8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
1/30
ANSAMBLURINOBILIARE
EXTRAURBANE
BANAT
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
2/30
Proiect desășurat de Asociaţia ARCHÉ în parteneriat cu
Institutul Naţional al Patrimoniului, Filiala Timiș a Ordinului
Arhitecţilor din România, Universitatea „Politehnica”
Timișoara - Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arte
„George Enescu” din Iași - Facultatea de Arte Vizuale și Design.
Echipa proiectului: Anca Brătuleanu, Anca-Raluca Majaru,
Cristina Chira, Irina Leca, Alina Chiciudean, Carmen Vasile,
Florentina Matache, Raluca Bărbulescu
Redactori: Cristina Chira, Anca-Raluca Majaru
Editat în cadrul proiectului „Monumente Uitate 2013 -ansambluri nobiliare extraurbane din Banat și Moldova”.
Proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural
Naţional. Proiect cultural finanţat de Uniunea Arhitecţilor
din România și Ordinul Arhitecţilor din România din Fondul
„Timbrul Arhitecturii” în anul 2013. Conţinutul acestui
material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a
Uniunii Arhitecţilor din România.
© Asociaţia ARCHÉ 2013
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
3/30
ANSAMBLURI
NOBILIARE
EXTRAURBANE
BANAT
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
4/30
Ansamblurile nobiliare extraurbane constituie o componentăsemnificativă a patrimoniului construit din România şi un
fenomen arhitectural comun întregului spaţiu european.
Tipologii similare pot fi întâlnite în întreaga Europă centrală
şi de est, în teritoriile de astăzi ale Austriei, Cehiei, Slovaciei,
Ungariei, Serbiei, Croaţiei, Sloveniei, Poloniei sau Ucrainei, dar
în funcţie de evoluţia istorică a fiecărei regiuni, ansamblurile
prezintă caracteristici distincte. Îndeplinind rolul de centru
administrativ al moşiei, de reşedinţă permanentă, de vacanţăsau de casă de vânătoare, aceste ansambluri reflectă modul de
viaţă, cultura şi statutul proprietarilor.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
5/30
1
Contextul istoric al
apariţiei și evoluţiei
ansamblurilor nobiliareextraurbane din Banat
Banatul Istoric este o noţiune administrativ-politică aepocii moderne, cuprinsă din punct de vedere geografic
între râul Mureş la nord, râul Tisa la vest, Dunăre la sud şi
munţii Apuseni la est. Astăzi, Banatul se împarte în Banatul
Românesc (judeţul Timiş, judeţul Caraş-Severin, partea de
la sud de Mureş a judeţului Arad şi vestul extrem al judeţului
Mehedinţi), Banatul Sârbesc (Voivodina şi o mică parte a zonei
metropolitane Belgrad) şi Banatul Unguresc (zona sud-estică a
comitatului Csongrád).
Evoluţia istorică a Banatului îi conferă acestuia un profil unic în
peisajul românesc.
După ce în Evul Mediu Banatul s-a aflat sub dominaţia Re-
gatului Maghiar, începând cu ultimele decenii ale secolului al
XIV-lea, regiunea devine o zonă de graniţă şi de tensiuni mili-
tare. După bătălia de la Mohács din 1526, regiunea intră treptatsub dominaţia Imperiului Otoman, ca într-un final să devină
posesiune directă a sultanului şi să fie transformată în 1552 în
paşalâc, fapt ce a influenţat direct, pentru mai bine de un secol,
profilul cultural şi ambientul arhitectural al zonei.
După Pacea de la Passarowitz din 1718, Banatul trece în admi-
nistraţia directă a Casei de Habsburg, ca ulterior, în 1778, să
fie reîncorporat administrativ Ungariei, stare de fapt ce se vapăstra – cu o întrerupere temporară între 1849-1860 – până la
unirea cu Regatul României din 1919. Cu precădere în secolul
al XVIII-lea, dar şi pe parcursul secolului următor, Banatul a
fost profund restructurat, plecând de la sistemul funciar şi or-
ganizarea administrativă şi până la structurile militare, religi-
oase sau economice. Sunt sistematizate cursurile principalelor
râuri, Timiş şi Bega, sunt create canale, sunt asanate numeroa-
sele terenuri mlăştinoase, sunt construite fortificaţii, căi deacces, poşte, hanuri şi funcţiuni conexe, sunt sistematizate
vechile sate şi sunt ridicate altele noi pentru valurile de colo-
nişti şvabi, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari, italieni, vlahi ş.a.
În cadrul administraţiei habsburgice, vechilor familii nobili-
are maghiare din perioada medievală nu li se recunosc privi-
legiile şi drepturile de proprietate dinainte de 1718. Acest fapt
face să nu se poată vorbi de o clasă nobiliară în Banat până lasfârşitul secolului al XVIII-lea, când Casa de Habsburg începe
să vândă titluri şi pământuri. Noua elită nobiliară este alcătuită
din familii înnobilate pentru merite militare deosebite (familia
Csekonics de Zsombolya et Janova), din familii proaspăt îm-
bogăţite (familia Mocsonyi de Foen, Nákó de Nagyszentmiklós
sau Nikolics de Rudna) sau din descendenţi ără domeniu ai
unor mari familii nobiliare (precum Zichy).
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
6/30
2
Castelul Mocsonyi (Mocioni) / Bulci / Arad
În secolul XIX, sub administraţia maghiară, clasa nobiliară cu-
noaşte o perioadă de prosperitate economică şi efervescenţă
culturală, în ciuda devalorizării titlurilor nobiliare şi a ascen-
siunii unei elite din rândurile micii şi marii burghezii.
După Primul Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar se
destramă, iar Banatul este împărţit în trei zone care revin
României, Serbiei şi Ungariei.
Ca o consecinţă a istoriei sale, regiunea Banatului se
caracterizează printr-o diversitate culturală exuberantă,
găzduind un număr considerabil de etnii: germani, români,
unguri, sârbi, slovaci, cehi, aromâni, bulgari, ş.a. Această
diversitate a fost determinată de colonizarea intensivă a zonei,
dar şi de statutul de teritoriu de graniţă pe care l-a avut Banatul
pe tot parcursul secolului al XVIII-lea.
În contrapondere cu diversitatea culturală, Banatul prezintă
o unitate arhitecturală neobişnuită, explicabilă prin regimul
de zonă de conflict care a generat distrugeri substanţiale
ale fondului construit şi a permis punerea bazelor unei noi
arhitecturi în secolul al XVIII-lea.
De asemenea, unitatea arhitecturală poate fi înţeleasă şi prin
prisma tendinţelor progresiste, de modernizare, ale Casei de
Habsburg, care viza sistematizarea şi uniformizarea arhitecturii
şi aşezărilor pe tot cuprinsul Imperiului Habsburgic, ulterior
Austro-Ungar.
Dar, în ciuda unităţii, ansamblurile nobiliare, luate individual,
vorbesc despre statutul şi posibilităţile economice aleproprietarului, despre naţionalitatea şi convingerile sale
religioase şi politice, despre înclinaţiile şi aspiraţiile lui,
reprezentând mărturii preţioase ale istoriei sociale.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
7/30
3
Ansamblurile nobiliare
extraurbane din Banat
Ansamblurile nobiliare extraurbane îndeplineau, în cadruldomeniilor nobiliare, atât funcţiunea de locuire, cât şi
funcţiuni economico-administrative. Domeniile nobiliare
conţineau terenuri agricole cultivate, sate, târguri, chiar părţi
ale unor oraşe, râuri, lacuri, pajişti şi păduri, fortificaţii, mici
manufacturi agricole sau complexe industriale de amploare,
hanuri, reţele de drumuri, mecanisme hidraulice şi orice
altă construcţie necesară unei bune exploatări a proprietăţii
deţinute. Domeniile se diferenţiau atât datorită capacităţiieconomice şi a infrastructurii interne, cât şi prin mediul
cultural şi structurile sociale dezvoltate. Ansamblurile
nobiliare reprezentau centrul simbolic al domeniilor nobiliare,
având un puternic rol reprezentativ, fiind o mărturie directă a
prosperităţii domeniului şi, bineînţeles, a proprietarului.
Sistemul alcătuit de reşedinţele nobiliare extraurbane poate
fi considerat unul dintre factorii responsabili de dezvoltareaspaţiului rural şi unul dintre mediile de difuzare ale culturii
materiale şi spirituale europene. Dezvoltarea acestei reţele
istorice a ansamblurilor nobiliare a dus, în mediul rural, la
crea-rea unui peisaj cultural aparte şi a unei structuri sociale
specifice. Domeniile nobiliare au fost, până în 1918, cele mai
stabile structuri agrare.
Castelul Jakabffy - Juhász / Zăgujeni / Caraş-Severin
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
8/30
4
Ecluză, ansamblul Gudenus / Gad / Timiş
Grânar, ansamblul Gudenus / Gad / Timiş
Sera ansamblului Mocsonyi / Bulci / Arad
Poarta, ansamblul Karátsonyi / Banloc / Arad
Reşedinţa Brody / Delineşti / Caraş-Severin
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
9/30
5
Pavilion de loisir, ansamblul Karátsonyi / Banloc / Arad Mausoleul Csávossy / Bobda / Timiş
În plan social, datorită rolului economic şi cultural semnificativ,
a existat dintotdeauna o strânsă legătură între ansamblurile
nobiliare şi comunităţile săteşti din vecinătate. Ansamblurile
şi domeniile nobiliare ofereau locuri de muncă, iar nobiliierau responsabili de construcţia de drumuri, şcoli şi biserici.
Astfel, comunităţile au gravitat în jurul curţilor nobiliare până
la exproprierea terenurilor şi a clădirilor la sfârşitul anilor ’40
ai secolului al XX-lea şi au continuat să o facă şi în perioada
regimului comunist, când ansamblurile nobiliare au fost
transformate în primării, secţii de poliţie, şcoli, spitale sau
sedii CAP.
Ansamblurile din Banat sunt aşezate cel mai adesea la marginea
satului sau în afara lui, şi numai rareori se află în centrul satului,
în vecinătatea bisericii. Construite la sfârşitul secolului XVIII
sau începutul secolului XIX, ansamblurile nobiliare au caelement principal reşedinţa nobiliară deservită de numeroase
anexe (case ale servitorilor, bucătării, grânare, grajduri, garaje
etc.). Un element indispensabil locuirii nobiliare este parcul
sau grădina, ce conţinea specii rare de arbori şi flori, amenajate
cu alei, havuzuri, statui şi construcţii de loisir (gloriete, pavili-
oane de ceai, sere).
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
10/30
6
Ansamblul Mocsonyi / Bulci / Arad
Reşedinţele nobiliare s-au aflat dintotdeauna în punctul
de întâlnire a două tendinţe opuse: pe de o parte, tendinţa
conservatoare generată de dorinţa de a sublinia vechimea
clădirii ca dovadă a vechimii familiei şi a nobilităţii ei, iar pede altă parte, tendinţa modernizatoare dictată de necesitatea
de a se alinia curentelor culturale (şi implicit arhitecturale)
„moderne” din secolele XVIIIXIX. Din aceaste motive,
majoritatea reşedinţelor au fost modificate de mai multe ori
de-a lungul existenţei lor, lăsând să se vadă mai multe etape
de construcţie.
În secolul XVIII arhitectura ansamblurilor nobiliare poartă
amprenta barocului provincial, interpretare locală a barocului
vienez şi dovadă că proprietarii se ghidau după moda din capi-
tala imperială. În secolul XIX, clădirile sunt realizate cu precă-dere în stil neoclasic sau romantic. Odată cu creşterea conşti-
inţei etnice şi naţionale, clădirile încep să vorbească tot mai
mult despre identitatea şi aspiraţiile proprietarului. La Rud-
na, unde se află ansamblul familiei de origine sârbă Nikolics,
reşedinţa nobiliară este de factură barocă, dar cripta funerară a
familiei este construită în stilul arhitecturii religioase sârbeşti.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
11/30
7
Reședința Nikolics / Rudna / Timiş
Cripta familiei Nikolics / Rudna / Timiş
Castelul Mocsonyi / Foeni / Timiş
Castelul Mocsonyi / Bulci / Arad
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
12/30
8
Castelul Csitó al familiei Csekonics / Jimbolia / Timiş
Construcţiile de factură neoclasică, tot mai numeroase, sunt
interpretate ca un semn de dizidenţă anti-austriacă, în timp ce
romantismul apelează la elemente istorice şi regionale pentru
a realiza un stil naţional. Familiile nobiliare potente din punctde vedere economic angajează arhitecţi cu notorietate, precum
Ybl Miklos, părintele istoricismului maghiar (autorul castelului
Csekonics din Jimbolia, demolat în perioada interbelică), sau
Otto Wagner, părintele Secesiunii vieneze (care proiectează
castelul Mocsonyi din Căpâlnaş, inspirat de Micul Trianon
de la Versailles), sau arhitecţi de notorietate locală, ca László
Szekely (care construieşte reşedinţa Beniczky din Folea).
Primul moment de criză în arhitectura nobiliară survine în
perioada imediat următoare Primului Război Mondial, între
1918 şi 1924, când Banatul intră în componenţa României
Mari. Cea mai mare parte a clasei nobiliare se refugiază încelelalte state naţionale proaspăt formate, în Ungaria, Austria
sau Serbia. Ansamblurile nobiliare sunt vândute către membri
ai elitei româneşti. Ansamblul de la Clopodia, deţinut de prim-
ministrul maghiar Wekerle Sándor, este cumpărat de generalul
român George Petală. Castelul Karátsonyi din Banloc este
cumpărat de principesa Elisabeta, sora regelui Carol al II-lea şi
regină a Greciei. În alte cazuri, din cauza puterii de cumpărare
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
13/30
9
Castelul Mocsonyi / Căpâlnaş / Arad
Reședința Beniczky / Folea / Timiş Castelul Wekerle / Clopodia / Timiş
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
14/30
10
reduse a regiunii, clădirile sunt dezmembrate şi vândute sub
formă de materiale de construcţii, cum a fost cazul castelului
familiei Csekonics din Jimbolia. Există şi cazuri în care
ansamblurile sunt donate către comunităţile locale, cumse întâmplă cu reşedinţa familiei Mocsonyi din Foeni, sau
cazuri în care familia nobiliară rămâne în ţară şi îşi păstrează
reşedinţa, cum s-a întâmplat, tot în cazul familiei Mocsonyi, cu
reşedinţele din Bulci şi Căpâlnaş.
Următorul moment de criză survine după al Doilea Război
Mondial, când în cadrul regimului comunist nou ajuns la
putere, ansamblurile nobiliare sunt naţionalizate şi îşi schimbă
funcţiunea de locuire, fiind transformate în sedii pentru noileinstituţii agricole - CAP-uri, IAS-uri, SMT-uri - sau în clădiri
de utilitate publică (primării, cămine culturale, şcoli, spitale,
orfelinate etc). Mobilierul şi toate celelalte obiecte dispar,
fiind uneori distruse, alteori trimise către casele elitei politice
emergente, iar alteori ajung să împodobească locuinţele
localnicilor. La interior, sălile mari sunt compartimentate, se
creează alte goluri de uşi, se retencuiesc pereţii etc.
Castelul Karátsonyi / Banloc / Arad
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
15/30
11
Reşedinţa Nikolics / Rudna / Timiş
Tot în această perioadă au avut loc intervenţii de consolidare
şi modernizare a clădirilor, care au contribuit la desfigurarea
şi alterarea valorilor acestor proprietăţi: s-au realizat noi
planşee şi grinzi de beton armat, au fost reăcute tencuieli cumortar de ciment, s-au modificat acoperişurile mergând până
la reconstruirea unor şarpante diferite. În timp, aceste lucrări
s-au dovedit dăunătoare pentru clădiri din cauza execuţiei
neglijente sau pur şi simplu din cauza conlucrării problematice
dintre materialele moderne şi cele istorice. O parte dintre
parcuri au fost defrişate pentru a se obţine terenuri agricole, iar
grădinile nu au mai fost îngrijite.
Cu toate acestea, ansamblurile nobiliare şi-au păstrat rolul
reprezentativ şi economico-administrativ, dar au fost reinves-
tite cu semnificaţie, devenind avatare ale noii puteri.
După Revoluţia din 1989, dispariţia instituţiilor agricole
adăpostite în aceste clădiri a ăcut ca multe dintre vechile
ansambluri nobiliare să rămână ără funcţiune şi să înceapă să
se degradeze. Chiar şi în cazul ansamblurilor care au continuat
să fie folosite (şcoli, spitale, orfelinate), procesele îndelungate
pentru retrocedarea proprietăţilor au descurajat orice investiţie
pentru întreţinerea sau modernizarea clădirilor.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
16/30
12
În cadrul proiectului „Monumente Uitate 2013 - ansamblurinobiliare din Banat” au fost identificate 132 de ansambluri
nobiliare existente la începutul secolului XX, pe baza unor
surse ca enciclopediile sau dicţionarele maghiare - întocmite
între a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul
secolului XX - şi Anuarul Socec al României Mari, realizat în
perioada interbelică. Pornind de la aceste informaţii, au fost
identificate pe teren 58 de ansambluri încă existente. Celelalte
au dispărut, majoritatea la începutul secolului XX, când au fostdezmembrate şi vândute ca materiale de construcţii, sau după
1989, când au încetat a mai fi utilizate.
Dintre cele 58 de ansambluri nobiliare existente, numai 14 sunt
clasate ca monumente istorice, deşi numărul construcţiilor
valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural este
considerabil mai mare, iar dintre acestea, numai 4 sunt incluse
în circuitul turistic.
Astăzi, 74% dintre ansamblurile nobiliare au fost retrocedate
şi se află în proprietate privată. Numai 18% îşi păstrează
funcţiunea de locuire şi mai mult de jumătate nu sunt utilizate,
nici întreţinute, fapt ce face ca un sfert dintre reşedinţele
nobiliare aflate în proprietate privată să fie în stare de ruină sau
precolaps, urmând să dispară într-un viitor apropiat.
Proprietarii lor sunt lipsiţi de resursele financiare necesare şi
descurajaţi de amploarea problemelor puse de aceste vaste
ansambluri arhitecturale, devenite desuete, situate în mediul
rural, în zone greu accesibile sau neatrăgătoare din punct devedere turistic, în mijlocul unor comunităţi mici, destructurate,
cu putere economică redusă. La toate acestea se adaugă lipsa
fondurilor, a unui program coerent de atragere a investitorilor
şi a unui cadru legislativ care să vină în ajutorul posesorilor
de monumente. Din aceste motive, proprietarii aleg să îşi
părăsească proprietăţile sau le lasă spre a fi locuite ilegal de
familii nevoiaşe.
Situaţia actuală a
ansamblurilor nobiliare
extraurbane din Banat
Castelul Athanaszievich / Valeapai / Caraş-Severin
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
17/30
13
Reşedinţa Gyertyánffy / Livezile / Timiş Reşedinţa Manaszy / Hodoni / Timiș
O altă categorie de ansambluri ără funcţiune o constituie
cele pentru care s-au demarat lucrări de restaurare, ce au fost
ulterior sistate, lăsând clădirile mai expuse şi mai degradate
decât iniţial.
Puţinele exemple în care ansamblurile nobiliare au fost
valorificate cu succes sunt transformările unora în centre
pentru organizări de evenimente (reşedinţa Manaszy din
Hodoni şi reşedinţa Kover-Appel din Fântânele) sau centre
de conferinţe cu circuit închis (reşedinţa Gyertyánffy din
Livezile).
Ansamblurile nobiliare în proprietate publică sunt în număr
mai mic (doar 22% din totalul de ansambluri existente) şi
aparţin primăriilor, direcţiilor judeţene de cultură sau altor
direcţii şi instituţii de stat. Acestea au toate funcţiune, fiindfolosite ca primării, cămine culturale, muzee, şcoli sau spaţii
care oferă servicii medicale şi sociale (spitale de psihiatrie,
centre de asistenţă pentru bătrâni). În cazul celor din urmă,
clădirile sunt neadecvate funcţiunilor pe care le îndeplinesc,
fiind vechi, cu instalaţii electrice şi sanitare problematice, greu
de încălzit şi întreţinut. Cazurile cele mai fericite sunt cele în
care ansamblurile au fost transformate în muzee.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
18/30
14
Castelul Mocsonyi / Bulci / Arad Reşedinţa Rónay / Şag / Timiş
Dintre cele 58 de ansambluri existente, 22 au o valoare arhitec-
turală relativ mare, fiind construcţii impunătoare, care
păstrează planimetria originală, spectaculoase decoraţiuni
baroce, neoclasice sau romantice, elemente de arhitecturăinterioară precum pardoseli, sobe, blazoane, candelabre,
elemente de peisaj precum parcuri cu arbori exotici, sere
de sticlă. Dintre ansamblurile arhitecturale cu valoare mare,
80% sunt în proprietate privată. Aproape 70% dintre ele nu
au funcţiune şi din această cauză 41% sunt în stare critică, de
precolaps sau ruină. Numai două dintre ele sunt în circuitul
turistic.
Dintre cele 14 ansambluri nobiliare cu valoare compromisă
(din cauza îndepărtării decoraţiunilor exterioare şi interioare,
modificării planimetriei originale, restaurării cu tencuială de
ciment), 85% sunt în proprietate privată. În mod paradoxal,14% au fost distruse de ruinare, dar 36%, aproape de două
ori mai multe, au fost distruse de lucrări de renovare recente.
Acest fapt atrage atenţia asupra pericolului intervenţiilor
iresponsabile şi a lipsei de educaţie a proprietarilor şi a
reprezentanţilor instituţiilor statului.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
19/30
15
Reședința Wimpffen / Maşloc / Timiş
Dintre cele 58 de ansambluri existente, 21 sunt inaccesibile,
fiind fie instituţii cu regim închis (spitale de psihiatrie, centre
de asistenţă pentru bătrâni), fie proprietăţi private locuite sau
păzite. Restul de 37 sunt accesibile, fiind instituţii ale statului(primării, şcoli, muzee, cămine culturale) sau proprietăţi
private neutilizate, nepăzite sau în stare de ruină. Acestea
sunt victimele vandalismului şi furturilor, riscând să devină
material de construcţii la mâna a doua, şi prezintă pericole
şi inconvenienţe diverse pentru public (dislocarea unor părţi
de clădire, câini vagabonzi, şerpi). Numai 4 ansambluri sunt
amenajate în vederea turismului.
Ansamblurile nobiliare extraurbane din Banat, ale căror
semnificaţie şi valoare par să fi fost uitate pentru jumătate
de secol, sunt în curs de a fi redescoperite atât de către
comunităţile locale şi publicul larg, cât şi de către specialişti,proprietari şi autorităţi. În ultimii ani, preocuparea pentru
soarta ansamblurilor nobiliare a crescut. Istoria acestora
şi poveştile pe care le adăpostesc înflăcărează imaginaţia
publicului, comunităţile locale încep să şi le apropie, iar
proprietarii şi autorităţile încep să întrevadă întregul potenţial
al ansamblurilor de a răspunde tendinţelor majore ale
publicului contemporan.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
20/30
16
Castelul Jakabffy - Juhász / Zăgujeni / Caraş-Severin
Fiind poziţionate în mediul extraurban, într-un peisaj natural,
înconjurate de grădini şi parcuri spectaculoase, şi având în
componenţă clădiri cu o arhitectură elaborată, ansamblurilenobiliare îmbină preocupările pentru natură cu istoria şi cultura
trecutului. În plus, tocmai starea lor precară le adaugă un plus
de pitoresc, iar lipsa funcţiunii creează un vid de semnificaţie
pe care publicul este nerăbdător să-l umple. Reţeta natură -
istorie - cultură clasică - cultură contemporană poate genera o
serie de proiecte de succes care să conserve vechile ansambluri
nobiliare, trecându-le, îmbogăţite, generaţiilor următoare.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
21/30
17
Castelul Lipthay / Lovrin/ Timiș
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
22/30
18
Statistici
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
23/30
19
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
24/30
20
Administraţia centrală, regională și locală
Includerea ansamblurilor nobiliare cu valoare mare şi medie în
Lista Monumentelor Istorice;
Formularea unor politici pertinente de folosire a ansamblurilor;
Includerea ansamblurilor în planurile zonale şi regionale de
dezvoltare;
Implicarea specialiştilor, proprietarilor, comunităţilor locale
şi autorităţilor publice în dezbateri cu privire la direcţiile de
dezvoltare ale ansamblurilor nobiliare din mediul rural;
Crearea unor itinerarii culturale regionale turistice;
Realizarea unor strategii pentru intervenţii de urgenţă în cazulansamblurilor nobiliare în ruină sau în stare de precolaps şi
implementarea acestor măsuri;
Organizarea de concursuri şi licitaţii publice transparente
pentru lucrările de intervenţie asupra monumentelor istorice;
Acordarea de consultanţă, îndrumare şi sprijin proprietarilor şi
celor dornici să se implice în reabilitarea şi refuncţionalizarea
ansamblurilor nobiliare extraurbane;
Educarea şi informarea publicului şi a comunităţilor locale;
Încurajarea iniţiativelor private în promovarea şi întreţinereapatrimoniului.
Direcţii posibile de acţiune
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
25/30
21
Proprietarii
Efectuarea de lucrări de conservare a clădirilor în stare de ruină
sau precolaps, în vederea unor restaurări viitoare (repararea
acoperișului, sprijinirea zidurilor, ranforsarea golurilor);
Întreţinerea ansamblurilor nobiliare aflate în stare de conser-
vare, în vederea unor restaurări viitoare;
Consultarea comunităţii locale pentru găsirea unor funcţiuni
adecvate pentru clădiri, utile pentru comunitate;
Consultarea specialiștilor pentru reabilitarea și refuncţiona-
lizarea ansamblurilor nobiliare extraurbane și respectarea re-
comandărilor lor;
Colaborarea cu firme de construcţii specializate în restaurare,care să asigure intervenţii de calitate, folosind tehnici și mate-
riale compatibile cu materialul istoric al clădirilor;
Identificarea surselor și programelor de finanţare pentru
conservarea și reabilitarea patrimoniului construit, aplicarea
pentru finanţare.
Comunitatea locală
Implementarea de programe de informare și educare cu privire
la valoarea patrimoniului construit, la conservarea și valorifi-
carea acestuia;
Colaborarea cu proprietarii pentru întreţinerea, refuncţiona-
lizarea și reabilitarea ansamblurilor nobiliare extraurbane;
Stoparea vandalizării și distrugerii ansamblurilor nobiliare
(furtul și reutilizarea cărămizilor ca materiale de construcţii,
furtul elementelor metalice din fier, tăierea și furtul arborilor
din parcuri).
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
26/30
22
Societatea civilă, prin asociaţii profesionale și organizaţii
nonguvernamentale
Organizarea de dezbateri cu privire la direcţiile de dezvoltare
ale ansamblurilor nobiliare din mediul rural, în care să fie im-
plicaţi specialişti, proprietari, comunităţi şi autorităţile locale;
Realizarea de intervenţii de urgenţă în cazul ansamblurilor
nobiliare în ruină sau în stare de precolaps şi implementareaacestor măsuri, în parteneriat cu proprietarii;
Acordarea de consultanţă, îndrumare şi sprijin proprietarilor și
celor dornici să se implice în reabilitarea şi refuncţionalizarea
ansamblurilor nobiliare extraurbane;
Educarea şi informarea publicului şi a comunităţilor locale;
Promovarea ansamblurilor nobiliare prin organizarea de ex-
poziţii, evenimente, workshop-uri, excursii ș.a.
Direcţii posibile de acţiune
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
27/30
23
Detaliu - Reşedinţă nobiliară / Herendești / Timiș
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
28/30
24
BÉRENGER, Jean, Istoria Imperiului Habsburgilor 1273-1918,
București 2000;
BOROVSZKY, Samu et al., Magarország Vármegéi és Városai
... Encziklopédiája: Temes Vármege, Budapesta 1914;
BOROVSZKY, Samu et al., Magarország Vármegéi és Városai
... Encziklopédiája: Torontál Vármege, Budapesta 1911;
DACOSTA KAUFMANN, Thomas, Toward a Geography of Art,
London 2004;
FENEŞAN, Costin, Administraţie şi fiscalitate în Banatul
imperial (1716-1778), Timişoara 1997;
HORVATH, Hilda, Stilus, szellem, tradicio. A tortenelmi
Magaroszag kastelyai, Budapesta 2010;
SISA, József, Kastélyépítészet és kastélykultúra Magarországon.
A historizmus kora, Budapesta 2007;
WIEBERSON, Dora, SISA, József ed., The Architecture of
Historic Hungary, Cambridge 1998.
Bibliografie
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
29/30
25
Credit fotografic
Ansamblul Mocsonyi (Mocioni) din Bulci: p. 2, 7 - Arhiva Institu-
tului Naţional al Patrimoniului, Fişă de monument (Foto: arh.
T. Oteteleşanu, 1970.); p. 4, 14 - Monumente Uitate, 2011, p. 6 –
arhiva dl. Ladislau Heleport;
Ansamblul Jakabffy - Juhász din Zăgujeni Caraş-Severin – p. 3,
16 - Monumente Uitate, 2013;
Reşedinţa Brody din Delineşti – p. 4 - Monumente Uitate, 2013;
Ansamblul Karátsonyi din Banloc – p. 4,5 – Monumente Uitate,
2013, p. 10 - 2008: Pop Madalina, Strugaru Oana, Voinea Alex-
andra, Timiș Raul - monumenteuitate.uauim.ro;
Ansamblul Gudenus din Gad – p. 4 – Monumente Uitate, 2013;
Mausoleul Csávossy din Bobda – p. 5 – Monumente Uitate, 2013;
Reşedinţa Nikolics din Rudna – p. 7 - imagine de la sfârşitul
secolului al XIX-lea, p. 11 – Valentin Luca, 2013;
Castelul Mocsonyi din Foeni – p. 7 - Monumente Uitate, 2013;
Cripta familiei Nikolics din Rudna – p. 7 – Flavius Ignea, 2011;
Castelul Csitó din Jimbolia al familiei Csekonics - p.8 – gravură
de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Sursa: Die Österreichisch-Un-
garische Monarchie in Wort und Bild, vol. 9, Viena, 1891, pag. 531;
Castelul Mocsonyi din Căpâlnaş – p. 9 – Monumente Uitate, 2012;
Reşedinţa Beniczky din Folea - p. 9 – Monumente Uitate, 2013;
Castelul Wekerle din Clopodia - p. 9 – Monumente Uitate, 2013;
Castelul Athanaszievich din Valeapai- p. 12 -
Monumente Uitate, 2013;
Reşedinţa Gyertyánffy din Livezile – p. 13 -
Monumente Uitate, 2013;
Reşedinţa Manaszy din Hodoni – p. 13 - Monumente Uitate, 2013;
Reşedinţa Rónay din Şag – p. 14 - Monumente Uitate, 2013;
Castelul Lipthay din Lovrin – p. 17 - Monumente Uitate, 2013;
Reşedinţa nobiliară din Hereancova – p. 23 - Monumente Uitate,
2013.
8/17/2019 Brosura Banat - Monumente Uitate
30/30
www.monumenteuitate.org