ENDOCARDITELE I. ENDOCARD IT A BAC TER IAN Ă 1. Et io patogenie − Cel mai frecvent agent etiologic este str. Viridans 2. Forme cli nic e − Endocardita lentă (subcutanată) II. ENDOCARDIT A NEBACTERIANĂ 1. End ocardita reu mat ismal ă a) Si mpt om atol og ie − VSH crescut − eucocito!ă − Cre"terea titlului #S$ STENOZA MITRALĂ 1. Si mp to ma to lo gi e − %ruitură diastolică − &uls mic − 'ensiunea arterială scă!ută − ispnee de efort − Hemopti!ii − Hepatomegalie INSUFICIENŢA MITRALĂ 1. i ag nost ic ul − Suflu sistolic intens la vrful inimii* asemănător +"niturii de vapori INSUFICIENŢA AORTICĂ 1. Si mp to ma to lo gi e − Suflu diastolic* fin* dulce* aspirativ* descrescendo − ans arterial − &uls Corrigan STENOZA AORTICĂ 1. Si mp to ma to lo gi e − Sincope − &uls slab
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
− Hipertensiune arterială− 'ulburări de ritm paro4istice
b) Edemul pulmonar acut le!ional poate fi provocat de cau!e/− 'o4ice (ga!e sufocante/ C$2* organo6fosforice)− -nfec ioase (infec ii pulmonare* gripă)ț ț
2. 'abloul clinic−Hipotensiune arterială−Cre terea ariei matită ii cardiaceș ț
− &ulsul parado4al* ta,ipnee−'urgescen a <ugularelor ț
−Ciano!ă a e4tremită ilor cefalice i a e4tremită ilor ț ș ț
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
$prirea respira+iei (stopul respirator) "i oprirea inimii (stopul cardiac)* deci 0ncetarea att afunc+iei respiratorii ct "i a func+iei cardiace* duc la stopul cardiorespirator (sincopsacardiorespiratorie)* care corespunde cu moartea clinică.
$prirea 0ntr6o primă etapă a respira iei (stopul respirator) fără oprirea inimii* deci cu pre!en aț ț
pulsului bun la artera carotidă* permite pe un interval variabil (761 minute sau c,iar 12 minute)ca reanimarea respiratorie să aibă succes.
Etapele stopului cardio respirator/ stopul cardiac este urmat inevitabil i de stopul respirator 0nș
267 de secunde.
oartea biologică/ le!iuni ireversibile 0n creier i alte organe* midria!ă fi4ă i cornee opacă*ș ș
apari ia petelor cadaverice.ț
1. Semne clinice−$prirea mi cărilor respiratorii* torarice i abdominaleș ș
− >ncetarea bătăilor inimii−#bsen a pulsului 0n artera carotidăț
Eficien+a respira+iei artificiale "i a masa<ului cardiac e4tern se aprecia!ă prin/
−#pari+ia pulsului la vasele mari (carotidă* femurală)−ispari+ia midria!ei "i recolorarea tegumentului* reapari+ia reflu4ului la lumină−;ecoloararea tegumentului
Contraindica iile masa<ului cardiac e4tern/ț
−e!iuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale−Hemoragie masivă intrapericardică i tamponada inimiiș
Cardiopatia isc,emică este o boală a arterelor coronariene.
1. Etiologieoala afectea!ă mult mai frecvent bărba+ii (cu ma4im de inciden+ă 0ntre 85655 ani)*caracterul este ereditar.in cau!a frecven+ei "i a gravită+ii lor* acest grup de boli repre!intă cel mai 0nsemnatcapitol al bolilor cardiovasculare. Se admite astă!i că 5A din totalitatea acestor boli au ca substrat le!ional aterosclero!a.#lte cau!e sunt/ coronarite* embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.
− iabetul !a,arat− Hipertensiunea arterială sistemică− 'ulburările de ritm− olile aparatului digestiv (litia!ă)− #dministrarea unor medicamente− 'abagismul
2. Simptome/urerea are următoarele caractere/a) ocali!area/
− Sediul durerii este repre!entat de regiunea retrosternală mi<locie "i inferioară
"i de regiunea precordială* pe care bolnavii o arată cu una sau ambele palme− olnavul indică sediul durerii toracice cu 0ntreaga palmă sau cu ambele
palme.urerea dă sen!a ia de constric ie* ca o :g,eară: sau arsură3presiune sauț ț
sufocare "i este 0nso+ită de an4ietate* este variabilă = de la <enă sau disconfort
la dureri atroce.$ durere foarte limitată 0n suprafa+a pe care bolnavul o poate indica cu vrfulunui deget nu este de cele mai multe ori de origine coronariană* adicăanginoasă.
b) -radierea/ 0n umărul "i membrul toracic stngc) urata este de 167 minute* mai rar pnă la 1615 minuted) Cri!a dureroasă este 0nso+ită de/
− &alpita+ii− 'ranspira+ii− &aloare
− ipotimie− ipsa de aer − Eructa+ii
>n ma<oritatea ca!urilor cri!a dureroasa de angor pectoral se instalea!ă concomitent cu/
− %n efort fi!ic digestiv* emo ionalț
− Frigul este un factor precipitant al durerii/ de aici descrierea clasică a atitudinii
Ispectatori de vitrină:e) &roba terapeutică cu nitroglicerină este un test patognomonic. ispari ia durerii laț
nitroglicerină 0n 267 minute este un semn clinic ma<or* diferen iere fa ă de infarct iț ț șsindromul intermediar.
>n afara formei clasice de angor se descriu diverse forme ca/
8. 'ratament− ;egimul va fi ,ipocaloric* ,ipocolesteronemiant* ,ipolipemiant− 9itroglicerina =este singura medica+ie cu ac+iune promptă "i reală. Cri!a trebuie
să dispară 0n 162 minute "i efectul durea!ă 76 min.− 9itratul de amil = ac+ionea!ă rapid 1615 sec− &entalong* -soet = efectul apare după o oră "i <umătate "i durea!ă 865 ore− &ropanolol− #lte coronaro6dilatatoare/
-nsuficien+a cardiacă este un sindrom clinic care re!ultă din imposibilitatea de a e4pul!a 0ntreaga
cantitate de snge primită "i de a men+ine astfel un debit sanguin corespun!ător nevoilor organismului* 0n condi+iile unei umpleri venoase satisfăcătoare.
-nsuficien+a cardiacă este incapacitatea inimii de a asigura un debit sanguin corespun!ător necesită+ii permanente ale organismului. -ncapacitatea miocardului de a pompa cantitatea desnge necesară pentru a asigura desfă"urarea normală a sc,imburilor ga!oase "i de substan+e0ntre +esuturi "i sectorul intravascular.
Scăderea debitului cardiac duce la lipsa o4igenului 0n esutri i organe.ț ș
− Stadiul -/ caracteri!at prin depă"irea valorilor normale de 1861365 mm Hg− Stadiul --− Stadiu ---/ apari ia complica iilor cardiace* coronariene* cerebrale i renale.ț ț ș
2. Etiopatogenie/− &redispo!i+ia ereditară− iferi+i e4citan+i din sfera psi,o6emo+ională− odificările fundamentale locale care stau la ba!a ,ipertensiunii sunt
vasoconstric ia arterială i cre terea con inutului peretelui arteriolar 0n apă i sare.ț ș ș ț ș
7. Simptome/ clasic se deosebesc trei stadii/− Stadiul pre,ipertensiv poate fi afirmat pe ba!a ascenden ei ereditare ,ipertensive*ț
apari iei unor puseuri tensionale trecătoare.ț
− Stadiul de ,ipertensiune intermitentă− Stadiul de ,ipertensiune permanentă
upă manifestări se deosebesc/• Forma benignă
o Semne cerebrale/ cefalee occipitală* oboseală* astenie* insomnie*
tulburări de memorieo Sen!a+ie de deget morto Complica ii/ insuficien a cardiacă stngă* complica ii cerebral*ț ț ț
trombo!a cerebrală* infarctul miocardic.• Forma malignă/
o evolu ia este foarte rapidă* etapele bolii fiind parcurse 0n 167 aniț
− #plicarea de garouri. 1 mg adrenalină 1M diluat 0n 1 ml ser fi!iologic.− $4igenoterapie− iofilin− #drenalină 1M− Hemisuccinat de ,idrocorti!on− Supraveg,erea clinică timp de 28 ore
'rombangeita obliterantă/ apare* aproape 0n e4clusivitate la bărba+ii tineri* 0ntre 2 "i
8 de ani.
TROMBOFLEBITA
1. Cau!e/− Sta!a circulatorie venoasă
'romboflebita migratoare revelatoare pentru o trombangeită obliterantă sau pentru neoplasmeviscerale.
2. 'ratament/− >n ca! de tromboflebită profundă este obligatoriu repaus la pat− asonil− 'rombostop
VARICELE
1. 'ratament− Salicilat de sodiu 162A
COLAPSUL
Colapsul este insuficien+a circulatorie periferică acută cu de!ec,ilibru brusc 0ntre capacitatea patului vascular "i volumul sngelui circulant* indiferent pe seama cui se face decala<ul (mărimeacapacită+ii patului vascular* sau reducerea masei sanguine).
1. Cau!ea) Colapsul ,ipovolemic
− &lasmoragie (arsuri) b) Colapsul infec+ios
− -nfec+ii acute severe (infec+ii urinare severe* peritonite)c) Colapsul neurogend) Colapsul dat de diferite alte afec+iuni/