SCARLATINA DEFINITIE: boală infecţioasă acută, contagioasă, endemo-epidemică. Agentul etiologic: streptococ -hemolitic grup A care eliberează o exotoxină, toxina eritrogenă (Dick). Echipamentul toxic şi enzimatic conferă: putere invazivă (hialuronidaza) putere necrozantă şi toxică (hemolizine O şi S, dezoxiribonuclează). Factori de diseminare şi virulenţă (hialuronidază, streptokinază).
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
endocardita, nefrita.Raspandita cu precadere in zonele
temperate.Morbiditatea a scazut dupa
introducerea penicilinei.
Sezonalitate: toamna, iarna, început de primăvară.
Vârsta: 5-15 ani; rar sub 3 ani.Sex: predominant la sexul masculinSursă de infecţie: bolnavi (cu angină streptococică, scarlatină) purtători de streptococi hemolitic grup A
producători de toxină eritrogenă. Calea de transmitere:- directă, pe cale aerogenă - indirect: obiecte contaminate, alimente
(lapte). Receptivitate: generală
Poarta de intrare: orofaringe, leziuni tegumentare, plăgi chirurgicale, infecţii puerperale (post-partum sau post-abortum) unde are loc:
I => multiplicarea agentului patogen dând un proces inflamator:Angina: eritematoasă, eritemato-pultacee, pseudomembranoasă
II => eliberarea de toxină eritrogenă local => difuzează în organism şi determină sindromul toxic: febră, cefalee, fenomene digestive, erupţie scarlatiniformă !
cu descuamarea straturilor superficiale ale tegumentului
III => Sindrom septic: extindere loco-regională, bacteriemie, septicemie.
limbă “lăcuită”◦angină.◦ Perioada de descuamaţie: după 7-15 zile de
la debutul bolii: furfuracee (pe faţă şi trunchi) în lambouri, (extremităţile membrelor)
TRATAMENT Tratament etiologic:
◦ Penicilină G -> benzatinpenicilină (Moldamin)◦ Penicilina V◦ Persoanele alergice la penicilina – eritromicina.Durata tratamentului este de 7-10 zile.
II. Tratament patogenetic: forme severe, hipertoxice Corticoterapie III. Tratament simptomatic:- antipiretice (paracetamol, aspirină, metamizol =
algocalmin) Vitamine Regim alimentar: hipoproteic în cazul complicaţiilor
renale intrainfecţioase Igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor.
Dezinfectia in focar este obligatorie.
Izolarea si supravegherea contactilor timp de 10 zile.
transmisibilă, produsă de virusul rujeolic, caracterizată clinic prin febră înaltă, catar ocular, rinofaringobronşic şi erupţie maculopapuloasă generalizată.
sursa de infecţie:omul bolnav transmitere: direct, pe cale respiratorie contagiozitate: foarte mare, 1-2 zile înainte de
debutul bolii şi 6 zile după apariţia erupţiei.
TABLOU CLINIC incubaţie: 8-11 zile perioada de invazie ( 4 zile) debut brusc febră 39-400C hiperemie conjunctivală, lăcrimare, rinoree (facies "plâns") hiperemie faringiană tuse semnul Koplik (mici pete albicioase pe fond eritematos situate pe
mucoasa jugală) perioada eruptivă exantem maculopapuloeritematos apare retroauricular se generalizează descendent în 3-4 zile elemente eruptive cu diametrul de 1-10 mm, nepruriginoase, contur neregulat, confluează în placarde, şi care ulterior se transformă în macule hiperpigmentate, galben cafenii enantem caracteristic: picheteu hemoragic pe palatul moale febră progresiv descrescătoare cu apirexie în 3-4 zile.
ELEMENTE DE GRAVITATE forma severă de boală stare generală alterată erupţie hemoragică manifestări nervoase apariţia de complicaţii: laringita; crupul rujeolos; bronşiolita capilară pneumonia interstiţială cu celule gigante, cu evoluţie severă encefalita cu incluzii (de invazie) : apare preeruptiv cu evoluţie frecvent
encefalita perioadei eruptive (1/1000 cazuri), cu sechele (20%) sau deces (10%) . suprainfecţii bacteriene (bronhopneumonie, otomastoidită,
EXAMENE COMPLEMENTARE
leucopenie cu limfocitoză VSH scăzută sau normală ac.IgM specifici (ELISA)
ANAMNEZA
contact infectant în ultimele 8-10 zile
absenţa bolii în antecedentelipsa protecţiei vaccinale
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
rubeolascarlatinaalte exanteme virale:
enterovirusuri, adenovirusuri, exanteme alergice
( medicamentoase, alimentare)
TRATAMENT
izolare la domiciliu, 8-10 zile antipiretice antibioticoterapie în caz de
depletive cerebrale şi corticoterapie în caz de encefalită.
Igiena tegumentara.
PROFILAXIE Vaccinare la 9 luni cu rapel la 7 anila persoanele receptive contacte de
rujeolă (efect protector în primele 3 zile de la contact)
gammaglobuline standard sau specifice (0,3 ml/Kgc, i.m)
efect protector dacă se administrează în primele 5 zile de la contactul infectant
evoluţie uşoară a bolii (rujeola mitigată) dacă se administrează mai târziu.
CE NU TREBUIE FĂCUT
administrarea de antibiotice în lipsa complicaţiilor bacteriene
neglijarea manifestărilor neurologice
RUBEOLADEFINIŢIE: boală infecţioasă
acută, transmisibilă, produsă de virusul rubeolic, caracterizată clinic prin febră moderată, adenopatii şi erupţie maculoasă generalizată
sursa de infecţie: omul bolnavpurtătorii foşti bolnavinou născutul cu rubeolă congenitală
(excretor de virus 4-6 luni) transmitere: direct, pe cale respiratorie şi transplacentar contagiozitate:6-8 zile înainte şi 7-10 zile după apariţia
erupţiei.
ANAMNEZAcontact infectant în ultimele 14-
21 zileabsenţa bolii în antecedentelipsa protecţiei vaccinale
TABLOU CLINIC
incubaţie: 14-21 zile perioada de invazie (preeruptivă): 1-2 zile febră moderată discret catar adenopatii suboccipitale, auriculare, cervicale (indolore, mici)perioada eruptivă (inconstantă) erupţia apare pe faţă cu extindere în 24 ore pe trunchi şi membre este formată din macule catifelate de culoare roz, izolate, nepruriginoase, cu diametrul de 2-3 mm durata exantemului 3 zilesubfebrilitate (dispare de obicei după prima zi de erupţie) adenopatii (persistă câteva săptămâni
apariţia de complicaţii poliartrita purpura trombocitopenică post
rubeolică meningoencefalita
EXAMENE COMPLEMENTARE
leucopenie cu neutropenie şi, caracteristic pentru rubeolă, plasmocitoză (5-10%)
VSH normală sau scăzutăac.IgM specifici
TRATAMENT simptomatic depletive cerebrale şi corticoterapie
în caz de encefalită.PROFILAXIEvaccinaregammaglobuline standard sau
specifice în primele 24 ore de la contactul infectant (efect protector nesigur)
VARICELADEFINIŢIE: boală infecţioasă acută,
transmisibilă, produsă de virusul varicelo-zosterian, caracterizată clinic prin erupţie veziculoasă generalizată.
sursa de infecţie: bolnavul cu varicelă sau cu herpes zoster (rar) transmitere: direct, pe cale respiratorie (chiar prin curenţi de
aer) contagiozitate: foarte mare,1-2 zile înainte şi 10 zile după
apariţia erupţiei.
TABLOU CLINIC incubaţia: 10-21 zile. perioada preeruptivă (de invazie): febră 37,5-380C eritem scarlatiniform fugace astenie fizică perioda eruptivă: - febră 380C - exantem cu evoluţie în 24 de ore de la macule rozate la papule şi apoi vezicule
(superficiale, uniloculare, cu lichid clar). În următoarele 48 de ore, lichidul se rezoarbe şi se constituie o crustă persistentă.
Erupţia : apare iniţial pe torace cu extindere pe faţă şi membre este prezentă şi în pielea păroasă a capului este pruriginoasă, ducând la leziuni de grataj apare în valuri eruptive, fiecare val este precedat de o ascensiune a febrei este polimorfă (coexistă macule, papule,vezicule, cruste) enantem bucal şi genital cu leziuni mici erozive
micropoliadenopatie mai ales cervicală (uneori).apariţia de complicaţii ataxia cerebeloasă ( 5/1000 cazuri) encefalita ( 1/10.000 cazuri) mielita, meningita, nevrite periferice, nevrite optice, poliradiculonevrite pneumonia interstiţială (la adulţi)miocarditasuprainfecţia cutanată a veziculelor şi/sau leziunilor
de grataj cu stafilococ sau streptococ, flegmoanepneumonii, bronhopneumonii bacterieneotite.
EXAMENE COMPLEMENTAREleucopenie cu limfocitozăVSH normală sau scăzutăcitodiagnostic: frotiu recoltat de
la baza unei vezicule, colorat May-Grunwald-Giemsa (celule gigante cu multi nuclei şi incluzii eozinofilice)
ac. specifici IgM
TRATAMENTizolare la domiciliu 7-10 zileacyclovir în cazurile severe şi/sau
cu complicaţii viraleantibiotice în caz de suprainfecţie
transmisibilă, specific umană determinată de virusul urlian (paramyxovirus parotidis), caracterizată clinic prin febră şi inflamaţia nesupurativă a glandelor salivare dar şi/sau a altor glande şi ţesuturi: pancreas, meninge, encefal, testicul, ovare, etc.
sursa de infecţie: Bolnavi persoanele cu infecţii inaparente transmitere: direct, pe cale respiratorie contagiozitate: medie, 6 zile
înainte de apariţia simptomelor clinice şi 9 – 10 zile după.
TABLOU CLINIC incubaţia : 14 – 18 zile debut brusc febra (+/- frison) cefalee manifestari legate de localizarea /localizările infecţiei : Parotidita urliană cea mai frecventă localizare (localizare singulară sau se asociază cu alte localizări, simultan sau succesiv) tumefacţia parotidei/parotidelor (simultan sau succesiv) - « îmbracă » unghiul şi
ramura ascendentă a mandibulei - uşor dureroasă - consistenţa păstoasă - pielea lucioasă, de culoare normală orificiul canalului Stenon este proeminent, cu marginile roşii Submaxilita urliană Orhita urliană Pancreatita urliană Meningita urliană (vezi meningita virală) Encefalita urliană (vezi encefalita virală)
EXAMENE COMPLEMENTARE număr normal de leucocite sau
leucopenie cu limfocitoză uşoară leucocitoza cu neutrofilie în