitat la
20.000 de unitati monetare. Care va fi in aceste conditii alocarea
cea mai eficienta a bugetului de investitii
existent?Tab.4.5.4ProiectInvestitieValoare prezenta netaIndice de
profitabilitate
A1000060001,6
B1000050001,5
C2000080001,4
Daca in alocarea bugetului de investitii limitat la 20.000 u.m.
criteriul folosit este doar cel al valorii prezente nete, decizia
se va concretiza in alegerea proiectului C, care promite valoarea
prezenta neta cea mai mare. Prin alegerea acestui proiect, bugetul
de investitii va fi consumat in totalitate.Daca folosim in schimb
criteriul indicelui de profitabilitate, decizia va cuprinde
alegerea mai intai a proiectului A, care are cel mai mare indice de
profitabilitate. Cum investitia necesara pentru proiectul A este de
10.000 u.m., inseamna ca din bugetul de investitii de 20.000 u.m.
se mai pot aloca 10.000 u.m. si pentru proiectul B care, de
asemenea, are un indice de profitabilitate mai mare decat cel al
proiectului C. Faptul ca decizia de alocare a bugetului pentru
proiectele A si B este mai buna decat decizia de alocare a
bugetului pentru proiectul C este dovedit si de valoarea prezenta
neta mai mare pe care o promite prima decizie (6000 + 5000 = 11000
> 8000).Prin urmare, atunci cand bugetul de investitii este
limitat, obiectivul in selectarea proiectelor existente trebuie sa
fie cel al obtinerii unei valori prezente netetotalemaxime. In
astfel de situatii, criteriul singular al valorii prezente nete nu
poate fi utilizat la clasificarea proiectelor de investitii conform
obiectivului de maximizare a valorii firmei, devenind utila
completarea analizei prin considerarea si a criteriului indicelui
de profitabilitate. Cu ajutorul criteriului indicelui de
profitabilitate proiectele pot fi clasificate in functie de
obiectivul de maximizare a valorii firmei.'Rationalizarea'
capitalului poate sa fie determinata de anumite politici ale
managementului firmei, insa poate sa fie impusa si de factori
externi ai firmei ca, de exemplu, creditorii
acesteia.Constrangerile interne sau externe asupra bugetului de
investitii pot afecta obiectivul maximizarii valorii firmei (atunci
cand determina renuntarea la anumite oportunitati de investitii
generatoare de valoare suplimentara pentru firma), astfel ca
'rationalizarea' capitalului se poate contrapune interesului
proprietarilor de maximizare a averii lor.Metoda ratei interne
normale de rentabilitate (RIR) in bugetarea proiectelor de
investitii.Rata interna de rentabilitate (RIR) a unui proiect de
investitie este rata de discontare pentru care valoarea prezenta
neta a proiectului este egala cu 0:
unde:RIR reprezinta rata interna de rentabilitate a
proiectului;VPN = valoarea prezenta neta a proiectului;CFt= suma
miscarilor financiare generate de proiect in perioada t, deci
componenta de cash-flow al proiectului in perioada t;t = perioadele
asociate cash-flow-ului proiectului;T = durata de viata economica a
proiectului.Daca luam in considerare profilul de investitie, rata
interna de rentabilitate este data de rata de discontare pentru
care curba care descrie profilul de investitie intersecteaza axa
ratelor de discontare. Pentru cele 2 proiecte ale exemplului
construit pentru datele din Tab. 4.5.1 acest fapt este reprezentat
in Fig. 4.5.4.
Fig.4.5.4Rata interna de rentabilitate este astfel o rata-prag
de castig pentru proiectul in cauza.La baza deciziei de bugetare a
capitalului pe baza criteriului RIR sta compararea acestei
rate-prag cu costul capitalului care urmeaza a fi investit.Astfel,
daca rata interna de rentabilitate a unui proiect este mai mare
decat costul capitalului necesar inseamna ca proiectul promite
valoare suplimentara, recomandandu-se astfel ca proiectul sa fie
acceptat. Daca rata interna de rentabilitate a unui proiect este
mai mica decat costul capitalului necesar, inseamna ca proiectul
reduce din valoarea firmei, recomandandu-se respingerea lui. O rata
interna de rentabilitate egala cu 0 determina, din perspectiva
efectelor asupra valorii firmei, o pozitie de indiferenta fata de
proiectul in cauza.In urma calculelor efectuate pentru exemplul
construit pe baza datelor din Tab. 4.5.1 rezulta situatia din Tab.
4.5.5.Tab.4.5.5ProiectulCostul capitaluluiRata interna de
rentabilitate - RIR
A10%23,4536%
B10%28,6493%
Conform datelor din Tab. 4.5.5, ambele proiecte promit o
rentabilitate mai mare decat un cost al capitalului de 10%. In
plus, daca ele sunt proiecte mutual exclusive, atunci conform
criteriului ratei interne de rentabilitate va fi ales proiectul B,
fiindca acesta promite o rentabilitate mai mare decat proiectul
A.Trebuie mentionat insa ca folosirea criteriului ratei interne de
rentabilitate nu raspunde intotdeauna obiectivului de maximizare a
valorii firmei.Sa consideram, de exemplu, o noua evolutie a
cash-flow-ului generat de proiectul A, asa ca in Tab. 4.5.6. De
aceasta data, profilurile celor 2 proiecte au si un punct de
intersectie, acest fapt complicand decizia de alegere in cazul unor
proiecte mutual exclusive (vezi Fig. 4.5.5). Punctul de intersectie
corespunde ratei de discontare de 22,2599%. Astfel, desi criteriul
ratei interne de rentabilitate recomanda proiectul B, criteriul
valorii prezente nete indica proiectul A ca fiind mai avantajos
pentru firma (vezi Tab. 4.5.7).Tab.4.5.6Perioada (anul)Proiectul
AProiectul B
0 (se realizeaza investitia)- 10000- 10000
120004000
220004000
320004000
490004000
590004000
Fig.4.5.5Tab.4.5.7ProiectulCostul capitalului - rValoarea
prezenta neta - VPNRata interna de rentabilitate - RIR
A10%6709,11698826,9076%
B10%5163,14707828,6493%
Deoarece obiectivul principal al oricarei decizii manageriale
este acela de maximizare a valorii firmei, proiectul care trebuie
ales este proiectul A si nu proiectul B, chiar daca acesta din urma
are o rata interna de rentabilitate mai mare.Metoda ratei interne
de rentabilitate (RIR) poate produce o decizie diferita de metoda
valorii prezente nete (VPN) deoarece:metoda VPN presupune
reinvestireala costul capitaluluia intrarilor financiare viitoare
generate de investitie;metoda RIR presupune reinvestireala rata
interna de rentabilitatea intrarilor financiare viitoare generate
de investitie.Cele doua metode pot produce decizii diferite atunci
cand:timing-ul (esalonarea in timp) cash-flow-ului este diferit
pentru proiectele analizate;exista diferente de scara intre
proiecte (referitoare la volumul miscarilor financiare
viitoare);pentru proiectele analizate sunt caracteristice vieti
economice sau utile diferite.Este suficient sa aratam, de exemplu,
ca in cazul proiectelor pentru care sunt obtinute mai rapid intrari
financiare mai mari (au un timing mai bun), presupunerea
reinvestirii acestor fonduri la rata interna de rentabilitate si nu
la costul capitalului (specifica metodei RIR) determina o
pozitionare mai buna a acestor proiecte.O alta carenta majora a
metodei RIR apare in cazul proiectelor care presupun mai multe
perioade de miscari financiare negative. Este cazul, de exemplu, al
unor investitii pentru care, conform dispozitiilor legale, sunt
impuse, la sfarsitul vietii lor economice, eforturi costisitoare de
distrugere a lor (de exemplu, pentru a nu afecta mediul ambiant pe
calea poluarii). Pentru astfel de proiecte, o analiza corecta
trebuie sa considere mai multe rate interne de rentabilitate.Metoda
ratei interne modificate de rentabilitate (RIMR) in bugetarea
capitalului.Sa reconsideram proiectul B din Tab. 4.5.6. Am aratat
deja ca prin folosirea metodei RIR, se considera, in mod incorect,
ca toate intrarile financiare viitoare generate de investitie sunt
reinvestite la o rata egala cu RIR. Acest lucru se poate demonstra
usor. Pentru aceasta vom recurge la calculele din Tab.
4.5.8.Tab.4.5.8Perioada (anul)Intrari financiare generate de
investitia de 10000 aferenta proiectului B.Calcule presupuse de
reinvestirea intrarilor financiare pe durata de viata economica a
proiectului la o rata egala cu RIR (28,6493%)
140004000(1 + 0,286493)4=10.956,95
240004000(1 + 0,286493)3=8.516,91
340004000(1 + 0,286493)2=6.620,26
440004000(1 + 0,286493)1=5.145,97
540004000(1 + 0,286493)0=4.000,00
TOTAL35.240,09
Conform rezultatelor din Tab. 4.5.8 investitia de 10.000 u.m. in
proiectul B ar avea, conform metodei RIR, o valoare viitoare egala
cu 35.240,09 u.m. Presupunerea este corecta fiindca investirea a
10.000 u.m. pe o durata de 5 ani la o rata egala cu RIR-ul
proiectului B, genereaza:10.000(1 + 0,286493)5= 35.240,09 u.m.Prin
urmare, folosirea metodei RIR echivaleaza intr-adevar cu
presupunerea ca influxurile viitoare sunt reinvestite la o rata
egala cu RIR, ceea ce insa nu se intampla in realitate.Acesta este
motivul pentru care in practica s-a impus, relativ recent, o noua
metoda de bugetare a capitalului, derivata din metoda RIR. Este
vorba despre metoda ratei internemodificatede rentabilitate
(RIMR).Prin folosirea metodei ratei interne modificate de
rentabilitate se urmareste diminuarea principalului neajuns al
metodei RIR. In cadrul metodei RIMR se considera reinvestirea
intrarilor viitoare generate de proiectul de investitie la o rata
egala cu costul estimat al capitalului si nu la o rata egala cu
RIR.Sunt necesare urmatoarele etape de calcul in cadrul metodei
RIMR:1.calculul valoriiprezenteaiesirilor financiaregenerate de
proiect;2.calculul valoriiviitoareaintrarilor financiaregenerate de
proiect;3.determinarea RIMR ca valoare pentru care se satisface
egalitatea intre valoarea prezenta a iesirilor financiare si
valoarea viitoare a intrarilor financiare generate de
proiect.Relatia matematica de calcul a RIMR este:
unde:RIMR reprezinta rata interna modificata de rentabilitate a
proiectului de investitie;OF = iesiri financiare generate de
proiectul de investitie;IF = intrari financiare generate de
proiectul de investitie;c = costul estimat al capitalului (egal cu
rata de reinvestire a intrarilor si, totodata, cu rata de
discontare a iesirilor);t = perioadele de esalonare a tuturor
miscarilor financiare generate de proiect;T = durata de viata
economica a proiectului.Vom exemplifica pornind din nou de la
datele din Tab. 4.5.6, luand din nou in considerare un cost estimat
al capitalului de 10%.Parcurgem etapele de calcul:1.ambele proiecte
presupun doar o investitie initiala (in perioada 0) de 10.000 u.m.,
aceasta fiind si valoarea prezenta a iesirilor financiare pentru
cele doua proiecte - A si B;2.valorileviitoarealeintrarilor
financiaregenerate de cele doua proiecte sunt determinate ca in
Tab. 4.5.9.Conform rezultatelor din Tab. 4.5.9 se poate spune ca
investirea sumei de 10.000 u.m. in proiectul A va genera o valoare
totala viitoare de 16.910,2 u.m., in timp ce investirea aceleiasi
sume in proiectul B va genera o valoare totala viitoare de doar
14.420,4 u.m. In aceste conditii, RIMR pentru cele doua proiecte
vor putea fi determinate pe baza relatiilor:
unde:VV sunt valorile viitoare totale generate de proiecte;I =
investitia necesara pentru realizarea proiectelor;T = viata
economica a proiectelor.Rezulta astfel ca:
Astfel, folosind metoda RIMR, proiectul A se dovedeste mai
atractiv decat proiectul B, avand un randament mai mare. Metoda
RIMR nu intra niciodata in contradictie cu metoda VPN, ceea ce
justifica preferinta pentru aceasta metoda in fata metodei RIR.Mai
trebuie spus ca decizia pe baza metodei RIMR trebuie sa fie
fundamentata pe costul estimat al capitalului:daca RIMR are o
valoare mai mare decat costul estimat al capitalului, atunci
proiectul poate fi considerat atractiv, deoarece asigura un
randament care depaseste toate riscurile estimate ale
investitorului (este cazul proiectului A din exemplul nostru,
RIMRA= 11,08% > 10%);daca RIMR are o valoare mai mica decat
costul estimat al capitalului, atunci proiectul are un randament
care nu acopera toate riscurile estimate ale investitorului,
trebuind ca acesta sa fie respins (este cazul proiectului B din
exemplul nostru, RIMRB= 7,6% < 10%);daca RIMR are o valoare
egala cu costul estimat al capitalului, atunci proiectul poate fi
considerat indiferent pentru investitor.Tab.4.5.9PerioadaProiectul
AProiectul B
Intrari financiareValoare viitoare (la finalul vietii economice
a proiectului)Intrari financiareValoare viitoare (la finalul vietii
economice a proiectului)
120002928,240005856,4
220002662,040005324,0
320002420,040004840,0
490009900,040004400,0
590009000,040004000,0
Valoarea viitoare totala a intrarilor financiare generate de
proiect16910,214420,4
Pentru proiectele mutual exclusive regula va fi de alegere a
proiectului cu RIMR mai mare.Trebuie mentionat totodata ca in
deciziile de bugetare a capitalului nici aceasta metoda nu poate fi
considerata izolata de celelalte.Astfel, metoda RIMR poate conduce
si ea la decizii gresite daca sunt ignoratediferentele de
scaradintre proiecte.Pentru a exemplifica importanta diferentelor
de scara dintre proiecte, sa presupunem 2 proiecte pe care le vom
numi sugestiv proiectul 'mare' si, respectiv, proiectul 'mic'.
Cash-flow-urile generate de cele 2 proiecte sunt prezentate in Tab.
4.5.10.Tab.4.5.10PerioadaProiectul 'mare'Proiectul 'mic'
0 (investitia initiala)-1000000-10
1+500000+5
2+500000+5
3+500000+6
Aplicand toate tehnicile prezentate de discontare a
cash-flow-urilor, obtinem rezultatele din Tab.
4.5.11.Tab.4.5.11TehnicaProiectul 'mare'Proiectul 'mic'
VPN361624,014,48
IP1,361,45
RIR23,38%26,77%
RIMR16,38%18,79%
Conform acestor rezultate proiectul 'mic' se prezinta mai
atractiv dupa criteriile IP, RIR si RIMR. Daca cele 2 proiecte sunt
mutual exclusive sau daca bugetul este limitat la 1.000.000 u.m.,
folosirea izolata a fiecaruia dintre aceste trei criterii va
conduce la alegerea proiectului 'mic', decizie incorecta din
perspectiva obiectivului de maximizare a valorii investitorului,
care impune alegerea proiectului 'mare' (care adauga mult mai multa
valoare decat proiectul 'mic' -361.624,01 u.m. fata de doar 4,48
u.m.).Intrebari de verificare1.Ce este bugetarea capitalului?2.Care
sunt etapele necesare selectarii proiectelor de investitii?3.Cine
are sarcini in firma privind identificarea oportunitatilor de
investitii?4.Ce activitati presupune etapa de propunere a
proiectelor de investitii?5.Cand este necesara inainte de aprobarea
proiectelor de investitii autorizarea acestora?6.In ce consta
post-auditul proiectelor de investitii?7.Cum se clasifica
proiectele de investitii dupa viata lor economica?8.Cum se
clasifica proiectele de investitii dupa natura acestora in scopul
tratarii diferite a riscului asociat lor?9.De ce riscul asociat
investitiilor noi este, in general, mai mare?10.Ce sunt
investitiile mandatate?11.Cum se clasifica proiectele de investitii
dupa dependenta lor de alte proiecte?12.Ce sunt proiectele de
investitii mutual exclusive?13.Ce sunt proiectele de investitii
contingente?14.Ce sunt proiectele de investitii complementare?15.In
ce consta cash-flow-ul operational asociat unui proiect?16.Care
sunt cele 6 metode de clasificare a proiectelor in scopul
construirii bugetelor de investitii?17.Determinatie perioada de
recuperare pentru proiectul caracterizat de datele de mai
jos:Perioada (anul, luna etc.)Sume
0 (se realizeaza investitia)- 10000
14000
26000
35000
43000
52500
18.Determinati perioada discontata de recuperare pentru
proiectul de la intrebarea 17.19.Determinati valoarea prezenta neta
pentru proiectul de la intrebarea 17.20.Construiti, folosind cel
putin 5 rate de discontare, profilul de investitie pentru proiectul
de la intrebarea 17.21.Determinati indicele de profitabilitate
pentru proiectul de la intrebarea 17.22.Ce se intelege prin
'rationalizarea' capitalului?23.Determinati rata interna normala de
rentabilitate pentru proiectul de la intrebarea 17.24.Determinati
rata interna modificata de rentabilitate pentru proiectul de la
intrebarea 17.