“Buffy the Vampire Slayer”. Între modelare a discursului pop culture şi asumare de stereotipuri. Puterea metaforei

Universitatea Bucureşti – Facultatea de Istorie

“Buffy the Vampire Slayer”Între modelare a discursului pop culture

şi asumare de stereotipuriPuterea metaforei

Student : Raluca Băceanu, Istorie an IIIProf. coordonator : Mirela Murgescu

An universitar 2014/2015

Cuprins

Introducere,motivaţie.................................................................................... 3Context........................................................................................................... 3Autor,creator .................................................................................................4Analiză ...........................................................................................................5Problematică ...................................................................................................5Plan &comentariu ..........................................................................................6I. Buffy – punct de cotitură vs. punct deplecare.............................................6

2

a.Spulberare de stereotipuri (la bază declişeu)...............................................6b.Vampirul sau Demonul – între metafora răului şiputerea intrinsecă a deciziei (cazul Angel şiSpike)........................................................................7c. Caracterul de bildungsroman– context sauefect?.......................................8II. Buffy – mai mult decât unserial?.............................................................10a. Profunzimi şibanalităţi..............................................................................10b. Intenţii vs.mesaj.......................................................................................12c.Fenomen în debut, „clasic” în pop culture înprezent – evoluţia...............13Concluzii.......................................................................................................14

Bibliografie....................................................................................................16

3

“Buffy the Vampire Slayer”Între modelare a discursului pop culture şi asumare

de stereotipuriPuterea metaforei

“Apocalypse? We’ve all been there

The same old tripsWhy should we care?”

(„Buffy”, obviously).

Introducere, motivaţieIstoricul alegerii acestui subiect este unul lung însă

interesant. În anul 1998 mă aflam în adevăratul sens alcuvântului în ceea ce se numeşte copilărie. La cei cinci anipe care îi deţineam la activ, având ca mediu de dezvoltaregrădiniţa, nu se poate spune că exista ceva cu adevăratperturbator care să îmi contureze viitorul. Cu toate acesteaun serial ce rula pe atunci mi-a schimbat perspectiva într-un mod pe care abia în mediul academic îl pot înţelege.

4

Pasiunea din copilărie pentru o eroină ce lupta vitejeşteîmpotriva unor terori pe care în mod normal o fată nu ar fitrebuit să le poată face faţă (lucru inoculat în minte de osocietate care îmi părea că aparţine bărbaţilor) m-a făcutsă aleg ca subiect pentru prezentul proiect serialul „Buffy,The Vampire Slayer”, serial care se pare că nu a fascinat lavremea sa doar un copil de grădiniţă, ci o întreagă pletorăde profesori1,2. Dintr-o pasiune, apoi din curiozitate, amaflat că ceea ce părea un simplu serial s-a dovedit a fimult mai plin de înţelesuri (ori aşa se vrea a se crede),după cum se va vedea în rândurile de mai jos.

ContextSerialul apare în anul 1997, rulând până în anul 20033.

Are la bază filmul cu acelaşi nume care apare în 1992 darcare nu reuşeşte să atingă succesul serialului. Ne aflăm înanii 1990, moment în care curente precum feminismul încep săcapete din ce în ce mai multă importanţă. Emanciparea femeiieste un subiect care nu putea fi evitat de televiziune, nicimăcar în serialele cu tematică supranaturală. Ceea ce vomobserva că este o metaforă, întregul serial, are motivaţiice pot mira cititorul, întrucât ideea centrală a serialuluiaparţine unui bărbat săturat de a vedea stereotipul feteiblonde din filmele horror al anilor 1980, care mereu esteucisă4. S-a dorit o recalibrare, o reconsiderare a balanţeiîn privinţa anumitor idei care deveniseră clişee, ori, poatede vină este o simplă idee care a crescut odată cu întreagaechipă, de la producător la actori. Critica este de părerecă acest serial a devenit cel mai influent din toatetimpurile, după cum de numeroase ori este şi afirmat5,6.Cultura populară de azi îşi datorează în mare parte1http://www.slate.com/blogs/browbeat/2012/06/11/ pop_culture_studies_why_do_academics_study_buffy_the_vampire_slayer_more_than_the_wire_the_matrix_alien_and_the_simpsons_.html2 http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=12621803 http://www.lamag.com/culturefiles/10-reasons-why-buffy-the-vampire-slayer-still-slays/4 http://bitchmagazine.org/article/buffy-effect5 http://www.sparknotes.com/mindhut/2012/08/08/15-years-after-buffy-she-influenced-pop-culture-a-lot6 http://www.popmatters.com/review/180444-why-cant-i-quit-you-and-other-popculture-references-buffy-season-10-/

5

inspiraţia din acest serial. Cărţi, comics-uri, seriale,filme cu tematică fantastică şi nu numai conţin referiri laidei, concepte, sau chiar limbajul acestui serial, aiciputându-ne referi la câteva dintre cele mai populare:„Supernatural”, 2005, „Vampire Diaries”,2009, „True Blood”,2008, „Glee”, 2009, ş.a.7,8

Serialul de şapte sezoane a schimbat din temeliiconceptele despre eroine, făcându-le însă spre începutulanilor 2000 clişee, ca multe alte idei care suntvalorificate mult prea intens. Blonda care odinioară deveneaprima victima vreunui pshihopat, dintrodată primeşte puterimiraculoase şi mai are timp şi să reflecte asupra proprieivieţi uneori cu umor, alteori cu deosebită profunzime.

Autor, creatorJoss Whedon, de numele căruia se leagă o adevărată

disciplină academică din prezent, whedonology, seînfăţişează precum creatorul conceptului de Buffy. Pe rândproducător, scriitor al serialului, Whedon reuşeşte dintr-osimplă idee să creeze un întreg univers9 care pe cât defantastic i se întruchipează telespectatorului, pe atât îieste de apropiat prin dramele metamorfozate în demoni,monştri, vrăjitoare.

Pe Joseph Hill "Joss" Whedon, îl putem încadra caaparţinând anilor `70 şi `80 în ceea ce priveşte formareaacestuia, fiind născut la 23 iunie 1964. Se declară ateu,umanist şi absurdist10. În proiectele sale abordeazăconstant teme ce ţin de existenţialism, aşa cum este văzutşi în Buffy. Whedon este cunoscut şi drept creator alseriilor „Angel”, 1999, „Agents of S.H.I.E.L.D”, 2013,pentru producerea filmului „The Avengers”, 2012, cât şipentru viitorul „The Avengers – Age of Ultron” serial ce va

7 http://www.sparknotes.com/mindhut/2012/08/08/15-years-after-buffy-she-influenced-pop-culture-a-lot8 Jenson, Jennifer, Sarkeesian, Anita, Buffy vs. Bella: The Re-Emergence of the Archetypal Feminine in Vampire Stories, in Funpires: Audience consumptions of the modern vampire, edited by Schott Garet, Moffat Kirstine, pg. 589 http://theconversation.com/vampires-beware-buffy-is-the-unslayable-pop-culture-text-2814210 "Joss Whedon on Humanism". patheos.com. April 13, 2009. Accesat pe 2 ianuarie 2015.

6

apărea în acest an. Fanii îi atribuie muncii sale temeprecum sacrificiul de sine, feminismul, anti-autoritarismul.Personajele sale negative sunt pronunţat creionate dreptmisogine. 11 Este născut într-o familie de scriitori, tatălsău regizând seriale în jurul anilor `70, având un bunicscriitor de scenarii pentru seriale Tv, iar mama sa onuvelistă aspirantă12, care însă lucra în calitate deprofesoară de istorie13 într-o şcoală din New York. Whedona fost înfluenţat şi de trupa de comedie britanică MontyPyton 14. De asemenea, experieţele mai puţin ieşite dincomun, dar cu care o parte semnificativă a adolecenţilor seconfruntă, precum umilinţa din timpul şcolii, izolarea15,produc în munca lui Whedon sentimente reale, pe care lesimţim şi le trăim alături de eroi cu autenticitate. Cu unastfel de „arsenal” în spate, nu este greu de prevăzut unparcurs cel puţin prolific al producătorului, scriitorului,scenaristului Whedon.

AnalizăPrin Buffy, Whedon supune mitul fetei blonde la

ananghie, ca într-un soi de estetică a vulnerabilităţiifeminine, dând naştere cu un succes teribil a ceva ce poatefi numit cult, cum şi îşi şi dorea creatorul. 16 Astfel,Buffy se conturează drept „aleasa”, ultima pe linia ei, ceacare trebuie să lupte cu forţele răului în păstrarea unuiechilibru necesar lumii muritorilor17, lucru deloc uşor. Pelângă faptul că liceul unde învaţă în primă instanţă eroinase află pe Gura Iadului, Buffy se confruntă şi cu problemetipic adolescentine ce destind atmosfera serialului.11 Via http://en.wikipedia.org/wiki/Joss_Whedon12 Nussbaum, Emily (September 22, 2002). "Must-See Metaphysics". nytimes.com. Accesat pe 2 ianuaie 2015.13 "Rookie – Higher Learning". rookiemag.com. September 5, 2011. Accesatpe 2 ianuaie 2015.14 "Topic: Joss Whedon". UPI.com. Accesat pe 2 ianuaie 2015.15 http://www.lamag.com/culturefiles/10-reasons-why-buffy-the-vampire-slayer-still-slays/16 Scheinman, Ted (April 5, 2013). "SXSW Critic’s Notebook: Much Ado About What, Exactly? Joss Whedon’s Progressive Bardolatry". lareviewofbooks.org. Accesat pe 2 ianuaie 2015.17 http://theconversation.com/vampires-beware-buffy-is-the-unslayable-pop-culture-text-28142

7

Puternic încărcat cu drame existenţiale de tip filosofic,balanţa pe care o creează Whedon înclină şi spre chestiunimai uşor de digerat pentru un public ce abia acum estepregătit pentru tomul de seriale cu tematică asemănătoare cevor urma. Între salvarea lumii de la apocalipsă, de lamobilizarea unui „Scooby Gang” format din prietenii eroineişi un Supraveghetor, şi problemele tipic adolescentine, seformează o tensiune şi o legătură totodată, deosebit deputernică şi spumoasă pentru public. Buffy este înzestratănativ cu o serie de puteri ce ţin însă mai mult de forţăfizică şi inteligenţă, decât de supranatural. Pe liniaaceasta se încadrează câteva personaje, mai mult sau maipuţin semnificative. Vampirii sunt creaturile aflate în primplan, lucru evident din titlul serialului. Cu toate acesteapericolele care ameninţă omenirea la final de sezon nu suntconstituite numai din acest soi de creaturi.

ProblematicăCeea ce este interesant de observat este cum acest

serial a reuşit să îşi merite crearea unui întregdepartament de Buffyologie, de Studii ale lui Buffy, la careparticipă profesori universitari din întreaga lume18.Serialul TV are „tot ce îi trebuie”, sunt tentaţi fanii săafirme. Şi chiar şi cei care au dedicat sute de mii depagini studiilor pe acest serial. Aşadar, ce are atât de specialacest serial? Să fie eroina? Momentul în care a început să secreioneze imaginea femeii puternice, emancipate, gata săsnopească „băieţii răi”? Este deosebit în funcţie de nivelulpe care ne plasăm. De aceea vom încerca să analizăm efecteleacestul serial din perspectiva influenţei sale asupraculturii populare.

Mai întîi trebuie înţeles ce reprezintă cultura populară.Definiţiile regăsite sunt deseori contradictorii. Storeyeste unul dintre cei care încearcă o astfel de definiţie.Dificultatea reiese din tendinţa de a defini un concept prinraportare la altul. Spre exemplu există sociologi, istoricicare definesc cultura populară prin raportare la cultura

18 http://www.sparknotes.com/mindhut/2012/08/08/15-years-after-buffy-she-influenced-pop-culture-a-lot

8

înaltă, cultura populară nerămânănd decât o categoriereziduală.19 Alteori este văzută precum o categorie demijloc, a maselor, o categorie aflată între cultura înaltăşi cea de jos. Cu toate acestea, chiar şi încercând sădefinim acest loc de „mijloc” găsim dificultăţi. Ceea ce seregăseşte în categoriile superioare devine „digerat” şi decele de mijloc. Termenul de „trivializare” ne vine în ajutorîn acest sens, totuşi nu poate răspunde întrebărilornoastre. Alteori cercetătorii precum Potter Stuart şi HoltParker operează cu definiţii de tip comparativ, reuşind săcompare cultura populară cu pornografia prin prisma ideii cănu o poţi defini, dar dacă o vezi realizezi ce este. 20Deaceea vom stabili pe moment că pop culture reprezintătotalitatea fenomenelor, ideilor, conceptelor care tind săafecteze într-o măsură foarte mare o categorie majoritară apopulaţiei. Definiţia încercată ne apropie în egală măsurăşi de termenul de „mainstream”. Vom încerca să privim acestedouă concepte însă obiectiv. Nu vom adăuga din start valenţenegative ori pozitive, vom analiza strict ideile regăsite înserialul care a făcut să curgă mai multă cerneală decâtmulte alte subiecte21, de asemenea vom căuta să observăm cumsau dacă aceste idei au afectat cultura populară.

Plan & comentariu

I. Buffy – punct de cotitură vs. punct de plecare Motto – „When the apocalypse comes, beep me.” - Buffy22

În acest punct vom încerca să stabilim în ce măsurăserialul analiza devine un punct de cotitură în mentalulculturii populare precum şi cum devine un punct de plecarepentru diferite alte seriale, concepte. Evoluţia de care seleagă o parte semnificativă a filmelor şi a serialelor deazi se datorează în mare măsură şi acestui serial.

19 Storey, What is popular culture, pg 6.20 Holt N. Parker - Toward a Definition of Popular Culture, pg. 3.21 http://magazine.good.is/articles/buffy-vampire-slayer-academia22 http://h2g2.com/edited_entry/A13492776

9

a. Spulberare de stereotipuri (la bază de clişeu).Aşa cum şi mai sus am subliniat, motivaţia pe care a

avut-o producătorul lui „Buffy” este una care are la bază unclişeu, un stereotip care s-a creat în jurul anilor 1980.Dorind să spulbere această idee a fetei blonde vulnerabile,Whedon a creat mai târziu clişeul eroinei puternice. De la„Buffy” la „Black Widow” din seria „The Avengers” nu a fostdecât un pas. Cu toate acestea se impune o nuanţare întrecele două, aşa cum bine se specifică în excelentul articolal lui Fugde Rachel unde scrie despre Buffy:  

“She’s not overly sexualized within the show, which is apretty dramatic shift from the jiggle-core of most otherkung fu–fighting women on TV (Xena, Wonder Woman, you maysit down). In spite of the obvious sexual-predatorsymbolism, the vampires are not (for the most part) leering,drooling lechers who ogle Buffy before they get kickboxedand staked. Instead, they generally respect her position asthe slayer, her power and strength.”23.

Aşadar, eroina inspiră şi stârneşte un soi de respectcare nu îşi are profunzimea neapărat într-un misticismintrinsec, ci prin faptele sale. Făcând o paralelă cumajoritatea eroinelor de azi, Buffy nu încântă sexualtelespectatorii, ci accesează alt tip de plăcere mentală.Se realizează o ierarhie între ea, eroina, şi ceilalţi,conştienţi de rolul lor negativ : de a distruge, de a impunepiedici eroinei, de a încerca anihilarea ei, toate acesteapentru a aduce pe Pământ haosul.

La un al doilea nivel de analiză vom observa cum toţiaceştia nu fac decât să reprezinte demonii minţii umane înîntregul ei ansamblu.

b. Vampirul sau Demonul – între metafora răului şiputerea intrinsecă a deciziei (cazul Angel şi Spike).

În acest punct vom sintetiza câteva aspecte ce ţin defigura Vampirului, sau a Demomului, în ipostaza sa figuratăcât şi reală, după felul în care apare în serial.

23 http://bitchmagazine.org/article/buffy-effect

10

În utilul blog “Fragments of my Imagination” regăsimcâteva consideraţii despre metafora principală aserialului :

“Most of the demons Buffy fights are metaphors. If thewriters want to show Buffy struggling with lust, they createa lust demon and have Buffy defeat it (that’s an example oneof the writers actually gave). The demons are demons of themind, personal demons that people commonly struggle with.”24

Dacă mai devreme aduceam în discuţie spulberarea unorclişee, precum şi naşterea altora noi, de acum problema paresă necesite un alt unghi din care merită să fie abordată.Este interesant de văzut pentru telespectator cum o femeiede constituţie relativ firavă reuşeşte să doboare monştripericuloşi, dotaţi uneori cu puteri supranaturale. De celemai multe ori aici se şi opreşte o minte mediocră, motivpentru care şi critica culturii populare este atât deacidă25. Consider însă că ceea ce ar trebui să criticecercetătorii nu ar trebui să fie numai felul cum estepercepută o creaţie de un segment, ce-i drept, majoritar, cişi cum doreşte Whedon să ajungă un anume mesaj către public,discuţie ce revine unui punct ulterior.

Ceea ce ne interesează aici este reprezentat de figuravampirului care la un nivel superior de analizămetamorfozează acele idei care ţin o persoană pe loc,nelăsând-o deci să evolueze. Vampirii, demonii suntobstacolele în calea maturizării, acei factori careîngreunează un proces care însă este inevitabil. Astfel decreaturi, care la origine sunt îngheţate în timp, într-untrup care nu se mai modifică, sunt deci metafora perfectă înconturarea răului şi a felului cum interacţionează acesta cuo eroină în plină evoluţie.

Fanii observă foarte bine:“If Buffy is us, and if the demons stand as metaphors

for our flaws and our fears, then what do vampires24 http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html25 Lynette Lamb în Media Criticism: The Sad State of Teen Television, din articolul http://morningsidereview.org/essay/the-feminist-agenda-of-vampire-slaying/

11

represent? Put another way, why is the show titled Buffy theVampire Slayer rather than Buffy the Demon Slayer? (…) Whyare they frozen in time? Because they can’t make moralchoices. Within the show, vampires lack a soul. According toJoss Whedon, the soul as it’s depicted in the show serves asa “moral compass”. With vampires, that compass is pointingthe wrong direction – their choices are governed by selfishmotives, so they can’t develop morally.Vampires also can’tsee themselves in the mirror. The mirror test is a measureof self-awareness: “The test gauges self-awareness bydetermining whether an animal can recognize its ownreflection in a mirror as an image of itself.” Sincevampires can’t see their reflection, that’s a sign to theviewers that vampires aren’t self-aware. We’re meant tocontrast Buffy with the vampires – she is, or at least isbecoming (a key word in the show) self-aware.”26

Pe un alt nivel însă, luaţi ca atare, ca fiinţe carepot dobîndi un liber arbitru (cazul Spike), sau pe care ilpot pierde (Angel), se confruntă deci şi ei înşişi cuanumite probleme. În acest nivel este exemplificată ideeaconform căreia o decizie, o alegere făcută fie chiar şi deastfel de creaturi, pot aduce mai mult rău sau, curios,bine. Angel, iubitul eroinei, la început vampirul caredeţine sentimente şi o putere de analiză specific umanasuferă o schimbare care o va face pe Buffy să îşi piardăinocenţa. Un rău necesar, putem concluziona, căci eroina dinacest punct va fi pusă faţă în faţă cu alte provocări.Spike, vampirul rău, care nu doreşte decât distrugere, haos,ucigaş al unei predecesoare a lui Buffy, pare să se plasezela polul opus. Pe parcurs însă suntem puşi în faţa analizeievoluţiei lui Spike de la om la vampir, apoi de la vampir launul umanizat care deşi nu deţine suflet, începe să oiubească pe eroină, schimbându-şi statutul prin putereadeciziei. Devenim martori la ideea că şi în rău se poategăsi puţin bine care odată valorizat, poate anula răul, câtşi viceversa.

26 http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html

12

De aici se întrevede un alt punct important în analizanoastră, şi anume caracterul de bildungsroman al serialuluicare, de asemenea, domină filosofia acestuia.

c. Caracterul de bildungsroman27 – context sau efect?Se impune întrebarea: este o chestiune de background

maturizarea eroinei şi a prietenilor ei sau un efect al unuicontext mai abstract? Buffy este aleasă pentru că astfel deîntâmpla de mii de ani. De aici rezultă şi caracterul depredestinare vizibil încă din debutul serialului, din chiarepisodul 1 al sezonului întîi.

Glenn Brown este citat pe blogul „Fragments of mymind”, unde subliniază la obiect câteva aspecte esenţiale înpunctul în care ne aflăm :

„Pain, sacrifice, and the overwhelming need constantlyto grow and change in a way that actually makes us care, arequalities necessarily of neither style, but which whenaligned in the focus of Joss Whedon, are made to convergeinto a glorious melding of allegory, emotion, and maybeeven, guilty pleasure. (...)It is this permanency which hashelped make Joss’s stories almost infinitely rewatchable. Wefeel what the characters are feeling each time through,gaining a deeper understanding of their motivations, and whythey react as they do. When something changes in a JossWhedon story, it usually changes for good with no turningback; there is no magical “reset” button which brings theworld or characters back to where they stood before theepisode started…. There is no easy escape; the only way outis to continue forward, painful step by painful step.” 28

Ori, cele revelate anterior constituie premisele unuiblidungsroman. Totodată accentuează ideea că acest caracterţine de contextul serialului, şi nu reprezintă neapărat unefect. Când vorbeşte despre ea, Buffy afirmă:

27 BILDUNGSROMÁN, bildungsromane, s. n. Roman care prezintă procesul de formare a unui caracter (2). – Din germ. Bildungsroman, Sursa: DEX '09 (2009)28 http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html

13

„Nothing's ever simple anymore. I'm constantly tryingto work it out. Who to love or hate. Who to trust. It'sjust, like, the more I know, the more confused I get.

Giles: I believe that's called growing up.” 29

Este dificil în a decide dacă maturizarea nu constituiemai degrabă un efect al contextului eroinei de a fi“Aleasa”. Dificultăţile vin în valuri atunci când lumea îieste bulversată de tot soiul de noi conştientizări ale unorfapte cu care înainte, în copilărie, nu trebuia să seconfrunte. De aceea şi metafora sexului este revelatoare înparcursul nostru, aşa cum se observă în acelaşi blogexcelent documentat « Fragments of my Mind » :

„Growing up involves making all sorts of moraldecisions. When are we mature enough for sex? Who should ourrole models be? What mistakes do adults make which we shouldrecognize so that we don’t make the same ones? How should weact in ethical dilemmas? I could go on, but I believe thepoint is clear. Buffy faces all of these problems and manymore on her road to adulthood. She’s telling us how to thinkabout growing up, even if we’re already “adults”. As Xanderputs it in The Freshman, “Let me tell you something, whenit's dark and I'm all alone and I'm scared or freaked out orwhatever, I always think, 'What would Buffy do?'”

În cele din urmă alegerile pe care le face eroina suntdemne de laudă, chiar dacă în primă fază se dovedescteribile (decizia de a face dragoste cu Angel aduce pestecel din urmă un blestem în urma căruia devine Angelus, unvampir rău, fără scrupule). Chiar dacă inima o îndeamnă spreiertare, Buffy este destul de puternică să îl ucidă pe celpe care cândva l-a iubit, şi asta pentru că aşa este corect.Ce e însă corect şi ce anume nu este? Buffy reuşeşte sădistingă limita dintre cele două şi să se supună destinuluiei măreţ. Creşte alături de prieteni, se maturizează înfeluri pe care cu greu le putem înţelege, dar cu care, înanumite circumstanţe, un larg public se poate identifica.Pierderea inocenţei reprezintă pasul necesar pentrudetaşarea completă de trecut, de o copilărie care nu trebuie

29 Buffy the Vampire Slayer, "Lie to Me" ep. 7, sezon 2, producător Joss Whedon, transmis în 3 noiembrie, 1997.

14

să întunece judecata unei tinere care se confruntă înfiecare sezon cu probleme din ce în ce mai grave. Pierdereamamei, necesitatea de a face faţă constant în faţaapocalipselor ce nu întârzie să apară pe scena aceastăsupranaturală nu o lasă pe eroină să cugete prea mult, ceeace îi imprimă automat capacitatea de a lua decizii mai rapiddecât un om normal.

Caracterul de bildungsroman este evident. Apare dreptcontext cât şi ca efect tocmai pentru că serialul este maicomplex decât pare. Ţine de nivelul pe care ne plasăm înanaliză, şi cum acestea sunt numeroase, nu se poate tindespre o părere sau alta.

Concluzii (so far)Serialul poate fi considerat din prisma imaginii

vampirului un punct de cotitură, căci aduce în discuţie şiposibilitatea de a exista bine în rău (idee regăsită şi înromanul iar apoi filmul lui Anne Rice – Interview with thevampire, 1994). Nu se poate spune că este un punct deplecare fiindcă oferă o nuanţare, nu o certitudine. Poate ficonsiderat punct de plecare din alte perspective, naştereaunui clişeu din dorinţa de a spulbera un altul. Azi, spreexemplu, serialul mai poate fi gustat, dar mai mult dinperspectiva studierii climatului sfârşitului anilor `90 încare se dorea o reconsiderare a eroilor, şi mai ales oschimbare faţă de trecut. Ne putem oare lega de terminarearăzboiului rece? Dorinţa de a pune eroii în conflict cuproprii demoni, personificaţi în serial precum adevăratecreaturi, exterioare care au voinţă proprie. Nu mai existăameninţări exterioare în lume, războaie, sau cel puţin, nuatât de mari ca înainte. Dacă există un conflict, acela carereiese este unul vechi de mii de ani, conflictul cu sine,maturizarea, asumarea de responsabilităţi cât şi unul careîncă naşte controverse, femeia vs. bărbatul.

De aici se pun o serie de alte întrebări care doresc sălămurească dacă serialul este mai mult decât un simplu actde divertisment sau doreşte să aducă un mesaj cu adevăratprofund.

15

II. Buffy – mai mult decât un serial? Motto: my voice, my avatar, my girl30

a. Profunzimi şi banalităţi Serialul este presărat cu elementele de filosofie care

îl fac să nu tindă spre o categorie inferioară a serialelorcu vampiri, cum foarte multe se regăsesc. Clişeul „Bella” alseriei „Twilight”, 2008, adolescenta anxioasă care seîndrăgosteşte obsesiv de un vampir şi care pe parcursul apatru filme nu face decât să fie salvată, să creeze situaţiicritice, este relevant în discursul nostru. Buffy aduce îndiscuţie responsabilitatea, procesul greu al maturizării,preţul plătit pentru greşeli fie chiar şi minore, unde dacălucrurile se termină cu bine, publicul rămâne însă cu ungust amar pe urma sacrificiilor făcute de eroină pentru lumeşi pentru prietenii ei.

Desigur, elementele banale sunt şi ele prezente, însăţin să cred că acestea sunt necesare drept momente de„respiro” pentru public care nu ar putea îndura situaţiicritice în absolut fiecare episod. Dintr-un anumit punct devedere serialul se aseamănă cu filmele horror însă constantcreatorul se străduieşte să alterneze între convenţiinecesare şi păcălirea publicului: „Horror movies do followcertain conventions. People do stupid things which put themin danger. That happens on BtVS too, but as the Whedon quotedemonstrates, the show also subverts those conventions. Partof the sophistication and fun of watching it comes fromrecognizing that you’ve been fooled by those conventionsinto expecting something very different from what happened.The very first scene in the very first episode subverts yourexpectations built upon past experience with the horrorgenre. It tells you what the show intends to do.”31

Pe acestă cale începe să devină interesant de observatcâte doctrine, concepte, curente filosofice, politice,sociale sunt prezente în show conform criticilor şi fanilor.

30 Dunne, Susan (June 2, 2009). "Writer Joss Whedon Speaks At Wesleyan".courant.com. Accesat pe 3 ianuaie 2015.31 http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html

16

Astfel regăsim rând pe rând, fie apreciate fie contestatevehement: anarhismul, teoria funcţională a virtuţii a luiAristotel, comunismul, democraţia vs. fascismul, dualismul,problemele legate de liberul arbitru, etica lui Kant,subtextul marxist, alegoria peşterii a lui Platon,utilitarismul, teoria lui Thomas Hobbes, determinarea desine şi libertatea persoanei, moralitatea junglei,constructivismul social, scepticismul32 şi multe altele. Nevom referi însă doar la cele mai pregnante în serial cum arfi relativismul33:

“The slayer's in college now, where one person'smorality becomes "just as good" as another's, where "Good"and "Evil" get replaced by "kinda nice" and "pretty cool",and "who am I to judge," and "there is no truth about whichmorality is correct.” 34

Regăsim elemente ce ţin de escatologie35 care nu esteneapărat prezent în forma sa de totalitate a unor concepţii.Ce prezintă interes este felul cum este înţeles sensulacesteia în serial.36 Fatalismul intră în acest punct pentrucă eroina este deseori pusă faţă în faţă cu situaţii dincare nu are scăpare sau soluţii. Faptul că este eroină nu îisalvează mama din calea unui iminent anevrism. Faptul căeste « aleasă » nu o scapă din calea morţii, acesta putândoricând fi distrusă de vreo forţă a răului, balanţa în cazulde faţă fiind, simplu, devenirea unei alte tinere simpledrept « aleasă ».

32 http://www.atpobtvs.com/philos.html33 RELATIVÍSM s. n. Doctrină potrivit căreia nu există standarde universale în chestiunea valorilor, adevărul însuşi fiind relativ la punctul de vedere al subiectului. Relativitate. – Din fr. Relativisme.♦Sursa: DEX '09 (2009)34 http://www.atpobtvs.com/philos2.html#rel35 ESCATOLOGÍE s. f. Totalitatea concepţiilor religioase referitoare la soarta finală a lumii şi a omului.- Din fr. eschatologie. Sursa: DEX '09(200936 Pateman, Matthew, The Aesthetics of Culture in Buffy the Vampire Slayer, cap. 3.

17

Poate cel mai prezent este existenţialismul37 care esteexemplificat printr-o maximă a eroinei, deseori citată defani “The hardest thing in this world is to live in it”.Buffy deseori se revoltă împotriva destinului, totuşi aşîndrăzni să o numesc o “revoltă surdă” căci nu se abate dela linia destinului său. Supusă de forţe exterioare şi chiarşi de o conştientizare matură a necesităţii asumării deriscuri, Buffy devine nu o eroină cu care să se identificedoar femeile, ci un erou, devine un concept la sens neutru,pentru că şi un bărbat-erou se confruntă cu exact aceleaşiprobleme existenţiale. Genul, în acest moment, nu îşi are înniciun fel importanţă, ceea ce contează fiind esenţa unuierou, ceea ce îl face să fie astfel, nu sexul care îlîmbracă. De aceea problema legată de feminism38 nu îşi arerostul aici.

Problemele de identitate care sunt plasate în metaforaAngel şi Angelus nasc controverse în rândurile fanilor carenu reuşesc a discerne exact ce se întâmplă cu unele dintrepersonajele centrale serialului.

Aceştia se referă la Angel ca la „two consciousnessesin one body taking turns being in control, like some sort ofmultiple-personality guy?” ori drept „a single, combinedconsciousness at once both demon and human?” Definiţiilecontinuă „or a split consciousness, two consciousness bothaware simultaneously, just not of each other, or oneconsciousness--the human's--spurred on by the mindlessdrives of a vampire physiology?”39

Ceea ce ne duce cu gândul chiar la discuţia despreIisus, despre natura lui, două firi într-o persoană,definiţie la care s-a ajuns în secolul IV d.Hr în Bizanţ.Fără a avea vreo intenţie blasfematorie, putem afirma că

37 EXISTENȚIALÍSM s. n. Titulatură aplicată unor filosofii care evidenţiază şi justifică importanţa existenţei individuale şi caracterulei ireductibil. [Pr.: eg-zis-ten-ţi-a-] – Din fr. existentialisme, germ.Existentialismus. Sursa: DEX '09 (2009)38 FEMINÍSM s. n. Mişcare socială care susţine egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în toate sferele de activitate. – Din fr. féminisme, rus. feminizm. Sursa: DEX '09 (2009).39 http://www.atpobtvs.com/

18

profunzimea subiectelor aduce foarte mult chiar şi cu aceeaa teologilor, dar, desigur, pe o altă filieră.

De la profunzimile regăsite în serial, trebuie trasatăacum o linie între intenţiile avute de creator şi ce anume aajuns la public.

b. Intenţii vs. mesaj Whedon a fost în nenumărate rânduri tranşant când a

trebuit să îşi argumenteze creaţia. A vrut într-adevăr săcreeze o eroină puternică. Dar ce înseamnă eroină? Cepresupune puterea? Este ea un exponent al dorinţelorfeministelor din lume sau, dimpotrivă? Ce este Buffy şi cumeste ea înţeleasă de cultura populară, care se pare că şi-orevendică precum un produs de aur.

“This brings up an important, related issue. Buffy’s agirl (duh). She faces many of her issues as a girl. There’sa definite feminist message here – the female as superhero.That doesn’t make her any less “us” than if she were male.Nobody doubts that we should identify with male heroes inliterature; the fact that Buffy’s “just a girl” doesn’tchange this. The message is universal even if gender canonly be particular.40

Fanii nu sunt constituiţi cum s-ar putea credea,majoritar din femei, doar pentru că Buffy este una dintreele. Cum nici nu putem afirma că publicul masculin estefanul acestei eroine doar pentru că îşi merită atenţia prinunghiul felului cum arată. Nu. Altceva atrage. Şi cusiguranţă atrage pentru că mesajul s-a făcut înţeles în maremăsură. Pentru că serialul este unul deosebit de complex,fiecare individ care alcătuieşte publicul se confruntă într-o măsură mai pregnantă sau nu cu aceleaşi dileme.

Mergând mai departe se vede necesar de a vedea cum esteînţeles termenul de “putere” de către public şi cu ce anumeeste pus în balanţă pentru a da naştere unei facinaţii careîncă tronează în minţile fanilor :

40 http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html

19

“And what’s the deal with using the terminology“strong”? Buffy wasn’t just strong. She was vulnerable,funny, friendly, angry, hopeless and above all, dynamic. Shewas a full-fledged character. It was those qualities, herhuman qualities, that made audiences fall in love withher.”41

Cu alte cuvinte un personaj indestructibil, precumaltele din universul comic-book-urilor, nu ar fi stârnitadmiraţia în felul cum Buffy a reuşit. La început oadolescentă majoretă blondă superficială aleasă pentru adeveni salvatoarea unei lumi pe care nici nu o cunoştea.Devine cu adevărat puternică însă îşi conservă latura umană,cea a vulnerabilităţii. Glumele precum “To make you avampire they have to suck your blood. And then you have tosuck their blood. It's like a whole big sucking thing” careconservă însă aluzii la sex, la pierderea inocenţei reuşescsă facă din eroină un personaj apropiat, intim, un prietenîndepărat fanilor, cu atât mai mult cu cât aceştia suntpărtaşi la absolut toate experienţele ei, de la primaexperienţă sexuală, la propria moarte pe care şi-o asumă înmomentul necesităţii asumării deciziei.

În mediul academic Buffy a suscitat adânci introspecţiicât şi păreri cinice. S-a dorit reducerea fenomenului în afi sau nu de folos feminismului:

“The problem with all of these interpretations of Buffyis, as mentioned before, the tendency to reduce thediscussion of Buffy to her being “helpful” or “unhelpful” tothe feminist agenda.”42

Ori să subsumezi un fenomen doar pentru a explica unaltul, cred că nu este întocmai potrivit. Privind feminismulşi felul cum este el văzut de militantele din prezent tindsă cred că nu fac decât să aducă serialul într-un con deumbră.

41 http://sciencefiction.com/2014/01/05/buffy-vampire-slayer-strong-women/42 http://morningsidereview.org/essay/the-feminist-agenda-of-vampire-slaying/

20

Evoluţia acestui serial este una ce îndrăznesc să onumesc spectaculoasă şi care mă întreaptă spre ultimul punctal analizei prezente.

b. Fenomen în debut, „clasic” în pop culture în prezent– evoluţia.

Buffy este în prezent un element iconic în cultura popde azi. La început amuza prin limbajul nou care s-a creat şicare a pus de fapt bazele universului „Buffy” şi adisciplinei „Buffyology”, chiar prin referinţele la altecomicuri din universul Marvel al lui Stan Lee „my spidersense is tingling43 precum şi din alte seriale populare„'We're gonna need a bigger boat' - Originally from'Jaws'44”

Ceea ce prevedea Whedon s-a adeverit începând cu 2004când studiile lui Buffy au devenit disciplină academică. Dela serial la cult, Buffy continuă să fascineze. Whedondeclara la 8 februaie 2012 într-un interviu următoarele:“Buffy was always about the arc of a life, and it wasn'tever going to be one of those shows where they wereperpetually in high school and never asked why (...). It wasabout change. So there's never a time when Buffy's lifeisn't relevant.”45

Robert Moore declară: „It is fascinating that a hugenumber of TV creators and producers have cited Buffy aseither a major influence or actually worked under Whedon onone of his shows.”46

Pe un ton cât de poate de realist, putem afirma cămulte alte seriale tratează în prezent subiecte ca acela demai sus, în aproape toate este valorificat un soi de cinismexistenţial, precum în „House”, 2005 sau „Game of Thrones”,2011. Ceea ce diferă este direcţia în care s-a îndreptatserialele actuale, spre nihilism, spre violenţă exagerată,43 http://h2g2.com/edited_entry/A1349277644 Film apărut în 1975 sub direcţia lui Steven Spielberg.45 http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html46 http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html

21

spre pornografie sau superficialitate. „Buffy” fascineazăprintr-un „echilibru” specific lui Whedon, care departe de ase constitui drept echilibru, poate fi caracterizat simpluprecum „whedonesque”, termen deseori invocat de fandom.

Desigur, putem încerca o căutare asiduă a unor cauzecare par să nu ţină doar de complexitatea serialului care îlfac atât de îndrăgit de o categorie atît de mare apopulaţiei de toate vârstele. Însă mecanismele istoriei daugreş când doresc să găsească ceva ce este mai simplu deexplicat prin cuvinte precum „pasiunea” de care dau dovadăproducătorii, actorii cât mai ales publicul. Nu putemexplica o pasiune, sau felul în care este aceasta stârnită.Operăm în acest plan cu afecte, emoţii, sentimente careimprimă cercetării, din păcate, neajunsurile riscurilor, şicare fac criticii munca mai uşoară.

Concluzii

Am reuşit să analizăm câteva elemente principale aleserialului care îl constituie unul dintre cele mai îndrăgitedin istoria serialelor, lucru văzut în numărul impresionantde studii care sunt dedicate fenomenului „Buffy”. Metaforeleserialului, geniul lui Whedon au fascinat, fascinează şi vorcontinua pe acestă direcţie multă vreme de acum încoloîntrucât serialul a păşit în domeniul istoriografiei. Nu maieste de ajuns analiza sa din prisma a ceea ce reprezintă înprimul său nivel. Vedem cum feminismul încearcă explicareaanumitor idei prin prisma acestui serial. Observăm cumistoria încearcă să îşi explice existenţa serialului prinformaţia creatorului serialului cât şi prin contextul geo-politic al anilor 1990-2000.. Ni se relevă cum sociologia dănaştere unor concepte noi tocmai pentru explicarea acestullarg fenomen şi pe care i-am şi menţionat în câteva rândurianterior (whedonesque, whedonology, buffyverse, whedonverseetc.).

Cultura populară, dar mai ales cultura americanăvorbesc în mare măsură în termeni elogioşi despre acest

22

serial, Whedon devenind recent doctor în litere launiversitatea absolvită la începutul anilor 1990.

Prin procesul de globalizare, nici spaţiul european nua putut fi privat de valorile americane. În mare măsurăacestea coincid la nivel ideatic cu cele europene. Iar„Buffy” este un fenomen mult prea general pentru a putea fiîncătuşat, după părerea mea, după consideraţii geografice,de politică ş.a.m.d.

„Buffy” reprezintă atât un serial, cât şi un fenomen,un element icon în cultura populară de azi; reuşeşte omodelare a culturii populare tocmai prin faptul că spulberăanumite stereotipuri, dar pentru că reuşeşte şi să inspirealţi eroi ale serialelor anilor 2000 şi 2010. Discursul popculture este modelat continuu, iar Buffy nu putea decât săfie parte constitutivă din această modificare. Aşa cumspulberă stereotipuri, aşa se petrece şi asumarea unora noi.Vampirii devin în cursul anilor 2000 în literatură şicinematografie să fie din ce în ce mai des înfăţişaţipozitiv, deşi în Buffy elementul de bunătate din acestecreaturi lipsite de suflet este minor, doar în rândulcâtorva personaje. Din acest unghi, da, serialul este unpunct de cotitură. Stereotipurile asumate sunt în serialcele ce ţin de banalităţile adolescentine, conturândtotodată graniţa între bine şi rău. Punctul de plecare pecare l-a constituit „Buffy” în pop culture este constituit deo reconsiderare a naturii eroului, care nu mai revendicatdoar de femei sau de bărbaţi, ci de public, ca întreg. A maiconstituit un punct de plecare şi pentru anumite idei ce sevor a fi „feministe” însă care sunt tratate în mod eronat(anumite maxime din acest serial). Mesajul a ajuns la publicîn mare pare nealterat, deviaţiile putând fi consideratedrept cu totul aleatorii, aşa cum se întâmplă cu absolutorice fenomen de cultură, fie el „popular” sau „high”. Aşacum dezbaterile filosofice ridică serialul spre parteasuperioară a culturii populare, la fel şi elementele caredesting atmosfera îl ţinuiesc categoriei de mijloc.

Ca punct de plecare în evoluţia mentalului publicului„pop” consider că serialul îşi atinge scopul: stabileştevalorile umane cât şi defectele, arată consecinţele

23

deciziilor proaste prin ideea că orice acţiune aduce cu sineun efect, demonstrează asemănările între ei, eroina şigrupul de prieteni şi de aici, indirect, putereaanturajului, necesitatea asumării de responsabilităţi,sacrificiul necesar binelui, puterea evenimentelor care nupot fi evitate. Toate acestea contribuie la crearea unui setde valori şi conduite morale, totul într-o manieră nu foartecomplicată (prin dialogul cu care se pot identificatinerii), dar complexă (printr-un cumul de situaţii,experienţe).

24

Bibliografie

Manuale generale

Holt N., Parker - Toward a Definition of Popular Culture, WesleyanUniversity, 2011.

Irwin, William, Jorge J. E. Gracia, Philosophy and the Interpretation of Pop Culture, Rowman & Littlefield, 2006.

Storey, John, What is popular culture, 2009.

Surse

Jenson, Jennifer, Sarkeesian, Anita, Buffy vs. Bella: The Re-Emergence of the Archetypal Feminine in Vampire Stories, in Fanpires: Audienceconsumptions of the modern vampire, edited by Schott Garet,Moffat Kirstine, New Academia Publishing, 2011.

25

Pateman, Matthew, The Aesthetics of Culture in Buffy the Vampire Slayer,ed. McFarland 2006.

Utile

http://www.alysa316.com/Whedonology/.

http://www.academia.edu/Documents/in/Buffy_the_Vampire_Slayer.

http://slayageonline.com/EBS/buffy_studies/buffy_studies_by_discipline.htm.

Blog - All things Philosophical on BtVS and AtS - http://www.atpobtvs.com/.

Blog - Fragments Of My Imagination - Buffy the Vampire Slayer: Myth, Metaphor and Morality http://unpaidsophistry.blogspot.ro/2011/10/buffy-vampire-slayer-myth-metaphor-and.html

Understanding the Language of Buffy the Vampire Slayer http://h2g2.com/edited_entry/A13492776.

.

Articole

Camus, Renee, 10 Reasons Why “Buffy the Vampire Slayer” Still Slays, http://www.lamag.com/culturefiles/10-reasons-why-buffy-the-vampire-slayer-still-slays/#sthash.390FrDW5.dpuf accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Corrigan, Kalyn, 10 Reasons Why Buffy The Vampire Slayer Is Still Relevant Today, http://www.shocktillyoudrop.com/news/364673-10-

26

reasons-buffy-vampire-slayer-still-relevant-today/#/slide/1 accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Feldman, Becky, Buffy the Vampire Slayer and “Strong” Womenhttp://sciencefiction.com/2014/01/05/buffy-vampire-slayer-strong-women/ accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Fudge, Rachel, The Buffy Effect, Issue #10; published in 1999;http://bitchmagazine.org/article/buffy-effect accesat îndata de 2 ianuarie 2015.

Lametti, Daniel, Aisha Harris, Natasha Geiling, and Natalie Matthews-Ramo, Which Pop Culture Property Do Academics Study the Most? http://www.slate.com/blogs/browbeat/2012/06/11/pop_culture_studies_why_do_academics_study_buffy_the_vampire_slayer_more_than_the_wire_the_matrix_alien_and_the_simpsons_.html accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Lawton, J. Winslade, Teen Witches, Wiccans, and “Wanna-Blessed-Be’s”: Pop-Culture Magic in Buffy the Vampire Slayer, http://slayageonline.com/essays/slayage1/winslade.htm accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Mark, Hay, Is Studying Buffy the Vampire Slayer More Important Than Studying Shakespeare? http://magazine.good.is/articles/buffy-vampire-slayer-academia accesat în data de 2 ianuarie 2015.

Mishler, Beth, 15 Years after Buffy: She Influenced Pop Culture. A Lot.http://www.sparknotes.com/mindhut/2012/08/08/15-years-after-buffy-she-influenced-pop-culture-a-lot accesat în data de 2ianuarie 2015.

Pender, Patricia, Vampires beware: Buffy is the unslayable pop culture text, http://theconversation.com/vampires-beware-buffy-is-the-unslayable-pop-culture-text-28142 accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Qinyi, Fan, The Feminist Agenda of Vampire Slaying,

27

http://morningsidereview.org/essay/the-feminist-agenda-of-vampire-slaying/ accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Sparks, Carla, How Vampires Got Cool Again: A Pop Culture Timeline, http://www.teenvogue.com/entertainment/2014-04/coolest-vampires-in-pop-culture accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Stewart, Michael D., Why Can’t I Quit You and Other Pop Culture References: Buffy Season 10 #1 http://www.popmatters.com/review/180444-why-cant-i-quit-you-and-other-popculture-references-buffy-season-10-/ accesat îndata de 3 ianuarie 2015.

Ulaby, Neda, 'Buffy Studies' - End of TV Series Clouds Future of Odd AcademicDiscipline http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=1262180 accesat în data de 3 ianuarie 2015.

Surse Audio-Video

http://buffy-boards.com/media/why-you-should-watch-buffy-the-vampire-slayer-youtube.2664/ accesat în data de 3ianuarie 2015.

https://www.youtube.com/watch?v=f6lW1tNH3UM accesat în datade 3 ianuarie 2015.

28