BoalaEi tlmlduirea sufletrrlui intraditia ortodoxa si... · 2018. 4. 3. · Mitropolit Hierotheos Vlachos Keywords: Boala si tamaduirea sufletului in traditia crestina Mitropolit

t.p.s. HrERorHEos vLACHosMitropolit de Nafpaktos

i

BoalaEi tlmlduireasufletrrlui

intraditia ortodoxa,in rominegte de Constantin Figefan

Edilia a doua

T ipJ;riti. cu binecuvintareaPrea Sfintritului Pirinte Galaction,

Episcopul Alexandriei qi Teleormanului

Bucuregti

Cuprins

Prefapd.laediliaenglezd. ....5Introducere... ......7Primaintd.lnire .....17Predica ......L2intdlnirea de la centrul eparbial . . . . . . .15

1. Ortodoxia ca metodi de vindecare. . . . .212.Boalasufletului ....553.Tdmdduireasufletului. ....334. Cunoaqterea lui Dumnezeu . . . . . LCl5. Monahismulortodox ....L756.PredaniaOrtodoxi... ...1857.Concluzie.. ......190

i

Introducefe

La wa din intllnirile cu cigiva cregtini, care a avutloc cu oatecare vreme in urmi, am avut o foarte inte-resant'i convorbire asupra unor subiecte din viafa du-hovniceasci. intrebirile lor - qi chiar obiecfiile - erauatit de numeroase, incXt am primit sd revin spre acontinua convorbirea. Am socotit de datoria mea siinfl,tigez temele principale ale convorbirilor, deoarececred ci ele pot fi de folos mai multora, intruclt astdziexistl mulgi cregtini care au intrebdri gi obiecfiiesemindtoare.

Pentru inceput, simt cd trebuie sd dau unele amd-rrnte despre convorbitorii mei gi si pomenesc cXtevadin trisiturile cele mai caracteristice ale personalitdgiihr, ceea ce il va ajuta pe cititor sI le priceapd. mailirc intrebirile, cdci intrebirile gi obiecgiile sunt strXnshFte de intregul fel de trai al omului, ca qi de expe-h42 personald, cu aspectele ei negative gi pozitive.

Pdrintele Filip: Este un foarte bun preot, care-qisiv2rEegte lucrarea in turma sa, cu propoviduitoares2.rguintri, fiind foarte simfitor gi foarte interesat sI-qiajute cu adev/arat turma. Slujegte cu regularitate Litur-ghia gi incearcd, sd sporeascd.viala liturgicd a parohiei.Este un predicator foafie apreciat. Totugi goviie multclnd ajunge la invdgitura asceticd a Bisericii, nu dinrefinere, ci din necunoagterea acestei pitt\i a vietrii bi-sericegti gi din pricina ideilor cu care a fost deprinsatXt in universitate, cit gi la lecqiile de catehizare.

Atbanasie: Este o persoania care se increde maimult in raliune. linteqte sd sporeasci liuntric prin ra-{iune gi este adevdrat cd., ?n trecut, mintea sa puterni-cd.l-a a|ullzI de multe ori sd ocoleascd. gregeli grave.De aceea pune cam prea mult accent pe insemnlta-tea rafiunii. A flcut pafie din multe organizatji socialegi politice, gi chiar din comuniti[i religioase, fiinddezaml,git de toate. Aaflat de curind despre tradiqiaortodoxd gi incearci si o trliascd. insi marea. sa pro-bleml rim2ne intiietatea rafiunii, divinizarea ei, ab-solutizarea gi, in ceea ce-l privegte, autonomizarca.

Constantin: A tr5.it mulgi ani cdLluzitrdu-se de rafiu-ne. Mai apoi, a inteles mare deforqnare pe care auto-divinizarea rafiunii o pricinuieqte vietii duhovnicegti.$i-a dat seama cu tlrie cI excesiva accentuare a ra[iu-nii este o stare rdtd,crtd,, care nu fine de trd.irea orto-doxl. Este atitudinea vaarlamicd de t2lcuire a vietiiduhovnice$ti. A studiat psihologia gi poate judeca oa-menii dupd cuvinte qi reac[ii, putindu-le prezentapersonalitatea cu mare ugurinff. Este insetat dupl tra-di,tia ortodoxd, a citit c2teva cd(i gi ;i-a dat seama cd,

Sfinqii Pdrinfi vdd omul gi lumea prin altd. prismd. I-arpldcea sd aiungd la acea trdire. Totuqi este puternicimpiedicat de cunogtinfele anterioare, ca gi de propri-ul trecut: tradijia intemeiatd pe rafiune. Cu toate aces-tea, este atras de inv:agdtura patristici gi igi dn silinqasI o trliasci.

Irina: Este singura femeie din grup. Ca fire, e foar-te emotivd. A avut multe experienle negative. Priveqtecu mare interes invdfdtura patristici a Bisericii. Simteci Biserica este un spital, chiar gi fdra ca cineva si i-ofi spus. Un spital care tdm/aduie;te persoanele bolna-ve. Simte cI este bolnavi gi cautd timiduire. insdvede tdmdduirea doar ca pe ceva din afard, ca pe oscdpare de chinurile unei congtiinqe vinovate gi o eli-berare de anxietate gi nesiguranfi. Socotegte cidragostea gi slujirea din dragoste sunt tdmlduitoare.

Vasile Este un om cu principii conservatoare. Fap-tul cI este mai in vnrsd il ajuta sd fie conservator. Ainvdfat pafiea practici a creqtinismului gi adesea serevolti impotriva exprimirii unor pireri noi. Se simtein largul lui cdnd este vorba de latura practicd. gi eticia cregtinismului, astfel ci invdqitura patristici o priveg-te cu mult scepticism. Perspectiya sa asupra lucruriloreste foarte mlrginiti. Analiza patristici a sufletului,disculiile despre minte gi iniml, distinclia intre raliunesi minte etc. il sdcdie foarre tare, socotindu-le preocu-piri filozofice care deformeazd via\a duhovniceasci.

Acesta era grupul cu care am stat adeseori de vor-bi dupa prima noastrd intXlnire. Binein[eles ci in tim-pul convorbirii nu am avut putinta sd. citez pasaie dinSfingii Pirinfi ai Bisericii. Uneori am folosit citeva ci-

tate din memorie. insi cititorul acestor discuqii poateglsi toate dovezile patristice in clrgile mele despretimdduirea ortodoxd a sufletului: 1) psiboterapiaortodoxd; 2) Tratatnentul uindecdtor, 3) Conuoibirtdespre Psiboterapia ortodoxd. Cititorul va gd,siin aces_te lucrd.ri o analizd. extinsd. a pozigiilor prezentate aiciceva mai simplificat. De altfel, nu trebuie uitat cd celeinfdqigate aici sunt doar punctele principale ale dis_cufiei;i, desigur, intr-o discuqie nu se pot face analizeprea ample, ci se ating doar lucrurile cle temelie.

MI rog ca publicarea acestor convorbiri sd fie defolos cititorilor. Iar folosul nu este altul decit si-gi deaseama de propria boald, gi sd caute un tdmicluitor gi ometodi de vindecare.

14 noiembri e 1987.pomenirea celui intre SfingiPi rintele nostru Grigorie p alama, Arhiepiscopul Tesalonicului.

Arbimandrtt Hierotbeos Wachos

Prima tntd.lnire

intr-o duminicd din anul 7987, am slujit Sfinta Litur-ghie la o bisericd din Atena. Era o bisericd foarte mare,plinl de oameni. in timpul dumnezeiegtii Liturghii amtllcuit un pasaj din Epistola Sfintului Pavel citreGalateni, care se citea in acea duminicd. Pasajul pecare l-am analizat pe scurt a fost: ,,Prigoneam Bisericalui Dumnezeu gi o stricam pre ea; gi spoream in cre-dinp iudaiceascd, mai mult dec2t mulgi din cei de ovirsti cu mine in neamul meu, foarte rivnitor fiind pa-rinteqtilor mele obiceiuri" (Galat. 1,73-14). Am stIruitasupra frazei,,foarte r2vnitor fiind pdrinteqtilor meleobiceiuri". Printre alte lucruri, am spus urmltoarele.

11

Predica

Apostolul Pavel nu a fost o personalitate obignuiti.El invdtrase Legea cu cel mai insemnat dascdl al vremiisale. Era plin de Avnd, dumnezeiasci. TotuEi, in ciudacunoagterii Legii qi a r2vnei sale dumnezeieEti de afine pirinteqtile obiceiuri, a ajuns si lupte impotrivalui Dumnezeu, Care di.duse Legea. Cici, dupi invtrfJ-tura Sfinfilor Plringi, toate descoperirile gi teofaniilelui Dumnezeu in Vechiul Legi.m2nt fuseserl teofaniiale lui Dumnezeu Cuvnntul - a Doua persoani a Sfin-tei Treimi. Deci fusese ldsatd, de Hristos Legea, iarSaul o cunogtea, qi ?n nurnele acestei Legi se lupta cuHristos. Iatd o situaqie tragicd,.

Totugi la fel se int2mpli gi in zilele noastre. Demulte ori avem rivnd. dumnezeiascra, dar este o ,,rXv-nd. fdri discernlm2nt". Avem ast:azi tendinfa de aurma invifitura Pdrinfilor, de a vorbi despre predaniaPirinfilor gi de a ?ncerca sd. reinviem traditriile patris-tice. Este insi cu putinte sd luptim pentru Uadigie, darin realitate si ii combatem esenfa sau, in cel mai buncaz, sd, nu o cunoagtem. Voi pomeni trei situagii:

Existd anumiqi ortodocgi peste misurd de zelogi,care lupti. pentru respectarea dogmelor Bisericii. $i,

L2

intr-adevir, acest lucru este necesar, fiindcd, dogmelesunt expresia vielii Bisericii. De fapt, din aceasta pfi-cinl dogmele se numesc ,,hotIrniciri", ele trasind gra-ni{a intre adevdr gi gregeali. Deci dogmele sunt, si-multan, ;i metoda gi leacurile pe care le primim sprea ne tdmddui gi a ajunge la indumnezeire, sunt desco-perirea personali a lui Dumnezeu citre noi. Existi as-tdzi urrii oameni care privesc dogmele ca pe o g2ndi-re filozoficd, o filozofie a Pirin{ilor, la fel cum sunt gialgii care le desconsiderd de dragul experienfei. Este ogregeali. Dogmele sunt expresia vietrii Bisericii. Cdld-uziqi de ele, vom ajunge la ,,cuvinte negriite".

in zilele noastre, o mulgime de oameni sunt intere-sa[i de arta Bisericii, vorbind mult despre aga-numitaiconografi e bizantind, arhitect ur d. bizantind., muzicd.bizantind. etc., intrucit artele liturgice bisericegti aratio diferenli caktativi fatrd de oricare altd. artd, religioa-sd.. Fird indoiali, nu este vorba de o exagerare, deoa-rece experienfa Bisericii se manifesti in arta biseri-ceasci. in muzica bizantind, apare un element de tris-tele bucuroasl pe care doar ea il poate infdgiqa. Fres-cele lui Panselin redau intreaga credinld a Bisericii qiteologia Sf2ntului Grigorie Palama, care este cu ade-r-irat glasul Bisericii. Teologia privitoare la Luminanecreatl gi dezvoltarea isihasmului - dezvlluind pu-tinqa omului de a aiunge la vederea lui Dumnezeu -sunt foarte bine intruchipate in afia lui Panselin.

De altfel, mulgi dintre grecii moderni, obosiqi deiradiqia alienantd. qi de modul de viafd, apuseafl - carein multe privinfe este inuman - cautd. adevdrata tra-ditie de care era pitrunsi viafa strimogilor nogtri. $iastfel in zilele noastre se poate observa o reinviere a

I3