-
Pr. Dr. Vasile Gafton
BUCURIA LINI$TIRIIIncursiuni in lumea spiritualia Sfintului
Serafim de Sarov
Apare cu binecuvlntareaips pr. LAURENTTU srREZA,
Arhiepiscopul Sibiuluigi Mitropolitul Ardealului
Editura AndreianaSibiu - 2018rsBN 97 8 -606-989 -046-2
-
Coperta:Adrian Stoia
Corectura:Prof. Mariana OlteanSorin-Gabriel PomaniNicolae-Toma
Posa
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomanieiGAFTON,
VASILE
Bucuria liniEtirii: incursiuni in lumea spiritualia Sfintului
Serafim de Sarov / pr. Vasile Gafton;apare cu binecuvintarea IpS
dr. Laurenfiu Streza,Arhiepiscopul Sibiului gi Mitrppolitul
Ardealului.- Sibiu: Editura Andreiana, 2018
ISBN 978-606 -989 -046-2
2
@ Editura Andreiana - 2018Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.35
Tel.t 0269 I 217 863; 0269 I 21 1 584, int.
144Fax:02691215521
www.mitropolia- ardealului. [email protected]
Cuprins
Prefall (f Lauren[iu)"" " " """" - -- ---- --- 9Despre cat
suntem de aproape
sau de departe de adevlratabucurie
Semnificafii, cli gi mcidalitilide dobAndire a bucuriei gi
alinigtii sufleteqti _ _" ""- 29
intAlniri cu Sfinfii. Citeva reperebiografice din viala
SfintuluiSerafim de Sarov
Bucuria cea adevirati siaqteptarea lucritoare intrulinistire
67
t4
49
Despre bucurie ca sens al linigtiriiSfantul Serafim de Sarov
-
elemente pentru o pedagogiecre$tine a modului nostru dea fi in
lume
Modelul unei vieli tri.ite intrubucuria linistirii L22
Unitate si umanitate in luminainviliturilor SfintuluiSerafim de
Sarov
101
88
l
l
Ij
Jt-I
L32
-
PR. DR. VASILE GAFTON
Postul Criciunului, aqteptareamintuitoare care,,taieimprejur"
toate aqteptS.rileomenesti
Criciunul, intre agteptareabucuriei gi bucuria agteptlrii - _
163
Ce ni se poate intimpll atuncicAnd ne dorim si.-L vedempe Dumne
zeu? _.. ..._ . _ -........."."_...-."_
Cum putem si vedem Lumina+.Invierii qi si ne impdrtigimdin
bucuria liniqtirii-- ------.- - -- 186
Despre liniqtea agteptirii giputerea care ne vine de Sus- _--
-203
150
17t
S copul vielii c:re;tineeste dobdndirea Duhului Sfdnt.
Dobdnde;te pacea lduntricd ;i mii desuflete se vor mdntui tn
jurul tdu. To-tul este subordonat agonisirii acesteipdci: alipirea
de Bisericd, adevdrata
nddejde, indepdrtarea de patimi, ier'tarea gre;alelor, neos
dndirea aproa-pelui Si, mai ales, tdcerea lduntricd.
(Sfantul Serafim de Sarov)
Fdcdtorul de pace este cel ce dd
pace altuia. insd n-ar impdrtd;i-ocineva altuia, dacd n-ar
avea-o el
tnsu;i. Deci mai intdi voie;te sa fii tuinsuli plin de
bundtayile pacii, apoi
sd dai din bine ;i celor lipsi;i de el.
(Sfintul Grigorie de Nyssa)
-
Despre cit suntemde aproape sau de departe
de adevirata bucurie
Reialia dintre om gi lume a avut saua cipitat de-a lungul
timpului un carac-ter mai mult sau mai pulin
predominantconflictual. Aceasta, datoritd diferenfe-lor tot mai
multe gi mai pronunlate in-tre cele doul realitili, umani,
respectivmundani, pe de o parte. Pe de alti parte,conflictul dintre
om qi lume s-a niscut,probabil, din dorinla omului de a-gi
in-temeia o stare de fericire chiar aici, inmediul siu de viali,
care este lumea. Dinacest punct de vedere, nu de puline ori,omul,
ca factor.personal cu vocalie deordonator gi stabilizator al
realiti{ii ex-terioare lui - de aga manierl incit si iqicreeze un
mediu confortabil, favorabil,dltltor de buni dispozilie qi de
bucurie-, a perceput lumea ca pe un mediu fa-vorabil doar
neliniqtii, ostil, neprietenos,sllbatic, pericuios. in permanenti
opo-zi{ie cu dorinfa de bine a omului.
Totugi, iucrurile s-au mai schimbat.in ultimavreme, se pare c[,
pe zi cetrece,
t4
t
tI!
i
BUCURIA LINI$TIRII
injoncliunile dintre lume Ei noi, oamenii,sunt tot mai puline.
in mod normal, acesttip de afirmalie ar trebui sI ne bucure,insl
situalia descrisi nu este deloc im-bucur[toare. De ce? Deoarece
lumea saucel pulin nelinigtea lumii ne acapareazd,tot mai mult
sufleteie, iar noi capituli.min fala ei pe zi ce trece cite pu1in.
Nune mai intilnim cu lumea pentru ci noi,oameni.i, aproape am
incetat si e*istimca ceva distinct fali de lume. Este numailume
peste tot, gi noi, niciieri. $i, aceasta,din nou ne nelinigteqte.
Dar, ce ne mailiniqtegte pe noi sau ce ne mai bucurl penoi,
oamenii?
in pofida faptului ci, aqa cum seafirmi in unele lucriri de
popularizarea unei psihologii adresate omului sim-plu, ,,lumea se
schimbi, dar oameniirimin la fe1"2, sentimentele gi
tri.irileoamenilor par a se schimba gi ele con-siderabil intr-un
mediu ca cel pe care iloferi lumea inconjuritoare. Si, nu in
bine.Din acest motiv, s-au intreprins unelecercetiri in domeniul
psihicului umanpentru a se determina daci fericirea: 1.este
produsul personalitilii umane sau, 2.
2Ramona Constantinescu, Radu F. Constan-tinescu,,,Psihologie
pentru oameni obignuiii", Ed.Curtea Veche, BucureEti, 2017, p.
100.
r5
-
PR. DR. VASILE GAFTON
dimpotrivi, este un efect al mediului incare triieEte omul.
Fiecare din cele douidirecfii de cercetare a reuqit si strAngS.un
numir de adepfi, insl niciunul dintrecei care suslineau un punct de
vederenu a reuqit sL se punl de acord cu ceicare suslineau
cel5.lalt punct de vedere.Adici, daci preeminent(i) in
producereafericirii este personalitatea sau mediul.Asa lnclt,
trebuie si binuim ci atit per-sonalitatea, cit gi mediul
contribuie, inanumite proporlii,la inducerea stirii
defericire3.
O alte perspectivi - definiti de rezul-tatele oblinute in urma
altei categorii decerceti.ri in domeniul uman - s-a contu-rat in
legitur5. cu determinarea genetici.a fericirii, dar aceasth noui
perspectivipare si incline balanla in favoarea ideii cideterminant
in privinfa fericirii este, to-tusi, aspectul ce line de
personalitate. Cualte cuvinte, ,,ne nagtem cu o capacitatenaturalI
de a fi ferici{i, iar unii oamenisunt mai norocoqi decit al1ii.
Vestea bunie ci. putem schimba asta'i Posibilitateaschimblrii in
bine pare si fie datl tocmai
3Frangois Lelord, Christophe Andr6, ,,Cumsi ne exprimlm emoliile
gi sentimentele'l trad.din limba francezide Mldilina Georgescu,
Ed.Trei, Bucuregti, 2003, p. t20.
r6 t7
!
i
E UCU&IA II.}$IS1]I1RII
de fapttrl ci.,,rau eNisti,ufl .&nu:rnit rlucru
care te poate face feric.'lt'i inopiniarcqlorcare,au tntreprins
cercet[rile in .cauzi,trS.iri,ie legate de bunistare :qi,f,er,icire
iaun?$texe in lilrma,conlucririi,dictre mintea,emotiile, tr,up,ul
gi sufletul nostru, aqaincit, ,;daci suntem .fericifirin ceea
ceprive$e :un,anumit aspect.al vietii,noastre,acest lucru se
proiecteazl si'lumineazi:gi,cetrelalte asp.ecte,ale vielii
:noastrd'a. Tot.sprr€ ra.Ge.*sti concltrzietrirnite qi,o
altillucrare din dorn.eniu, :in rcor€.s€,spuneci
,,exper.ien{a,subiectivl nu este doar,o .dir-nensiurle a
xiefii,,:este viala,insiSi.Csnditiitre .mate.riale sunt secundare:
elerre afecte.azi viaf a indi recl, :prin, mij loc i
-reaexperientei:suhiecti.ve. Pe cdnd fl uxulopti.matr,*i,chiar
rplicerea, contribuie di -,rect Ia catritatea vie!!i"s.
Dar probler,netre rcu'priv,ire ,la rrezul-tatul.,interac{iuuii
dintre,orn,qi,lume saudintre personalitate,;i :mediul,inconj
u-ritor :nu sunt,at0t de sirnple. ,Bun6oar[,nu suntern i,n"c[,pe
.d"eplin :larnurifi dacl
a Charlotte : Style,,, Psiho logia p ozitivf I trad.din lirnba
er,rglez,i "de,Claudia,Roxana :Olteanu,Ed. All, Bucuregti,20l5,
p.9; 10.
lMihalyCsilszentmihalyi,,;Fhx., Psihologia,fericiriill
rtrad.din, englezi"de-Monica, Lungu,:Ed.Publica, Bucureqti, 2015,
p. 297.
-
PR. DR. VASILE GAFTON
fericirea si bucuria sunt unul gi acelagilucru sau sunt doui
lucruri diferite. De-alungul timpului, atit fericirea, cit gi
bu-curia au fost evocate in permanenti, atitseparat, cit 9i
impreuni. sau chiar unain locui celeilalte, frrl sl se poatl
stabilidaci ele exprimi stlri diferite, echivalen-te sau care ar fi
diferen{a de grad dintrebucurie gi fericire sau invers.
Astfel, filosoful Pierre Hadot aratici, inc[ din antichitate
exista ideea cicei ferici{i nu pot fi decit zeii, fericirealor
fiind trliti ca sentiment al vegniciei,al tihnei de a fi deasupra
trecerii ce ca-racterizeazi lumea gi omul. insl, prinintermediul
ritualurilor qi sirbltorilorreligioase, omul antic avea
posibilita-tea de a se implrtlgi de fericirea zeilor;pentru el a fi
fericit linea de faptul c[, inmomentele de bucurie pe care i le
ofereau
sirbitorile, putea trii cu o intensitate cutotul
aparteprezenlazeuiui. Tot la fel, intradilia socratici,
participarea la ferici-rea zerlor igi avea temeiul in
concepliapotrivit cireia, prin iubirea binelui gicultivarea lui,
Zeul se siligluia in sufletulomului, iar, pentru Platon, Aristotel
giPlotin, a fl preocupat de cultivarea uneivieli spirituale
orientate spre bine areca rezuLtat trlirea unui sentiment de
18 r9
BUCURIA LINI$TIRII
satisfaclie qi bucurie spirituaie. Altfelspus) >,pentru
suflet, fericirea supremlva fi, agadar, o experienli pe care
amputea-o califica drept mistici Ei carese caracterizeazd, intre
6ltele, printr-oimensi bucurie"6.
Existl tot felul de bucurii in spaliulexistenlei umane de zi cu
zi gi, de ase-menea, existi multipie moduri de a tebucura. Pentru
filosoful Andrei Plegu: ca.r€ a incercat o radiografiere cit
maiexacti a modului/modurilor de a se bu-cura al rominilor in
perioada comunisti- existi bucurii minimale, bucurii nega-tive,
bucurii interzise, bucurii comunesau comunitare, bucurii- expansive
sau,dimpotrivl; bucurii ale contracliei etc.in cele din urmi, dupi
enumerarea ca-racteristicilor tuturor acestor moduri dea se ajunge
la o oarecare bucurie, AndreiPlequ are ideea inspirat[ de a cita o
va-riantl balzaciand, a bucuriei. Chiar dacipentru noi, oamenii
prezentului, mo=tivul care pgate genera bucuria pentruBalzac ar fi
mai degrabl frustrant decitrezonabil, definilia pe care ne-o
oferipare, totugi, cea mai buni concluzie, si
6 Pierre Hadot, ,,Studii de filosofie antici',trad. din limba
francezd de pr. dr. Constantin[inga, Ed. Sfintul Nectarie, Arad, 20
1 6, p. 327 - 332.
-
PR. DR. VASILE CAFTON
anume, aceea cl, ,,fericirea aitora poatef, o sursl de bucurie
pentru cei care nupot fi ferici[i"7.
Astfel, bucuria poate fi echivalatS.cu fericirea, desi ea este
prezentati cao solulie de crizi, ca un surogat, ca oprotezi care
are menirea de a inlocuivarianta autentici, real[. Surprinzitoareca
origine, bucuria baizaciani, a celor cenu pot fi fericili, nu are
un earacter ne-gativ, privativ, frustrant, ci, dirnpotrivl,are o
dimensiune personal5., relalionali,altruisti, comunitarl,
trirni!6nd, dintr=operspectivI r6.sturnatd, ia bucuria desprecare
vorbegte Sfhntul Serafim de Sarov.Aga cum vom aYea ocazia s[ vedern
peparcursul acestui volum, Serafuu de Sa-rorr ne recomandl si
cultivirn bucurialinigtirii, o bueurie care nu se rezumila noi, ci
are efecte benefice qi asupracelor din iurtil nostru. Cultivind
bu-curia linigtirii, dobindindu-ne pacealiuntrici, cei din jur, cei
care intr[ inrelalie cu noi, se pot bucura de accesulla un spaliu
relalional propice proprieilor mintuiri (qi, deci, de a fi la
r&"ndullor bucuroqi)" Balzac se reftrl}a cei care,
7 Andrei Plegu, ,,Despre bucurie ln Est giin Vest qi atrte
eseuri"; Ed" Hurnanitas, Bucuregti"2012,p.9-29.
2* 21
iIIi
i:
BUCUzuA IINI$TIRII
observind fericirea altora, participi laea, aceastd participare
provocAndu-lelor ingigi bucurie. Deci, are o abordareoarecum
echivalenti celei a SfAntuluiSerafim.
Dar, ca s[ fim sinceri, niciuha din-tre formulele sau din
modurile de a triifericirea/bucuria enumerate anterior nueste
scutit6, sau i1u este scutit, de o anumepreocupare, neliniqte,
poate chiar team[.Din acest motiv, ne punem intrebarea:Este atit de
ugor si fie confundati bucuriacu opusul ei? Cercetitori din
domeniulpsihologiei au constatat faptul ci investi-galiile
psihologice efectuate de-a lungultimpului au vizat in mai mare
misurltristefea, frica, furia, gelozia sau alte emoliinegative
decit bucuria qi emoliile pozi-tive8. Totugi, in urma unor
investigatiimai elaborate, ei au reuqit si. identificecAteva emolii
pozitivd care pot fi definitedrept bucurie sau cel pulin ca
adjuvanteale bucuriei. Astfel, putem vorbi despre obucurie a
victoriei, o bucurie trliti princontemplarea naturii, o
bucurie-interessau curiozitate qi altele. Formele de expri-mare ale
acestor tipuri de bucurii acoperio paleti destul de larga de
manifestiri, de
sFranqois Lelord, Christophe Andr6, ,,Cumsi ne exprimlm
emoliile. .]', op. cit., p.91.
-
PR. DR. VASILE GAFTON
la surfls, fredonatul unei melodii,lacrimilede bucuriee.
O formi interesanti gi mai des in-tilnitl de bucurie este buna
dispozilie.Despre buna dispozitie se spune ci este cao muzici de
fond, care nu este neaplratremarcatd, insi are efecte benefice
asuprastd.rii noastre liuntrice. Mai mult dec6.tatit, s-a observat
ci buna dispozifie estedeterminantl pentru modul nostru deacfiune
sau de gAndire. Cu toate acestea,buna dispozilie este fragil5., ea
putAnd fiinfluenlati pAni gi de efortul de a con-stata dacl suntem
sau nu suntem binedispuqito.
Ce rezulti din aceste enumeriri destiri sufleteqti care se
apropie de ceea ces-ar putea numi bucurie sau sunt efecteale
bucuriei? in primul rind, faptul ci afi bucuros nu presupune cl
eqti Ei linigtit.Cel pulin nu din perspectiva anaiizelor Eia
cercetiriior psihoiogice despre care amvorbit. Si aceasta, deoarece
noi, oamenii,avem tendinfa de a fi in permanenli ne-linigtili.
Astfel incAt, incepem si devenimnelinigtili chiar qi atunci
cAndvrem si nelinigtim cu orice pre! qi realizdm ci nueste posibil.
Ajungem astfel intr-o stare
e lbidem, p. 92-100.tolbidem,p.101.
Z2 23
BUCURIA LINI9TIRII
de lucruri despre care vom mai vorbi pe
parcursui capitolelor urmltoare, stare ca-
re ne situeazdpe marginea prlpastiei sau
la limita existenlei. Ori, atunci cAnd te afli
pe marginea,,pripastiei" (indiferent ce
poate s[ insemne aceastl prlpastie dinpunct de vedere al unei
trliri Ia limitl)ar fi recomandat si fii linigtit, nicidecum
agitat sau neliniEtit, pentru cl, in situalia
cu pricina, dacl eqti agitat sau nelinigtit
s-ar putea sb cazi. $i totugi, lumea pare
s[ ofere in mod exclusiv doar posibili-tatea de a te impirtiEi
din bucurii careduce, invariabil, la limita pericuioasi
aexistenleirt.
De aceea, avem nevoie de o bucurie
care sl ne aduci in suflet liniEte, siguran-
!1, iar acea bucurie nu pare si se glseas-c[ printre variantele
de bucurie pe careni le pune la dispozilie lumea. Bucuriadespre
care vorbim noi este acea bucu-
rie care ne poate aduce mai aproape de
Dumnezeu. Cercetitorii care au corobo-
rat datele numeroaselor investigalii care
rrSl ne gAndim, in legituri cu aceasta, doarla,,bucuriile"
generate de excesele de orice fel, in
principal la cele pe care ni Ie induce excesul de
adrenalinl generat de sporturile extreme sau de
stirile rezultate in urma consumului de substanleinterzise.