BREVIAR DE CALCUL 1. PREDIMENSIONAREA INSTALAŢIE I DE ILUMINAT PRIN METODA FACTORULUI DE UTILIZARE Predimensionarea instalaţiei de iluminat a fost realizat ă prin metoda globală a factorului de uti liz are , pri n lua rea în con siderare atât a com pon entei dir ect e, câ t şi a co mpo ne nte i ref lec tat e. Predimensiona rea prin metoda globală se face ţinând seama de nivelul de iluminare în planul util. Factorul de utilizare “u” este raportul dintre fluxul incident pe suprafaţa utilă Ф u şi fluxul emis de sursă Ф c . CUu Φ Φ = (1.1) Factorul de utilizare reprezintă un randament al utilizării efective a fluxului luminos în planul util. Relaţia de definiţie este: SEm u ⋅ = Φ [lm] (1.2) în care: E m – iluminarea medie admisă [lm]; S – suprafaţa utilă [m 2 ]; u - factorul de utilizare, stabilit de fabricantul corpului de iluminat (ELBA). Factorul de utilizare depinde de următoarele: - tipul corpului de iluminat şi modul de distribuţie al fluxului luminos; - poziţia sursei faţă de planul util, precum şi dimensiunile încăperii considerate ; - reflexia suprafeţelor pereţilor şi a tavanului ( ρ p , ρ t ). Din relaţia (1.1) rezultă relaţia de dimensionare pentru fluxul necesar: c u u Φ ⋅ = Φ (1.3) nec c Φ = Φ (1.4) Înlocuim relaţia (1.4) în relaţia (1.3) şi obţinem relaţia: nec u u Φ ⋅ = Φ (1.5) Înlocuim relaţia (1.5) în relaţia (1.2) de definiţie a fluxului util şi obţinem relaţia: u SEm nec ⋅ = Φ (1.6) Dacă factorul de utilizare conţine factorul de depreciere, Δ (k=1/Δ), al sursei de iluminat şi al corpului de iluminat, relaţia (1.6) devine: u kSEm nec ⋅ ⋅ = Φ (1.7) Pentru corpurile de iluminat frecvent utilizate sunt întocmite tabele cu factori de utilizare în funcţie de indicele încăperii. Indicele încăperii îl putem determina cu relaţia: ) ( lL h lL i + ⋅ ⋅ = (1.8) în care: L – lungimea încăperii [m]; l – lăţimea încăperii [m]; h – înălţimea sursei, deasupra planului util, măsurată de la axul orizontal al sursei la planul util; în cazul surselor cu incandescenţă, de la filament la planul util [m]. Fa ct or ii de re flexie ai ta va nu lui ş i ai pe reţ i lor, sunt al eş i în func ţ i e de na tu ra fini sa ju lui. Determinarea numărului de lămpi necesare pentru a fi instalate într-o încăpere, cunoscând sursa (fluxul lămpii), se face astfel: lnec n Φ Φ = (1.9) Page 1/32
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
1. PREDIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN METODAFACTORULUI DE UTILIZARE
Predimensionarea instalaţiei de iluminat a fost realizată prin metoda globală a factorului deutilizare, prin luarea în considerare atât a componentei directe, cât şi a componentei reflectate.Predimensionarea prin metoda globală se face ţinând seama de nivelul de iluminare în planul util. Factorulde utilizare “u” este raportul dintre fluxul incident pe suprafaţa utilă Фu şi fluxul emis de sursă Фc.
C
U uΦΦ
= (1.1)
Factorul de utilizare reprezintă un randament al utilizării efective a fluxului luminos în planul util.Relaţia de definiţie este:
S E mu ⋅=Φ [lm] (1.2)în care:
Em – iluminarea medie admisă [lm];S – suprafaţa utilă [m2];u - factorul de utilizare, stabilit de fabricantul corpului de iluminat (ELBA).
Factorul de utilizare depinde de următoarele:- tipul corpului de iluminat şi modul de distribuţie al fluxului luminos;- poziţia sursei faţă de planul util, precum şi dimensiunile încăperii considerate;- reflexia suprafeţelor pereţilor şi a tavanului ( ρ p, ρt).
Din relaţia (1.1) rezultă relaţia de dimensionare pentru fluxul necesar:cu u Φ⋅=Φ (1.3)
necc Φ=Φ (1.4)
Înlocuim relaţia (1.4) în relaţia (1.3) şi obţinem relaţia:necu u Φ⋅=Φ (1.5)
Înlocuim relaţia (1.5) în relaţia (1.2) de definiţie a fluxului util şi obţinem relaţia:
u
S E mnec
⋅=Φ (1.6)
Dacă factorul de utilizare conţine factorul de depreciere, Δ (k=1/Δ), al sursei de iluminat şi alcorpului de iluminat, relaţia (1.6) devine:
u
k S E mnec
⋅⋅=Φ (1.7)
Pentru corpurile de iluminat frecvent utilizate sunt întocmite tabele cu factori de utilizare în funcţie
de indicele încăperii.Indicele încăperii îl putem determina cu relaţia:
)( l Lh
l Li
+⋅
⋅= (1.8)
în care:L – lungimea încăperii [m];l – lăţimea încăperii [m];
h – înălţimea sursei, deasupra planului util, măsurată de la axul orizontal al sursei la planul util; încazul surselor cu incandescenţă, de la filament la planul util [m].
Factorii de reflexie ai tavanului şi ai pereţilor, sunt aleşi în funcţie de natura finisajului.Determinarea numărului de lămpi necesare pentru a fi instalate într-o încăpere, cunoscând sursa (fluxul
Din Manualul Instalatorului, pag.190 determinam sectiunea fazei si curentul maxim admisibil Imax adm:sf =f (Ic, nr. conductoarelor active)Conform Normativ I7:Sectiunea minima este de 1.5mm² pentru lumina, iar sectiunea minima pentru prize este de 2,5 mm².sf =1.5mmp=sn → A I adm 17..max =
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:dtub= f(sf ; nr cond active)Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(1.5; 2)dtub= 12mm- pentru parter folosim tub protectie ingropat IPY, iar pentru subsol folosim tub protectie aparent IPEYFolosim conductori FY cu sectiunea de 1,5 mmp montate in tub de protectie IPY:PARTER: 2FY1.5/ IPY12
SUBSOL: 2FY1.5/IPEY12
(I- izolant; P-protejant; E-etans; Y- mase plastice)
3. Alegerea sigurantei fuzibile:
Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)IF>IC ; Ic1=2.28A; Ic2=5.95AC1: IF∈ (2.28 ........4……………17)C2: IF∈ (5.95 ........6……………17)
171.max ⋅<⋅< adm F I K I =17ACurentul maxim admisibil aferent conductoarelor:Imax.adm=17AK=1 – pentru instalatii cu surse fluorescente
K=0.8 – pentru instalatii cu surse incandescenteAlegem valoarea cea mai mica!Legatura fuzibila (LF) cu soclu de 16 are montata in interior 6A: LF16/4A; LF16/6ª
Din Manualul Instalatorului, pag.190 determinam sectiunea fazei:sf =f (Ic, nr. conductoarelor active)sf =2.5mmp (cf. I7)Sectiunea minima pentru prize este de 2,5 mm² (Conform I7)
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond active: f, n,pDin Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(2.5; 3)dtub= 16mm- pentru parter folosim tub protectie ingropat IPY, iar pentru subsol folosim tub protectie aparent IPEYFolosim conductori FY cu sectiunea de 2,5 mmp montate in tub de protectie IPY:3FY2.5/ IPY16
Sectiunea impamantarii – sectiunea nulului de lucrusPE=sn
3. Alegerea sigurantei fuzibile:Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)IF>IC ; Ic=10.87AIF∈ (10.87 ........16……………24)
248.0.max ⋅<⋅< adm F I K I =19.2ACurentul maxim admisibil aferent conductoarelor il alegem din Manualul Instalatorului pagina 190 pentru2 conductoare active:Imax.adm=24AK=0.8 – pentru instalatii cu surse incandescente
Alegem valoarea cea mai mica! A Is 16=→ reusind astfel sa protejam fazaLegatura fuzibila (LF) avand valoarea soclului de 16, iar in interior montat 16A: LF16/16A
4. DIMENSIONAREA COLOANEI SECUNDARE DE LUMINA SI PRIZE
1. Determinarea sectiunii fazei (sf ):
95.0cos = Lϕ pentru lumina8.0cos = P ϕ pentru prize
Am ales din Manualul Instalatorului pagina 190 din tabelul “Curentii maxim admisibili in regim permanent la conductoare izolate” sectiunea fazei.
sf =f (Ic, nr. conductoarelor active) ; Ic=38.36A; nr conductoare active: 4Imax. adm=45A → sf =10mmp Daca sf 16≤ mmp → sn=sf = 10mmp
Daca sf >16mmp → sn=2
f s
Subsol:
IaL=( )
22.74003
10070030010008001200900
3=
⋅
++++++=
⋅ l
L
U
P A
1cossin 22 =+ ϕ ϕ → 222 95.01cos1sin −=−= ϕ ϕ
31.0sin = Lϕ
326.095.0
31.0
cos
sin===
ϕ
ϕ ϕ P tg
Irt=IaL Ltg ϕ ⋅
Irt=7.22x0.326=2.35Iat=IaL+IaP = 7.22+0=7.22A
6.735.222.7 2222 =+=+= t t r a I I Ic AAm ales din Manualul Instalatorului pagina 190 din tabelul “Curentii maxim admisibili in regim
permanent la conductoare izolate” sectiunea fazei.
sf =f (Ic, nr. conductoarelor active) ; Ic=7.6A; nr conductoare active: 4Imax. adm=13A → sf =1.5mmpDaca sf 16≤ mmp → sn=sf = 1.5mmp
Daca sf >16mmp → sn=2
f s
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:PARTER:dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond. active: 5Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(10; 5)dtub= 32mm- pentru parter folosim tub protectie ingropat IPY, iar pentru subsol folosim tub protectie aparent IPEYFolosim conductori FY cu sectiunea de 10mmp montate in tub de protectie IPY:5FY10/ IPY32
Sectiunea impamantarii – sectiunea nulului de lucrusPE=sn
SUBSOL:dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond. active: 4Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(1.5; 4)
dtub= 16mmFolosim conductori FY cu sectiunea de 1.5mmp montate in tub de protectie IPEY:4FY1.5/ IPEY16
3. Alegerea sigurantei fuzibile:Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)IF>IC ;Parter: Ic=38.66ASubsol: Ic=7.6AIF∈ (Ic, ........cond.3……………3Imax.adm) –rol de protectie la scurtcircuitIF∈ (38.66 ........25……………135)IF∈ (7.6 ........10……………39)
4533.max
⋅<⋅< adm F I I =135A1333 .max ⋅<⋅< adm F I I =39A
Conditia de selectivitate:IF≥IFmax aval+2 trepteIFmax aval→LF16AIF≥16+2tr IF≥25IF∈ [Ic, … 3 Imax adm]IF∈ [38.66 …40…….. 135]Alegem valoarea cea mai mica! A Is 40=→ reusind astfel sa protejam fazaLegatura fuzibila (LF) avand valoarea soclului de 63, iar in interior montat 40A: LF63/40A
γ - conductivitate (pentru Cu 54=γ ; pentru Al 32=γ )Si- sectiunea tronsonului (ct)
Uf =230VPt circuitele de priza si de lumina pierderea tensiunii nu trebuie sa fie <1 si >2,9%.Circuitul de lumina (CL) – cel mai dezavantajat (lung (1) si incarcat (2))
=
⋅+
⋅+
⋅⋅
⋅⋅
=
⋅
⋅⋅
=∆ ∑= 111
1
21
2
1300800100
23054
10021002
s
L
s
L
s
l
S
l P
U U
n
i i
ii
f
l γ
%27.2324531075.1
351300
5.1
1.3800
5.1
7100107
55 =⋅⋅=
⋅
+⋅
+⋅
⋅⋅= −−
L=lo+lv; 5.11 = s mmpCircuitul de priza (CP) - cel mai lung si cel mai dezavantajat
%83.05.2
45200010315.2
2000
40054
10021002 5
12
12
=
⋅⋅⋅=
⋅⋅
⋅⋅=
⋅
⋅⋅=∆ −
=∑
s
LW
S
l P
U U t
n
i i
ii
l
pγ
mmp s 5.21 =
( ) %3.283.0;27.2max;max 333 ==∆∆=∆ L PI
U U U
Calculul pierderii de tensiune pentru ultimul etaj (∆ U2)
22
100
l
a
U s
l P U
⋅⋅⋅⋅
=∆γ
- calculat pe ultimul nivel
%46.14001054
5522932100100222 =
⋅⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅⋅=∆l
a
U s
l P U
γ
Se mareste sectiuneaV U l 400= ( circuit trifazat)
229321.3340033 =⋅⋅=⋅⋅= aa I U P WCalculul pierderii de tensiune (∆ U1) intre Tabloul General si Postul Trafo
Comparam pentru P.T. pierderea de tensiune lumina cu pierderea de tensiune pt prize si forta astfel:PT: → 8% L (pierderea de tensiune pt circuitul de lumina)
→ 10% P+F (pierderea de tensiune pt circuitul de priza si forta)
TABLOU SECUNDAR DE FORTA
Conditii de formare a unui tablou secundar de forta:• orice tablou trebuie sa contina 5 motoare cu pornire directa;• minim un motor cu pornire ∆− Υ ;• minim un circuit de priza monofazat (puterea 3KW unui circuit de priza);
• minim un circuit de priza trifazat (cu P=5÷ 7KW)• suma tuturor puterilor instalate pe tablou sa fie > 30KW;• doar unul dintre cele 3 tablouri va avea circuite de prize de tensiune redusa (puterea circuitului
400W);• 6 locuri de priza (max 2 locuri de priza/ incapere)
6. CIRCUIT DE FORTA – MOTOR PORNIRE DIRECTA
1. Determinarea sectiunii fazei (sf ):
AW
U
W P Ic
l
18.271.070.04003
750
cos3
][=
⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅=
η ϕ
AW
U
W P Ic
l
31.779.075.04003
3000
cos3
][=
⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅=
η ϕ
P,n, Kp, cos ,η )6min(/1000 polirot n s =
5.41
==c
p
p I
I K ; 6
2
==c
p
p I
I K ;
Ic Kp Ip ⋅=
A Ip 81.918.25.41 =⋅= ; A Ip 86.4331.762 =⋅= ; Din Manualul Instalatorului, pag.190 determinamsectiunea fazei:sf =f (Ic, nr. conductoarelor active)sf1=f (2.18, 3) =1.5mm²; Imax adm=14Asf2=f (7.3, 3) =1.5mm²; Imax adm=14ADensitatea de pornire ( p
J )
f
p
p s
I
J =n f smmp s =≤16
216
f
n f
s smmp s =→>
sf1=1.5mmp=sn1; sf2=1.5mmp=sn2;Densitatea la pornire a motoarelor:Motor 750W: 54.65.181.9111 === f p p s I J A/mmpMotor 3000W: 22.295.183.43222 === f p p s I J A/mmp
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond active: 4Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub1= f(1.5; 4) ⇒ dtub1= 12.7mmIPEY - pentru varianta etansaPEL – tub protectie metalicFolosim conductori FY cu sectiunea de 1.5mmp montate in tub de protectie PEL: 4FY1.5/ PEL12.7
3. Alegerea contactorului (TCA)
Rol: inchide / deschide circuitul (rol de comanda)
Din Manualul Instalatorului, pag.191 determinam adm f I s .max,
sf 1=f (12.42, 3) → =1 f
s 1.5mm²; Imax adm=14Asf 2=f (7.17, 3) → =2 f s 1mm²sf3=f (16.52, 3)→ =3 f s 2.5mm²; Imax adm=20Asf 4=f (9.53, 3) → =4 f s 1mm²sf5=f (23.64, 3)→ =5 f s 4mm²; Imax adm=26A
sf 6=f (13.65, 3) →=
6 f s 1.5mm²n f smmp s =≤16
216
f
n f
s smmp s =→>
Verificare:
Densitatea de pornire ( p J )
2
1
3 f s
Ic K Jp
⋅=
53
==c
p
p I
I K ; 6
4
==c
p
p I
I K ; 6
5
==c
p
p I
I K
A Ip 1.6242.1251 =⋅= ; A Ip 12.9952.1663 =⋅= ; A Ip 84.14164.2365 =⋅=
Motor 5500W: 7.201342.1253 211 =⋅⋅=⋅= f c p s I K J A/mmpMotor 7500W: 04.331352.1663 433 =⋅⋅=⋅= f c p s I K J A/mmpMotor 11000W: 52.315.1364.2363 655 =⋅⋅=⋅= f c p s I K J A/mmp
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:dtub= f(sf 2; nr cond active) ;d1- cond active: 4; d2- cond active: 3Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:
IPEY - pentru varianta etansaPEL – tub protectie metalicMotor 5500W:dtub1= f(1.5; 4) ⇒ dtub1= 12.7mm
dtub2= f(1; 3) ⇒ dtub2= 12.7mmFolosim conductori FY cu sectiunea de 1.5mmp montate in tub de protectie PEL: 4FY1.5/ PEL12.7Folosim conductori FY cu sectiunea de 1mmp montate in tub de protectie PEL: 3FY1/ PEL12.7
Folosim conductori FY cu sectiunea de 2.5mmp montate in tub de protectie PEL: 4FY2.5/ PEL16.1Folosim conductori FY cu sectiunea de 1mmp montate in tub de protectie PEL: 3FY1/ PEL12.7
Motor 11000W:dtub5= f(4; 4) ⇒ dtub5= 17.9mm
dtub6= f(1.5; 3) ⇒ dtub6= 12.7mmFolosim conductori FY cu sectiunea de 4mmp montate in tub de protectie PEL: 4FY4/ PEL17.9Folosim conductori FY cu sectiunea de 1.5mmp montate in tub de protectie PEL: 3FY1.5/ PEL12.7
3. Alegerea contactorului de comanda (TCA)
Rol: inchide / deschide circuitul (rol de comanda)
TCA F TCA I Ic In →>2
Inc – Curent nominal al contactoruluiTCA:
Din Manualul Instalatorului, pag.192, Tabelul 6.18 determinam IFTCA
(f(Inc))Alegerea contactorului TCA A I Ic Inc
TCA F 3542.121633 =→>→>
A I Ic IncTCA F 5052.163244 =→>→>
A I Ic IncTCA F 5064.233255 =→>→>
Alegem contactorul:TCA 35A
TCA 50ATCA 50A
4. Alegerea blocului de releu termic (RT)2 Ic Ir =
Din Manualul Instalatorului, pag.192, Tabelul 6.18 determinam Is
Sectiunea minima pentru prize este de 2,5 mm² (Conform I7)
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond active: f, n,pDin Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:
dtub= f(2.5; 3)dtub= 16mm- pentru subsol folosim tub protectie aparent IPEYFolosim conductori FY cu sectiunea de 2,5 mmp montate in tub de protectie IPEY:3FY2.5/ IPEY16Sectiunea impamantarii – sectiunea nulului de lucrusPE=sn
3. Alegerea sigurantei fuzibile:
Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)IF>IC ; Ic=15.35A
IF∈ (15.35 ........16……………24)248.0.max ⋅<⋅< adm F I K I =19.2A
Curentul maxim admisibil aferent conductoarelor il alegem din Manualul Instalatorului pagina 190 pentru2 conductoare active:Imax.adm=24AK=0.8Alegem valoarea cea mai mica! A Is 16=→ reusind astfel sa protejam fazaLegatura fuzibila (LF) avand valoarea soclului de 16, iar in interior montat 16A: LF16/16A
Sectiunea minima pentru prize este de 2,5 mm² (Conform I7)
Nu avem nul de lucru!2. Determinarea diametrului tubului de protectie:
dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond active: 4Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(2.5; 4)dtub= 20mmFolosim conductori FY cu sectiunea de 2,5 mmp montate in tub de protectie IPEY:4FY2.5/ IPEY20
3. Alegerea sigurantei fuzibile:Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)IF>IC ; Ic=A
IF∈ (10.85 ....16……………24)248.0.max ⋅<⋅< adm F I K I =19.2ACurentul maxim admisibil aferent conductoarelor il alegem din Manualul Instalatorului pagina 190 pentru2 conductoare active:
Imax.adm=24AK=0.8Alegem valoarea cea mai mica! A Is 16=→ reusind astfel sa protejam fazaLegatura fuzibila (LF) avand valoarea soclului de 16, iar in interior montat 16A: LF16/16A
dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond active: 2Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(2.5; 2)dtub= 16mmFolosim conductori FY cu sectiunea de 2.5mmp montate in tub de protectie IPEY:3FY2.5/ IPEY16Sectiunea impamantarii – sectiunea nulului de lucrusPE=sn
3. Alegerea sigurantei fuzibile:Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)
IF>IC ; Ic=AIF∈ (2.174 ....4……………24)
248.0.max ⋅<⋅< adm F I K I =19.2ACurentul maxim admisibil aferent conductoarelor il alegem din Manualul Instalatorului pagina 190 pentru2 conductoare active:Imax.adm=24AK=0.8Alegem valoarea cea mai mica! A Is 4=→ reusind astfel sa protejam fazaLegatura fuzibila (LF) avand valoarea soclului de 16, iar in interior montat 2A: LF16/4A
11. CALCULUL COLOANELOR TABLOURILOR SECUNDARE DE FORTA
1. Determinarea sectiunii fazei (sf ):Se determina curentul nominal al coloanei unui tablou de forta care alimentează mai multe receptoare
• Determinarea curentului nominal
o Pentru motor cu KW P 75.0= ; 70.0cos =ϕ ; 71.0=η :
Am ales din Manualul Instalatorului pagina 190 din tabelul “Curentii maxim admisibili in regim permanent la conductoare izolate” sectiunea fazei.sf =f (Ic, nr. conductoarelor active) ;
Alegerea sectiunii conductorului n=4 conductori activi:→≥ cadm I I .max A I adm 224.83.max ≥
sf =f (83.224, 4) → sf =35mm² → Imax adm=98 A A I adm 98.max = ; mmp s f 35=
Daca sf 16≤ mmp → sn=sf
Daca sf >16mmp → sn=2 f s = 16mmp
Densitatea de pornire – verificarea conductorului de faza la regimul de scurta durata de la pornire (
p J ):
Curentul activ al motorului cu pornirea cea mai grea:
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond. active: 5Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(35;5)dtub= 51Sectiunea impamantarii – sectiunea nulului de lucrusPE=sn=16mmpFolosim conductori FY cu sectiunea de 35mmp montate in tub de protectie PEL:3FY35+2FY16/ PEL51
3. Alegerea sigurantei fuzibile:Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)
1. IF> Ic ; Ic=83.224A; Imax adm=98 A; IF=100A →LF100A
2.2
.max abs F
I I ≥
2/67.1191
≥ F I → 835.59
1≥ F I A
Conditii de selectivitate:3. ( ) tr I I
TSF aval F F 21max +≥ → tr I F 225+≥
Conditia de scurtcircuit:4. adm F I I .max3 ⋅≤
983 ⋅≤ F I → 294≤ F I
Aceasta siguranta fuzibila protejeaza la scurtcircuit!IF∈ ( 83.224, 100, 294)
Am ales din Manualul Instalatorului pagina 190 din tabelul “Curentii maxim admisibili in regim permanent la conductoare izolate” sectiunea fazei.sf =f (Ic, nr. conductoarelor active) ;
Am ales din Manualul Instalatorului pagina 190 din tabelul “Curentii maxim admisibili in regim permanent la conductoare izolate” sectiunea fazei.sf =f (Ic, nr. conductoarelor active) ;
dtub= f(sf ; nr cond active) ; cond. active: 5Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:dtub= f(35;5)
dtub= 51Sectiunea impamantarii – sectiunea nulului de lucrusPE=sn=16mmpFolosim conductori FY cu sectiunea de 35mmp montate in tub de protectie PEL:3FY35+2FY16/ PEL51
3. Alegerea sigurantei fuzibile:
Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (IF)5. IF> Ic ; Ic=86.2A; Imax adm=98 A; IF=100A →LF100A
6.
2
.max abs F
I I ≥
2/67.1221
≥ F I → 335.61
1≥ F I A
Conditii de selectivitate:7. ( ) tr I I
TSF aval F F 21max +≥ → tr I F 225 +≥
Conditia de scurtcircuit:8. adm F I I .max3 ⋅≤
983 ⋅≤ F I → 294≤ F I
Aceasta siguranta fuzibila protejeaza la scurtcircuit!IF∈ ( 86.2, 100, 294)
2.57030316.8240033 =⋅⋅=⋅⋅= cal a I U P WV U l 400= ( circuit trifazat)
Calculul pierderii de tensiune pe coloana generala de forta intre Tabloul General de Forta si PostulTrafo -PT:
=⋅⋅
⋅⋅=
⋅⋅⋅⋅
=∆221
40018554
100204382100100
l
a
U s
l P U
γ 1.28%
( )∑=
=n
i
icaca I I 1
( ) ( ) =⋅+++++⋅=⋅= ∑=
512.336.6732.8257.6512.3322.77.09
1i
ia sT a I c I 295A
=⋅⋅=⋅⋅= 29540033 aa I U P 204382W
V U l 400= ( circuit trifazat)PT: → 12% regim nominal
→ 17% regim pornire
13. Calculul coloanei generale aferenta tabloului general de lumina, prize siforta- TGLPF:
1. Determinarea sectiunii fazei (sf ):Se determina curentul nominal al coloanei unui tablou de forta care alimentează mai multe receptoare
22
r ac I I I +=
( ) ( ) =⋅+++++⋅=⋅= ∑=
512.336.6732.8257.6512.3322.77.09
1iia sT a I c I 295A
( ) ( ) =⋅+++++⋅=⋅= ∑=
536.1952.5355.6426.5136.1935.27.09
1i
ir srT I c I 201.5A
=+=+=2222 5.201295r ac I I I 357.25A
Am ales din Manualul Instalatorului pagina 189 din tabelul “Curentii maxim admisibili in regim permanent la cabluri cu conductoare de cupru si izolatie in PVC” sectiunea fazei.sf =f (Ic, nr. conductoarelor active) ;
Alegerea sectiunii conductorului n=4 conductori activi:→≥ cadm I I .max A I adm 25.357.max ≥
sf =f (357.25; 3) → sf =185mm² → Imax adm=371 A A I adm 371.max = ; mmp s f 185=
Din M.I. Pag. 193 aleg din tabelul II.6.22 Reductor de curent tip CIT 400/5A
4. Alegerea contorului electric :
Din M.I. Pag. 193 aleg din tabelul II.6.23 contoar de energie activa tip T-2CA435. Alegerea ampermetrului electric :
Aleg 3 ampermetre:
A A5
)400...0(3
14. STABILIREA NECESITATII PREVEDRII IPT (INSTALATIA DEPROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI ) SI ALEGEREA NIVELULUI DE PROTECTIE
IMPOTRIVA TRASNETULUI
Instalaţia de paratrăsnet se bazeaza pe determinarea:
frecventa de lovituri de trasnet direct pe cladiri: Nd;frecventa anuala de lovituri de trasnet: Nc.
Daca Nc Nd ≤ , NU ESTE NECESARA instalarea unei instalatii de paratrasnet.6
1 10−⋅⋅⋅= c A N N
e g d [lovituri /an] Ng- frecventa loviturilor directe pe constructii sau volumul protejat [nr. lovituri/km2∙an]Ae- suprafata echivalenta de captare a constructiei [m²];c1- coeficient ce tine seama de mediul inconjurator;
⋅⋅=
an Km
loviturinr N N K g 2
25.1 .04.0
NK - indice keraunic al regiunii in care este amplasata cladirea (M.I. pag.206-tab. II.8.1) Numarul de furtuni medii anuale din zona respectivaPentru Alexandria:
= K N 39.6 →Frecventa loviturilordirecte pe constructii
=⋅= 25.16.3904.0 g N 3.97
⋅an Km
loviturinr 2
.
( ) 2296 m H l L H l L Ae ⋅⋅++⋅⋅+⋅= π
L- lungimea constructiei;
l- latimea constructiei;H- inaltimea constructieiL= 39.50ml= 19.00 m
Pentru o constructie amplasata intr-o zona cu alte constructii sau arbori (din M.I pag 207- tab. II.8.2),Alegem: Constructie izolata, fara alte constructii pe o distanta de cel putin 34 m: =1c 1 →Frecventa de lovituri de trasnet direct pe cladiri (Nd):
=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅= −− 66
1 10191.3755097.310c A N N e g d 0.149[lovituri /an]Frecventa anuala de lovituri de trasnet pe an (Nc):
∑
−⋅
=c
N c
3105.5
5432 ccccc ⋅⋅⋅=∑ , coeficineti de la pag. 207- tab. II.8.3÷ tab, II.8.5
2c - tipul constructiei ( constructie cu structura si acoperis din beton: 2c =1);
3c - continuul constructiei ( constructia contine valori importante sau combustibile: 3
c =2);
4c - gradul de ocupare al constructiei ( evacuare dificila sau risc de panica: 4c =3);
5c - consecintele trasnetului ( necesita continuarea lucrului si nu are efecte daunatoare asupra mediului
inconjurator: 5c =5)53215432 ⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=∑ ccccc =30
Frecventa anuala de lovituri de trasnet pe an (Nc):
=⋅
=⋅
=−−
∑ 30
105.5105.5 33
c N c 1.83∙10-4
Pentru cd N N > → este necesara instalarea unei IPT, a carei eficacitate se determina cu relatia:
d
c
N
N E −≥1
149.0
1083.11
4−⋅−≥ E
998.0≥ E
Se determina nivelul de protectie (din M.I. pag. 208 , tabel II.8.7) , → nivel de protectie intarit (I)Din tabelulII.8.8 pag 209→Dimensiunile retelei de captare: 5x5[mxm]
Raza sferei fictive: R=20mDin tabelul II.8.9 pag 212 alegem:Distanta dintre conductoarele de coborare (prize de pamant ale instalatiilor electrice in cazul in care nusunt comune): 10mDin tabelul de la pag 213 determinam periodicitatea normala a verificarilor periodice (normala): 2ani
15. INSTALATIA DE PARATRASNET
Instalaţia de paratrăsnet, de protectie a cladirii impotriva supratensiunilor atmosferice este alcatuita din 3 parti:
A. Dispozitivele de captare pot fi:- de tip vertical (tija sau catarg)- de tip orizontal (retele de captare)
La retea se leaga tot ce este metalic pe terasa:- antene;- guri de aerisire;- camera troliuluiPe inaltimea cladirii se prevad captari orizontale (centuri de egalizare) din 5 in 5 m.
B. Coborarile
• existenteSe folosesc elemenetele de constructie pentru coborari:- armatura stalpilor din beton armat;- elementele metalice ale constructiilor sau pe fatada cladirilor, cu conditia sa se realizeze continuitateelectrica de coborare prin imbinari sudate
• special construite- platbanda din Ol Zn 25x4mmConductoarele de captare vor fi executate din OL Zn, indeplinindu-se conditia asigurarii continuitatiielectrice avand astfel o grosime minima de 4mm (pentru otel).Astfel rezulta o platbanda OL Zn 25x4mm.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie (PS) din otel zincat, la punctele deracordare cu instalatia de legare la pamant.
C. Priza de pamant
- electrozi verticali se executa de regula din teava de OL Zn de 2” sau 2½
” cu lungimi de 3m.- electrozi orizontali, de legatura intre cei verticali, se executa din banda de OL Zn 40x4mm- distanta dintre electrozi : 6m
Adancimea de inghet Electrozii prizei de pamant naturale se monteaza la distanta de cel putin 1 m de fundatia constructiei.
Calculul rezistentei prizei de pamant:
≤10 Rpp - pentru legarea coborarilor la paratrasnetΩ≤4 Rpp -pentru protectia omului impotriva tensiunilor accidentale de atingere
≤1 Rpp - priza comuna pentru paratrasnet si protectia omuluiIn cazurile in care solul are o rezistivitate mare si nu se poate realiza o priza de pamant cu rezistentacorespunzatoare pe perimetrul pe care constructia il are la dispozitie, electrozii verticali sunt montati inbentonita sau pamant cu carbune activ.
Rezistivitatea solului m s Ω⋅= 2108.0 ρ
Adancimea de ingropare a electrozilor verticali:
[ ]ml
qh2
+=
q - adancimea minima de ingroparel- distanta dintre 2 electroziq =1ml=6m
Determinarea rezistentei de dispersie a prizei verticale (Rv):
[ ]Ω⋅
=vv
v
vun
r R
r v- rezistenta unui electrod vertical [ ]Ω ;nv- numar de electrozi verticali;uv- coeficient de utilizare pentru electrozii verticali asezati pe un contur inchis.
−+
⋅+⋅
⋅⋅=l h
l h
d
l
l r sv
4
4log
2
12log366.0
ρ
d- diametrul exterior al electrodului vertical;d=2½”=0.065m
e=l=6m
=
−⋅+⋅⋅+⋅⋅⋅⋅=644
644log
2
1
065.0
62log
6
108.0366.0
2
vr 11.895Ω
===6
117
e
P nv 19.5electrozi→ =vn 20electrozi
P- perimetrul de amplasare al electrozilor[m];e- distanta dintre electrozi
L= 39.50ml= 19.00 m
( ) ( ) =+⋅=+⋅= 195.3922 l L P 117m
Alegem coeficientul de utilizare vu :
=vn 20electrozie= l=6m
- electrozi verticali amplasati pe un contur inchis- priza orizontala
vu =0.5
Rezistenta de dispersie a prizei verticale (Rv):
=⋅
=⋅
=50.020
895.11
vv
v
vun
r R 1.19 [ ]Ω
Determinarea rezistentei de dispersie a prizi orizontale (R o):
oo
o
ounr R⋅
= [ ]Ω
r o- rezistenta unui electrod orizontal [ ]Ω ;no- numar de electrozi orizontali;uo- coeficient de utilizare pentru electrozii orizontali asezati pe un contur inchis.