Brasov

Prima pagina!

1. Localizarea si caracterizarea judetului ............................................................................. 3 1.1. Scurt istoric al judetului ............................................................................................ 3 1.2. Asezare geografica .................................................................................................... 3 1.3. Cai de acces ............................................................................................................... 4 1.4. Nivel de dezvoltare economico-sociala ................................................................... 4

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului .................................................................. 6 2.1. Resurse turistice naturale .......................................................................................... 6

a)relief .......................................................................................................................... 6 b)clima ......................................................................................................................... 7 c)flora ........................................................................................................................... 8 d)fauna ......................................................................................................................... 8 e)hidrografie ................................................................................................................. 9 f)rezervatii si monumente ale naturii ........................................................................... 9

2.2. Resurse turistice antropice ........................................................................................ 9 2.3. Principalele trasee turistice in zona ......................................................................... 10

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii ................................................. 10 3.1. Unitati de cazare ..................................................................................................... 10

Tabel 1. : REŢEAUA UNITĂŢILOR DE CAZARE TURISTICĂ DIN BRAŞOV 11 Tabel 2. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ ................... 13 Tabel 3. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE ............ 13 Tabel 4. : CAPACITATEA ŞI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN BRAŞOV .................................................................................................................. 14 Tabel 5. : INDICELE DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE .................................................................................. 14

3.2. Unitati de alimentatie .............................................................................................. 15 3.3. Instalatii de agrement .............................................................................................. 15 3.4. Unitati si instalatii de tratament ............................................................................. 16

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare ......................................... 17 Tabel 6. : TURIŞTII CAZAŢI ÎN UNITĂŢI DE CAZARE TURISTICĂ – jud. Braşov ........................................................................................................................ 17 Tabel 7. : ÎNNOPTĂRI ÎN JUD. BRAŞOV ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ .............................................................................................................. 18

5. Forme de turism practicate in judet ............................................................................... 20 6. Propuneri de valorificare ................................................................................................ 20 7. Evaluarea eforturilor investitionale, posibilitatile de realizare si efectele scontate in plan economic .................................................................................................................... 21 8. Harta judetului ............................................................................................................... 22 9. Bibliografie .................................................................................................................... 23

2

1. Localizarea si caracterizarea judetului

1.1. Scurt istoric al judetuluiPrezen a din timpuri străvechi a omului în jude ul Bra ov este semnalată înț ț ș

numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. A ezările umane auș persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului i, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme dinș diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole i de me te ugărit etc.)ș ș ș atestă larga dezvoltare a civiliza iei locale.În această zonă au locuitț dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râ novș ). În această perioadă, zona jude ului aț cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât i culturale.ș După epoca cuceririi romane, via a i-a continuat acela i ritm, sub supraveghereaț ș ș Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autorită ile de ocupa ie au adusț ț me teri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte i drumuri.ș șDupă retragerea legiunilor aureliene, popula ia autohtonă care a rămas fără intrerupere aț cunoscut popula ii migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogă ia locurilor.ț ț Cea mai pregnantă amprentă i-au pus-o triburile slave, a ezate în număr mare, care auș ș lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii i hidronimii. Secolele X-XI marcheazăș cristalizarea primelor forma iuni politice în zonaț ării Făgăra uluiȚ ș iș ării BârseiȚ . Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea i asupra acestor teritorii, este cucerit de cătreș regele ungar tefanȘ . Ducatul lui Kean (strămo ul lui Salanus) era intre Dunăre i Tisa. Elș ș trebuie raportat, desigur, la domina ia Primului arat Bulgar în zonă, domina ie care, fărăț Ț ț să aibă amploarea sus inută de unii istorici, a fost, totu i, o realitate.ț ș [2] Se pare totu i că,ș vreme de două secole, regalitatea maghiară nu i-a putut exercita suveranitatea deplinăș asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi coloniza iț sa iiș , secuii iș teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar ara Făgăra uluiȚ ș a fost o feudă a ăriiȚ Române tiș de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș i condusă de legendarulș Negru Vodă "descalecă" în ara Arge ului, laȚ ș Câmpulung Muscel, i pun bazeleș ăriiȚ Române tiș de mai târziu.

1.2. Asezare geografica

Situat în partea centrală a ării, pe cursul mijlociu al râuluiț Olt, în interiorul arcului Carpatic i de inând 2,3% din suprafa a ării (5351 kmș ț ț ț 2), jude ul Bra ov seț ș învecinează cu opt jude e. La est se mărgine te cu jude ul Covasna, în sud-est cuț ș ț judetul Buzau, în sud cu jude ele Prahova, Dâmbovi a i Arge , la vest cu jude ul Sibiu, iar înț ț ș ș ț nord cu jude ele Mure i Harghita.ț ș ș

3

Municipiul Bra ov (re edin a jude ului) este situat la 25ș ș ț ț o30' longitudine estică iș 45o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fa ă de nivelul Măriiț Negre.

1.3. Cai de acces

osele interna ionaleȘ țE60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Bra ovș - Bucure tiș - Constan aț , cu prelungirea Poti - grani a cuț ChinaE68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Bra ovșDrumuri na ionalețDN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Bra ovș - Bucure tișDN1A - Bra ovș - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploie tiș - Buftea - Bucure tișDN1J - ercaiaȘ - Comăna de Jos - HoghizDN10 - Bra ovș - Hărman - pasul Buzău - BuzăuDN11 - Bra ovș - Hărman - pasul Oituz - One tiș - BacăuDN73 - Bra ovș - Bran - Câmpulung - Pite tișDN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râ novș - incaȘ - ercaiaȘRe eaua căilor feroviarețRe eaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Bra ov fiind unul dintreț ș cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc aseș ramifica ii:țTronsonul Bra ov -ș Predeal - Bucure tișTronsonul Bra ov -ș Sfântu Gheorghe - GheorgheniTronsonul Bra ov -ș Rupea - Sighi oaraș - TeiușTronsonul Bra ov -ș Făgăraș - Sibiu - Vin u de JosțTronsonul Bra ov -ș Hărman - Întorsura BuzăuluiTronsonul Bra ov -ș Zărne tiș

1.4. Nivel de dezvoltare economico-sociala

Economia judetului Brasov este complexă, cu un pronunţat caracter industrial. La începutul anului 2001 numărul agenţilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenţilor economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activităţi a economiei celor 14.796 agenţi economici din judeţ este următoarea:

- industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de maşini si cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică);- agricultura şi silvicultura - 229;

4

- construcţii - 530; - comerţ - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare şi proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanţe, bănci, asigurări - 58.

Comparativ cu anul 1989, producţia industrială din anul 2001 a fost mai mică cu 78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Scăderile au fost substanţiale iar creşterile, atunci când s-au produs, au fost nesemnificative. Totusi tendinţa în ultimii doi ani consecutivi este de usoară creştere (cu 2,7% în anul 2002 faţă de 1999 şi cu 0,5% în anul 2001 faţă de 2000). În industria judeţului Braşov, scăderea producţiei industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenţei celor două societăţi mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. şi S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariaţi şi câştigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi productivitate. Din punctul de vedere al producţiei fizice, tendinţa generală de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare structurală a producţiei braşovene funcţie de cerere dar şi de posibilităţile de asigurare a materiei prime. Scade continuu producţia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, îngraşăminte chimice, dar creşte producţia de brânzeturi, bere, încălţăminte, rulmenţi, motoare electrice de 0,25 kw şi peşte. Numărul salariaţilor din industrie a scăzut constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producţiei industriale. O parte dintre salariaţii disponibilizaţi din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creştere dramatică a şomajului de la 3,8% în 1996 la 9,4% în 2001.

După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991 exportul judeţului Braşov are o tendinţă puternică de creştere. Exportul braşovean a fost în mare parte susţinut de marii agenti economici de stat care şi-au pierdut treptat piaţa de desfacere, iar firmele nou aparute pe piaţa economică, deşi unele dintre ele au avut o activitate prolifică, nu au reuşit să compenseze pierderea pieţelor externe ale marilor agenţi economici. O parte importantă a agenţilor economici cu activitate de export lucreaza în loan.

În anul 2001 faţă de anul 1996 volumul exportului judeţului Braşov a crescut cu 50,0%.

Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior al judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acestă situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai accelerat a importurilor faţă de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafaţă agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din judeţul Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape şi alte categorii de folosinţă.

Terenul arabil ocupă 118.151 ha, paşunile 119.890 ha, iar fâneţele, viile şi livezile 20% din suprafaţa agricolă (59.326 ha). În agricultură judeţului Braşov creşterea animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat. În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârşitul anului 2001 următoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparţinând fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine şi caprine total 209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care 23,4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judeţul Braşov deţine ponderi mari în

5

producţia totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru judeţul Braşov. Existenţa încă a unor institute de cercetare, dar şi intensificarea acestei activitaţi pe lângă universităţi ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în judeţul Braşov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajisti), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare şi metalelor. S-au înfiintat chiar şi centre de cercetare private în domeniile arheologiei si medicinii.

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1. Resurse turistice naturale

a)relief

Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov.Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.In sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.M-tii Bucegi: relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate; circurile si vaile glaciare (Gaura, Malaiesti, Tiganesti); relief calcaros din zona de vest Grohotis-Strunga.M-tii Ciucas: relief de eroziune diferentiata in conglomerate (martori de eroziune): turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc.M-tii Fagaras: relief cu trasaturi alpine (circuri si vai glaciare, creste, varfuri piramidale); Vf. Vistea Mare, cel de-al doilea varf al trapezului stancos, marcat de cel mai inalt varf al Romaniei - Vf. Moldoveanu; Lacul glaciar Urlea.M-tii Persani: Bazaltele de la Racos, rezervatie geologica - coloane de bazalt poliedrice, cu inaltimi de 12-15 m.

6

M-tii Piatra Craiului (sectorul nordic), cu relief calcaros; Prapastiile Zarnestilor, chei cu o lungime de 4 km si energia reliefului de peste 200 m.Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcţie NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului. Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov).Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii Perşani.Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea estică se află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţi apropiaţi, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită şi extinsă către nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munţilor Făgăraşului care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului Târnavelor.Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.

b)clima

Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6° C, temperatura maxima absoluta fiind de 37° C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii

7

anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2m/s.

c)flora

Se gasesc peste 1100 de specii deplante, identificate prin programul de inventariere, cartare si monitorizarea biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000. Aceasta inseamnaca peste 30% din flora Romaniei se regaseste in aceasta zona.Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, raresau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare mentionam feriga Woodsia glabella intalnita numaiin Bucegi, in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra Craiului, tisa,zambrul, angelica si sangele voinicului.Piatra Craiului este locul unicul loc din lume undevegeteaza endemismele garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia ssp. falcata.Vegetatia se remarca printr-o mare diversitate.La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).Pe versantii însoriti ai Dealului Cetatii sau Tâmpei se pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care în tertiar ocupau zone mai mari (zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stânca, migdalul pitic, cununita de calcar, visinelul, etc. Culmile înalte ale Pietrii Craiului adapostesc numeroase specii specifice carpatice (garofita Pietrii Craiului, obsiga bârsana, macul de munte, crucea voinicului, etc.

d)fauna

Fauna este foarte variata, gratie multitudii biotopurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele muntoase. Daca în mlastinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc.Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul încaltat, barza alba, barza neagra, vânturei, hereti, potârnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, râsul, etc).

8

e)hidrografie

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

f)rezervatii si monumente ale naturii

Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului - rezervatie florala in depresiunea Fagarasului.Padurea Bogatii - situata in muntii Persani, se intinde pe 17 hectareBazalturile de la Racos, Harman, Purcareni, OrmenisParcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul TractorulScuarul Berzei, Scuarul Mihai EminescuGrădina Zoologică din NouaTâmpaPoiana Bra ovșPietrele lui SolomonRezervatia CarhagaRezervatia de la Purcarenirezervatii SpeologiceGradina Dentrologica din BrasovComplexul Piscicol Dumbravita

2.2. Resurse turistice antropiceMUZEUL DE ISTORIE BRASOV - CASA SFATULUI CASA MURESENILOR MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI MUZEUL DE ARTAMUZEUL DE ETNOGRAFIEMUZEUL SPORTULUI TRANSILVANBASTIONUL TESATURILORTURNUL NEGRUBASTIONUL GRAFTMUZEUL ETNOGRAFIC BRAN SI CASTELUL BRANMUZEUL TARII FAGARASULUIMUZEUL DE ARTA CASA MEMORIALA GH. BARITIU, STEFAN BACIU, JOHANNES HONTERUSCETATEA RASNOVTURNUL ALB

9

MLASTINILE DE LA HARMAN, PREJMERREZERVATII GEOLOGICE, PALEONTOLOGICE, GEOMORFOLOGICEBISERICA NEAGRABISERICA SFANTA TREIMESINAGOGA DE PE STRADA PORTIISINAGOGA DE PE STRADA CASTELULUIVECHEA PRIMARIECASA NEGUSTORILORGRANARUL ORASULUICLADIREA PRIMEI BANCI SASESTICETATEA BRASOVULUIDUPA ZIDURIBELVEDEREPIATA SFATULUIALEEA DE SUB TAMPA

2.3. Principalele trasee turistice in zonaPredeal - DihamPredeal – Paraul recePredeal – Poiana BrasovDambu morii- Sapte scariBraşov – Poiana BraşovBraşov – BranBraşov – RupeaBraşov – RâşnovBraşov – ZărneştiBraşov – Moeciu

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

3.1. Unitati de cazareHoteluri: Aro Palace, Ambient, Ada Belle, Capitol, City Center, Oliver, Bella Muzica, Belvedere, Bielmann Sâmpetru, Casa Mureşan, Chamber’s Charm, Ramada, Ruia, Piatra Mare, Alpin, Rozmarin, Diana, Sportu.Moteluri: Lida, Casa Albă, Doripesco, Dreher, Lorion, Dumbrava.Pensiuni: Casa Blaga, Casa Ezio, Darius, White Horse, Mariana, Cristina, Klass, Dracula House, Green Park, Orizont, Roma Antică.Vile: Sorina, Strugurelul, Casa Nona, Milcov, Bella, Transilvana, Benga, Maria, Adams.Cabane turistice: Vraja Pădurii, Cabana Viştişoara, Dumbrava Liniştită, Vidraru, Mitruţ.Campinguri: Dîrste.Popasuri: Popas Căprioara.

10

Tabel 1. : REŢEAUA UNITĂŢILOR DE CAZARE TURISTICĂ DIN BRAŞOV

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Se poate observa o revigorare în ceea ce priveşte construirea şi amenajarea de noi unitaţi

de cazare în Braşov, însă această sporire este însoţită de o crestere a locurilor disponibile

.

- număr - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Unităţi de cazare – total din care:

308 323 338 370 431 403 489 471

Hoteluri 38 39 35 37 37 42 52 50 Hoteluri pentru tineret

- - - - 4 3 4 4

Hanuri şi moteluri

2 - - 5 6 11 11 9

Vile turistice

43 42 38 35 43 46 51 42

Cabane 28 27 24 20 20 13 17 13 Pensiuni turistice urbane

- - 24 46 82 107 135 137

Pensiuni turistice rurale

- - 63 78 104 155 193 200

Pensiuni agroturistice

- - 121 122 107 - - -

Campinguri

2 2 2 2 2 2 2 2

Tabere de elevi şi preşcolari

8 7 7 3 3 1 1 1

11

12

Tabel 2. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Tabel 3. : CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE

- locuri – zile- 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Unităţi de cazare – total din care:

3681939 3670286 3297135 3649945 3900501 4219468 4527316 4704712

Hoteluri 1914644 1892546 1674958 1688065 1643227 1726984 1932171 1969812 Hoteluri pentru tineret

- - - - 71310 44682 75640

83814

Hanuri şi moteluri

33220 33580 33580 66653 101948 147943 153192 146035

Vile turistice

188581 196762 168217 196226 274377 327091 455741 444332

Cabane 422816 399197 334378 289695 290318 215806 184504 203778 Pensiuni turistice urbane

- - 101258 222554 428328 747192 874013

906999

Pensiuni - - 138613 193437 328158 717274 745095 836592

- locuri - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Unităţi de cazare – total din care: 10549 10276 9528 9611 11380 12037 13883 12634 Hoteluri 5374 5230 4427 4369 4645 4672 5505 5449 Hoteluri pentru tineret

- - - - 236 132 234 227

Hanuri şi moteluri

92 112 117 237 303 428 419 405

Vile turistice

575 573 523 502 818 892 1073 893

Cabane 1273 1151 1010 878 880 587 733 576 Pensiuni turistice urbane

- - 302 728 1293 2287 733 576

Pensiuni turistice rurale

- - 446 604 1004 1785 2238 2396

Pensiuni agroturistice

- - 940 984 1000 - - -

Campinguri

790 784 784 792 748 776 776 -

Tabere de elevi şi preşcolari

1180 1024 841 347 289 40 40 40

13

turistice rurale Pensiuni agroturistice

- - 296380 320140 307675 - -

-

Campinguri 265206 269694 264326 258958 130434 142008 - -

Tabere de elevi şi preşcolari

410460 351506 237557 358241 270556 54516 39800

38690

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Tabel 4. : CAPACITATEA ŞI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN BRAŞOV

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

Se poate observa clar o revigorare în turism a capacităţii de cazare aflată în funcţiune în

judeţul Braşov în această perioadă.

Tabel 5. : INDICELE DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE

Judetul Brasov 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Capacitatea de cazareExistenta (locuri) În functiune (mii

locuri-zile)

10549

3681,9

10276

3670,3

9528

3297,1

9611

3650,0

11380

3900,5

12037

4219,0

13883

4527,0

12634

4704,7

Sosiri (mii) 326,4 328,3 290,3 324,8 421,8 448,1 484,0 556,8

Innoptari (mii) 890,7 884,6 779,3 823,3 960,8 1000,3 1054,9 1191,5

Indicii de utilizare neta acapacitatii în functiune(%)

24,2 24,1 23,6 22,6 24,6 23,7 23,3 25,3

14

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

3.2. Unitati de alimentatie

Restaurante: Bella Vista, Salonul Romantic, Rotmans, Caprici, Casa Ana, Casa

Bistriţeană, Cerbul Carpatin, Complex Cetate Braşov, Crama Cetate Făgăraş, Ambient, Casa Tudor, Cetate Codlea, Coliba Haiducilor, Panoramic, Roata Norocului, Vânatorul, Civic Center.Fast-Food: Panini, Casablanca, Alegrin, McDonald’s, KFC, Ando’s.Baruri: Arena 77, Captain Nemo, Ritmo, Victoria PUB, Crew Bar, Bistro de L’arte.Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata, Cremola, Kronstadt.Patiserii: Patiscof Lucydan, Saray, Doly, Fornetti, Piacentina.Pizzerii: Hai Hui, 4 Amici, Napoli, Nicoli, Hot, Iulia, Roma, Pazza, Amigos, Bari.Cafenele: Star Café, Bravos Café, Café Ritmo, Lord Café, Café La Strada, Bonjour Café, Café de Paris, Café la Fifi.Cofetării: Saray, Dieta, Doly, Niagara, Casata, Cremola, Kronstadt.

3.3. Instalatii de agrement

- % - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Unităţi de cazare – total Din care:

24,2 24,1 23,6 22,6 24,6 23,7 23.3 25,3

Hoteluri 37,4 36,3 35,3 32,9 34,8 36,1 33,8 36,0 Hoteluri pentru tineret

- - - - 35,9 26,7 36,1 40,9

Hanuri şi moteluri

12,7 16,4 16,3 40,2 38,4 30,3 25,0 27,0

Vile turistice

26,7 24,6 28,9 27,4 24,6 21,4 17,3 18,3

Cabane 9,0 9,3 9,3 9,0 9,8 11,6 13,7 12,9 Pensiuni turistice urbane

- - 21,5 26,3 21,2 16,0 16,9 20,1

Pensiuni turistice rurale

- - 7,4 12,2 14,9 10,7 9,7 11,9

Pensiuni agroturistice

- - 10,7 12,7 16,2 - - -

Campinguri

3,9 6,2 4,2 5,9 13,6 0,9 - -

Tabere de elevi şi preşcolari

10,3 10,9 7,0 4,7 5,0 11,2 9,5 32,2

15

Parcuri: Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Tractoru, Parcul Trandafirilor, Parcul de sub Tâmpa, Parcul Aventura.Târguri şi expoziţii: Târgul de toamnă, Târgul meşterilor populari, Răvăşitul oilor, Festivalul brânzei şi pastramei, Târgul de primăvară, Ziua Recoltei, Balul Dragobetelor.Cluburi Sportive: Sala Sporturilor, Asociaţia sportivă CFR, Asociaţia sportivă Precizia, Asociaţia sportivă Rulmentul, Asociaţia sportivă Metrom, Asociaţia sportivă Torpedo, Club sportiv Dinamo, Club sportiv Municipal, Club sportiv Predeal, Club sportiv Universitar.Cinematografe: Bulevard, Cityplex, Cinemax 5D, Cinema 7D.Cluburi: Harley, Glamour, Amnezia, Tequila Bowling, Club 108, Club Bulevard, Kasho, Latino, Xen.Discoteci: No Problem, Hacienda, Discret.

3.4. Unitati si instalatii de tratament

Timişu de SusLocalizare: Staţiunea este localizată la poalele Masivului Piatra Mare şi ale Masivului Postăvaru, la 16 km de Braşov.Descriere: Timişu de Sus este o staţiune climaterică cu funcţionare permanentă. Climatul tonic-stimulant, aerul curat şi ionizarea puternică a atmosferei recomandă staţiunea pentru odihnă şi recreere dar şi pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, a nevrozelor, a surmenajului fizic şi intelectual.Timişu de Sus este punct de plecare pentru drumeţii spre masivele Piatra Mare şi Postăvaru sau spre cabanele Trei Brazi, Pârâul Rece, Poiana Secuilor.

Poiana BraşovLocalizare: Staţiunea se află în judeţul Braşov, la poalele masivului Postăvarul, la 12 km de Braşov.Descriere: Poiana Braşov este cea mai complexă staţiune unde se pot practica sporturile de iarnă, fiind în acelaşi timp şi un important centru turistic internaţional. Turiştii pot urca pe Vf. Cristianu Mare cu o modernă telecabin. Poiana Braşov este locul ideal pentru petrecerea vacanţelor.Staţiunea este recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic şi intelectual.

PredealLocalizare: Este situat în judeţul Braşov, între Munţii Bucegi, masivul Postăvaru, masivul Piatra Mare şi Munţii Baiului, la 25 km de Braşov. Descriere: Predeal este oraşul situat la cea mai mare altitudine (1100 m) din România. Staţiunea climaterică este deschisă turiştilor tot timpul anului, iar iarna se pot practica sporturile de iarnă (partie de schi iluminată electric, telescaun, teleschi). Din Predeal se pot efectua excursii către cabanele montane: Gărbova, Trei Brazi, Clăbucet-sosire, Susai, Timiş, Piatra Mare

16

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Tabel 6. : TURIŞTII CAZAŢI ÎN UNITĂŢI DE CAZARE TURISTICĂ – jud. Braşov

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

- număr - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Unităţi de cazare – total din care:

326366 328303 290320 328282 421765 448147 484044 556815

români 260038 260014 219145 251070 329511 359259 401307 452586 Hoteluri 253133 244892 215955 220984 246443 271325 308363 338938 români 193548 186818 153136 162976 177518 209553 248060 263244 Hoteluri pentru tineret

- - - - 10788 6678 9280 10774

români - - - - 7674 3709 6373 6295 Hanuri şi moteluri

3491 2628 3606 13697 22511 26790 28252 28770

români 2845

2235 3094 12003 19784 24104 25702 26452

Vile turistice

15175 14634 11242 14279 25575 31901 35758 37962

români 14320 13807 10481 13552 23080 28610 31645 33519 Cabane 20219 17087 13596 10754 14548 12019 11188 13135 români 19929 16542 12974 10256 13661 11491 10550 12502 Pensiuni turistice urbane

- - 9290 25729 37368 50528 59444 81325

români - - 7376 19007 29094 41111 49177 67851 Pensiuni turistice rurale

- - 3901 8580 24677 30348 26453 37225

români - - 3776 8384 23844 28026 25171 35353 Pensiuni agroturistice

- - 11637 14187 20648 - - -

români - - 10505 12805 19520 - - - Campinguri

8496 14947 10385 9570 12850 735 - -

români 6074 - 8628 6053 9549 218 - - Tabere de elevi şi preşcolari

- - 5630 4485 3593 2029 1368 2279

români - - 5630 4485 3593 2029 1368 2279

17

Tabel 7. : ÎNNOPTĂRI ÎN JUD. BRAŞOV ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ

18

Sursa: CNS, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Informaţii Statistice Operative

- număr - 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Unităţi de cazare – total din care:

890712 884646 779296 830661 960836 1000318

1054922

1191469

români 708785 710262 595545 654427 748727 794386 855503 947783 Hoteluri 716126 687630 591380 556039 571207 622709 652725 709472 români 547986 535171 426182 421761 411573 479174 512635 533458 Hoteluri pentru tineret

- - - - 25616 11945 27312 34242

români - - - - 20471 7463 21890 26783 Hanuri şi moteluri

4208 5503 5488 26780 39148 44765 38323 39301

români 3294 5001 5001 22945 34103 38945 34351 35428 Vile turistice 50365 48354 48675 53745 67424 70150 77636 81201

români 14320 46384 46206 52043 62541 64148 70492 73804 Cabane 38106 37011 31220 25982 28545 25056 25276 26216 români 37548 36028 30401 25229 27251 24303 23885 25178 Pensiuni turistice urbane

- - 21779 58528 90881 119197 147933 182671

români - - 16168 38758 66522 91694 114733 144525 Pensiuni turistice rurale

- - 10279 23694 48960 76662 72622

99728

români - - 10028 23136 47177 67957 66068 92585 Pensiuni agroturistice

- - 31811 40817 49717 - -

-

români - - 28987 37571 47090 - - - Campinguri

10465 16777 11117 15188 17710 1310 - -

români 7704 11272 9053 9276 11986 523 - - Tabere de elevi şi preşcolari

42197 38349 16649 16921 13652 6116 3777

5760

români 42197 38349 16649 16921 13652 6116 3777 5879

19

Per total înnoptări turişti români şi străini se produce o creştere semnificativă a acestui număr în 2009 faţă de 2002, creştere datorată consolidării poziţiei judeţului Braşov în preferinţa petrecerii timpului liber de către turişti precum şi datorită sporirii calităţi serviciilor oferite de către organizatorii de turism. Durata medie a sejurului, calculată ca raport între total zile-turist si număr-turişti, reflectă, pentru judeţul Braşov o creştere a acesteia atât in cazul turiştilor români cât şi în cazul celor străini ( folosind datele din tabelele anterioare ). Densitate circulaţiei turistice, calculată ca raport între numărul turiştilor sosiţi in Braşov şi populaţia rezidentă a Braşovului.

5. Forme de turism practicate in judet

Turismul de distanta micaTurismul de distanta mareTurism internTurismul individualTurismul in grupTurismul continuuTurismul sezonierTurismul estivalTurism practicat de elevi si studenti cu tenta recreativa si culturala, de catre persoanele mature si turismul vârstei a treia, preponderent creativ.Turism culturalTurism de relaxare

6. Propuneri de valorificare

În scopul unei valorificări superioare a potenţialului turistic al judeţului Braşov, este necesară luarea unor măsuri concrete: - Modernizarea şi diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de specificitate; - Modernizarea infrastucturii turistice ( a căilor de comunicaţie, a reţelei de telecomunicaţii, a unitaţilor comerciale, sanitare, de prestări servicii, a echipamentelor tehico-edilitare, a mijloacelor de transport în comun ); - Amenajarea la standardele turistice europene pentru turismul montan, balnear, cultural; - Dezvoltarea şi creşterea calitaţii activitaţii de marketing şi promovarea produsului turistic; - Susţinerea investiţiilor în agrement turistic de către autoritaţile locale dar şi prin atragerea investitorilor străini; - Dezvoltarea turismului de afaceri; - Atragerea de fonduri externe; - Realizarea şi amortizarea standardelor din turism cu standardele U.E.; - Ridicarea caliţatii forţei de munca din turism la standardele pieţei internaţionale;

20

7. Evaluarea eforturilor investitionale, posibilitatile de realizare si efectele scontate in plan economic

Principalele obiective sunt sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Braşov; protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului istoric, arheologic şi cultural; protejarea şi valorificarea mediului natural; promovarea şi dezvoltarea turismului în judeţul Braşov; dezvoltarea capacităţii instituţionale a administraţiilor publice locale din judeţ.

Începând cu anul 2010, se va implementa programul LEADER, finanţat de Comunitatea Europeană pentru dezvoltare rurală (mai puţin infrastructura, care se finanţează prin alt program). Programul LEADER reprezintă o abordare care oferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală punând bazele identificării nevoilor locale, valorificării resurselor locale, întăririi capacităţii de dezvoltare şi implementării strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale. Unul dintre avantajele majore ale programului este faptul că mobilizează reprezentanţi ai populaţiei rurale, de a se preocupa şi de a prelua controlul dezvoltării zonelor rurale prin întocmirea de strategii axate pe problemele identificate în comunităţile lor. Scopul acestui program este, aşadar, asigurarea cadrului necesar dezvoltării economice şi sociale din zonele rurale. Etapa în care suntem acum este de înfiinţare a unor structuri asociative (GAL-uri = Grupuri de Acţiune Locală) şi avem ca şi termen 4 luni, mai exact până la sfârşitul lunii aprilie, pentru a înfiinţa 5 GAL-uri în judeţul Braşov şi pentru a crea strategiile locale. Grupurile de Acţiune Locală reprezintă parteneriate public-private constituite din diverşi reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi societăţii civile din teritoriul respectiv. La nivel de decizie, partenerii economici şi reprezentanţii societăţii civile, precum agricultorii, femeile, tinerii din spaţiul rural şi asociaţiile acestora trebuie să reprezinte cel puţin 50% din parteneriatul local. Din GAL, minim 51 % îl reprezintă sectorul privat, restul aparţinând sectorului public. Dupa 1 mai, această structură va fi înscrisă într-un concurs de evaluări de către Ministerul Agriculturii, pentru obţinerea certificării. Prin programul LEADER, vizăm nişte proiecte care sprijină micii producători (lapte, brânză), astfel încât să aibă acces pe piaţă, respectând bineînţeles criteriile europene. De asemenea, vizăm proiecte pentru sprijinirea acestor producători şi în promovarea unor mărci proprii, precum şi iniţierea unor proiecte care să crească numărul populaţiei ocupate, inclusiv a rromilor (de exemplu, folosirea mâinii de lucru mai puţin calificate pentru culegerea fructelor). În ceea ce priveşte patrimoniul istoric, cultural, arheologic, avem la nivelul judeţului Braşov, peste 900 de monumente istorice (cetăţi fortificate, biserici etc.) Proprietarii acestor monumente nu au posibilităţi financiare de reabilitare. În această direcţie, încercăm să găsim resurse pentru a face investiţii. Va trebui făcută o asociere cu proprietarii acestor monumente.

21

PROIECTE

Chiar anul acesta se vor lansa 2 evenimente, considerate de o mare importanţă pentru promovarea tradiţiilor minorităţilor din judeţ. Este vorba de două produse: o carte de bucate şi leacuri tradiţionale (culese la nivelul judeţului Braşov), carte ce va apărea după Paşte şi un film, numit „ Roata stelelor”, care va fi lansat în vara acestui an şi care încearcă să facă un paralelism între tradiţiile specifice acestor principale etnii, în diferite momente importante ale vieţii satului (naşterea, casătoria, moartea). Pentru producerea acestui film, am avut numeroşi colaboratori, precum etnografi, istorici, oameni de televiziune, oameni de artă şi de cultură, în general. În prezent, se vrea şi traducerea acestui film, pentru că ne gândim ca lansarea lui să aibă loc şi într-un cadru internaţional. Oricum, mai multe informaţii vom da la momentul oportun. Un rol foarte important pentru protejarea şi promovarea patrimoniului cultural, etnografic, îl are bineînteles Muzeul de Etnografie Braşov, prin proiectele şi acţiunile lor culturale, prin cercetările pe care le fac în diferite zone, prin programele lor de salvare a patrimoniului etnologic (români, saşi, maghiari) etc.

8. Harta judetului

22

9. Bibliografie

Pompei Cocean, Geografia turismului, Ed. Focul Viu, 2004Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, Bucure ti 1994.șStănculescu G, Tehnologia turismului, Ed. Oscar Print, Bucure ti 2003șSilviu Pop, tefan Princz, Ș Bra ov, ghid turisticș , Ed. Pentru Turism, Bucure ti 1974.șSextil Pu cariu, ș Bra ovul de altădatăș , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.Dorina Negulici, Bra ovul - Ora cetateș ș , Bra ov, 2000.ș

23