-
Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)
Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici
disponibile in productia de fonta si otel
Decembrie 2001
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA
AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI
Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel:
+40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350
e-mail: [email protected]; www.anpm.ro
-
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect
bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu,
Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si
finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate
(Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta),
elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16
alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii
integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la
Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor
publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de
reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul
interesat.
Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National
Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu
din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru
lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele
ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost
traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania
in perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu
specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile
federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea
acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu
vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.
Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au
fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate
acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale
textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii
trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia
Europeana.
Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei
Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de
ordine Cele mai bune tehnici disponibile ).
Realizarea traducerii in limba romana:
s.c. Ancarma s.r.l. Departament Traduceri Impreuna cu agentiile
locale Resita si Targoviste Coordonator-traducator Anca Armasescu
Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18
E-mail: [email protected]
-
Executive Summary
Production of Iron and Steel i
Rezumat Acest document de referinta pentru cele mai bune tehnici
disponibile in industria fierului si otelului reflecta un schimb de
informatii desfasurat conform articolului 16(2) al Directivei
Consiliului 96/61/EC. Documentul trebuie considerat in lumina
prefatei, care descrie obiectivele documentului si utilizarea lui.
Scopul Acopera aspectele de mediu ale producerii de fonta si otel
in otelariile integrate (instalatiile de sinterizare, instalatiile
de peletizare, instalatiile cocsificare, furnalele si furnalele
bazate pe oxygen, inclusive turnarea continua sau in lingouri) si
cuptoarele cu arc electric. Procesarea metalelor feroase ce urmeaza
dupa turnare nu este acoperita de acest document. Informatii
primite Cele mai importante aspecte de mediu ale fontei si otelului
sunt raportate la emisiile in aer si la deseurile solide/produsele
secundare. Emisiile de apa uzata de la instalatiile de cocsificare,
furnalele si cuptoarele pe baza de oxigen sunt cele mai relevante
emisii din acest sector. De aceea nu este surprinzator faptul ca
exista informatii disponibile bune asupra acestor aspecte, insa
asupra emisiilor de zgomot/vibratii exista informatii doar limitate
referitoare la acestea si la masurile de minimizare a lor. Acelasi
lucru se intampla si pentru poluarea solului, sanatatea si
siguraanta si de asemenea pentru aspectele legate de natura.
Suplimentar exista cateva informatii referitoare la metodele de
prelevare, metodele de analiza, intervalele de timp, metodele de
calcul si conditiile de referinta avute ca baza pentru datele
primite. Structura documentului Structura generala a acestui BREF
este caracterizata de trei parti principale:
Informatii generale asupra sectorului Informatii asupra
fabricilor de fonta si otel integrate Informatii asupra producerii
de otel prin cuptoare cu arc electric
Informatiile generale include date statistice refritore la
productia de fonta si otel in UE, distribuirea geografica,
economics si aspectele legate de rata de angajare impreuna cu o
evaluare generala a impactului de mediu in sector. Datorita
complexitatii otelariilor integrata se furnizeaza o imagine de
ansamblu (capitolul 3) inainte de oferirea tuturor informatiilor
date pentru principalele etape de productie, acestea fiind:
Instalatiile de sinterizare (capitolul 4) Instalatiile de
peletizare (capitolul 5) Instalatiile de cocsificare (capitolul 6)
Furnalele (capitolul 7) Otelaria pe baza de oxygen incl. turnarea
(capitolul 8)
Un set complet de informatii inseamna toate informatiile pentru
etapele de productei corespunzator cadrului general pentru IPPC,
documentul de referinta asupra BAT. O astfel de compilatie
desteapta a informatiilor este realizata pentru a sprijini in
utilizarea documentului in practica. Producerea de otel prin arc
electric difera totala de otelariile integrate si de aceea este
prezentata intr-un capitol separat (capitolul 9).
-
Executive summary In final, pentru a completa imaginea de
ansamblu, au fost in introduce inforamtii asupra tehnicilor
noi/alternative de producere a fontei (capitolul 10). Capitolul 11
contine concluziile si recomandarile. Informatii generale Fonta si
otelul sunt produse importante foarte mult raspandite. Productia de
otel brut in Uniunea Europeana a fost de 155.3 milioane tone in
1999, echivalentul a aproximativ 20% din productia lumii. In UE
aproximativ doua treimi din otelul brut este produs prin furnale pe
40 de amplasamente iar o treime este produsa in 246 de cuptoare cu
arc electric. In 1995, aprox. 330,000 oameni au fost angajati in
industria de fonta si otel, un numar mare lucrand in industriile
dependente, precum constructiile, productia autovehiculelor,
industria mecanica, etc. Productia de fonta si otel Industria de
fonta si otel reprezinta o industrie ce utilizeaza foarte mult
material si consuma foarte multa energie. Mai mult din jumatate din
cantitatea introdusa in proces iese sub forma de gaze reziduale si
deseuri solide/produse secundare. Cele mai relevante emisii sunt
acelea in aer. CEle din instalatiile de sinterizare domina emisiile
totale pentru cei mai multi poluanti. De asemenea s-au facut
eforturi deosebite pentru reducerea emisiilor, contributia
sectorului la emisiile totale in atmosfera in UE fiind
considerabila pentru un anumit numar de poluanti, in special pentru
cateva metale grele si PCDD/F. Rata reutilizarii si reciclarii
deseurilor solide/produselor secundare a crescut dramatic in
trecut, insa cantitati considerabile sunt in continuare depozitate
permanent pe halde. Informatia asupra instalatiilor principale de
productie in otelariile integrate (vezi mai sus) si pentru otelaria
cu arc electric, incepe cu o descriere concisa a proceselor si
tehnicilor aplicate pentru a realiza o intelegere clara a
problemelor de mediu si a altor informatii. Datele emisiilor si de
consum caracterizeaza in detaliu debitele masice de input si output
structurate in functie de mediul de aer, apa si sol si de asemenea
conform aspectelor energetice si de zgomot (pentru instalatiile de
sinterizare: tabelul 4.1; pentru instalatiile de peletizare:
tabelul 5.1; pentru instalatiile de cocsificare: tabelul 8.2).
Toate aceste date deriva din instalatiile existente si sunt foarte
necesare pentru evaluarea tehnicilor descrise, pentru a se lua in
considerare in determinarea BAT. Descrierea acestor tehnici
urmareste o anumita structura (descrierea tehnicii, nivelurile
principale realizate, aplicabilitatea, efectele colaterale,
instalatiile de referinta, datele operationale, forta stimulenta,
aspectele economice, literatura de referinta) si si termina cu
concluziile referitoare la ceea ce este considerat BAT. Concluziile
se bazeaza pe rationamentul expertilor din TWG. BAT pentru
instalatiile de sinterizare (capitolul 4) Sinter, ca produs al
procesului de aglomerare a materialelor ce contin fier, reprezinta
o parte majora a incarcaturii din furnalul de purjare. Problemele
de mediu cele mai relevante constau in emisiile de gaz evacuat de
la banda de sinterizare, aceasta continand o gama larga de poluanti
precum pulberile, metalele grele SO2, HCl, HF, PAHs si compusii
organo-clorurati (precum as PCB and PCDD/F). Astfel cele mai multe
tehnici descrise si luate in considerare la determinarea BAT se
refera la reducerea emisiilor in aer. La fel se abordeaza si in
concluzii; de aceea cei mai importanti parametrii sunt pulberile si
PCDD/F.
-
Executive Summary
Production of Iron and Steel iii
Pentru instalatiile de sinterizare, sunt luate in considerate ca
BAT urmatoarele tehnici si combinatii de tehnici. 1. Desprafuirea
gazului reziduale prin aplicarea:
- Precipitarea electrostatica avansata (ESP) (electrodul mobil
ESP, sistem puls ESP, operarea la voltaj ridicat a ESP ) sau
- Precipitarea electrostatica plus filtru textil sau -
Pre-desprafuirea (de ex. ESP sau ciclonul) plus sistemul de spalare
la umed la
presiune ridicata. Utilizand aceste tehnici sunt atinse
concentratii de emisii de praf < 50 mg/Nm3 in cadrul proceselor
normale. In cazul aplicarii filtrului textil, emisiile de 10-20
mg/Nm3 sunt atinse.
Recircularea gazului rezidual, daca calitatea de sinterizare si
productivitatea nu sunt semnificant afectate prin aplicarea:
- Recircularea unei parti de gaz reziduale de pe intreaga
suprafata a benzii de sinterizare, sau
- Recircularea sectionata a gazului rezidual 2. Minimizarea
emisiilor de PCDD/F , prin intermediul: - aplicarii recircularii
gazelor reziduale; - tratarea gazelor reziduale de la banda de
sinterizare; - prin utilizarea sistemelor de spalare la umed, s-au
realizat valori < 0.4 ng I-
TEQ/Nm3 . - filtrarul textil cu aditivarea de pulbere de lignit
realizeaza de asemenea emisii
reduse de PCDD/F (reducerea > 98 % , 0.1 0.5 ng I-TEQ/Nm3.
aceasta gama se bazeaza pe o prelevare la 6 ore si conditii
normale).
3. Minimizarea emisiilor de metale grele - Utilizarea sistemelor
de spalare la umed pentru a indeparta clorurile de metale
grele solubile in apa, in special clorurile de plumb, avand o
eficienta > 90% sau un filtru sac cu aditivare de var;
- Excluderea pulberilor din ultimul camp al ESP de la reciclarea
pe banda de sinterizare, depozitarea lor permanent ape o halda
ecologica sigura (pavaj impermeabil, colectarea si tratarea
scurgerilor), posibil dupa extragerea apei prin precipitarea
secundara a metalelor grele pentru a reduce cantitatea
deversata.
4. Reducerea deseurilor solide - Reciclarea produselor secundare
cu continut de fier si carbon din fabricile
integrate, luand in considerare continutul de ulei al produselor
secundare in parte (< 0.1 %).
- Pentru generararea de deseuri solide, urmatoarele tehnici sunt
considerate BAT, in ordine descrescatoare a prioritatii:
- Reducerea generarii de deseuri - Reciclarea selective la
procesul de sinterizare - De cate ori reutilizarea interna este
limita, trebuie sa se caute reutilizarea externa - Daca intreaga
reutilizare este impiedicata, singura optiune ramane
depozitarea
controlata combinata cu pricipiul minimizarii 5. Reducerea
continutului de hidrocarburi in materia alimentata la sinterizare
si evitarea
antracitului ca si combustibil. Continutul de uleiuri a
produselor secundare reciclate/ reziduurile < 0.1% sunt
realizabile.
6. Recuperarea caldurii cedate: Caldura cedata poate fi
recuperata din gazul rezidual racit la sinteirzare si este
fezabil ca in unele cazuri sa se recupereze si de la gazul
rezidual provenit de la gratarul de sinterizare. Aplicarea
recircularii gazului uzat poate fi de asemenea considerat o forma
de recuperare a caldurii cedate.
7. Reducerea emisiilor deSO2 , ca de exemplu:
-
Executive summary
- Reducerea inputului de sulf (utilizarea pulberii de cocs cu
continut redus de sulf si reducerea consumului consumului
pulberilor de cocs, utilizarea minereului de fier cu continut redus
de sulf); cu aceste masuri se pot realiza concentratii < 500 mg
SO2/Nm3 .
- Cu desulfurarea umeda a gazului rezidual, este realizabila
reducerea emisiilor de SO2 > 98% si concentratii ale emisiilor
de SO2 < 100 mg SO2/Nm3 . Datorita costurilor ridicate,
desulfurarea umeda gazelor reziduale ar trebui sa fie solicitata
doar in circumstantele in care standardele de calitate a mediului
nu sunt indeplinite.
8. Reducerea emisiilor NOx , de exemplu prin: - Recircularea
gazelor reziduale - Denitrurarea gazelor reziduale, aplicand -
Procesul regenerativ de carbon activ - Reducerea catalitica
selectiva
Datorita denitrificarii gazelor reziduale foarte costisitoare,
aceasta se aplica doar in circumstantele in care standardele de
mediu nu se indeplinesc.
9. Emisiile in apa (fara apa de racire) Acestea sunt importante
numai aunci cand este folosita clatirea apei sau cand sistemul
tratarea umeda a gazului de ardere este folosit. In aceste
cazuri, apa evacuate in mediul receptor ar trebui tratata prin
precipitarea metalelor grele, neutralizarea si filtrarea nisipului
sunt realizate concentratii TOC 80%; corespunzand la o concentratie
ce poate fi obtinuta de < 20 mg - HF: >95%; corespunzand la o
concentratie ce poate fi obtinuta de < 1 mg HF/Nm3 - HCl:
>95%; corespunzand la o concentratie ce poate fi obtinuta de
< 1 mg HCl/Nm3
2. Emisiile in apa de la scrubere sunt minimalizate prin metode
de inchidere a circuitului de
apa, precipitarea metalelor grele, neutralizarea si filtrarea
nisipului. 3. Reducerea NOx integrata in proces
-
Executive Summary
Production of Iron and Steel v
Proiectul fabricii ar trebui sa fie optimizat pentru recuperarea
caldurii semnificative si emisiilor de NOx scazut din toate zonele
de ardere (solidificarea pe banda si, unde se poate aplica uscarea
la morile de macinare).
Intr-o singura fabrica, din cuptor de ardere cu gratar si
folosind minereu de magnetit, sunt obtinute emisii < 150 g NOx/t
de peleti. In alte fabrici (existente sau noi, de acelasi tip sau
alt tip, folosind aceleasi materiale asu materiale brute),
solutiile trebuie sa fie adaptate si posibilul nivel de emisie de
NOx poate varia de la loc la loc.
4. Minimalizarea emisiilor de NOx de la sfarsitul procesului
prin metode de tehnici end-of-pipe: Reducerea Selectiva Catalitica
sau orice alta tehnica cu o eficienta reducere a NOx de cel putin
80%. Datorita costului mare denitrificarea gazului de ardere ar
trebui sa fie considerata doar in circumstantele in care este vorba
de standardele de calitate referitoare la mediu, altfel nu ar
trebui sa fie considerat; pana in prezent nu sunt sisteme in
functiune fara-NOx la nici o fabrica comerciala de peletizare .
5. Minimalizarea deseului solid/ a produselor secundare
Urmatoarele tehnici sunt considerate a fi BAT in ordine
descrescatoare a prioritatii:
- Minimalizarea producerii de deseuri - Utilizarea efectiva
(reciclarea sau refolosirea) a deseului solid/ a produselor
secundare - Indepartarea controlata a deseurilor/ produselor
secundare inevitabile.
6. Recuperarea caldurii semnificative; Majoritatea fabricilor de
peletizare au deja o rata de recuperare mare a energiei. Pentru
imbunatatiri in continuare, sunt de obicei necesare solutii
adaptate la situatie.
In principiu tehnicile insirate in punctele 1-6 sunt de aplicat
ambelor instalatii noi si existente luand in considerare prefata.
BAT pentru instalatiile de cocsificare (capitolul 6) Cocsul este
necesar ca agent primar de reducere in furnal. De asemenea si
pentru instalatiile de cocsificare, emisiile in aer sunt cele mai
semnificante. Oricum, multe dintre acestea sunt emisii fugitive din
surse variate precum scurgeri, usile cuptorului, usile de nivel,
conductele ascendente si emisii din anumite operatii percum
incarcarea carbunelui, impingerea cocsului si stingerea cocsului.
Suplimentar, emisiile fugitive parvin din instalatia de tratare a
gazului de cocsificare. Sursa principala de emisie in aer este
gazul rezidual de la sistemele de combustie. Datorita acestei
situatii speciale a emisiilor, informatiile detaliate sunt
compilate pentru a oferi o intelegere adecvata. In consecinta, cele
mai multe tehnici de luat in considerare la determinarea BAT se
refera la reducerea emisiilor in aer. S-a scos in evidenta procesul
uniform si nedisturbat precum si mentenanta cuptoarelor de cocs, ce
apar a fi esentiale. Desulfurarea gazului de cocsificare este o
masura de prioritate inalta pentru a minimize emisiile de SO2, nu
doar la instalatiile de cocsificare ci si la alte instalatii, unde
gazul de cocsificare este utilizat ca si combustibil. Deversarea
apei uzate reprezinta o alta problematica majora pentru
instalatiile de cocs. Informatii detaliate ofera o imagine clara
impreuna cu tehnicile descrise pentru a reduce emisiile in apa.
Concluziile reflecta problematicile mai sus mentionate. De aceea,
nu s-a mentionat faptul ca stingerea uscata cu cocs nu este
considerata in general un BAT ci doar in anumite circumstante.
Pentru instalatiile de cocsificare, urmatoarele tehnici si
combinatii de tehnici se vor considera BAT.
1. Generaliti : - ntreinerea generalizat a camerelor cuptorului,
a uilor cuptorului i a
etanrilor ramelor, evilor ascensionale, gurilor de ncrcare i a
altor
-
Executive summary
echipamente (programul sistematic efectuat cu personal de
ntreinere special instruit).
- Curarea uilor, a etanrii ramelor, a gurilor de ncrcare,
capacelor i necurilor ascensionale (ascensionale) dup fiecare
manevr.
- Meninerea unei curgeri libere a gazului n cuptoarele de
cocsificare; 2. ncrcarea
- ncrcarea cu maini de ncrcare. Din punct de vedere integrat
ncrcarea fr fum , ori ncrcarea secvenial cu evi ascensionale duble,
ori cu evi flexibile jumper sunt tipurile preferate pentru c toate
gazele i pulberile, sunt tratate ca parte a tratrii gazului de
cocserie. n cazul n care gazele sunt extrase i tratate n afara
cuptorului, ncrcarea cu tratamentul pe sol al gazelor extrase este
metoda preferat. Tratarea ar trebui s presupun evacuarea eficient i
combustia ulterioar i o filtrare prin estur. Sunt realizabile
emisii de particule < 5 g / t cocs.
3. Cocsificare Combinarea urmtoarelor msuri:
- Exploatare lin, neperturbat a cuptorului, evitnd fluctuaiile
puternice de temperatur - Utilizarea uilor cu etanare flexibil
armate cu arcuri sau cu canturi drepte (n cazul
cuptoarelor cu nlimea < 5m i o ntreinere bun) realizeaz <
5 % emisii vizibile (frecvena oricror scpri comparativ cu nr.
total
al uilor) din toate uile din instalaiile noi i < 10 % emisii
vizibile din toate uile din instalaiile,
- necuri ascensionale etanate hidraulic, realiznd < 1% emisii
vizibile (frecvena oricror scpri comparativ cu nr. total necurilor
ascensionale din totalul necurilor.
- Chituind gurile de ncrcare cu suspensie de argil (sau alt
material de etanare adecvat) realiznd < 1% emisii vizibile
(frecven oricror scpri comparativ cu nr. total de guri) din nr.
total de guri.
- Nivelnd uile echipate cu garnituri de etanare realiznd < 5%
emisii vizibile 4. Arderea:
- utilizarea de gaz de cocserie desulfurat - prevenirea scprii
ntre camera cuptorului i camera de ardere prin expoatarea
normal a cuptorului; - repararea scprilor ntre camera cuptorului
i camera de ardere i - ncorporarea de tehnici cu NOx sczut n
construcia noilor baterii cum ar fi
arderea n trepte (emisii n jur de 450 700 g / t cocs i repsectiv
500 770 mg/N3m sunt realizabile ntr-o instalaie nou modern).
- Daorit costurilor ridicate, denitrificarea gazelor arse (de
ex. SCR) nu se aplic dect n cazul instalaiilor noi n condiii n care
standardele de calitate a mediului nu pot fi ndeplinite cu
uurin.
5. arjarea cocsului: - extracia cu o hot (integrat) situat pe
maina de transfer a cocsului i tratarea la sol a gazului extras cu
filtru cu estur i utilizarea unui crucior de stingere ntr-un singur
punct realizeaz mai puin de 5 g praf / t cocs (emisie la coul de
fum).
6. Stingerea : - stingerea umed cu emisii minimalizate cu mai
puin de 50 g praf /t cocs (determinat cu metoda VDI). Utilizarea
apei tehnologice, cu ncrctur organic semnificativ (precum apa uzat
important pentru ncrcturile organice (apa uzat brut de la cuptorul
cocsului brut, apa uzat cu coninut ridicat de hidrocarburi), n timp
ce apa de stingere este evitat. - Stingerea uscat a cocsului (CDQ)
cu recuperarea cldurii sensibile i ndeprtarea prafului din
operaiile de ncrcare, manipulare i clasare prin filtrare cu estur.
n ceea ce privete preurile actuale ale energiei n EU., consideraia
beneficiu operaional cu cost de mediu / instrumental, stabilete
limitri puternice asupra aplicabilitii stingerii uscate a cosului.
n afar de aceasta trebuie s existe o utilizare a energiei
recuperate.
7. Desulfurarea gazului de cocsificare
-
Executive Summary
Production of Iron and Steel vii
- - Desulfurarea prin sisteme de absorbie (coninutul de H2S al
gazului de reea 500 1000 mg H2S / Nm3 ) sau
- desulfurizarea prin oxidare (< 500 mg H2 S / Nm3 ) - cu
condiia ca efectele colaterale ale componentelor toxice sunt
atenuate n mare
msur. 8. Exploatarea etan la gaze a instalaiei de tratare a
gazului
Ar trebui luate n considerare toate msurile care s permit
exploatarea etan a instalaiei de tratare a gazului: - micorarea
numrului flanelor prin sudarea pe ct posibil a conexiunilor ntre
evi - utilizarea pompelor etane la gaze / e.g. pompe magnetice -
evitarea emisiilor de la supapele de suprapresiune ale
rezervoarelor de stocare, prin conectarea racordului de evacuare al
cuptorului de cocsificare la magistrala colectoare (sau prin
colectarea gazelor i arderea ulterioar a acstora).
9. Pre-tratarea apei uzate. - eliminarea eficient a amoniacului
, utiliznd soluii alcaline. - Eliminarea eficient ar trebui s fie
conex tratrii ulterioare a apei uzate. Sunt realizabile concentraii
de NH3 de 20 mg / l n efluentul striperului.
- ndeprtarea gudronului. 10. Tratarea apei uzate :
Tratarea biologic a apei uzate cu nitrificare / denitrificare
realizeaz: - ndeprtarea CCO > 90% - Sulfuri
-
Executive summary
Este de preferat ca particolele grosiere s fie ndeprtate prin
folosirea tehnicilor de separare (deflector de exemplu) i apoi s
fie reutilizate . Particulele fine pot fi ndeprtate prin
intermediul :
a. unui scuber sau b. filtru electrostatic umed sau c. ori ce
alt tehnic care are eficiena de reinere cerut
Concentraia particolelor reziduale poate fi < 10 mg/ Nm3 7.
Desprfuirea n hala de turnare (orificii de turnare , jghiaburi de
scurgere , separatoare
de zgur i puncte de ncrcare a oalei torpedo). Cantitatea de
emisii poate fi redus prin acoperirea jghiaburilor de scurgere i a
evacurilor prin reducera surselor de emisii menionate i prin
purificarea acestora folosind filtre electrostatice. Pot fi
realizate concentraii ale emisiilor de praf de 1 15 mg/ Nm3. n ceea
ce privete emisiile rapide acestea pot ajunge pn la 5 15 g praf / t
font, de aceea eficiena reinerii vaporilor este important. Vaporii
sub presiune folosind azot (n condiii speciale, de exemplu, acolo
unde plasarea n proiect permite i unde azotul este disponibil).
8. Tratarea gazelor de furnal prin splarea cu ape uzate de la
scuber. a. Refolosirea pe ct posibil a apei de la scuber b.
Coagularea/sedimentarea pulberilor n suspensie (media anual pn la
care pot
ajunge pulberile n suspensie este < 20 mg/l, valorile pe o zi
pot ajunge la < 50 mg/l)
c. Hidrociclonarea lamului urmat de refolosirea fraciunii
grosiere cnd dimensiunea granulelor permite o separare
acceptabil.
9. Diminuarea emisiilor de la tratarea zgurii i a zgurii
depozitat n gropi ecologice. Tratarea zgurii de preferin prin
granulare acolo unde condiiile permit Condensarea vaporilor dac
este nevoie de reducerea mirosului. Ori de cte ori se obine font pe
ct posibil trebuie evitat rcirea forat a acesteia cu ap
10.Reducerea deeurilor solide / produs secundar . Urmtoarele
tehnologii pentru deeurile solide n ordinea descresctoare a
prioritilor sunt considerate BAT-uri
a. Reduderea de deeuri solide b. Utilizarea efectiv (reciclare
sau refolosire) a deeurilor solide / produs secundar n
special reciclarea prafului grosier din gazele tratate i a
prafului de la desprfuitoare, din hala de turnare , completa
refolosire a zgurii (de exemplu n industria cimentului sau la
construirea drumurilor).
c. Controlarea deeurilor inerente/produs secundar (fraciunile
fine de lam din tratarea gazului separate de pietri)
. In principiu tehnologiile prevzute de la 1 10 sunt aplicabile
att la instalaii noi ct i la instalaii deja existente dac exist
premizele. BAT pentru cuptorul pe baza de oxygen si turnarea
(capitolul 8) Obiectivul producerii de otel pe baza de oxygen este
de a oxida impuritatile nedorite continute in continuare de metalul
fierbinte din furnal. Aceasta include pretratarea metalului
fierbinte, procesul de oxideare infurnalul pe baza de oxigen,
tratarea metalurgia secundara si turnarea (cuntinua si/sau in
lingouri). Principalele probleme de mediu sunt emisiile in aer
provenite de la surse variate, asa cum s-a descris, si deseuri
variate solide/ produse secundare, descrise de asemenea.
Suplimentar, apa uzata apare de la desprafuirea la umed (daca se
aplica) si de la turnarea continua. In consecinta, tehnicile
considerate in determinarea BAT acopera aceste aspecte ca si
recuperarea gazului de cuptor pe baza de oxigen. Concluziile se
ocupa in principal de reducerea emisiilor de pulberi de la
diferitele surse si masurile de reutilizare/reciclare a deseurilor
solide, apa uzata de la desprafuirea umeda si recuperarea gazului
de la cuptorul pe oxigen. Pentru otelariile pe baza de oxygen si
turnatorii, sunt considerate BAT urmatoarele tehnici sau
combinatii.
-
Executive Summary
Production of Iron and Steel ix
1. Reducerea emisiilor de particole solide rezultate in urma
pre-tratarii metalului lichid (inclusiv procesele de transfer ale
metalului lichid, desulfurizare si dezgurificare) prin :
- evacuare eficienta ; - epurarea ulterioara prin utilizarea
filtrelor cu umplutura textila sau filtrelor
electrostatice pot fi obtinute concentratii ale emisiilor de
5-15 mg/Nm3 prin utilizarea filtrelor electrostatice. 2.
Recuperarea gazului de furnal (BOF) si desprafuirea primara prin
aplicarea
- arderii in sistem inchis si - precipitarea electrostatica in
regim uscat (pentru instalatiile noi sau existente) sau - filtrarea
(pentru instalatiile existente)
Gazul de furnal colectat este purificat si depozitat in vederea
utilizarii ulterioare drept combustibil. In unele cazuri s-ar putea
ca, din punct de vedere economic sau din punct de vedere al
administrarii eficiente a energiei recuperarea gazului de furnal
BOF sa nu fie fezabila. In aceste cazuri, gazul de furnal BOF poate
fi ars pentru producerea aburului. Tipul arderii (ardere inchisa
sau deschisa) depinde de conditiile locale de administrare
eficienta a energiei. Pulberile si/sau slamurile colectate trebuie
reciclate in proportie cat mai mare. De remarcat continutul mare de
zinc al pulberii/ slamurilor. O atentie deosebita trebuie acordata
emisiilor de particule din orificiul de Iance. Acest orificiu
trebuie acoperit in timpul suflarii de oxigen si daca este necesar
trebuie injectat gaz inert in orificiu pentru a imprastia
particulele. 1. Desprafuirea secundara, prin : - Evacuarea
eficienta in timpul incarcarii si descarcarii urmate de purificarea
prin utilizarea filtrelor cu umplutura textila sau a
electrofiltrelor sau a altor tehnici cu acelasi randament. Pot fi
obtinute randamente de captare de circa 90%. Continutul de pulberi
reziduale care se poate realiza este de 5-15 mg/Nm3 in cazul
filtrelor saci si de 20-30 mg/Nm3 in cazul electrofiltrelor. De
remarcat continutul ridicat de zinc aflat in mod normal in aceste
pulberi. - Evacuarea eficienta in timpul operatiei de transfer
(transvazare) a metalului lichid, de dezgurificare a metalului
lichid si a operatiilor secundare urmata de purificarea prin
utilizarea filtrelor cu umplutura textila sau a oricaror alte
tehnici avand acelasi randament de purificare. Pentru aceste
operatii se pot realiza factori de emisie sub 5g/t LS (otel
lichid). - Eliminarea vaporilor de metal prin utilizarea gazului
inert in timpul transvazarii metalului lichid din oala torpedo (sau
amestecatorul de metal lichid) in oala de incarcare pentru a reduce
producerea de pulberi/vapori de metal. 4. Minimizarea/ Reducerea
emisiilor in apa provenita de la desprafuirea primara in regim umed
a gazului de furnal BOF prin aplicarea urmatoarelor masuri: -
aplicarea purificarii uscate a gazului de furnal BOF acolo unde
spatiul permite aceasta ; - reciclarea pe cat posibil a apei
provenite de la serubere (de exemplu prin injectarea de CO2 in
cazul sistemelor cu ardere inchisa) ; - coagularea si sedimentarea
suspensiilor solide; se pot ontine concentratii de 20 mg/l. 5.
Reducerea emisiilor in apa provenita de la racirea directa a
masinilor de turnare continua prin: - reciclarea pe cat mai mult
posibil a apei de racire si de proces ; - coagularea si
sedimentarea suspensiilor solide ; - indepartarea uleiului prin
utilizarea rezervoarelor de spumare sau a altor dispozitive. 6.
Minimizarea rezidurilor solide. Pentru producerea deseurilor
solide, urmatoarele tehnici sunt considerate BAT in ordinea
descrescatoare a prioritatii : - minimizarea producerii de reziduri
; - utilizarea eficienta (reciclare sau reutilizare) a deseurilor
solide/produse secundare ; in special reciclarea slamului BOF si a
pulberilor grosiere si fine de la tratarea gazului BOF ; -
depozitarea controlata a rezidurilor In principiu, tehnicile
prezentate la punctele 1-6 pot fi aplicate atat la instalatiile noi
cat si la cele existente (daca nu exista alte indicatii si sunt
indeplinite conditiile mentionate). BAT pentru otelaria electrica
si turnatorie (capitolul 9) Topirea directa a materialelor ce
contin fier, in principal a fierului vechi este desfasurata de
obicei de un cuptor cu arc electric ce necesita cantitati
considerabile de energie electrica si
-
Executive summary cauzeaza emisii substantiale in aer, deseuri
solide/produse secundare in principal din filtrele de pulberi si
zgura. Emisiile in aer de la furnal constau intr-o gama larga de
compusi anorganici (pulberi de oxid de fier si metale grele) si
compusi organici precum compusii de organocloruri, organobenzen,
PCB si PCDD/F. Tehnicile de considerat in determinarea BAT reflecta
aceasta si se concentreaza asupra acestor problematici. In
concluzie, corespunzator emisiilor in aer, pulberile si PCDD/F sunt
cei mai relevanti parametrii. Preincalzirea fierului vechi se ia in
considerare de asemenea ca BAT, la fel ca reutilizarea/reciclarea
zgurelor si pulberilor. Pentru otelaria electrica si turnatorie,
urmatoarele tehnici si combinatii de tehnici sunt considerate
BAT.
1. Colectarea eficienta a prafului : - prin combinrea
procedeului de colectare directa a gazului evacuat (a 4a sau a
2
a hota) si sisteme de hote, sau - inchiderea cuptoarelor in
anexe si sisteme de hote sau - sisteme de evacuare complete.
Se poate ajunge la o colectare a emisiilor primare si secundare
de cca.98% sau chiar mai mult de la cuptoarele de tip EAF.
2. Desprafuirea gazelor reziduale prin : - filtru textil bine
proiectat care realizeaza mai putin de 5mg praf/Nm3(in cazul
inst. noi) si mai putin de 15mg. praf/Nm3 ( pentru inst.
existente), ambele valori fiind determinate ca valori zilnice.
Diminuarea continutului de praf este corelata cu diminuarea
continutului in metale grele din emisii, exceptie facand metalele
grele prezente in faza gazoasa cum ar fi mercurul.
3. Diminuarea componentelor organico-clorurate in special PCDD/F
si PC prin mijloace ca :
- post combustia si includerea si includerea unui sistem unui
sistem cu camera de post combustie si turn de racire , dupa caz cu
scopul indepartarii novo-sintezei si/sau
- injectia cu pulbere de lignit in canalul de evacuare inainte
de zona filtrare. Se ajunge la un nivel al concentratiei de PCDD/F
0.1-0.5 ng I-TEQ/Nm3. 4. Preincalzirea deseurilor (in combinatie cu
metodele de la pct.3) in scopul refacerii temperaturii de la gazul
primar primar evacuat
- prin preincalzirea deseurilor partial la 60kWh/t se
economiseste cam 100kWh/t de otel lichid.
Aplicabilitatea preincalzirii deseurilor depinde de
circumstantele locale si se furnizeaza prin utilajul principal.
Cand se plica preincalzirea deseurilor se ia in seama posibilitatea
cresterii emisiilor de poluanti organici. 5. Minimizand
(micsoarand) raportul reziduu/ produs Pentru deseurile solide,
urmatoarele tehnici sunt considerate BAT :
- micsorarea producerii deseurilor - micsorarea cantitatii de
produs prin reciclarea zgurii de la EAF si filtrele de
praf ; in functie de conditiile locale praful filtrat poate fi
reciclat la cuptoarele cu arc electric in scopul ajungerii la o
imbogatire cu zinc de pana la 30%. Praful filtrat cu continut de
zinc mai mare de 20% se poate utiliza in industria metalelor
neferoase.
- Prafurile filtrate de la producerea otelurilor inalt aliate se
pot trata pentru a imbunatati metalele aliate
- Pentru deseurile solide, care nu sunt disponibile reciclarii,
cantitatea produsa ar trebui redusa. Daca toate posibilitatile de
reducere /reutilizare s-au epuizat se recomanda o depozitare
controlata a acestor deseuri.
6. Emisiile de apa uzata
- se inchide accesul apelor reziduale din procesul de racire in
sistemul de apa rece potabila, prin realizarea unui circuit in inel
inchis al apei de racire
- Apa reziduala din procesele de turnare continua : Reciclarea
apei reci ata cat este posibil ;
-
Executive Summary
Production of Iron and Steel xi
Precipitarea/sedimentarea suspensiilor solide Curatirea de
substante grase prin intermediul instalatiilor speciale.
In principal tehnicile prezentate de la 1-6 sunt aplicabile atat
noilor instalatii si utilaje cat si celor existente tinand seama de
cerintele mentionate in prefata. Nivelul de consens Aces BREF se
bucura de un nivel ridicat de consens. Nu au fost inregistrate
opinii divergente in timpul discutiilor TWG si IEF. Exista un
consintamant clar asupra acestui document.
-
Preface
Prefata 1. Statutul acesteui document
Daca nu este prevazut altfel, raportarile la aceasta directive
in acest document inseamna Directiva Consiliului 96/61/EC on
integrated pollution prevention and control.
Excptand acest paragraph, acest document cuvant oglindeste
documentul respectiv publicat de Comsia Europeana ca urmare a
articolului 16 (2) al directivei. Acest document este oferit in
limba engleza pentru scopul de a sprijini tranducerea si
diseminarea informatiilor continute in el. In cazul oricarei
diferente aparute in textul trades, se vor lua in considerare
versiuneaa in limba originala, in care s-a publicat de catre
Comisie. Pentru a asigura faptul ca intreg documentul apare corect,
este esential sa se mentia documentul in Word in pozitia lui
corecta fata de alte documente si grafice. Nu toate documentele au
imaginii legate de intre ele, insa acolo unde exista este esential
sa se mentina acelasi document si nume de fisier pentru toate
linkurile. Acest document si orice document aferent au fost
diseminate de fapt pe un CD-rom cu o structura ierarhica a
documentelor necesare pentru aparitia corecta a documentului in
word. Daca au apurat probleme de orice fel de gen, cu imagini
aparute incorect, trebuie verificata locatia documentelor in
directoru activ.
2. Obligatiile legale relevante pentru directive IPPC si
definirea BAT
Pentru a ajuta cititorul la intelegerea contextului legal in
care a fost elaborate acest document, sunt descrise cateva cerinte
relevante pentru directiva IPPC, inclusiva definitia celor mai bune
tehnici disponibile. Aceasta descriere este inevitabil incompleta
si este oferita doar pentru informatii. Nu are valoare
legal-obligatorie si nu prejudiciaza in nici un fel cerintele
actuale ale Directivei.
Scopul directivei este de a realiza o prevenire si control
integrat al poluarii rezultate de la activitatile listate in anexa
I din directive, conducand la un nivel inalt de protectie a
mediului, in ansamblu. Baza legala a directivei se raporteaza la
protectia mediului. Implementarea sa ar trebui de asemenea sa ia in
considerare obiectivele comunitatii precum si competivitatea
industriei Comunitatii, contribuind astfel la dezvoltarea
durabila.
Si mai specific, ofera pentru un sistem de autorizare a anumitor
categorii de instalatii industriale cerinte pentru operatori si
autoritati in abordarea in ansamblu, integrat, poluarea si
potentialul de consum al instalatiei. Scopul principal este ca
printr-o abordare integrata trebuie sa se imbunatateasca
managementul si controlul proceselor industriale pentru a asigura
un inalt nivel de protectie pentru mediu, in ansamblu. In centrul
acestei abordari se afla principiul general din articolul 3, si
anume ca operatorii ar trebui sa ia toate masurile adecvate
preventive impotriva poluarii, in special prin aplicarea celor mai
bune tehnici disponibile, permitand o imbunatatire a performantei
de mediu.
Termenul de cele mai bune tehnici disponibile este definit in
articolul 2 (11) al Directivei ca fiind stadiul cel mai avansat si
efectiv de dezvoltare al activitatilor si a metodelor lor de
operare, fapt ce indica adecvarea practica unor tehnici specifice
de a oferi, in principiu, bazele pentru valorile limita de emise
stabilite pentru a preveni, si acolo unde aceasta nu este posibila,
pentru a reduce in general emisiile si impactul asupra mediului, in
intregul sau. Articolul 2(11) continua sa clarifice aceasta
definitie, dupa cum urmeaza:
- technicile includ tehnologia utilizata si modul in care
instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si
scoasa din uz;
- tehnici disponibile sunt acelea dezvoltate la o scara care
permite implementarea in sectorul industrial relevant, in conditii
economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si
avantajele, dac aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse n
interiorul
-
Preface
Production of Iron and Steel xiii
statului membru avut n vedere, cu condiia ca ele s fie
accesibile ntr-un mod rezonabil operatorului;
- cele mai bune inseamna cele mai efective in atingerea unui
nivel general inalt de protectie a mediului, in intregul sau.
Si mai mult, anexa IV a Directivei contine o lista de criterii
care sa se ia in considerare in general sau in cazuri specifice,
atunci cand se determina cele mai bune tehnici disponibile.
constientizandu-se tot timpul costurile acceptabile si beneficiile
masurii si principiile precautiei si prevenirii. Aceste
consideratii includ informatia publicata de Comisie corespunzator
articolului 16(2).
Autoritatile competente responsabile pentru acordarea
autorizatiei sunt solicitate sa tina cont de principiile generale
stabilite in articolul 3, cand se determina conditiile de
autorizare. Aceste conditii trebuie sa includa valori limita de
emisie, adaugate sau inlocuite, acolo unde adecvat, prin parametrii
echivalenti sau masuri tehnice. Conform articolului 9(4) al
Directivei, aceste valori limita de emisii, parametrii echivalenti
si masuri tehnice trebuie, fara a prejudicia, sa fie in
conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe
cele mai bune tehnici disponibile, fara a se recomanda utilizarea
vreunei tehnici sau tehnologii specifice, insa luandu-se in
considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective,
amplasarea ei geografica si conditiile locale de mediu. In toate
circumstantele, conditiile din autorizatie trebuie sa includa
dispozitii asupra reducerii pe distanta mare a poluarii
transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel ridicat de
protectie al mediului, in ansamblu.
Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din
Directiva, sa asigure faptul ca autoritatile competente urmaresc
sau sunt informate asupra evolutiei celor mai bune tehnici
disponibile.
3. Obiectivul acestui document
Articolul 16(2) al Directivei solicita Comisiei sa organizeze un
schimb de informatii intre Statele Membre si industrie referitor la
cele mai bune tehnici disponibile, monitorizarea aferenta si
evolutia acestora si sa publice rezultatele acestui schimb. Scopul
schimbului de informatii este dat in aliniatul 25 al Directivei,
care declara ca evolutia si schimbul de informatii de la nivelul
Comunitatii asupra celor mai bune tehnici disponibile vor ajuta sa
redreseze inechilibrul tehnologic in Comunitate, vor promova
diseminarea interationala a valorilor limita si tehnicilor
utilizate in Comunitate si vor ajuta Statele Membre la
implementarea eficienta a acestei Directive.
Comisia (Mediu DG) a constituit un forum pentru schimbul de
informatii (IEF) pentru a sprijini activitatea stabilita in
articolul 16(2), un numar de grupuri tehnice de lucru fiind formate
sub umbrela IEF. Ambele IEF si grupurile tehnice de lucru includ
reprezentarea Statelor Membre si industria, asa cum s-a specificat
in articolul 16(2).
Scopul acestei serii de documente este de a reflecta clar
schimbul de informatii care a avut loc asa cum s-a solicitat in
articolul 16 (2) si de a furniza informatii de referinta
autoritatii de autorizare pentru a le lua in considerare la
determinarea conditiilor de autorizare. Prin furnizarea informatiei
relevante referitoare cele mai bune tehnici disponibile, aceste
documente ar trebui sa aiba rolul unor instrumente utile in
actionarea performantei de mediu.
4. Sursele de informatii
Acest document reprezinta un rezumat al informatiei obtinute de
la un numar de surse, inclusiv expertiza grupurilor constituite
pentru a asista Comisia in activitatea ei, si este verificat de
serviciile din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt
recunoscute cu recunostinta.
-
Preface 5. Cum sa se inteleaga si sa se utilizeze acest
document
Informatia oferita in acest document intentioneaza a fi
utilizata ca baza la determinarea BAT in cazuri specifice. Cand se
determina BAT si conditiile din autorizatie stabilite in baza BAT
se va lua in considerare mereu scopul atotcurprinzator de a atinge
un nivel de protectie a mediului, in intregul sau.
Restul sectiunii descrie tipul de informatie oferita in fiecare
sectiune a documentului.
Capitolele 1, 2 si 3 ofera informatii generale asupra sectorului
industrial, iar in primele sectiuni ale capitolelor 4 si 9 se dau
informatii asupra proceselor industriale aplicate in sector.
Emisiile curente si nivelurile de consum sunt prezentate in
sectiunile secundare ale capitolelor 4 9 reflectand situatia
existenta a instalatiilor la momentul elaborarii.
A treia sectiune a capitolelor 4 9 descrie mai detaliat
reducerea emisiilor si alte tehnici considerate a fi cele mai
relevante la determinarea BAT si a conditiilor de autorizare bazate
pe BAT. Informatia include consumul si nivelurile de emisie
considerate realizabile prin utilizarea tehnicii, unele idei de
costuri si probleme colaterale aferente tehnicii si domeniul de
aplicare al tehnicii in diferitele instalatii ce necesita
autorizatie IPPC, de exemplu instalatii noi, existenet, mari sau
mici. Tehnicile considerate extreme nu sunt incluse.
O sectiune de concluzii in fiecare dintre capitolele 4 9
prezinta tehnicile si emisiile si nivelurile de consum considerate
compatibile cu BAT, in sensul general. Scopul este acela de a oferi
informatii generale referitoare la emisii si nivelurile de consum
ce pot fi considerate adecvate pentru determinarea conditiilor de
autorizatie bazate pe BAT sau pentru stabilirea regulilor generale
obligatorii din articolul 9(8). Trebuie precizat, oricum ca acest
document nu propune valori limita de emisii. Determinarea
conditiilor de autorizare adecvate va implica considerarea
factorilor locali, specifici amplasamentului si a conditiilor de
mediu locale. In cazul instalatiilor existente, se va lua in
considerare de asemenea viabilitatea tehnica si economica a
retehnologizarii lor. Chiar si obiectivul de asigurare a unui nivel
inalt de protectie a mediului, in ansamblu, va implica deseori
rationamente de alegere intre diferitele tipuri de impact asupra
mediului, iar aceste rationamente vor fi influentate deseori de
consideratiile locale.
Desi s-a facut o incercare sa se abordeze unele dintre aceste
problematici, nu a fost posibil sa fie luate in considerare complet
in acest document. Tehnicile si nivelurile prezentate in sectiunea
concluziilor asupra celor mai bune tehnici disponibile din fiecare
capitol 4-9, nu vor fi neaparat adecvate pentru toate instalatiile.
Pe de alta parte, obligatia de asigurare a unui nivel inalt de
protectie incluzand reducerea pe distanta mare sau poluarea
tranfrontaliera implica faptul ca aceste conditii de autorizatie nu
pot fi stabilite in baza doar a consideratiilor locale. De aceea
este foarte important ca informatiile continute in acest document
sa fie luate in considerare complet de catre autoritatile de
autorizare.
Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se schimba cu timpul,
acest document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate
comentariile si sugestiile se vor face la Biroul European IPPC la
Institutul pentru Studii Prospective Tehnologice la urmatoarea
adresa:
Edificio Expo-WTC, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville Spain
Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail
[email protected] Internet: http://eippcb.jrc.es
-
Production of Iron and Steel xv
Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici
disponibile in Productia de Fonta si Otel Rezumat
........................................................................................................................................................
i Prefata
........................................................................................................................................................xii
Scopul
.....................................................................................................................................................
xxvi 1 INFORMATII
GENERALE...............................................................................................................
1
1.1 Productia totala de otel in Europa si pe plan mondial
............................................................... 1
1.2 Distributia geografica a productiei otelului in U.E
...................................................................
3 1.3 Investitii si angajari in industria fierul si otelului in U.E
.......................................................... 8 1.4
Situatia economica
....................................................................................................................
9 1.5 Importanta mediului pentru industria fierului si
otelului...........................................................
9
2 DEPOZITAREA SI MANIPULAREA MATERIALELOR PRIME
............................................... 15 3 IMAGINEA DE
ANSAMBLU FABRICAREA
OTELULUI.......................................................
16
3.1 Caile procesului de fabricare a
otelului...................................................................................
16 3.2 Otelariile
integrate...................................................................................................................
17
3.2.1 Imaginea de ansamblu a
procesului....................................................................................
17 3.2.2 Interdependenta diferitelor procese de productie/unitati
in termeni energetici, produse secundare/reziduuri, apa si
aer..........................................................................................................
19
3.2.2.1
Energia...........................................................................................................................
19 3.2.2.2 Reziduuri solide/ produse secundare
.............................................................................
22 3.2.2.3 Apa
................................................................................................................................
23
4 FABRICILE DE
SINTERIZARE.....................................................................................................
24 4.1 Procese si tehnici aplicate
.......................................................................................................
24
4.1.1 Scopul procesului de
sinterizare.........................................................................................
24 4.1.2 Amestecarea materiilor prime
............................................................................................
24 4.1.3 Sinter strand
operation........................................................................................................
25 4.1.4 Separarea si racirea sinterului fierbinte
..............................................................................
27
4.2 Consumul prezent / niveluri de emisie
....................................................................................
28 4.2.1 Imagine de ansambluz a debitului masic si al datelor de
intrare/iesire............................... 28 4.2.2 Informatii
asupra debitelor masice de emisie individuale
.................................................. 33
4.2.2.1 Informatii detaliate despre emisiile in
aer......................................................................
33 4.2.2.1.1 Emisii de particule materiale
................................................................................
33 4.2.2.1.2 Emisiile din gazul rezidual provenit de la banda de
sinterizare............................. 33 4.2.2.1.3 Emisiile de
pulberi de la racirea sinterului
............................................................ 43
4.2.2.2 Informatii despre emisiile in apa
...................................................................................
43 4.2.2.3 Informatii cu privire la deseurile
solide.........................................................................
44 4.2.2.4 Information about energy aspects
..................................................................................
44 4.2.2.5 Informatiile referitoare la emisiile de zgomot
...............................................................
45
4.3 Tehnicii care trebuie luate in considerare in determinarea
BAT............................................. 46 4.3.1 Tehnicile
integrate de
proces..............................................................................................
47 4.3.2 Tehnici la final de proces
...................................................................................................
63
4.4 Concluzii
.................................................................................................................................
85 4.5 Tehnici noi aparute si dezvoltari de
viitor...............................................................................
88
4.5.1 Indeparatarea PCDD/F
.......................................................................................................
88 5 INSTALATIILE DE PELETIZARE
................................................................................................
90
5.1 Procese si tehnici aplicate
.......................................................................................................
90 5.1.1 Macinarea si uscarea/deshidratarea
....................................................................................
91 5.1.2 Pregatirea peletilor
.............................................................................................................
91 5.1.3 Solidificarea
.......................................................................................................................
91
5.1.3.1 Procesul pe gratarul direct
.............................................................................................
92 5.1.3.2 Procesul cuptorului cu gratar
.........................................................................................
92
5.1.4 Separarea si
manipularea....................................................................................................
93 5.2 Consumul prezent/nivelul emisiilor
........................................................................................
94
5.2.1 Imaginea debitului masic si datele de
intrare/iesire............................................................
94 5.2.2 Informatia referitoare la debitele masice individuale de
emisie ......................................... 96
5.2.2.1 Emisiile de pulberi de la
macinare.................................................................................
96
-
5.2.2.2 Emisiile de NOx de la solidificare si uscare
...................................................................96
5.2.2.3 Emisiile de pulberi si gazoase de la banda de
solidicare................................................96
5.2.2.4 Emisile de SO2 de la
solidificare....................................................................................96
5.2.2.5 Emisii de HCl si HF
.......................................................................................................96
5.2.2.6 Apa uzata
.......................................................................................................................97
5.2.2.7 Deseurile
solide..............................................................................................................97
5.2.2.8 Cererea
energetica..........................................................................................................97
5.3 Tehnici de considerat la determinarea BAT
............................................................................98
5.4
Concluzii................................................................................................................................105
5.5 Tehnici noi aparute si dezvoltari de viitor
.............................................................................108
5.5.1 Reducerea integrata in proces a NOx la banda de
solidificare ..........................................108 5.5.2
Brichete/peleti de carbune la rece
.....................................................................................108
5.5.3 Alte tehnici posibile
..........................................................................................................109
6 INSTALATIILE DE
COCSIFICARE.............................................................................................110
6.1 Procesele si tehnicile de process
aplicate...............................................................................110
6.1.1 Manipularea carbunelului
.................................................................................................111
6.1.2 Operarea bateriilor de cocsificare
.....................................................................................112
6.1.2.1 Incarcarea carbunelui
...................................................................................................113
6.1.2.2 Camerele de
incalzire/ardere........................................................................................114
6.1.2.3
Cocsificarea..................................................................................................................115
6.1.2.4 Impingerea si stingerea cocsului
..................................................................................116
6.1.2.5 Manevrarea si sortarea cocsului
...................................................................................117
6.1.3 Colectarea si tratarea gazului de cocsificare
.....................................................................117
6.1.3.1 Racirea
gazului.............................................................................................................119
6.1.3.2 Recuperarea gudronului din gazul cuptorului de
cocserie............................................119 6.1.3.3
Desulfurarea gazului de cocs
.......................................................................................119
6.1.3.4 Recuperarea amoniacului din gazul cuptorului de cocserie
.........................................120 6.1.3.5 Recuperarea
uleiului usor din gazul cuptorului de cocserie
.........................................120
6.1.4 Debitele de apa din cocsificare
.........................................................................................121
6.2 Nivelurile actuale de consum/emisie
.....................................................................................124
6.2.1 Debitul masic si datele de
input/output.............................................................................124
6.2.2 Informatiile asupra emisiilor in aer
...................................................................................129
6.2.3 Informatiile asupra emisiilor in apa
..................................................................................129
6.2.3.1 Emisii continue in
apa..................................................................................................129
6.2.3.1.1
Cantitati................................................................................................................129
6.2.3.1.2 Debitul apei uzate de la instalatia de
cocsificare..................................................130
6.2.3.1.3 Apa uzata de la oxidarea umeda a proceselor de
desulfurare...............................130 6.2.3.1.4 Apa de
racire
........................................................................................................131
6.2.3.2 Emisiile discontinue in apa
..........................................................................................131
6.2.3.2.1 Stingerea umeda a cocsului
..................................................................................131
6.2.4 Necesarul
energetic...........................................................................................................131
6.2.5 Poluarea
solului.................................................................................................................132
6.3 Tehnicile de considerat in determinarea BAT
.......................................................................133
6.4
Concluzii................................................................................................................................171
6.5 Tehnici aparute i dezvoltri pentru viitor
.............................................................................175
7 FURNALE
......................................................................................................................................177
7.1 Procese aplicate
.....................................................................................................................177
7.1.1
Incarcarea..........................................................................................................................179
7.1.2 Incalzitoare de curenti de aer
............................................................................................179
7.1.3 Furnalul de
purjare............................................................................................................181
7.1.3.1 Descriere
generala........................................................................................................181
7.1.3.2 Gazul de furnal del a varf (BFgas)
...............................................................................181
7.1.3.3 Zinc si plumb
...............................................................................................................182
7.1.4 Injectarea directa a agentilor de
reducere..........................................................................182
7.1.5
Curatarea...........................................................................................................................182
7.1.6 Procesarea zgurei
..............................................................................................................183
7.1.6.1 Procesul de granulare a zgurei
.....................................................................................183
7.1.6.2 Procesarea zgurei in
cavitati.........................................................................................184
7.1.6.3 Procesul de peletizare a zgurei
.....................................................................................185
7.2 Emisiile prezente si nivelurile de
consume............................................................................186
7.2.1 Debitul masic si datele de
input/output.............................................................................186
7.2.2 Informatii despre fiecare debit masic de emisie si despre
necesarul energetic .................190
7.2.2.1 Emisiile de gaz uzat
.....................................................................................................190
-
Production of Iron and Steel xvii
7.2.2.1.1 Emisiile de gaz uzat de la incalzitoarele de aer
................................................... 190 7.2.2.1.2
Emisiile de la sarjare si transportare
....................................................................
191 7.2.2.1.3 Gazul de furnal (ca o emisie indirecta)
................................................................
191 7.2.2.1.4 Emisiile de la instalatia
turnare............................................................................
192 7.2.2.1.5 Emisiile din procesarea
zgurei.............................................................................
192
7.2.2.2 Emisiile de deseuri solide/produse
secundare..............................................................
193 7.2.2.2.1 Pulberile din turnare
............................................................................................
193 7.2.2.2.2 Pulberile si namolul din tratarea gazului de furnal
.............................................. 193 7.2.2.2.3 Zgura
de la furnalele de forjare
...........................................................................
194
7.2.2.3 Emisiile de apa uzata
...................................................................................................
195 7.2.2.3.1 Surplusul de apa de la tratarea gazului de furnal
................................................. 195 7.2.2.3.2 Apa
uzata din granularea zgurei
..........................................................................
196 7.2.2.3.3 Evacuarea din circuitul apei de
racire..................................................................
196
7.2.2.4 Energia si necesarul de agent
reducator.......................................................................
196 7.3 Tehnici considerate n determinarea cele mai bune tehnici
disponibile ............................... 198 7.4 Concluzii
...............................................................................................................................
217 7.5 Tehnologii aparute i dezvoltri ale
viitorului.......................................................................
220
8 PROCESUL DE ELABORARE A OELULUI N CONVERTIZOR I
TURNAREA............... 222 8.1 Tehnologii i procese aplicate
...............................................................................................
223
8.1.2 Pre-tratarea metalului fierbinte
.............................................................................................
224 8.1.3 Oxidarea in the convertizor (furnalul pe baza de
oxigen)...................................................... 225
8.1.4 Tratarea secundara
.................................................................................................................
229 8.1.5
Turnarea.................................................................................................................................
231
8.1.1.1 Turnarea continua
........................................................................................................
232 8.1.5.2 Turnarea in lingouri
.......................................................................................................
233
8.2 Nivelele de emisii si de consumuri
.......................................................................................
234 8.2.1 Bilant fluxurilor masice si de intrare-iesire
......................................................................
234 8.2.2 Informatii despre fluxuri masice de emisii si fluxul de
energie........................................ 238
8.2.2.1.2 Gaze arse
secundare.............................................................................................
242 8.2.2.2 Deeuri solide/pe produs
.............................................................................................
243
8.2.2.2.1 Zgur desulfurat
.................................................................................................
243 8.2.2.2.2 Zgura
BOF...........................................................................................................
244 8.2.2.2.3 Material expulzat din convertizor
........................................................................
245 8.2.2.2.4 Pulberi grosiere de la tratarea gazului de
convertizor ................................ 245 8.2.2.2.5 Pulberi
fine i lam de la tratarea gazului de convertor
....................................... 246 8.2.2.2.6 Zgura i
underul provenit de la turnarea continu
.............................................. 246 8.2.2.2.7
Deeurile de
balast...............................................................................................
246
8.2.2.3 Evacurile de ape uzate
...............................................................................................
246 8.2.2.3.1 Apa uzat de la tratarea gazului de convertizor
................................................... 247 8.2.2.3.2
Ape uzate de la producerea
vidului......................................................................
247 8.2.2.3.3 Ape uzate de la turnarea
continu........................................................................
247
8.2.2.4 Consumul de energie
...................................................................................................
247 8.2.2.4.1 Converizorul
(BOF)............................................................................................
247 8.2.2.4.2 Turnarea continu
................................................................................................
247
8.3 Tehnici de luat n considerare la determinarea celor mai bune
tehnici disponibile............... 248 8.4 Concluzii
...............................................................................................................................
274 8.5 Tehnici noi aparute si dezvoltari de
viitor.............................................................................
277
9 PRODUCEREA SI TURNAREA OTELULUI UTILIZAND CUPTOARE ELECTRICE
........... 279 9.1 Procese si tehnici aplicate
.....................................................................................................
279
9.1.1 Manevrarea si depozitarea materiilor prime
....................................................................
281 9.1.2 Preincalzirea fierului
vechi...............................................................................................
282 9.1.3 Incarcarea
.........................................................................................................................
282 9.1.5 Evacuarea otelului si a
zgurii.................................................................................................
283 9.1.6 Metalurgie
secundara.............................................................................................................
283 9.1.7 Manipularea
zgurii.................................................................................................................
284 9.1.8 Turnarea continua
..................................................................................................................
284
9.2 Consumul actual si nivelele de emisie
..................................................................................
285 9.2.1 Prezentarea tendintelor datele
furnizarii/productiei.......................................................
285
9.2.2.1 Epurarea emisiilor de
gaz...............................................................................................
289 9.2.2.1.1 Epurarea primara a
gazelor.....................................................................................
289 9.2.1.1.2 Epurarea secundara a gazelor
..............................................................................
294
-
9.2.1.1.3 Aburi proveniti din prelucrarea zgurei
.................................................................294
9.2.2.2 Pierderile solide/produse
................................................................................................294
9.2.2.2.1 Zgura rezultata din productia
otel-carbonului/otelurilor puternic aliate .................295
9.2.2.2.2 Pulberi din tratarea gazelor epurate
........................................................................296
9.2.2.2.3 Caramizi refractare
.................................................................................................298
9.2.2.3 298Emisiile de apa
uzata..............................................................................................298
9.2.2.3.1 Apele de scurgere din iazul decantor
......................................................................298
9.2.2.3.2 Apa uzata din spalarea gazului evacuat
..................................................................298
9.2.2.4 Contaminarea
solului......................................................................................................299
9.2.2.5 Emisiile de zgomot
.........................................................................................................299
9.3 Tehnici de luat in considerare in determinarea BAT
.............................................................300
9.4
Concluzii................................................................................................................................320
9.5 Tehnici aparute si dezvoltari de viitor
...................................................................................323
10 NOI/ALTERNATIVE ALE TEHNICILOR DE PRODUCERE A FIERULUI
.............................325 10.1
Introducere.............................................................................................................................325
10.2 Reducerea directa (DR)
.........................................................................................................328
10.2.1 Generalitati
.......................................................................................................................328
10.2.2 Procese care se pot intalni in practica
...............................................................................328
10.2.3 Aspecte de protectie a mediului urmare
DRI....................................................................329
10.3 Reducerea topirii (SR)
...........................................................................................................330
10.3.1 Generalitati
.......................................................................................................................330
10.3.2
Corex.................................................................................................................................330
10.3.3 Procese in dezvoltare
........................................................................................................332
10.4 Comparatie: cuptorul cu reducere directa si reducerea
topirii ...............................................336 11
Concluzii si
recomandari.................................................................................................................341
GLOSAR
..................................................................................................................................................343
-
Production of Iron and Steel xix
Lista figurilor
Figura 1.1 : Productia de otel brut in Europa sip e plan mondial
din 1870 - [Stat. Stahl, 1997].................. 1 Figura 1.2 :
Productia cuptorului cu arc electric si de oxi-otel in UE intre
1985 - 1995.............................. 2 Figura 1.3 :
Distributia geografica in otelariile integrate din Uniunea
Europeana....................................... 3 Figura 1.4 :
Productia de otel din furnalul basic pe oxigen si cu arc electric
in Statele Membreu UE 1996 4 Figura 1.5 : Numarul instalatiilor de
fonta si otel in UE 15 -[Stat. Stahl, 1997; Stahl,
1996]..................... 5 Figura 1.6 : Evolutia angajarilor in
industria de fonta si otel in UE 15 intre 1983 - 1996 - [Stat.
Stahl,
1997]
....................................................................................................................................................
9 Figura 1.7 : Imaginea de ansamblu a inputurilor si outputurilor
din industria de fonta si otel in UE 15 in
1995 - bazata pe [Stat. Stahl,
1997]...................................................................................................
10 Figura 1.8 : Emisiile in aer pentru anumit poluanti de la
instalatiile de sinterizare, cocsificare, furnalele de
purjare, otelariile pe baza de oxygen si furnalele cu arc
electric........................................................ 11
Figura 2.1 : Diagrama fluxurilor masice ale materialelor manipulate
in otelariile integrate - [UK HMIP,
1993]
..................................................................................................................................................
15 Figura 3.1 : Metodele de fabricare a otelului brut - [Ullmanns,
1994] ..................................................... 16
Figura 3.2 : Imaginea otelariilor integrate in apropiere de
tarm.................................................................
17 Figura 3.3 : Imagine de ansamblu a procesului intr-o otelarie
integrata - [UK IPR 2/1, 1994] - ............... 18 Figura 3.4 :
Exemplu de fluxuri de intrare, iesire si interne in otelariile
integrate moderne ce utilizeaza un
sistem energetic - [Joksch, 1998].
......................................................................................................
20 Figura 3.5 : Distribuirea tipica a cererii de energie in
otelariile integrate per tona de otel brut - [Ullmann's,
1989];
.................................................................................................................................................
21 Figura 3.6 : Exemplu tipic pentru managementul reziduurilor si
al produselor secundare in otelariile
integrate in baza [Bothe, 1993]
.......................................................................................................
22 Figura 3.7 : Exemplu de management al apei in otelariile
integrate la un amplasament cu disponibilitate
mare de apa
........................................................................................................................................
23 Figura 4.1 : Fotografia unei linii de sinterizare cu dispozitiv
de incarcare (tamburi sau jgheaburi) si cabina
de aprindere la extremitatea de incepere a procesului
........................................................................
24 Figura 4.2 : Diagrama schematica a instalatiei de sinterizare ce
arata principalele puncte de emisie -
[Theobald 1, 1995];
............................................................................................................................
25 Figura 4.3 : Diagrama temperaturii si a zonei de reactie in
procesul de sinterizare dupa [Dietrich, 1961]
............................................................................................................................................................
27 Figura 4.4 : Debitele masice dintr-o instalatie de sinterizare
.....................................................................
29 Figura 4.5 : Profilul tipic al emisiilor de CO2, CO, O2 si H2O
in gazul uzat (cutii de vant singulare) de-
alungul benzii de sinterizare dupa [Neuschtz,
1996].....................................................................
34 Figura 4.6 : Marimea granulelor si distribuirea greutatii dela
diferitele benzi de sinterizare - dupa [Bothe,
1993]
..................................................................................................................................................
34 Figura 4.7: Rezistenta specifica a pulberilor de oxid de fier,
clorurilor alcaline si sulfatilor - [Reiche,
1990]
..................................................................................................................................................
35 Figura 4.8: Profilul emisiilor tipice pentru SO2 and NOx in
gazul uzat (cutii de vant individuale) si curba
temperaturii de-alungul benzii de sinterizare - dupa [Neuschtz,
1996] ............................................ 37 Figura 4.9 :
Compunerea medie a sinterului in Germania - [Stahl,
1995].................................................. 38 Figura
4.10 : Influenta bazicitatii sinterului (CaO/SiO2) asupra
rezistivitatii prafului - [Bothe, 1993] ..... 38 Figura 4.11:
Relatia dintre emisiile de fluor bazice de la alimentarea
sinterizarii - [Bothe, 1993] ............ 39 Figura 4.12 : Profil
tipic omolog de grup al gazului residual brut al instalatiei de
sinterizare (inainte de
reducere) pentru 6 masuratori - [Ptz,
1996].....................................................................................
41 Figura 4.13 : corelarea inte concentratia PCDD/F No si
concentratia de COV (FID masuratori) in gazul
residual al instalatiilor de tratare (coeficientul de corelare r
= 0.25) - [BS PCDD/F, 1998] ........... 41 Figura 4.14 : PCDD/F si
profilul temperaturii in gazului evacuate in banda de sinterizare -
[Ptz, 1996] 42 Tabelul 4.3: Emisiile de PCDD/F de la cinci
instalatii de sinterizare dupa optimizarea procesului (pentru a
reduce emisiile PCDD/F)
...................................................................................................................
48 Figura 4.15 : Recuperarea caldurii de la aerul de racire
provenit de la racirea sinterului [Beer, 1991] . 53 Figura 4.16 :
Banda de sinterizare modificata conform procesului EOS - [Panne,
1997].......................... 56 Figura 4.17 : Diagrama
schematica a sinterizarii optimizate dpdv al emisiilor din procesul
(EOS) - Figura 4.18 Diagrama schematica a recircularii gazului uzat
selectionat (Nippon Steel Corporation Figura 4.19: Structura
filtrului cu saci dupa un ESP pentru tratarea avansata a gazului
uzat proventi de la
banda de sinterizare [Weiss,
1996]..................................................................................................
67 Figura 4.20 : Dozarea pulberilor de lignit si a varului in gazul
rezidual inainte de filtrele cu sac [Weiss,
1996]
..................................................................................................................................................
67
-
Figura 4.21 : Eficienta de indepartare a PCDD/F printr-un filtru
sac cu dozarea prafului de lignit [Weiss,
1996]...................................................................................................................................................68
Figura 4.22 : Tratarea gazului rezidual de la instalatia de
sinterizare a Voest-Alpine Stahl AG, A-Linz cu
un sistem de spalare
fin.......................................................................................................................72
Figura 4.23 : Tratarea apei de spalare de la un scruber fin si apa
de la filtru ESP prin extragerea pulberilor
la Voest-Alpine Stahl AG,
A-Linz......................................................................................................73
Figura 4.24 : Diagrama tratarii gazului residual cu etapa de
adsorptie si convertor catalitic - [Kersting,
1997; Philipp, 1988]
...........................................................................................................................89
Figura 5.1 : Tamburul de peletizare ca parte a instalatiei de
peletizare ......................................................90
Figura 5.2 : Schema unei instalatii de peletizare [InfoMil,
1997]............................................................91
Figura 5.3 : Schema procesului cu gratar
direct.........................................................................................92
Figura 5.4 : Schema procului din cuptorul cu
gratar...................................................................................93
Figura 5.5 : Debitele masice intr-o instalatie de peletizare.
........................................................................94
Figura 6.1 : Fotografia unei baterii de cocsificare cu evidentierea
camerei, turnului de carbune si
colectarea principala a gazului de
cuptor..........................................................................................110
Figura 6.2 : Diagrama tipica de flux a instalatiei de cocsificare
aratand sursele de emisie [UK Coke,
1995].................................................................................................................................................111
Figura 6.3 : Diagrama bateriei de cocsificare ce arata sursele de
emisie..................................................113 Figura
6.4 : Diagrama de incarcare cu carbune a camerei de cocsificare,
indicand punctele de emisie
(indicate prin sageti)
.........................................................................................................................114
Figura 6.5 : Diagrama sistemului de incalzire a cuptorului
indicandu-se punctele de emisie (marcata prin
sageti);
..............................................................................................................................................115
Figura 6.6 : Diagrama camerei de cocsificare, cu indicarea
posibilelor puncte din timpul cocsificarii
(indicarea sagetilor)
..........................................................................................................................116
Figura 6.7 : Impingerea cocsului carbonizat de la cuptorul de
cocsificare in masina de stingere. Punctele
de emisie sunt aratate prin sageti.
.....................................................................................................117
Figura 6.8 : Schema tipica a instalatiei de tratare a COG cu
recuperarea produselor secundare [UK
Coke, 1995]
......................................................................................................................................118
Figura 6.9: Diagrama pentru fluxurile de apa in instalatia de
cocsificare [InfoMil, 1997]....................121 Figura 6.10 :
Debitul masic al instalatiei de cocsificare
...........................................................................124
Figura 6.11 : Teava ascensionala a camerei cuptorului de carbune
..................................................152 Figura 6.13:
Exemplul unui sistem de desprfuire pentru praful de la evacuarea
cocsului ......................155 Figura 6.14: Diagrama schematic
a turnului de rcire cu
icane.............................................................158
Tabel 6.11. Procedee de desulfurare a gazelor de cocserie i
caracteristicile lor conform UN-ECE, 1990;
EC Coke,
1996..................................................................................................................................160
Figura 6.15. Schema unei instalaii de desulfurare a gazelor de
cocserie (procedeul ASK) instalat n 1997
..........................................................................................................................................................161
Tabel 6.12: Tabel cu instalaiile de cocserie de referin pe procedee
de desulfurare [cf. InfoMil, 1997]
..........................................................................................................................................................162
Tabel 6.13: Costuri curente i de investiii pentru desulfurarea
gazelor de cocserie cu un debit de 45000
Nm3/h i coninut de 8 g/Nm3/h H2S [Rothery, 1987; InfoMil, 1997]
..........................................163 EP.8 Eliminarea
gudronului (i a hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP)) din
apele de cocserie..164 Tabelul 6.14 Concentraii n efluent i emisii
specifice pentru instalaii de cocsificare europene, ce
utilizeaz tratarea aerob a apei uzate cu nmol active (domenii cu
poluare a namoului redusa si ridicata) [EC Cocs, 1996]
..............................................................................................................167
Figura 6.16 Schema-bloc a patru instalaii diferite de tratare
efluenilor pentru apa uzat de la cuptoarele de cocsificare prin
procedeul de nitrificare / denitrificare [Lohr, 1996]
.......................................168
Table 6.15.: Concentraiile influenilor i efluenilor i cteva
aspecte ale sistemelor de tratare a apei uzate cu metoda pre DN /N
[info Mill, 1997 ; Lohr 1996 ; Lohr 1997]
........................................170
Figura. 7.1.: Vedere de ansamblu asupra dou furnale cu cte trei
cuptoare fierbinti i coul pentru evacuarea gazelor reziduale de la
cuptoarele fierbini
......................................................................177
Figure 7.1 : Simplified scheme of a blast furnace - [UBA Rentz,
1996] ..................................................178 Figura
7.2 : Sectiuni in incalzitoarele curentilor de aer (cauper) cu
camera de ardere interna sau externa
[EC Sinter/BF, 1995]
.....................................................................................................................180
Figura 7.3 : Granularea zgurei provenite din furnal in cadrul
procesului OCP [Poth, 1985].................183 Figura 7.4 :
Granularea zgurei din furnla in procesul INBA [Radoux, 1982]
.......................................184 Figura 7.6 : Schema
procesului general al furnalului de purjare cu indicarea fiecarei
operatii si debitele
masice de intrare si
iesire..................................................................................................................187
Figura 7.7 : Destinatia pulberilor si namolului de la tratarea
gazului de furnal in UE [EC Study, 1996] Figura 7.8 : Utilizarea
finala a zgurei de furnal in UE [EC Study,
1996]..............................................195 Figura 7.9 :
Diagrama managementului apei intr-un
furnal......................................................................195
Figura 7.11: Generarea de praf cu i fr inertizare cu azot n timpul
ncrcrii metalului topit (la nivelul
oalei torpedo) n funcie de debitul de font brut (de Haas,
1997)...............................................208
-
Production of Iron and Steel xxi
Figura 7.12 : ncrcarea metalului topit n oala torpedo cu
suprimarea prafului cu gaz inert - (de Haas, 1997)
................................................................................................................................................
209
Figura 7.13 : Instalaia de la Stahlwerke Bremen, Germania cu o
producie de 3 Mt font/an a necesitat o investiie de 6,8 milioane
Ecu1996 incluznd suprimarea prafului i desprfuirea ulterioar cu
filtru cu saci.
..................................................................................................................................................
210
Figura 7.14: Exemplu de proces pentru epurarea cianurilor din
circuitul de ap de splare de l