Bordeie Bolintineanu descoperite in asezarea de la Cernica Manastirea Iezerul

MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN SERIA ARHEOLOGIE

7 - 2015

MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 6 COLEGIUL DE REDACŢIE

Dr. Pavel Mirea, Muzeul Judeţean Teleorman - Redactor şef Dr. Ecaterina Ţânţăreanu, Muzeul Judeţean Teleorman - Secretar de redacţie

Dr. Radian R. Andreescu, Muzeul Naţional de Istorie a României Dr. Douglass W. Bailey, San Francisco State University Dr. Amy Bogaard, Oxford University Dr. Adina Boroneanţ, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Dr. Steve Mills, Cardiff University Dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Dr. Laurens Thissen, Thissen Archaeological Ceramics Bureau, Amsterdam Tehnoredactare: Pavel Mirea, Pompilia Zaharia Corectura: Mădălina Dumitru Consultanţi: Steve Mills (limba engleză), Cristi Marin (limba franceză) Coperta: vas elenistic – kantharos – descoperit la Zimnicea ‘Cetate’, sec. III î.Hr., colecţia Muzeului Judeţean Teleorman, desen Cătălina Dănilă, machetare Pompilia Zaharia Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de către autori. Corespondenţa, manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb se vor trimite Colegiului de redacţie, pe următoarea adresă: MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, cod poştal 140033, ALEXANDRIA, jud. Teleorman, ROMANIA sau prin email: [email protected]; [email protected]. Revistă editată cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman Toate drepturile asupra acestui număr sunt rezervate Muzeului Judeţean Teleorman

ISSN 2065 – 5290

SUMAR CONTENTS

STUDII ŞI ARTICOLE

STUDIES AND ARTICLES .......................................................................................................

5

Laurens THISSEN Ceramics from an Early Neolithic (Criş I) site in S Romania: ‘Buduiasca – Boldul lui Moș Ivănuș’

Ceramica dintr-un sit neolitic timpuriu (Criş I) din sudul României: ‘Buduiasca – Boldul lui Moș Ivănuș’ .........

5 Pavel MIREA Between Everyday and Ritual Use – ‘Small Altars’ or ‘Cult Tables’ from ‘Măgura Buduiasca’, Teleorman County (II): the Developed Neolithic Finds

Între folosinţa cotidiană şi rituală – ‘altăraşe’ sau ‘măsuţe de cult’ de la ‘Măgura Buduiasca’, judeţul Teleorman (II): descoperirile din neoliticul dezvoltat ......................................................................

45

Camelia - Mirela VINTILĂ Bordeie Bolintineanu descoperite în aşezarea de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’

Bolintineanu pit-huts discovered at Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ settlement .....................................

59 Vasile OPRIŞ, Cătălin LAZĂR Suporturile paralelipipedice din eneoliticul timpuriu de la Dunărea de Jos

Early Eneolithic parallel-piped stands in the Lower Danube region ..................................................

67 Adelina DARIE Consideraţii generale privind podoabele de metal din perioada neo-eneolitică din spaţiul de sud-est al României: piesele de cupru 

General considerations on the Neo-Eneolithic metal adornments in southeast Romania: the copper objects .......................................................................................................................................

85

Loredana NIȚĂ, Cristian Eduard ȘTEFAN, Mădălina DIMACHE, Tudor HILĂ, Radu PETCU Consideraţii privind industria litică de la Șoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’ , jud. Hunedoara

Considerations on the lithic industry from Şoimuş ‘La Avicola (Ferma 2)’, Hunedoara county ...............

97 Roxana MUNTEANU, Daniel GARVĂN Câteva date despre o structură neincendiată Cucuteni A-B descoperită la Bodeştii de Jos ‘Cetăţuia Frumuşica’

Data about a Cucuteni A-B unburned structure discovered at Bodeştii de Jos ‘Cetăţuia Frumuşica’ .......

117 Alin FRÎNCULEASA, Andrei SOFICARU, Andrei MĂGUREANU, Bianca PREDA, Bogdan CIUPERCĂ, Daniel GARVĂN, Alin ANTON, Cătălin CONSTANTIN Un complex funerar preistoric descoperit la Târgşoru Vechi (jud. Prahova)

A prehistoric burial from Târgşoru Vechi (Prahova County) .............................................................

133 Ion PĂTRAŞCU Ceramica elenistică din aşezarea getică de la Zimnicea

The Hellenistic pottery from Zimnicea Getic settlement ..................................................................

157 Bogdan CIUPERCĂ, Pavel MIREA Topoare de luptă din a doua jumătate a mileniului I din colecţiile Muzeului Judeţean Teleorman

Battle axes dated to the second half of I millennium from the Teleorman County Museum collection ........

167

‘ARHEOLOGIA EXPERIMENTALĂ – METODĂ DE GENERARE ŞI TESTARE A IPOTEZELOR ARHEOLOGICE’, lucrările colocviului desfăşurat la Muzeul Judeţean Teleorman, Alexandria, 17 octombrie 2014

‘EXPERIMENTAL ARCHAEOLOGY – METHODS FOR GENERATING AND TESTING ARCHAEOLOGICAL HYPOTHESES’, Proceedings of the Colloquium held at Teleorman County Museum, Alexandria, 17th of October 2014 .........................................................

179

Pavel MIREA Arheologie experimentală la Muzeul Judeţean Teleorman – o evaluare

Experimental Archaeology at Teleorman County Museum – an assessment .....................................

179 Cătălin LAZĂR Proiectul Arhaeodrom în contextul arheologiei experimentale din România

Arhaeodrom Project in the context of experimental archaeology in Romania ....................................

193 Diana-Măriuca VORNICU Arheologia experimentală ca bază a metodei traseologice. Studiu de caz: utilizarea străpungătoarelor în preistorie

Experimental archaeology as the basis of the method of use trace studies. A case study: the use of borers in prehistory .....................................................................................................................

201

Ion TORCICĂ Prelucrarea fibrelor vegetale în cadrul reconstituirilor arheologice

Vegetable fibre processing in archaeological reconstructions ..........................................................

219 Ana ILIE, Monica MĂRGĂRIT Valorificarea experimentului ştiinţific din punct de vedere muzeologic. Studiu de caz: atelierul educaţional ‘Podoabele preistorice în lumea modernă’

La valorisation de l’expérimentation scientifique en muséologie. Etude de cas: l’atelier éducatif ‘Les parures préhistoriques dans le monde moderne’ ............................................................................

231

PREZENTARE DE CARTE

BOOK REWIEWS .....................................................................................................................

241 Adrian BĂLĂŞESCU Arheozoologia neo-eneoliticului de pe Valea Teleormanului, Muzeul Naţional de Istorie a României, Biblioteca Muzeului Naţional, Seria Cercetări Pluridisciplinare XIV, Editura Mega, Cluj – Napoca, 2014, 214 pagini, 111 figuri, anexă foto (49 fotografii), prefaţă de Dragomir Nicolae POPOVICI, rezumat în limba engleză (Francisc BAJA), ISBN 978-606-543-505-6 (Pavel MIREA) ............................................................................................................................

241

Daniel SPÂNU Contribuţii arheologice şi iconografice la cercetarea sitului „Cetate” de la Zimnicea, Editura Ordessos, Piteşti, 2014, 157 pagini, 28 planşe, anexe, prefaţă de Dragoş MĂNDESCU, rezumat în limba engleză (Ioana ZIRRA), ISBN 978-606-8604-04-6 (Vlad V. ZIRRA) ..........................................................................................................................

243

Eugen S. TEODOR Uriaşul invizibil: Limes Transalutanus. O reevaluare la sud de râul Argeş, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2013, 263 pagini, 69 figuri, 7 tabele, anexe, ISBN 978-606-537-181-1 (Andrei MĂGUREANU) .................................................................................................................

245

_____________ * Muzeul Municipiului Bucureşti, B-dul I. C. Brătianu nr. 2, sector 3, 030171, Bucureşti, România; [email protected] Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 7, 2015: 59-65

BORDEIE BOLINTINEANU DESCOPERITE ÎN AŞEZAREA DE LA

CERNICA ‘MĂNĂSTIREA IEZERUL’

Camelia-Mirela VINTILĂ *

Abstract: Based on information from the ‘Vasile Pârvan’ Institute of Archaeology Archives and the National Archive of Romania, in this article the author presents two pit-huts discovered at the Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ settlement.

Rezumat: În acest articol autorul îşi propune, pe baza informaţiilor descoperite în arhivele Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti şi în Arhivele Naţionale, să prezinte două bordeie descoperite în aşezarea de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’.

Keywords: settlement; pit-hut; Boian culture; Bolintineanu phase. Cuvinte cheie: aşezare; bordei; cultura Boian; faza Bolintineanu. Introducere Situl arheologic de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ (Planşa I), cunoscut în literatura de

specialitate ca ‘situl de la Cernica’, intră, din punct de vedere administrativ, în componenţa satului Căldăraru, com. Cernica, jud. Ilfov. Aşezările neo-eneolitice au fost descoperite pe o prelungire a terasei (cca. 10 m înălţime) din dreapta fostului râu Colentina, transformat, ulterior, în lacul Cernica (Comşa şi Cantacuzino 2001: 7).

Cercetările arheologice au avut un caracter sistematic, fiind conduse între anii 1960-1974 de către Gheorghe Cantacuzino (în zona necropolelor eneolitice şi a aşezării şi necropolei medievale) şi Sebastian Morintz (cel care s-a ocupat de cercetarea aşezărilor neo-eneolitice).

Limitele aşezărilor neolitice se întindeau, în anii 1960-1962, pe o distanţă de 81 m, de la marginea pădurii, spre est (Cantacuzino 1960-1962: 1-9).

Spre deosebire de descoperirile funerare care au beneficiat de o monografie exhaustivă (Comşa şi Cantacuzino 2001), oferind un tablou general al dispoziţiei mormintelor şi al inventarului funerar din necropolă, informaţiile privind structurile de locuire din aceste aşezări sunt puţine (Cantacuzino şi Morintz 1963: 27-89, 1968: 10; Comşa 1974: 11, 1986: 15, 2000: 54-5, 2005: 195).

În arhivele Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti1 şi în Arhivele Naţionale am găsit informaţii cu privire la două bordeie cercetate în aşezarea fazei Bolintineanu a culturii Boian, de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’.

Stratigrafia aşezărilor Secţiunile săpate în partea de vest, lângă pădure, pe promontoriul unde au fost descoperite

aşezările neo-eneolitice, au secţionat în întregime terenul pe direcţia sud-vest – nord-est (S. XV, cu o lungime de 137 m, S. XLI, cu o lungime de 170 m şi S. XLII-LV). Din punct de vedere stratigrafic, deşi au aceeaşi succesiune de straturi, prezintă unele deosebiri:

- solul actual, strat de pământ de culoare cenuşie; - strat de pământ de culoare neagră cu fragmente ceramice, chirpici, cărbune, oase de

animale. În acest strat, în care s-a constatat existenţa aşezărilor neolitice, au fost săpate numeroase gropi menajere şi de bordeie;

- strat de culoare castaniu-brună cu nuanţe roşcate ce conţine rare pietricele, multe bucăţi de chirpici şi fragmente ceramice neolitice de mici dimensiuni;

- solul viu, strat de loess de culoare castaniu-închisă, roşcată, conţine o cantitate mică de concreţiuni calcaroase, este mai albicios şi se află la o adâncime mai mare din cauza grosimii straturilor suprapuse;

- solul viu, strat de argilă de culoare vineţiu-gălbuie cu depuneri calcaroase (Cantacuzino 1963a: 1-13).

În partea centrală, zona puţin înclinată a promontoriului, stratul de pământ de culoare neagră se îngustează iar spre est se îngroaşă din nou şi îşi schimbă aspectul, deoarece cuprinde două niveluri: unul, la partea inferioară, ce conţine materiale din epoca bronzului iar celălalt, la partea

Camelia-Mirela VINTILĂ 60

superioară, cu materiale feudale (Cantacuzino 1963a: 1-13). Astfel, aspectul stratigrafic de la capătul estic al S. XV şi S. LXI se apropie şi se racordează cu cel din şanţurile deschise în partea de mijloc a promontoriului, dar se deosebeşte de aspectul stratigrafic observat în partea vestică a acestor secţiuni. Se poate spune că stratul de pământ negru, din nivelul de cultură neolitic, s-a păstrat mai bine în zona de vest a promontoriului (a aşezărilor neolitice), pe când, în partea de est a acestuia, pământul negru a fost spălat şi cărat de ape spre lac, fiind înlocuit printr-un alt pământ negru, format ulterior şi care conţinea, la partea inferioară, materiale din epoca bronzului şi la partea superioară materiale feudale (Cantacuzino 1963a: 1-13).

În concluzie, trebuie reţinute aceste mici diferenţe stratigrafice între partea înaltă, situată la vest şi partea mai joasă a promontoriului, situată la mijloc şi spre est (Cantacuzino 1963a: 1-13).

La Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’, stratul de cultură aparţinând fazei Bolintineanu a culturii Boian s-a format numai pe suprafaţa bordeielor şi în spaţiul dintre ele (Cantacuzino 1960-1962: 1-9).

Între anii 1960 şi 1974 au fost surprinse 65 de gropi, unele dintre ele de bordeie, altele folosite ca gropi de provizii (Planşa II). Acestea au acoperit zona de nord a terasei, de-a lungul Colentinei (Cantacuzino şi Morintz 1968: 10-1; Comşa 1975: 19-20).

Descrierea bordeielor Bordeiul 1, S. XV şi Caseta 1 (Planşa III). Pentru surprinderea lui în totalitate s-a deschis, pe latura de nord, Caseta 1 de 7,60 m (pe

axa vest-est) şi 4,15 m (pe axa nord-sud) (Cantacuzino 1960-1961: 1-5; 1961: 21-3; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16; Ds. 255: 1-10; Ds. 255a: 1-10). Groapa bordeiului a pornit din stratul de pământ negru, care în S. XV este un strat de cultură neolitică, ce a tăiat şi a pătruns în stratul de loess de culoare cafenie-de pădure, fără a distruge stratul de loess galben cu concreţiuni calcaroase. Aici, acest strat conţinea numeroase fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici (Cantacuzino 1960-1961: 1-5; 1961: 21-3; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16; Ds. 255: 1-10; Ds. 255a: 1-10).

Avea o formă ovală, cu dimensiuni surprinse de 2,46 m (pe axa vest-est) şi 2,56 m (pe axa nord-sud), cu o suprafaţă utilă de aproximativ 6,30 m2. Fundul gropii bordeiului a fost surprins la adâncimi inegale faţă de nivelul solului din anul 1961. În partea de nord se afla, la -1,40 m sub solul actual, groapa săpată pătrunzând în stratul de loess castaniu iar în partea de sud se afla, după profil, la -1,10-1,20 m, deosebire explicabilă prin faptul că în acest loc se afla vatra, din chirpici bine ars, din care s-au păstrat bucăţi mari, pe care se observau urme de ardere şi fum (Cantacuzino 1960-1961: 1-5; 1961: 21-3; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16; Ds. 255: 1-10; Ds. 255a: 1-10).

În umplutură au fost găsite numeroase fragmente ceramice dar şi o râşniţă realizată dintr-o piatră de râu, ce avea o concavitate pentru măcinat, descoperită în partea vestică a bordeiului. În partea sudică au fost găsite bucăţi mari de chirpici ce proveneau de la o vatră dar şi oase de bovine şi ovine (Cantacuzino 1960-1961: 1-5; 1961: 21-3; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16; Ds. 255: 1-10; Ds. 255a: 1-10).

Bordeiul 2, S. XV, Caseta 2 (Planşa IV) Era amplasat la 22,40 m est faţă de Bordeiul 1 (Cantacuzino 1961: 19-20; Ds. 162: 2;

Ds. 224: 1-16). Pentru surprinderea lui în totalitate s-a deschis, pe latura de nord, Caseta 2 cu dimensiunile de 3,50 m (pe axa nord-sud) şi 4,30 m (pe axa vest-est) (Cantacuzino 1961: 19-20; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16). Groapa bordeiului a pornit din stratul de pământ negru, care în S. XV este un strat de cultură neolitică, a tăiat stratul de loess de culoare cafenie-de pădure până în apropierea stratului de loess galben cu concreţiuni calcaroase (Cantacuzino 1961: 19-20; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16). A fost surprins parţial, având o formă circulară, cu diametrul de 3,65 m. S-au păstrat părţi din pereţii bordeiului, cu o înălţime de 0,60 m spre est şi 1,07 m spre vest. Fundul său a fost evidenţiat la -1,85 m faţă de nivelul solului din anul 1961 (Cantacuzino 1961: 19-20; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16).

În umplutura bordeiului şi în peretele de nord al S. XV au fost găsite numeroase fragmente ceramice aparţinând fazei Bolintineanu a culturii Boian (Cantacuzino 1961: 19-20; Ds. 162: 2; Ds. 224: 1-16).

Concluzii Bordeiele descoperite au fost datate de către Gh. Cantacuzino în faza Bolintineanu a culturii

Boian. Din păcate, nu am găsit şi materialul arheologic identificat în aceste complexe. Note

1 Mulţumim doamnei dr. Roxana Dobrescu, responsabilul Arhivei Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti, pentru facilitarea accesului la aceste documente.

Bordeie Bolintineanu descoperite în aşezarea de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ 61

Bibliografie Dosar 162 (= Ds. 162) Arhivele Naţionale ale României, fond Gh. Cantacuzino. Dosar 224 (= Ds. 224) Cercetările arheologice de pe teritoriul comunei Cernica în 1960-1961, Arhivele

Naţionale ale României, fond Gh. Cantacuzino: 1-16. Dosar 255 (= Ds. 255) Raport 1961 - Aşezarea şi necropola neolitică de la Cernica, Arhivele Naţionale

ale României, fond Gh. Cantacuzino: 1-10. Dosar 255a (= Ds. 255a) Descoperiri arheologice în apropierea Bucureştilor, rezultate cercetări anii

1960-1962, Arhivele Naţionale ale României, fond Gh. Cantacuzino: 1-10.

* * * Cantacuzino, Gh. (1960-1961) Aşezarea şi necropola neolitică de la Cernica - raport 1960-1961,

manuscris, Arhiva Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’, Bucureşti: 1-5. ─── (1960-1962) Descoperirile neolitice de la Cernica - raport 1960-1962, manuscris, Arhiva

Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti: 1-9. ─── (1961) Carnet de săpătură 9/1961, Arhiva Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti. ─── Raport preliminar privind cercetările arheologice executate în 1963 de şantierul Cernica al

Academiei R.S.R., manuscris, Arhiva Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’, Bucureşti: 1-13. Cantacuzino, Gh. şi Morintz, S. (1963) ‘Die Jungsteinzeitlichen funde in Cernica (Bukarest)’, Dacia.

Revue d'arheologie et d'histoire ancienne, Nouvelle Serie VII: 27-89. ─── (1968) ‘Descoperirile arheologice de la Cernica şi importanţa lor pentru cunoaşterea vechilor

culturi din ţara noastră’, Bucureşti. Materiale de Istorie şi Muzeografie. Muzeul Municipiului Bucureşti VI: 7-26.

Comşa, E. (1974) ‘Nouvelles données sur l’évolution de la culture Dudeşti (phase Cernica)’, Dacia. Revue d'arheologie et d'histoire ancienne, Nouvelle Serie XVIII: 9-18.

─── (1975) ‘Nouvelles données relatives à la phase Bolintineanu de la culture Boian (à la lumière des fouilles de l’aglomération de Cernica)’, Dacia. Revue d'arheologie et d'histoire ancienne, Nouvelle Serie XIX: 19-26.

─── (1986) ‘Date privind evoluţia tipurilor de locuinţe din epoca neolitică din Muntenia’, Anuarul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova III: 13-32.

─── (2000) ‘Types d’habitations dans l’aire de la culture de Dudeşti en Valachie (Munténie)’, Studia Antiqua et Archaeologica VII: 51-9.

─── (2005) ‘The dwellings in the range of the Dudeşti culture’, în V. Spinei, C-M. Mantu Lazarovici şi D. Monah (ed.) Scripta prehistorica, Miscellanea in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu-Dîmboviţa oblata, pp. 193-200, Iaşi: Ed. Trinitas.

Comşa, E. şi Cantacuzino, Gh. (2001) Necropola neolitică de la Cernica. Bucureşti: Ed. Academiei Române.

Camelia-Mirela VINTILĂ 62

1

2 Planşa I. Imagini asupra aşezării de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’: 1, după Comşa 1974: 13, fig.2; 2, după Comşa 1974: 13, fig.3. Images of Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ settlement: 1, after Comşa 1974: 13, fig.2; 2, after Comşa 1974: 13, fig.3).

Bordeie Bolintineanu descoperite în aşezarea de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ 63

Planşa II. Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’: planul săpăturilor din anii 1961-1962 (după Cantacuzino şi Morintz 1963: 31, prelucrat). Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’: excavations plan, 1961-1962 (after Cantacuzino and Morintz 1963: 31, modified).

Camelia-Mirela VINTILĂ 64

1

2 Planşa III. Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’, faza Bolintineanu - cultura Boian: Bordeiul 1, fotografie (1) şi grund (2), după Cantacuzino, fond din Arhiva Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti (prelucrate). Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’, Bolintineanu phase - Boian culture: Pit-hut no. 1, photo (1) and ground plan (2), after Cantacuzino, ‘Vasile Pârvan’ Institute of Archaeology Archive fund (modified).

Bordeie Bolintineanu descoperite în aşezarea de la Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’ 65

1

2 Planşa IV. Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’, faza Bolintineanu - cultura Boian: Bordeiul 2, plan (1) şi profilul sudic (2), după Cantacuzino, fond din Arhiva Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti (prelucrate). Cernica ‘Mănăstirea Iezerul’, Bolintineanu phase - Boian culture: Pit-hut no. 2, plan (1) and southern profile (2), after Cantacuzino, ‘Vasile Pârvan’ Institute of Archaeology Archive fund (modified).