Blanc Hard, Marie, Apocalipsa

8/6/2019 Blanc Hard, Marie, Apocalipsa

http://slidepdf.com/reader/full/blanc-hard-marie-apocalipsa 1/81

Galaxia Gutenberg2 0 0 7

Yves-Marie BlanchardCopetta: F irma 9www.:firma9.com

© Editura Galaxia Gutenberg, 2007

ApocalipsaDescrierea CIP a Bibliotecii N ationale a Romaniei,BLANCHARD,. YVES-MARIE,

Apocalipsa / Yves-Marie Blanchard ; trad.:Manus Boldor, Alina Muraru ; ed.: Silviu Hodis, - Targu-Lapus: Galaxia Gutenberg, 2007

ISBN 978-973-7688-50-7

L Boldor, Marins ( trad.)II. Muraru, Alina (trad.)III . Hodis , Silviu (ed.)

Traducere din limba franceza:Manus Boldor §i Alina Muraru

228.07

Tehnoredactare: Ioachim Gherman



Introducere

r

l-I

t

Anul 2000 a trecut, fad sa fi venit sfarsitul lumii anuntatde catre unii . .. Cel mult a putut fi vazut desfasurandu-se eu

intensitate . intregul lot de catastrofe naturale si sociale(seisme.irazboaie, foamete sau epidemii), care .revinin fiecarean cu 0 regularitate dezarmanta. Ca de obicei, cronicarii sijurnalistii s-au pus de acord asupra faptului de a califica dreprapocaliptic orice acces de violenta sau desfasurare .impetuoasa de nenorociri. Sa aiba asadar ultima carte aBibliei, Apocalipsa, drept obiect faptul de a vesti un sfarsit allumii mereu amanat? Sau, mai degraba, nu este ea decat unrepertoriu al tuturor nenorocirilor posibile, iata!,prea actualepentru a putea sa Ie consideram rezervate· sfarsituluitimpurilor?

o asemenea reprezentare ofera in acelasi timp bogatia§idificultatea Apocalipsei. Bogatie - pentru toti aceia care, Incautarea de emotii puternice, gusta profunzimea de imaginiviolente sau luminoase, a carer asociere pare sa sfideze logicaunui discurs rational. Dar ~idestule tulburari cititorilor, maiales crestini, cautdnd in Apocalipsa elemente ale uneiRevelatii religioase care sa fie coerenta cu ansamblul Bibliei,in primul rand figura lui Isus Cristos pottivit Evangheliilor.

li

I

CHEI DE LECTURA .

In mai maq': masura decat pentru oricare alta cartebiblica, accesul la intelegerea Apocalipsei presupune, asadar,detinerea unui anumit numar de chei.

Mai intai, care sunt legile proprii genului literar ~i prin ceservesc ele vestea mantuitoare in Isus Cristos? Ce semnificaoare neincetatul dute-vino instaurat intre cer ~i pamant? Cum

5



I

PLANUt. ACESTEI CARTI ,

Apoi,cel de-al doilea capitol, va trata raporturile dintrecer ~i pamant nu doar de jos in sus, impreuna cu accesulprofetului la cunoasterea evenimentelor ceresti, ci ~ide sus injos, impreuna cu luminarea asupra realitatilor pamantesti,lucru facut cu putin~a de deschiderea unei .misterioase carpceresti considerata a contine chei de interpretare penttuistoria umaria.

In sfarsit, intr-un al treilea capitol, va fi verba de Mielullui Dumnezeu sau Mielul biruitor: figuracentrala aApocalipsei, prezenta inca de laviziunea inaugurala ~iinsotind intriga pana la_deznodamant, desigur consacrat~,nuntiJ.orMielului".

A doua sectiune (de la cap. 4 la 6) are drept titlu:"Scrieri catre Bisei"ici!"(1, 11).

Ea va studia situarea is torica ~i geografica a unei carpprea adesea abordata intr-o maniera dezinteresata, Asrfel,

capitolul al 4-lea va trata cele ~apte epistole adresateBisericilor din Asia Mica, nu doar cu privire la inradacinarealor in traditia Apostolilor, ci inca din dublul punct de vedereal continutului lot teologic ~ial functiei lor proprii in capul -carpi Apocalipsei.

Capitolul al 5-lea va largiperspectiva la ansamblullumiiromane, sub unghiul ideologiei imperiale, acit politice cat ~ireligioase, viguros combatute de catre autorii Apocalipsei.Identificata Babilonului ~i caricaturizata sub trasaturile uneidesfranate, cetatea Romei i~ivede vestit sfarsitul apropiat.

In consecinta,o alta Cetate este chemata sa se arate:Ierusal imul ceresc, caruia capitolul al 6-lea Ii va studiatrasaturile particulare. Abundenta de imagini sugereaza 0

realitate de origine divina, oferind omenirii posibilitatea de atrill intfilnirea cu Dumnezeu, intr-o proximitate raraasemanare cu medierile religioase curente,

- In sfarsit, cea de a treia sectiune (de la cap. 7 la 9) seintituleaza: ,;Timpul este aproape" (1, 3).

sa intelegem imaginile aplicate lui Isus, incepand cu aceea deMiel?

"

Apoi, ce urmeaza sa faca cele §apte Biserici desemnatedrept destinatare ale mesajului? Prin ce clarifies situatia loristorica ansamblul car~? Se poate vorbi de persecutii, sau,mai degraba, pericolul presimtit se situeaza la un alt nivel? Inconsecinra, cum sa intelegi diabolizarea Imperiului Roman ~ivisul uhei Cetati noi? '

A "

In sfarsit, despre ce timp este verba? De ce oaredeznodamantul este !ara incetare amanat? Ar trebui savedem aici un rezumat al is toriei urnane, ' pana la sfarsitullumii? Sau, mai degraba, invierea lui Isus introduce ea dejaintr-un tirnp nou? In concluzie ce semnifica, atat referintainitiala la Ziua Domnului, cat $i incheierea carpi chemandvenirea Domnului Isus?

Acest manunchi de irirrebari cer raspunsuri care ar putea

facilita introducerea in carte. Departe insa de noi ideea ca 0

grila sumara ar putea epuiza sensul unei carp la fel deinsesizabile ca izbucnirea imaginilor. . . Fara indoiala,apartenenta Apocalipsei la Biblie limiteaza posibilitatile desensvdarcartea ramane larg deschisa iar lectura sa constituieintotdeauna 0 aventura.

Studiul nostru se va derula in 9 scurte capitole, ele inselegrupate in 3 sectiuni: r

Prima sectiune (de la cap. 1 la 3) se numeste:"Re,;:elapa lui Isus Cristos" (1, 1).

In primul capitol al acestei sectiuni initiale vom abordachestiuni de baza ridicate de redactarea acestei carp stranii:genulliterar, numele autorului, data compunerii, locul ocupatde cartea Apocalipsei in ansamblul Bibliei.

6 7



Ea se va plia mai mult pe dimensiunea ternporala a uneinaratiuni orientata spre sfarsitul timpurilo:t;".Capitolul al 7-1eava trece in revista iJ1lantuirea de "septenarii" (gruparea de 7pecep, 7 cupe, 7 trambite), a carer succesiune ritmeazainaintarea cartii pana la implinirea intrigii.

Apoi vom reflecta asupra relatiei intrecartea Apocalipsei

~i ansamblul Vechiului Testament, a drqi amintire razbatemereu, ajungand sa constituie limba insa~i·a acestei singularecarp. Capitolul al 8-lea ne va permite sa apreciem autfidelitatea mostenirii profetilor cat ~i emergen~ unui noupopor al lui Dumnezeu.

in sfarsit, capitolul al 9-lea ne va duce la sursa insa~i aApocalipsei: celebrarea crestina a "Zilei Domnului", dreptloc central al unei .experienje de credinta, conjugandinsistenta unei chemari - "Vino Doamne Isuse!" - ~isiguranta unui raspuns, acela al lui insusi Cristos inviat; "Da,vin curandl'

comentariul. in sfarsit, cititorul va fi invitat sa se lansezesingur in lectura continua· a Apocalip~i, chiar dad revineuneori asupra unuia sau aItula dintre capitolele cartji,susceptibil sa.lumineze un punct sau altul ramas obscur. Inorice caz, obiectul acestei lucrari nu este acela de a sesubstitui textuIui biblic: dimpotriva, aceste noua capitole nu

au alt scop decat sa introdud la. 0 lectura savuroasa a uneicarti biblice la fel de fascinarii· cat _misterioasa ~i, inconsecinta vulnerabila interpretarilor celor mai fanteziste., '

. Garantam d. cititorul, care va fi dorit sa se lase indrurnatpe acest itinerariu, va gasi la capat placerea unei lecturi, dadnu simple, eel putin coerente ~ihranitoare, cu satisfactia de aregasi acolo, sub un limbaj nou, o simfonie de motiveteologice ~i literare comune ansamblului Bibliei. Astfel ,cItitoiUI va f1 ca~tigat nu doar faptul de a descoperiApocalipsa in ea insasi, ci de a intalni aici 0 poarta de intrarein ansamblul Scrierilor biblice adunate intr-o Carte care, deasemenea, trebuie sa stii s-o citesti pe de-a-ndoaselea, adicaincepand cu.sfarsitul ...

TIMPUL LECTURII

Traduterile prezentate in cursul celor $ >capitole au fosttoate revazute de catre autor, pastrandu-se cat mai aproapede textul grecesc: ele nu vizeaza .asadar thai incii elegantaliterara ci cea mai mare precizie cu putinta. Ele sunt relativputin numeroase, in raport cu multiplele referinte la capitole~iversete ale Apocalipsei. Aceste referinte-se doresc a fi 0

chemare la lectura ~irelectura textului biblic,Cea rnai potrivita metoda va fi probabil aceea de a

parcurge mai intai ansamblulcelor 9 capitole ale acestei carti,pentrua te familiariza cu continurul Apocalipsei, dobandind

j-ast~el ur~el:. el i. ntre c~eilevde. ~nte~r.et~re, Ulterior, va fi,

rara-ndolala, profitabil sa reclte~t1 chiar aceasrii lucrare,_:::!7 oferindu-ti ~mp· pentru a te raporta la referintele ilustrand

8 9



Capitolull.

Ce este aceea 0 apocalipsar

Apocalipsa este ultima carte, in ordinea de editare aBibliei crestine, Ea i~itrage numele de la primul sau cuvant;,,Apocalipsa lUi Isus Cristos". Traducerile frantuzesticonserva cuvantul grec "apocalipsa", in timp ce alte limbiprefera sa traduca prin "revelatie" (astfel englezesculRevelation sau germanul Offenbarung:).

Se vorbeste adesea despre Apocalipsa sfanrului loan,intrucat un persona] cu acest nume se prezinta aici dreptautorul celor ~apte mesaje adresate Bisericilor din Asia Mica(1, 4) ~i beneficiarul viziunilor primite. in timpul exilului ininsula Patmos (1, 9). Dar titlul cartii atribuie revelatia lui Isus

insusi (1, 1), fie ca este subiectul (Isus este acela caretransmite revelatia) sau obiectul (Isus este 'acela despre careeste vorbaIn aceasta revelatie). Problema este aceeasi ca ~ipentru evanghelii: este gresit sa fie numite evangheliile luiMatei, Marcu, Luca ~iloan; dupa cum le numeste liturghia,acestea sunt evanghelii ale lui Isus Cristos _Eotrivitunuia saualtuia dintre autorii d.inepoca, apostolica. - ._.

_,_,_-_, , - -

GENULLITERAR

Din cauza folosirii sale inca de la incepurul cartii,raportand viziunile profetului loan, cuvantul "apocalipsa" seaplica unci numar de lucrari literare, deorigine iudaica saucrestina, inflorind in spa~Ul mergand din secolul al II-leainainte de 1. C. pana in secolul al II-lea dupa 1. C. Paradoxuleste ca Apocalipsa, din multe puncte de vedere, e foartediferita de alte lucrari categorisite dupa ea drept apartindnd

11



f

/ g~nului literar apocalipric, Originalitatea Apocalipsei atribuitalui loan tine, fara-ndoiala, de faptul d mesajul este plasat sub

;z _ autoritatea lui Isus eel Inviat: 0 asemenea experientabusculeaza iun anumit numar d e date' comune diverselor

l: apocalipse.

Unul dintre caracterele comune .apocalipselor este

folosirea sistematica ~l perfect constienta a,pseu,doepigrafiel . Prinacest nume dificil, este desemnat

faptu-~ca numeroase lucrari ale antichitatii, in special aleBibliei, poarta numele unui autor, decedat odara cu alcatuireadrtii, dar considerat drept 0 ~utoritate de referinta in mediulde influenta al textului. In cazul apocalipselor, acestprocedeu curent devine perfect arbitrar ~imolmai este decato conventie Iiterara, Astfel, cartea lui Daniei, considerata pebuna dreptate sea mai veche .apocalipsr biblica, poartanumele unui profet din timpul exilului Babilqnului (secolul alVI-lea inainte de I. C.), in timp ce cartea 'este inscrisa in

J

cont~xtul re~~stent~i e:rei~~~ la asi~area cul •..urala incer.catade catre regn grec1 din Siria, la mijlocul secolului al II-leainainte de I. C. La fel, cele doua mari apocalipse evreiesti dela sfarsitul secolului I dupa 1. C. sunt plasate' sub autoritatea,fie a lui B~, secretarul lui Ieremia in timpul exilului, fie alui Escrra:-s-cri~uI-conduc1nd destmeIe lUi Israel dupareintoarcerea din exil. Distanta in timp nu este asadar maimid de sase secole, adica mult mai mult decat in scolileprofetice in care memoria profetului fondator a putut Inspira

.1 0 traditie vie penttu numeroase generapt (de exemplu, cazul

"f. celor trei Isaia putand sa supravegheze scrierea cartii).

12

Baruh fi Esdra

in traditia biblica, ~ BarUhleste fidelul insotitor alprofetului I;remia. Nu~sab an:' tareasa, dar ~icit~~te,eu

voce tare ~1 in public, oracolele maestrului sau (Ier 36). i1insoteste pe profet in incercarilepersecutiei (Ier 36 ~i43). Dreptrecompensa pentru servicijlesale, el primeste £agaduintade a-i fisalvataviata (Ier 45, 1-5). In consecinta, nu este uimitor faptul ea11regasim in postura de scriitor, in inima insa~i a exiluluiBabilonului (Cartealui Baruh). Astfel prelungita, cariera scribuluipoate sase intinda dincolo de timpul real al vietii salede om. Totlui Ii este atribuita' 0 apocalipsa evreiasd, compusa in anii 70-100al erei noastre. Conservata intr-o traducere siriaca,aceasta lucrareevoca distrugerea a~teptata a Imperiului Rom~ opresor ale-vreilor,~ivesteste V~!ll_!'eallnejoi himi, sub autoritatea RezeluiMesia.

. La t e I , 1Sc i t i "¥ Jc lmascelebru pentru cunoasterea sa

aprofundaJ-a. .. Im---Moise~sd 7. 6-1 0 1~i pentru lecturapublica pe care i-a facut-o, cu ocazia sarbatorii Corturilor urmandintoa'rcerii exilatilordin Babilon (Neh 8). 0 asemenea autoritatedebordeaza cu mult cadrul biografic: sase secole mai cirziu,scribul exemplar este implicat in publicarea unei apocalipseevreiesti, apropiata de cea a lui Baruh. Textul a fost pastrat inmulte limbi de traducere, printre care versiunea latiU2integrataVulgatei (Biblia latina, rnostenita de la sfantul Ieronim). Ruina

templului in anul 70 al erei noastre aminte~te eveniinente tra1t~ffiiipul exiluliii, in ,_acestcomext, intoarcerea perstmajului Esdr,.!este, .prin ea insa~i, un. mesaJ d_esperanta: scribul care a fostni"artors;i£aptuitor in restaurarea Ierusalimului, devine profetul~pocaliptic, ale carui viziurlilasa sa fie a~teptata venirea RegeIwMesia, asemenea unui leu cigind, precum §11Zbandasa asupra-vUltuiUTill imperial.

13



J -\(

Fie ~a sun~sau crestine pocalipsele de la sfarsitulsecolul:u I a :ere! noastre ate zdruncinarea iscarn de dide~

Ierusalimului: pro~lema nelini~titoare a viitorului rezervatcomunirntil-orreligioase diferite de cea a paganismului ·oficial.Evocarea marilor fi~ ale trecutului biblic autorizeazaacxtuaIizareaagad~fe~9r de len. Xpocalipseleau drept funqie ~r~lns;ufI:f~ascasB~ranfa·.intemeiacl p~_ regalitatea mesianici,a~teptata intr-un vntor mal mult sau mai putin aproplat

Uneori chiar, urcarea din nou catre trecut debordeazatimp~ ~s~~orici ~eune~temituri ~ilegende relative la origineaumanitatu. Mesajul apocaliptic dobandeste astfel 0 autoritate~ndi.~~mai mare, intr-un anume fel superior hazardurilorlstor~el. Ace~ta este cazul celei mai spectaculare apocalipseeVrele~tl?~ea lui Enoh\care a facut obiectul unor multipleredactan ~1 care rie-a parvenit prin intermediul diverselor

canale de transmisie, incluzand aici canonul oficialal Bisericiicrestine din Etiopia. Referinta la Enoh rrimire cititoruldincolo de potop, in timpul' unei umanitaF primordiale,presupuse a fi mai aproape de secretele divine: astfel autorii:eali ai. cartii seprezinra drept interpretii unei tradi2}imemoriale. Se cunosc, de asemenea, sub diferite titluri

(T~e, J~, ~crife), diverse scrieri apocalipticedez~~ in Felullor t:rmtttiile genezei, in special ciclulpatnarhilor. Aceste(5.exte evrele~tl ¥u f:leut adesea obiectulunor ~dausuri cre~tin~ confirmand interesul comun pentru

a~est tlpAde?teratura. In cazul apocalipselor explicit crestine,distanta In lmp se reduce considerabil, ca sicum nu mai eranevoie sa apelezi .la0 autoritate atat de indepartata temporal.Astfel, es::e.num~t "apocalipsa sinoptica" discursul lui Isusdespre sfarsitul tlmpurilor, plasat inaintea isrorisirii Patimiriiin cele trei evanghelii dupa Matei, Marcu ~i Luca. AluziileB.reci~ela caderea Ierusalimului in anul 70 al erei. noastrep<ermlt.sa se presupuna ca redactarea acestor texte este

14

ulterioara razboiului din Iudeea. Dar, in trama comuna celor. 'trei evanghelii, Isus in ersoana esteacela care descrieevenimentele dramatice, survenite patruzeci de ani dupa celepe care el le-a predicat efectiv la Ierusalim. .

Cartea lui Enoh

La fel ca numeroase texte apocrife (texte de inspiratieapropiata de cea a cartilor biblice dar nefacand parte dinBiblie), cartea lui Enoh exista sub numeroase versiuni,diferite, Textul eel mai complet (Enoh etiopian) este el insusi 0~de buca? disparate, mai mult sau mai putin legate dehgura lui Enoh, unul dintre patriarhii de dinainte de potoBcelebru pentru longevitatea sa: nu mai putin de 365 de anipetrecuti pe pamant (Gn 5, 23) ... Inca nu este cu adevaratmort intrucat, drept recompensa pentru fidelitatea sa, a fostmutat la Dumn'ezeu (Gn 5, 24). 0 disparitie atat demi~terioa~a 11f~c:.eun er~u dli.aI?0calips~, adica un personajcalificat sa remita oamenilor ~~ lui Dumnezeu. Pentrua face aceasta, patriarhul poate sa beneficieze de ~au, maidirect inca, sa ~I~~tueze u~ anumit numar de§e) in lumeade sus; dar realitatile ceresn sunt de 0 asemenea complexitateincat Enoh, el insu~i, beneficiaza de aiutorul unor ingeriinterprep care 11nsofesc in periplul sau.

Partea cea mai celebra a acestei masive lucrari (mai multde 0 sura de capitole) se intituleaza Carlea Veghetonlor. Se

regaseste aici urma personajelor mitologice, ari' terlOarePotopului ~i considerate drept responsabile de stareadezastruoasa a lumii (Gn 6, 1-4), inainte ca Dumnezeu saintreprinda purificarea radicala din care singurii care vorscapa sunt Noe si ai sal.

15



Personaje ceresti apropiate de ingeri, Veghetoji suntvinovati, nu doar de farm] de a se fi_1n~~g~tlt de femeileoamenilor, d de ale fi dat oQescendenw hibrida.>perturbandastfel distinctia necesara in..J¥ cer :;;ipamant. Biblia cunoasteaceasta veche istorie, dar nu zaboveste asupra ei. In schimb,literatura apocaliptica se intereseaza intens de figuriledin pasajul

dintre cer ~ipamant, fie c a este yorba despre transgresiuneaorigmara (V_Eghetorii)fie c a dimpotriva, de capacitatea de a facelegatura intre evenimentele pamantesti si explicatialor cereasca(patriarhul Enoh).,- Elementefe cele mai vechi ale drtJi lui Enoh ar putea urea

pana in ~ al ill lea inainte de 1. C. Fragmenre arameice aufost descoperite la Qumran. Scriitura a putut sa se intinda pana

, la inceputul erei crestine. Po ularitatea lui Enoh in vremeaNo . Te e e . ol~ lui luda: patriarhulv~j]or imemoria1e Cal Japtelea dupa Adam'') este prezentatai_9drept un pmfet vestind judecata finala ~i condamnareatuturor celor necredinciosi (luda 14). lntentia este cum nu sepoate mai apocaliptl~i- " . ,

:7CHESTIUNEA AUTORULUI

ilIIII

I ii I

Contrar evangheliilor, ramase anonime, apocalipsa il

numeste pe autorul sau: t;,n profet loan, retras in insulaPatmos in timpul unei epoci, de persecutii Q, 9), care ar fiputut saantreneze moartea unor crestini (astfel este cazullui

Antipas,martir la Pergam, in "zile" care puteau fi mai vechidecat redactarea cartii (2, 13). Este oare yorba despre loan,ap_ostolul?Vechii autori se indoiau, din cauza diferentelor ,intre Apocalipsa ~i cea de a IV-a evanghelie, traditional

1

atribuita lui loan. Darastazi, nu mai suntem la fel de sigurica Ucenicul mult iubit al celei de a IV-a evanghelii ar putea fi

, acelasi personaj cu apostolul loan, ulterior recunoscut drept

16

autor (sau autoritate fondatoare) a traditiei numita "ioanidi".A '

In plus, procedeul pseudoepigrafiei exclude adesea ideea caautorul desemnat ar putea fi autorul real ., Altfel spus, aconsidera ca profetul loan din Apocalipsa este claiarapostolul nu inseamna in mod obligatoriu ca arfi scris elinsusi cartea. Probabil ca el nu este decat autoritatea

apostolica, ceruta pentru a legitima munca - adevaratuluiscrntor, el insusi nefiind dealtfel decat servul "revelatiei luiIsus Cristos" vestita drept obiect al cartii.. De altfel, - potrivit unei vechitraditii - , urcand eel

putin la ~euJ personaj bine informat in legatura cuevenimente e, ce auavut lac in Asia Mica, contextulApocalipsei trebuia cautat in top acei ultimj ani a1.secolului Ide sub domnia lui Domipan. In concluzie, vorbind despreapocalipsa sau revelatia "vazuta" de catre loan, E~scrie:"Nu de foarte mult timp aceasta a fost vazuta, dar aceasta s-apetrecut aproape de vremea generatiei noastre, catre sfarsiruldomniei lui Domitian" (Contraerezillor, V, 30,3 . De aceea,Biserica ortodoxa a putut sa cele reze in 1995 al 19-1eacentenar al Apocalipsei ...

Am avea, asadar, 0 certa distanta intre autorul fictiv, loanapostolul, contemporan persecutiilor lui Nero ~iprobabil dinaceasta cauza exilat in Patmos (1, 9), ~i adevaratul autor,purtator de cuvant al unei comunitati nelinistite in legatura cuadevarul san, intr-un timp in care imparatul Domitian secomporta ca un autocrat. Multi istorici se indoiesc c a s-ar fipetrecut sub Domitian 'persecutii sangeroase impotriva

crestinilor: in schimb, asupra £laca ..viol ntei survenite in anul64 sub Nero nu ne indoim. De' a rineu u excludea faptul canumarul 666 (13,18) ar fi putut fi : simbolul tuturorviolentelor rara liiTIita impotriva crestinilor, incepand,

, A

rara-ndoiala, cu celeale lui Nero. In orice caz, autorulApocalipsei precizeaza ca numarul fatidic se aplid unuipersona] uman: ,,Aici este intelepciunea. Cine are pricepere

17



I .i . ' . . .Ii

1:;:

..':'i

.'1

b t l

sa socoteasca numarul fiarei, caci este numar de om. Sinurnarul ei este sase sute saizeci §i sase." Nu ar trebui sa negrabirn §isa credem ca avem, in acest caz, 0 figura spirituala,personificare diabolica a puterilor raului. Astfel, Apocalipsaar putea sa conjuge doua orizonturi istorice, aflate la distantade doar treizeci de ani. In plus, mentionarea martirajului luiAntipa din Pergam pare sa evoce un timp mai vechi decatacelaal naratiunii: "N-ai tagaduit credinta Mea, chiar in zilelelui Antipa, martorul Meu (lit.:martir), credinciosul Meu, carea fostucis la voi, unde locuie te Satana" ~

In sfarsit, un indice cronologic f1gUieaZa explicit inApocalipsa, dar iriterpretarea sa se dovede te a fi dificila. Lacapitolul 17, este vorba de §a te re i domnind asupraora§ulw cu sapte coline, a§adar ~apte imparati rornani.Suveranul momentului este cerde-al saselea de pe Iista §i alsaptelea se caracterizeaza prin scurtimea domniei s~e.In

ceea ce 11 priveste pe eel de-al optulea, el pare a fireincarnarea lui Nero. Va fi astfel tentant sa-l consideram pe(NerO) drept al cincilea imparat omei (dupa August,~ _ _.,."... i_u, Claudiu §i Caligula) AI ~iselea a fi Vespaslan, aI

caM succ~ Titus, nu a domrut ecat doi ani Cl2..=1ll),inainre sa vina eel de-al~ impa~at, Domitian, a caruimegalomani~ va sfaqi ~e regasi in cea a lui Nero.Desigur aceasta lectura_ramane foarte ipotetid. d~ ea vacqpfinna 1ega~ra stabilita intre doua erioade de iza,corespunzand domniilor . Nero §iDomitian.

. Alte identificari sunt posibile, dupa cum facem sa

inceapa imperiul de la guvernamantul lui Iuliu Cezar, sau,mai degraba, daca am contabiliza cele treidomnii ale luiOtho, Galba §i Vitellius, succesori efemeri ai lui Nero ped~ u~an (din iunie 68 pana in iul ie @ l. Oricurri ar fi,evocarea acestor diversi suverani presupune 0 data deredactare posterioara faptelor evocate (doar dad qti Madam__Soleil, nu prea.~ cum. sa intelegi cum un autor ar fi putut sa

prevada de exemplu moartea prematu~a. a lui Titus : .. ).Sfarsitul domruei lui Domipan se va POtrlV1a§adar, cu ultunafa~a de compunere a Apocalipsei, dar nu pop. intelege_referinta centrala la Vespasian, cel de-aI §aselea'imparat, dadnu ar ti fost con,temporan cu una dintre etapele de scriere ale

acestei carti complexe. . .. In 'orlce caz, Apocalipsa numita a sfantului loan pare

a fi intim legata de situatia Bisericilor din Asia. Mid,incepdnd cu anii 60 p a o : ala sfaqitul :!>ecol'lluj I, adic_~trecerea dintre generap.a apostolidi, marcata de 'p:ezen~marilor figuri de referinta, §i continuarea cre§t1rusmuIwvechi, preocupat sa 'afirme fidelitatea sa la marturiaapostolilor fondatori.

- .'7

JOCUL TIMPULUI

Faptul de a da cuvantul unui autor vechi, uneori chiarextras din timpuri imemoriale, da textuIui apocaliptic unavans important in raport cu situatiile sau cu evenimentelecontemporane redactarii sale. Astfel, este normal ca unanumit numar de tabIouri sa fie prezentate in viitor: datoritaanterioritat ii sale, autorul presu us antici eaza fapte carepentru el' aparpn ~torului, desi e~e__onstituie prezer:tu,acli~a trecutul pentru citi~ s!i. De aicl. rezulta 0 p::-lma

f·ndntelegere relativa la ap~~. alipse: in mentalitat~a curenta, de

tree drept previziuni ale viitorului, Cota lor de incredere estecu atat mai mare cu cat succesiunea de evenimente pare sa ledea dreptate. !

:Astfel, in_!t-oanumita traditie apologetid, se va incercasa se dovedeasd adev:lrul cre§tinismUIw mSlstandu-se perealizarea profetiilor: Isus merita sa fie crezut pe cuvantintrucat, de exemplu, a fost capabil sa descrie cadereaIerusalimului pattuzeci de ani inainte de producerea faptelor.

1918

I



in acest tip de rationament.vse uita un singur lucru, faptul caevanghelia a fost redactata mult timp dupa cuvintele lui Isus:oricare ar fi fost prestiinta lui Isus, textul evanghelic esteindatorat la fel de mult cunoasterii directe a autorilor care auscris dupa evenimentele din anul 70.

in ceea ce priveste, cel putin, apocalipsele, jocul subtilintre viitorulautorului fictiv ~i prezentul cititorilor reali~omporta 0 dimensiun~}Qgi9. Intr-adevar, apocalipselesunt intotdeauna compuse in vremuri de criza, fie ca estev?~e ,opozipa la elenismul ,triumrator ill regatelemo~tenite de ...hlexandru, fieye confruntarea cu ImperiulRoman atotputernic in anii de dupa pierderea Ierusalimului.Oricare ar fi forma, rnilitara - cum este incazul revolteimacabeilor -, sau, mai degraba, morala ~i spirituala, rezistentapoporului lui Dumnezeu nu esteposibila dedt daca prime~teasigurarea ca Dumnezeu suspne cauza sa ~i nu 11 va

abandona fiind ill incercare. Or, in ceea ce priveste aceasta.fidelitate a lui, Dumnezeu, nueste proba mai buna decatevenimentele trecutului, incepand cu supravietuireapoporului in timpul exilului din Babilon, paua la reasezareasa pe pamantul regasit, Astfel, fictiunea unui autor vechiasigura fagaduin~elor pentru ziua de astazi ~i de maineaceeasi greutate a certitudinii caaceea a evenimentelor unuitrecut glorios, sub semnul unei neclintite fidelitati a luiDumnezeu.

Astfel intorsi catre viitor, chiar ~i atunci cand ele dorescmai intai sa sus tina prezentul, apocalips~le nu ezita sa.Qepa~easca frontieratimpului, istoric, Cititorul se gase~teproiectat dincolo_ de timp, la_oriWntul sfarsitul~_ hIturorlucrurilor: at:"qnci,sebusculeaza .imaginile, mai neverosimileunele decat altele, ktrudit sunt destinate sa sugereze parteaascunsa a ruturor lucruwor si semnificapa ultima a-everumentelor istoriei. Ca sunt luminoase; pentru a aratatotala suveranitate a lui Dumnezeu, sau de 0 extrema

violenta, pentru a evoca distrugerea masiva ~i judecata finala,imaginile de la sfarsirul timpurilor inva;ieaza t~nand degenul ap 0 caliptic. Ele dau revela~iilor car~ 0 pecete deadevarabsolut: considerate pornind de' la sfarsit,evenimentele lumiidevin transparente.semnificatia lor estela felde clara ca siatunci cand adoptam punctul de vedere aloriginii, de exemplu ill rniturilecreatie ~i istorisirilerelative laintrarea raului in lume (Adam ~i Eva, Abel ~i Cain, Babel,potopul) ... ,-- .

Din cauza acestei tensiuni catre viitor, impreuna eutentatia de a anticipa sfarsitul tirnpurilor pentru a intelegemai bine prezentul, apocalipse.k_sunt considerate pe nedreptdiscursuri abstracte, pe de-a ill1!egul illdreptate catre sfaqitullumii. Or, aceasta miscare catre sfarsit nu este decat unmijloc pentru a sustine un mesaj viguros, destinat prezentului~i inseparabil de un .context precis de criza side incercare.

Dirnpotriva, 0 interpretare sanatoasa a acestor carp va incepeprin acauta contextul istoric ill sanul caruia s-a nascutmesajul. Atunci doar va deveni posibil sa operezi transpozitiaintr-un mediu si untimp diferit, in contextul unor crize cusiguranta altele decat confruntarile de astazi, dar solicitand,din partea credinciosilor, 0 rezistenta ~i 0 fidelitate de acelasiordin ca aceea a stramosilor nostri, evrei sau crestini,

Astfel, apocalipsele par ie~ite din mi~carea rofetid, al<;arormesaj contmua, cu 0 insistenta mai puternid asu rasfarsitului timpurilor, consld~ra~a ca flind c ela e intelegerea- evenimentelor, prezentului. De, fa ai veche

a-;;-Cali sa biblica este atribuita rofetului Dani in plus,dad in Biblia ebraica, cartea lui Daruel apartine celei de atreia' categorii de texte, ce1e de SCr1~ri,in schimh Bibliagreaca numita Septuaginta claseaza cartea lui Daniel printreProfeti, Cat priveste Apocalipsa ioanica, ea i~i 1:::vendica ineel mai inalt grad statutul sau de profetica, Inca de Iaavertismentul adresat cititorului, fkand aluzie la lectura

~~¥

20 21

I"

.~~

1

1! i'I$;;:

Ikit;

il

,~

it.!Et-,

'~

~r.

:~

! i!};~

:;¥

:: i,\

,~

:tOF

f;r",1

:.~

.~

.2.,~,

1~.i-~

,~,~~i~,

r1

",:.!,:;!

'i l~~'~-"'-r;i;,:~t:"

~",.;-.,.,-

".:c-:

';1.~j

:,;,;I

!F

~

.;;

i'"i,

:!~, .;1 '



I ;'~~ca a cart ii,.~e spune: "Fericit eS, te,cel care citeste ~iceicare 1!l~elegcuvintele profetieil" (1,3).

I A • Aluzia la profejie ne perrrute sa intelegem statutul1!lSU~ll cuvantului ill apocalipsele din vechime, Dupa cum 0

sugereaza prefixul "pro" (in numele lui' ill fata inainte):

Rrofetul est<=:mai i~cela care vorb:~te in 'n~ele luiDu~=;ezeu. Apdul la autori foarte vechi are drept efect~nra~ac1!lareapr~funda a mesajului ~i, in cazul Apocalipseiioaruce, revelatia este prezentata ca emanand de laDumnezeu insusi prin mijlocirea lui Isus: "Revelatia lui IsusCristos, pe care Dumnezeu I-a dat-o, ca sa se arate servilorsai" (~ .Asrfel, profetul este acela care vorbeste illprezen~a ~oporului, confruntat cu situatii dificile de moment,ade~ea c~ar fa~aill fa~acu un auditoriu care nu suportasa-ispw adevarul. Autorul Apocalipsei noastre nueste un visatorizo1at: el se adreseaza unei retele de Biserici concrete; el se

expunepersecutiilor unei societati pagane atotputernica::,Eu, loan.' fratele vostru ~i impreuna cu voi parta~ illincercare ~1 la imparatia ~irabdarea lui Isus, am fost pe insulav:oastra ce se cheamaPatmos, pentru cuvantul lui Dumnezeu~1 peptru :na.rturia lui Isus" ~

In sfarsit, profetul este condus sa-~i deschida discursul,z ~espre :mtor : pentru a-si convinge mai usor auditoriul , el ia

lr: conslde~are consecintele viitoare care ar putea sa decurgadin .alegerile. actuale. Daca poporul se incapa~aneaza inerorile s~e, ~1 catastrofa va fi inevitabila; daca poporul i~i daseama ~l renunta 1a ratacirile sale, un viitor luminos Ii esteasigurat. ~e ~~urt, apartine naturii limbajuluiprofetic faptulde a vest! viitorul, nu pentru a-si deturna auditorii de larespo1_1sabilita~e prezente, ci dimpotriva pentru a motivaalegerile lor..Astfel, in. apocalipse asa cum se int;ampla deja in::azA~lprofetilor, rnotivul judecatii ce va veni serveste maimtai 1a provocarea unui soi de electrosoc pentru a smu1ge

poporul dintr-o laricezeala care, pe termen scurt sau lung, riu

ii va atrage decat nenorociri~

I tertestament

Notiunea de intertestament este uzuala pentru adesemna un anurnit numar de lucrari originare din lumeaevreiasca ~ipresupuse a fi compuse in perioada intermediara,~tre ultima venita pelume dintre cartile biblice (carteaIntelepciunii: catre 50 in. I.-C.) ~1 pnma scriere a NouluiTestament, adica Prima Epistola a lui Pavel catretesalonicieni (catre 50 dupa I.-C). Astfel prezentata, perioadapare relativ scurta ,~ide un continut omogen: avem de-a faceaici, intr-un anume fel, cu 0 literatura de tranzitie illtrePrimul ~I Cel de-.al Doilea Testament. 0 viziune pe de-a

fntregul crestina, luand in consIderare literatura evreiasca aantichitatii doar din punctul de vedere al Bibliei crestineincheiate,

, In realitate, perioada considerata poate sa-~i intindaradacinile cu rnult;rnai inainte in istoria lui Israel. Caracterulapocaliptic al multor scrieri i~i gase~te originea In tresaririlesecolului al II-lea_ odata cu mi~care~ de rezistenta 1aelenizare, culminand in_~isodul militar dominat de figuramacabeilor. Astfel, cartea lui Daniel este rerunoscuta drep-tsursa comuna a numeroase QE9du~W" intertestamentare >cu caracter apocaliptic Altfel spus, specificitatea scrierilor

evrele~t! lntertestamen1f._E_eu se revendica de 1a 0 problemacronologica, ci de la f:ptul d nu apartin nici listei evreie~ti acartilor sfinte :;;im.ciBibliei cre~tine. ,_-- - -

Dupa cum 0 sugereaza anumiti autori, astfel de carti segasesc intr-o situatie "extra-testamentara" mai degiaba decat,,intertestamentar~~ .......-_.- - .. _-" ._

22 23

j .j1 ;



I

In plus, unele dintre aceste scnen sunt contemporanetextelor crestine, dintre care unele, dar nu toate, vor fi treptatadunate iajungand sa constituie Noul Testament. I~ sfarsit,numeroase dintre aceste scrieri ale iudaismului numit ,"in~mentar", vor face inca obiectul unor adausuri sauil}terp,olari crestine, rara ca astazi sa se stie prea bine ce

revine fiecarui redactor. Pe scurt, in acest domeniu, prudentaeste=necesara: pe Binga Vechiul ~iNoul Testament, exisra 0

importanta Iiteratura, evreiasca ~i iudeo-cre~tina, hranitii dinmotive biblice ~i privilegjind 1Jlodul~ apacalipric,fara-ndoiala datorita profundelor bulversari socio-culturalea~eccind_s.J?.atiul mediteranean,de Laciiceririle lui Alexandrupana la apogeullmperiului Romari~ -.

+zz:

INCHEIEREA CARTII ,

Orientata catre sfarsitul timpurilor; Apocalipsa eradestinata sa inchida antologia biblica. De fapt, cartea ocupaultimul loc in cadrul Bibliei, ceea ce nu inseamna ca a fostscrisa ultima: anumite epistole sunt probabil mai tardive. Inorice caz, ea i~i indeplineste perfect rolul sau careeste inacelasi timp de a inchide scriptura ~i de a deschide mesajulcatre orizonturi infinite. Ne gandim la cea de a douaconcluzie a evangheliei lui loan: "dar sunt ~i alte multelucruri pe care Isus le-a facut si care, daca s-ar fi scris cude-amanuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde cartile ce

s-ar fi scris" (In 21, 25). Programul astfel sugetat se gase~tepe deplin realizat intrucat, impreuna cu Apocalipsa, nu doarspatiul, ci ~i timpul, se gasesc dilatate dincolo de capatulistoriei,

Independent chiar de pozitia finala, cartea Apocalipseii~i declara propria sa incheiere ~i il pune in garda pe cititorimpotriva oricarei mutilari sau amplificari a textului: ,,~i eu

24

marturisesc oricui asculta cuvintele profetiei acestei carti; deva scoate cineva din cuvintele acestei carti, Dumnezeu vascoate partea lui din pomul view ~idin eetatea sfanta ~ide lacele scrise in cartea aceasta" (22, 18-19). Avertismentulimprumutadin limbajul traditional, si intr-o anumita masuramagic, destinat sa protejeze textele de 0 degradare

rauvoitoare. Vazut din perspectiva Apocalipsei, ansamblulBibliei crestine esteacela care i~i declara incheierea: departede a cenzura cuvantul, incheierea cartii~este chiar conditiapentru a incepe operatia de Iectura, mereu provizorie ~iniciodata intrerupta, de doua mii de ani.

Un asemenea acord intre continutul Apocalipseisi loculsau in antologia biblica, nu insearnna ca reeeptarea cartii afost usoara. Chiar dimpotriva, Apocalipsa a fost unul dintretextele cele mai contestate in cre~tinismulvec..bi. Desigur,cunoscut~a de la inceput ~imentionata atat de Tustin catsi de Irineu (mijlocul ~i sfarsitul secolului al _lJ-lea),Apocalipsa este straniu absenta de pe listele canonice care; insecolele al IV-lea, incearca sa fixeze definitiv contururileantologiei biblice, compuse dintr-un Vechi ~i un NouTestament: 0 regasirn doar in documentele originate dinAlexandria (astfella Atanasie) sau din lumea latina (CanonulMuratori ~idiverse coneilii). Astfel, Orientul bizantin pare safi -refuzat mult timp Apocalipsa: aceasta este eu adt maistraniu cu cat se stie importanta cartii in traditia ortodoxa,_mai ales prin liturghie. Existenta a:estui paradox este admisde catreBiseriea greaca astazi, Intt-un document rernis

pelerinilor in cadrul sarbatorilor celui de al 19-1eacentenar,calugarii din Patrnos, pastratori ai grotei Apocalipsei ~i asanctuarului lui vIoan Teologul, r.ecu!!Q§_~f!JJ...J:Qlul_Jucat de.~Bisericile Occidentului in procesul de receptare al acestefderutante -cartr.------------·----,

Aceasta nu doreste sa spuna ca Apocalips~avutintotdeauna unanimitatea lumii latine. Este cunoscuta

25



{

im1?ort,an~, sa inarta, incepand cu sculptura romana,tapisena Adin Angers si anumiti mari pictori pana in zilenoastre. In schimb, Luther a fost tentat sa 0 excluda dinCanonul biblic dar, la fel ca pentru Epistolele lui Iacob ~iIuda, la felAde contestate, el respecta integritatea NouluiTestament. !n orice caz, cartea a fost una dintre primele care

au ra~ut obiectul unor comentarii neintrerupte: astfel a fost~astr,a1taucrarea ~nui anu~~ Victorinus, episcop de Pettau(in actuala Sloverue) la sfarsitul secolului al III-lea. Adeseareropiat, chiar retiianiat, intre altii de catre Ieronim, acestcomentariu a contribuit mult la reputatia cartii Apocalipsei.Es~e cunoscuta importanta comentariilor lui Tvconius, unafrican ~n secolul al IV-lea, bine cunoscut lui Augustin,p~ecum ~Icele ale lui Beatus di n Liebana, un calugar spanioldin secolul al VIII-lea, a carui opera ne-a fost transmisa prinmanuscrise admirabil decorate.

" A~!,~el,chiar in,literatura savanta, Apocalipsa se impunepnn ,ealitatea sa picturala: carte de imagini daca'poate fi·~urru~a a~tfel, Apoealipsa i-a imbogatit mereu pe pictori ~iilustratori, de la Ieronimus Bosch laAlbert Durer GustavDore sau Salvador Dali. Dar, la fel ca in toate' scrierile

,_biblice t maginile nu sunt total gratuite; ele sunt mai intai inslujba mesajului proclamat ~i sustin pretentia drill de"a

. ." . '"constrtui In SIne 0 "veste noua" (lit.: 0 evanghelie): "Feridteel ee pazeste cuvintele profetiei acestei carti!" (22, 7).

Pe de alta parte, intr-o married mai simpla, bolta cereascaeste considerata ca realizand 0 separare definitiva intre lumeacereasca, rezervata lui Dumnezeu ~ifiintelor angelice din preajmalui, ~ilumea pamanteasca, oferita omului de-a lungul hazarduriloristoriei, Teoretic, comunicarea intre aceste doua lumi esteimposibila, doar daca 0 bresa deschisa in aeest zid 0 permite, fieprin coborarea unor fiinte ceresti, fie prin urcarea unor personajeterestre. .Aceasta strategie de comunieare intre eer ~i pamantconstituie resortul principal al apocalipselor, in pretentia lor de aoferi sensul ceresc al evenimentelor terestre. Intriga apocalipselorconsta, in special,in administrarea miscarii de jos in sus sau chiarde sus in jos p~ care se face cunoscuta "revelatia" (apocalipsa)adevarurilor definitive, eapabile sa lumineze oamenii asuprapropriei lor deveniri ~iasupra semnificatieiistoriei.

Capitolu12

,. . .. . ,. .IN CER ~I PE PAMANT' ...

Cei vechi i~ireprezentau universul drept un spatiu verticalavand trei etaje: eerul, parnantul ~i spatiul subteran. Aceste treilumi puteau fi locuite de fiinte spirituale sau "puteri"personificandfortele vii ale universului. Astfel, chiar la inceputulcelui de-al II-lea secol, Ignatiu din Antiohia evoca moartea luiIsus pe cruce, "sub privirile cerului, pamanrului ~i aleinfemurilor" (Epistola catre tralieni, IX, 1) - literal: "fiinteleceresti, pamantesti ~ide dedesubt vazandu-L". La fel,in faimosulimn din Epistola lui Pavel catre filipeni (2, 6-11), domnia celuiInviat asupra u'niversului cere omagiul puterilor "cere~ti,

pamante~ti ~ide dedesubr", ingenunchind in semn de supunere.

i!

l26 27



DESCHIDEREA CERULUIAscensiunea lui Isaia

(

Scenariul apocaliptic de comunicare intre cer~i pamant,gratie deschiderii de moment sau definitive a bol tii ceresti :r ,

figureaza In numeroase reprize in evanghelii, Mai intai, lamomentul botezului lui Isus, cerul se desface (Me 1, 10) sau se

deschide (Mt 3, 16; Lc 3, 21) pentru a lasa sa se auda voceaTatalili si sa coboare Spiritul Sfant sub forma unui porumbel.Teofania, sau manifestarea trinitara, nu este asadar posibila decatcu,.ajutorul unei brese deschise In bolta cereasca, indeplinindfunctia de separare intre cele doua lumi. Evenimentul sereinnoieste In momentul Schimbarii la fati: din nou vocea divinacoboara pe pamant, pen~ a atesta conditia filiala a lui Isus (Mt17, 5; Me 9, 7; Lc 9, 35). In sfarsit, In momentul mortii lui Isus,catapeteasma templului se rupe la randul ei (Mt 27, 51; Me 15,38; Lc 23, 45). Bresa deschisa In bolta cereasca se gase~te, intr-un

anume. fel, mutata In Templu; nu mai este cazul sa consideramrelatia cu Dumnezeu sub madill separarii de Sfanta Sfintelor,inaccesibila omului pamantesc,

Ascensiunea lui Isaia este un text dificil de clasat, La fel camulte dintre cartile calificate drept intertestamentare, este verbade 0 rescriere apartinand traditiei vetero-testamentare lnsa autorii" ,sunt crestini ~ifac explicit referire la misterul pascal allui Isus. inplus, evocarea martiriului lui Isaia trimite din plin la traditiilegendare, avand drept efect generalizarea ~i dramatizareaopozitiile intalnite de majoritatea profetilor vechiului Israel.

Mai ales partea propriu-zis apocaliptica a cirtii tine de faptuld profetul beneficiaza de 0 revelatie directa provenind din cer:rnedierea inspiratiei nu mai .este necesara din moment ce poartacereasca se deschide ~i lasa sa tread insa~ivocea Spiritului Sfant,Acestui prim moment de coborare, dela cer ~ipana la pamant, iiurmeaza un al doilea moment care se prezinra ca 0 ridicare, dejos in sus: sub indrumarea unui inger, spiritul profetului este

antrenat catre inaltimile ceresti, ele Insele organizate in ~apte etajesuccesive. Singur el, din intregul alai de profeti adunati in jurulsau, Isaia accede la deplina cunoastere a misterului:intr-o dubla miscare complernentara adevarul coboara din cer illtimp spiritul celui vazator este rapit,

Datorita acestuifapt, literatura apocaliptica recunoaste inacelasi timp datoria care 0 are fati de vechiul profetism si i~ideclara superioritatea propriului sau mod de cunoastere, Nu estede mirare c a primii crestini s-au atasat unui gen literarpermipindu-Ie sa-~i afirme aut dependenta lor fati de primaAlianp cat ~i sentimentul de a fi primit de la Cristos deplinul ~iintregul adevar,

Simbolismul apocaliptic este cu claritate anuntat deistorisirea din Matei: intr-adevar, imediat dupa rupereacatapetesmei templului s-a produs un anumit numar defenomene telurice, anuntand sfarsitul timpurilor ~i inviereamortilor (Mt 27,52-53). Evanghelia dupa loan prezinta lucrurileputin diferit: din momentul botezului, deschiderea cerului esteconsiderata drept definitiva (verb ia timpul perfect in greaca: 1,

51). Nu mai este cazul, asadar, sa evocam Schimbarea la fata sauruperea catapetesmei Templului; ramane doar la 12, 280 aluzie lavocea Tatalui venita din cer pentru a-L slavi pe Fiul ca raspuns larugaciunea sa. La fel, numeroase carti profetice ale Vechiului

Testament i~i intemeiaza mesajul autorului lor pe aexperienta "vizionara", avand rolul de a transgresa distantade nettecut care 11 separa pe Dumnezeu de om. Nu doarDaniel asista la venirea Fiului omului pe norii cerului,- 298

.. ,

.' '~ .



I'I

potrivit unui scenariu dar apocaliptic (Dn 7, 13), dar dejaIsaia sau Ezechiel beneficiaza de "revelapi" exceptionale.Pentru primul, scena se deruleaza in Templu: obiectelesocotite a sugera prezenta divina, in principal serafimii standalaturi de area aliantei, se insufletesc ~i 11 fac partas pe profetla 0 lirurghie propriu-zis cereasca; de fapt, tronul maiestatiidivil;e estein centrul actiunii ~i vazatorul incearca ~nputernic sentiment al prezentei lui Dumnezeu, in intregspatiul sanctuarului (Is 6, 1-7). In ceea ce 11 priveste peEzechiel, el vede cerurile cum se deschid (1, 1) ~i se gase~teantrenat intr-un proces de "viziuni divine": astfel, el esteadus sa contemple carul cresc sustinut de patru personajehibride, calificate drept "fiinte" ~i care vor aparea in multelocuri in Apocalipsa ioaneica, inainte ca Irineu din Lyon sane obisnuiasca sa vedem aici simbolurile celor patruevanghelii (Cont ra e ret ft lo r, III, 11, 8).

\

Pe langa semnele extrase din viata concreta (astfelramura de migdal intrevazuta de Ierernia sau chiar necazurileconjugale ale lui Osea), se incimpla, asadar, ca profetii sa fieadmisi sa descopere fata cereasca a realitatilor de ai~i de pepamarit, Or, 0 asemenea viziune nu este graruita: ea tine deprocesul vocatiei; ea da profetilor competenta ~i autoritatepentru a proclama un mesaj avizat despre dimensiunea realaa evenimentelor ~isituatiilor terestre, Apocalipsa ioaneica nuprocedeaza altfel: pe de 0 parte, ea revendica cu tarie statutulde cuvant profetic; pe de alta parte,ea ofera eroului sau

oportunitatea urror experiente vizionare, deschise asupralumii divine, intrezarite de cealalta parte a oglinzii, adica indomeniul simbolic al realitatilor ceresti,

30

S imbolurile eelor patruevangheHi

Cele patru Fiare ale lui Ezechiel 1 sunt fiinte fantasticeconjugand caractere umane (picioare, maini) ~i atribute animale(aripi, copite). Nu doar c a sunt in numar de patru, darprincipalele elemente ce le compun sunt ele insele multiplicate cupatru. Astfe1, e1e poseda patru aripi ~i mai ales patru ,chipuri inordinea urmatoare: un chip de om; apoi, la dreapta, un chip deleu ~i, la stanga, un chip de tam, iar la sfarsit un chip de vultur.Functia lor este aceea de a asigura inaintarea carului ceresc,intrucat propria lor miscare zguduie rotile mijlocului de transportdivin, facut astfe1capabil sa se rniste in ce1e patru directii alespatiului, corespunzand orientarii celor patru chipuri. Este yorba,asadar, chiar de a asigura domnia cosrnica a lui Dumnezeuextinsa in toate ce1epatru puncte~c!!lJ..LI·~u;..---",\

Cele patru Fiare reapar in pocalipsa 4, 7-8: ele inconjoarattonul divin ~i sunt, in mod eosenit, cons aerate serviciului delauda, in acest scop intoneaza trisagion-ul (nume grecsemnificand: de ttei ori sfant) imprumutat din Isaia 6. Accentuleste pus pe ochii lor fara de numar, simbol al cunoasteriilucrurilor divine, tare le-a fost conferita pentru ca ei sa-~iexerseze misiunea de veghere asupra ansamblului universului,Este regasit aici simbolul cosmic al celor patru puncte cardinale,

in orice caz, tabloul este simplificat in raport cu modelul sau:nu mai este yorba de cele patru chipuri 'diferitepenrru fiecareFiara, ci de pattu personaje distincte prezentand un singur chip.

in plus, ordinea este putin modificata; mai incii, leul; apoi taurul;abia in al trei1ea rand, chipul omului; in sfarsit, vulturul, 0asemenea Iibertatei ne arata, desigur, faptul caautoml pastreazaintreaga sa libertate cu privire la texte1eVechiului Testament carenu sunt reluate formal ci sustin inspiratia creatoare a profetului ~ipoetuluil) autor al car¢ Apocalipsei.

31



l.rineu dinTJon (sfirsitnl secolului al II-lea) este primulmartor al aplicarii simbolului celor patru Fiare la cele patru drtievanghelice ale lui Matei, Marcu, Luca ~i loan. In spiritul h~Irineu, intentia este, desigur, aceea de a anita universalitateaevangheliei, unica in continutul ei dar raspandicl pe toata

suprafata pamantului datorita difuzarii sale prin intermediul a

patru lecturi distincte. In pasajul in cauza (Contra ere~fi lor;ill, 11,8), ~trece in revista cele patru evanghelii in ordinea: loan,Luca, Matei, Marcu, ~ile aplica simbolul celor patru Fiare potrivitor~ ~pocali?sei. Astf~rime~te leul, ~ ca~a puteriiteologiei s ~~din cauza faptului ca IDcepe inTempI . Matci . este chip de om, datorita gen~anea lui Isup' care incepe evanghelia. in sfarsi Marcu esteasociat cu vulturul.vintrucat istorisirea sa incepe in esert, cuscena ispitiriilui lsus.

Repartizarea simbolica propusa de catre Irineu nu va firetinuta de catre Traditie, Succesiunea celorpatru evangheliise vafixa in ordinea Matei, Marcu, Luca ~iloan. in special Marcu ~iloan~Ai vor schimba figurile lor emblematice: in primul rand vareve .' Ie - mereu ~curefe~t::lla ~de~er:luiloan Ii va fi~atri~uit infinal . a carui pnVlfe patrunzatoare scruteaza misterulinsonda luiDumnezeu, I

Astfel de variante soot suficiente pentru a dovedi caracterularbitrar al unor asemenea atribuiri. Esentialuleste acela de a,

intelege miza teologi~a: de la Pasti ~i Cincizecime, tocmai prindifuzarea evangheliei se exercita regalitatea universala a luiDumnezeu.

VIZIUNEA CEREAScA

Ramane chestiunea accesului la lumea cereasca. Schemacea mai frecventa este aceea a unei coborari din inal t, subforma unor personaje sau realitati intermediare (inger, voce,porumbel figurand Spiritul Sfant), Dar poate fi imaginata, la

32

fel de bine, 0 ascensiune de Ia pamant pana la cer, asa cum 0

sugereaza 0 apocalipsa probabil crestina numita tocmaiAscensiunea lui Isaia.

In cazul profetului loan din Apocalipsa asistam lanumeroase scenarii succesive. Mai intai (1, 10-20),~-;;;--::""se impune la nivel terestru, rad sa se stie cum a ajuns la

profet. El este, cu adevarat, prins de catre Spirit ~iobligat sase intoarca asupra lui insusi (1, 10): astfel vocea auzita inurma se transforma in tablou vizual (1, 12). Toate obiectelevizibile apartinlurnii ceresti: nu doar Fiul omului ca ecou laDaniel 7, 13, dar abunderija de alb, lumina si foc. 0 astfel destralucire arunca profetul la pamant, iiitr-o stare vecina cumoartea. Este vorba desigur de 0 teofanie, irumpere desplendoare divina in aceasta insulita pierduta, Patmos... Inoricecaz, accentul nu este pus pehotarul ce~/pamant.,s~artransgresat. Viziunea pare sa opereze de la sine: in insa~ipersoana sa, Cristos in slava asigura jonctiunea dintre cer ~ipamant. De altfel, concluzia pasajului (1, 20) subliniazalegatura dintre cele sapte stele, desemnandJ?~rt~a cereasca aBisericilor (literal: ingerii lor), ~i cele ~apte sfesnicerle auraplicandu-se, mai ales, figurii terestre aleacelorasi Biserici.

In schimb, incepand cu capitolul=l, dupa pasajul celor~apte mesaje adresate Bisericilor incepe scenariul propriu-zisapocaliptic. Toate elementele sunt prezente: Q_ Eoarrndeschisa in bolta cereasca 4 ; 1 ; un prim ecou al sunetelorverute e sus; ri carea vazatorului, atins de Spirit. 0 darnprofetul inaltat pana la deschizatura, tabloul ceresc poate sa

se desfasoare (4, 21). Toate privirile converg catre tronuldivin, el insusi ~trul unei serii de cercuri concentrice, cupatruzeci si patru de batrani incoronati cu aur, cele ~aptefaclii aprinse, cele patru fiare aparent de nedespartit de tron.Cele doua corpuri de personaje animate, batrani ~i fiare,participa la 0 liturghie de adoratie centrata asuprapersonajului divin a~ezat"lpe un tron central . Scena este

33



cereasca, dar se recunoaste transpozitia de elemente familiareTemplului din Ierusalim: fiarele primesc anumite trasaturi dela serafimii ce insotesc arca; marea de cristalarninteste debazinul eel mare, numit ~i"marea de bronz"; cei optzeci debarraru ar putea evoca optzeci de dase de preoti; celesaptesfesnice ne fac sa ne gandim in mod natural la sfesnicul cu

~apte brate; in sfarsit, aclamatiile se inscriu in traditia liturgicaa vechiului Templu. A~a cum este normal, evocarea liturghieiceresti imprumuta imagini extrase din reali ¥,. e terestre.

Scenariul ceresc continua in capltolul 5. Centrul sceneiramane tronul divin: personajul care ocu 'tine in mana sadreapta 0 carte pecetluita cu ~apte peceti. Or, vocea sonora aunui inger puternic ne invata di nici 0 funta vie, nicicereasca, nici pamanteasca, nici subterana, nu este in stare sadeschida cartea, asadar sa elibereze sensul. 0 asemeneaproclamare dezoleaza vazatorul, care primeste in schimbcuvinte de consolare din partea unuia dintre batrani, Peaceasta baza actiunea reincepecu descoperirea unui noupersona], mielul, indreptat catre mijlocul tronului, asadar,probabil de partea primului ocupant. In orice caz, tocmai dela acestadin urma mielul primeste cartea dupa ce el insusi ainaintat, Coerenta imaginilor lasa probabil de dorit, dar scenase deruleaza in cer: orice logica terestra se dovedeste a fiinsuficienta. .. Transmiterea cartii declanseaza 0 noua

. • , . . . . . . t' I " . . t '

liturghie, la fel de grandioasa c~'fflceeadin capitolul 4. Aici iauparte cele ~ fiare~ei 0 tzed de batraru ~l'o inulpme taranumar de ingeri, intr-o succesrune . cantari chemand

acfunarea lntteguIui ~rs:K Ad;;~apa asociaza intr-un acelasiomagiu pe "acela care sta pe tron~i p'e';mielul" .La fel ca_intr-un film imaginilese inlantuie si, datorita efectelor dezoom, apar noi detal ii: astfel prezenta mielului de parteapersonajului ceresc, deja celebrat in capitolul 4. " -34

D~SCHIDEREA CARTII

Incepand c capitolul 6, e statorniceste un constant du-t~vino intre cer si pam-ant. esigur deschidereacelor ~apte ece

ale ciigii se deruleaza in decorul ceresc, ar ~~e~:~_.~_;~£ll?ani~tiide'fenomene stranii, ale carei efecte redutabile se resimt imediatpe pamant. Acestia sunt, mai intai, ~ei patru cai, dintr: car: c~lputin trei dintre ei sunt direct Iegati la nen~rocirile. razbolUIU1~ale foametei si ale rnolimei, Deschiderea celei...e-a Clnceapece\1este insotita de evpcarea martirilor, trimisi la moarte de catfelocuitorii pamantului. In sfarsit, cea de a ~asea pec~declanseaza un imeris cutremur, ale carui efecte devastatoare .seresimt pe intreaga suprafata a pamantului. Pr~.tr-~ co~ttastizbitor aceasta scena de dezolare conduce la viziunile radioasealeGi~lul~ ~preuna cu evocarea mulpmii ce_lor.ale;>i.Intr-un prim moment, adunarea celor douasprezece ~bun es~

realizata pe pamant; apoi multimea imensa se gase~te¥ln~odu~ain fata tronului ~i a mielului, asadar in cer. Q noua liturghi!;poat~, astfel, sa se desfasoare, Cei alesi veniti de pe p~antparticipa aici alaturi de personaje ceresti de acum ~ami1iare:ingerii ~icei batraru, la fel ca ~icele patru fiinte, cu totu adunatiin jurul ttonului divin. .

Deschiderea ce1eide a :;;apteapecep este rea1izatiiin ce.r, infata ttonului ~i intr-un context din nou liturgic, cuprinzandal~ cadelnita ;>1fumul de la mir. Sapte ingeri exerseazafunctia de celebranti, inainte de a suna ~~pte acord~ detrambita. Fiecare dangat de dopote este acomparuat detulburari cosmice, ale carer efecte devastatoare pustiescpamantul, rclnnoind· partial p1agjle Egiptului, in:e~cate .pevremea lui Moise (tap. 8 si 9, ; ) .Acolo inca, 0 pauza mtervinedupasase dangate de dopot ... Acesta este pretextul unui n, : )Uscenariu propriu-zis apocaliptic: vazatorul, ramas in spatiulterestru, in ciuda ridicarii sale pap.a la deschi_9.erg realizara in •~lta c e r e a s c a ,vede un inger coborandCGn cer ~i ii inmaneaza 0

35

. '\:



carte mica, pe care trebuie imediat s-o mam1n~ Astfelconfinnat in vocatia sa profetica, in maJ;~echiel,

lJvizionarul din Patmos primeste 0 misiune sttanie: insarcinat cuo rigIa de topo af el va trebui sa' rnasoare templul, altarul ~i

. parvisul cap. 11). Modelul este, din nou, profetul Ezechiel, iaractiunea estec derata a se desfasura pe pamant, IaIerusarrm.Accentul este pus pe martirajul celor doi martori misteriosi,comparabili e llMoise ~i Ilie, ornorati intr-o cetate pamanteascadin multe puncte de vedere asemanatoare cu Ierusalimul. Inorice caz, ascensiunea celor dol eroi inviati este insotita de unviolent cutremur de pamant, care devaste~a cetatea asasina,.•.. Atunciarasunat~aptea trfunbita dar aceasta penttu a

introduce 0 noua scena a : unei litur hii celeste: rugaciunii celor

Igguazeci si pattu de bw o ;, So PQzi\:iede adoratori, II raspundemanifestarea templului ceresc ~i a arcei .aliantei. Oasemenearnanifestare de sfintenie divina, realizata in p1illcer, este lhso9-ta

de repercusiuni terestre, sub forma unui cutremur comparabil~u teofaniile de pe Sinai ~iHoreb. La fel ca peritru Moise ~iIlie,sfintenia divina este perceptibila pe pamant prin intermediuldezlantuirii elementelor: fulgere, voci, tunete, cutrernure depamant ~i 0 grindina puternica, Cititorului Apocalipsei i seimpune treptat 0 evidenta: pamantul ~icerul soot strans legate.Nu doar catastrofeleterestre vin de sus, dar ~iinvers, stralucirileliturghiei divine ·~u· .repercusiuni .'terestre, sub forma unorfenomene la fel de grandioase ca vijeliile sau cutremurele depamant, La fel, realitatile cultuale - incepand cu templul dinIerusalim ~iarcaaliantei - au un acelasi corespondent ceresc: de

altfel, tocmai acolo sus se implineste singura liturghie adevaiata,impreuna cu actorii sal propriu-zis ceresti (multimea de ingeri,cei douazeci si patru de batr:Uti, cele pattu fiillte ) ,dar ~i cumartirii si cei drepti de pe pamfult, ridicati hi cer p.entru a luaparte acolo la vesnica adoratie. .

"" /'

3 6

1

~. .EVENlMENTELE TERESTRE

Capitolul 12 onstituie 0 turnura in desfasurarea spatiuluisimbolic: ill tim ce pana atunci intrlga se derula, mal ales, incer, cu 0 proiectie pe pamant a unui anumit numar de efecteconsecutive eveiiimentelor ceresti, de acum campul de actiunese stabileste pe pamant, Aluziile la Im_periulRoman Yin sa seinmulteasca iar catastrofele des'crise vor avea valoare,avertisment cu privire !a Statul totaljrar. . ;:)_A Tra~ziva este realiz:ta prin ~ scenari~. §J?i~olului . 1~1mpreuna cu 0 punere In scenaa unei mtrigi pe doua

.."pa1iere'~~Mai ~t~ cO.nfrur:tarea decisiva ir:tre Mesianascut din feme1e;t'batm:(rul1dentlficat cu Satana, 1 1pune pefuga r= acesta din urrna: invins categoric de catre armateleceresti aflate sub conducerea arhanghelului Mihail, balauruleste definitiv alungat din cer. in schimb, el pastreaza intteaga

sa capacitate de a face tau pe pamant: pe de0

parte, elcontinua sa 0 persecute pe femeie, fara a a'unga sa 0

distruga; pe de alta pa.rt~el dm~§te ~tiiriri de Ja dou~ liare Jce fac tau (cap. 131 Prima ridicandu-se ~are, seinversuneaza 1m ottiva s ntilor carora a pornit unrazboifara mila; cea de a dou venita din pamant, se foloseste deseductie ~i mcearc a-~i atraga devotiunea intregii umanitati.in inima acestei lumi agitate colina Sionului ramane punctulfocal unde sta Mielul, inconjurat de cei alesi, care ne suntprezentati ca tot atatia comba~n~iiibili pentruinfruntarea decisiva

A

cu. fortele :aul~Curio~ luc~,

adunarea reunita In [urul rnieluhii partlClpa la liturghiacereasca, ca si cum cerul ar fi inceput sa coboare r= pamant.Astfel cititorul este' pregatit treptat sa traiasca 0 incredibilarasturnare a perspectivelor spavale.

37



F emeia incoronata custele

Ccap~ ~. 12-lea}s~e un text ?e .referirrta. ~ ~aterie depietate manana. Cupta intre femeia lnsarcmata ~l b~a~distrugator este adesea interpretata drept figura a FecioareiMaria, aducand 'lurnii pe Fiul lui Dumnezeu, in contextulostilicl,ti'i ~sublimate, de evanghelia - cu referire la copilarie -dupa Matei (climatul de violenta si cruzime a l~ Irod,culminand cu masacrulTnocentilor). De atunci, marufestarea

.u.cereasca a femeii "inve~manta~a cu soarele ~i cu luna subpicioarele ei si pe cap 0 coroana de douasprezece stele" (12, 1)pare sa anticipeze proslavirea Mariei, ' Mama, lui Dumnezeu,indeosebi potrivit conceptiei catolice a inal~arii sale la cer.Astfel, lectura capitolului al 12-1ea din Apocalipsa esteprevazuta pentru li1:!:!£ghi~l in ~5~~~t. La Eel, numeroase

sanctuare sau locuri de pe erma' e' cate Mariei au recurs laimaginea Femeii incununate cu douasprezece stele: deexemplu, Medalia rniraculoasa din strada du Bac din Paris, sau

. situl din Meryernana (casa Mariei) la Efes in Turcia.Interpretarea mariana nu -este: in mod neces~r

contradictorie cu cea dintai semnificatie, considerand femeiadin Apocalipsa 12'drept 0 personificareanoului popor alluiDum1iez~ Bisetica avand sarcina de a-i da nastere

' ,Mantuirorului in' insa~l iruma persecutiilor unei lumiinchinata idolilor. Maria nu este oare receptata, in traditiabunei teologii catol ice, drept "figura" Bisericii,ea insasi

traind intr-urf mod+personal si unic ceea ce ansamblulpoporului lui Dumnezeu are misiune de a trai pe intreagadesfasurare a istoriei?

Explicatia "comunitara" a femeii din Apocalipsa 12 adobandit 0 sporire a actualitatii sale odata cu dezvoltarea

Comunitatii" sau Uniunii Europene." ,

38

J

(I,

I

,Drapelul european reia simbolismu1 celor douaspreze~stele pe fondu] cerului, pentru a sugera 0 Europa noua,nascuta 1acapatu1 unui razboi mondial absolut "apocaliptic" ,sugerand . idealu1 unui continent reconciliat pe baza uoeicomunitati "spirituale" mai puternice decat confl icteleistorice nascute din lOterese e~te. Parintii fondatori aiEuropei unite consided' d mostenirea crestina cornunapopoare1or europene ar putea contribui lacimentarea unitatiiregasite: in mod cu ,totul natural, ei imprumuta tocmai dinApocalipsa simbolul unei Europe frate~ti. Desi cuvantul

apocalipsa" ramane sinonim al celor mai daunatoare" ,

catastrofe, in aceeasi masura cartea, citita cu atentie, ramanepurtatoare de speranta,

Acpunea se precipita, impreuna cu numeroase interventiian elice declarand veriirea momentului [udecatii de apoi

ca . 14 Mesajul pornestedin templul ceresc dar, rasuna pepamant avand drept destinatie "tot neamul si limb a ~isemintia ~i poporul". Imaginile puternice ale seceri~ul~ siculesului villor introduc in scenariul seceri~ul sfarsituluitimpur or. nCI s, schide templul ceresc, eliberandu-ipe cei :?apteingeri purtatori ai celo and'in eleefectele judecatii divin ca. 15).caracterisnca genului apocaliptic: spatiuluiceresc, in acest caz templul de sus, permite realizarea aici, pepamant, a unei judecati divine gandita :?idecisa 1a inalpmealui Dumnezeu insusi, adica - simbolic - in cer. Din acelmoment se inlantuie riecazurile, preluand intr-un anume felprabusirea istorica a Imperiului Roman sub loviturile unorcrize interne :?ia unor invazii din exterior. estea sunt, inordinea istbrisirii: mai intai 0 serie e ~apte ur .., ai teribileunele decat altele, varsate din cele ~apte cupe_a _:?apte ingeri ca sarcina de pedeapsa co c v . ca . 16) apoijudecata marii desfranate, in mod dar identificata cu puterea

3 9



Romei si succesiunea sa de suvera~in sfarsit,distrugerea cetatii vinovate, noul Babilon, ~1 !Ulna re eleloreconomice pe care se edifica insolentul sau bels cap. 18).

SFAR~ITUL TIMPURILOR

LuAarea fiind, astfel, incheiata pe pa;man liturghiacereasca ,poate fi reluata in deplina seninatat (cap. 19), maimaiestuoasa ca niciodata, intrucat 0 multime rmensa seuneste celebrantilor indreptatiti (ingerii, batranii ~icele patrufunte). Canturile~i mesajele angelice cheama la celebrareanun'tii mielului. Clipa a sosit pentru intronarea calaretului siacaluiui alb, in mod dar identificat cu Mesia, Verbul luiDumnezeu ~i Regele Regilor, biruitor definitiv al armatelorterestre. Scena se deruleaza in cer, dar acesta din urma este, eschis" (19, 11): de aceea vazatorulpoate sa contemplefazele sue e scenariului ceresco Expresia "am vazut"insoteste . desfasurarea intrigii. Schema apocalipticafunctioneaza perfect. Gratie deschiderii cerului, un om deaici d e pe pamant este in masura sa ofere semenilor sru

I se~l cenisc al evenimentelor terestre, prezente ~iviitoare;astfel, prabusirea a~tept:ataaIII1Pd:i:nltl!i, este considerata cafund de doua ori periculoasa pentru ucenicii' lui Cristos: fieca ii persecuta si le doreste disparitia fizica, fie ca ii cautapentru a-i prinde intr-un sistem idolatric omniprezent ~iat C.

Capitolul 20 onstituie un fel de pasaj, evocand 0 duratasimbo .ca e mll de ani, considerata a face diferenta intremartiri, imediat asOCia:tIinvierii, ~i ceilalti morti, intr-unanume fel intarziati in participarea lor la viata ~vina; Darsfarsitul istoriei nu este deloc indoielnic: Satana va fi definitivdoborat si, tronul ceresc ocupand intregul spatiu, judecata deapoi va putea sa se implineasca in deplina dreptate. Atunci se

40

va implini venirea unei lumi noi, dincolo de distinctia.traditionala intre cer ~iparnant: cele doua spatii nu vor ma/ fi

~at un~. ~etatea stancl, noul Ierusalim, ,va coboridin cer aseza pe un vpamant total reinnoit,Raspandind insa~i slava lui Dumnezeu ~i edificara potrivitcanoanelor unei desavarsiri ceresri, noua cetate terestra va fi

pe de-a intregul consacracl slujirii lui Dumnezeu ~i amielului. Nu va mai fi nevoie sa se asigure mijlocirea cultuala,reprezenrara de templu; Dumnezeu va fi totul in toate, intr-ocetate· a, indepl inind fagaduin~ele din gradina Edenului(cap.22.

st el, Apocalipsa ioaneica se incheie declarandu-sipropriul sfarsit: va . . in care cerul ~i pamantul nu vor

~ fi ~ec:1.t~na Scriitura apocaliptica, temeiara desigur pedistinctia dintre pamant ~1 cer, 1~1 gaseste propria sa fermi tatein simplul fapt ca se doreste a fi crestina, Din momennil ln

_Earepretinde c[ sluje~te -4,Revelapa 1uilsus Cristos" 1, Tcartea Apoc.alipsci__~te~ta.nt:ih]i~ cer ~i pam__ A

persoana Lui Isus, Fiullui Dumnezeu facut om. --:--:../"

41



:~

I!

IIIII

r

Capitolul3

MIEL AL LUI DUMNEZEU,.~- .

MIEL BIRUITOR!

Daca legarura .dintre cer ~i pamant trece material prindeschizatura boltii ceresti ~i se gase~te, uneori, inlocuita decatre personajele intermediare care sunt ingerii, persoanainsa~i a lui Cristos constituie adevarata mijlocire intre om ~iDurnnezeu.

Inca de Ia inceputul car?i (1, 5), figura lui Cristosprezinta un dublu chip:..el este, in acelasi timp, "martorulcredincios" (literal : martirul, impreuna cu ceea ce acestcuvant conoteaza deja drept marturisire care pune in perkol)

~i "intfuul nascut dintre cei morti" , datorita slavitei saleinvieri. Biruinta sa asupra mortii ii asigura suveranitateaasupra intregii vsocietati umane: el poate fi aclamat drept ."print al regilor pamantului". Sangele sau varsat pe cruce arevaloare rnanruitoare: ,.,pl ne-a izbavit de pacatele noastre prinsangele sau", Ucenicii sai constituie un popor preotesc careparticipa la imparatia sa, chiar atunci cand celebreaza "slavasa ~iputerea (sa), in vecii vecilor" (1, 61 Pentru a deserie .0

asemenea situatie irnaginile se confunda: nu doar amintireaFiului omului a lui Daniel (7, 13), persona] slavit venind "penori" (1, 7), dar chiar ~i supliciul lui Zaharia (12, 10): , ,~iorice ochi 11va vedea, chiar ~i aceia care I-au impuns, ~i sevor jeli din pricina lui toate sernintiile pamantului" (1, 7).Astfel, inainte de descmderea viziunii inaugurale, prologul 11pune in scena pe Cristos crucificat ~iinviat drept personajcentral, in, jurul. caruia se vor randui numeroase figuri aleacestei carp bogate;

43

, ,-• I • ~



VIZIUNEA INAUGURALA

(

~ziunea din Patmos] care constituie prinr-ulact al intrigii(1, 10-20), prezinta 0 paleta de reprezentari q:istologice. Ceadinta.1Imagine este aceea a Fiului Omului, totdeauna ecou alcartii lui Daniel (7, 13): desigur, persona] ceresc inmanifestarea sa, dar mai intai trimis de Dumnezeu cumisiunea de a pune in practica, in numele sau, judecatauniversala. Or, descrierea care urmeaza se indeparteaza deFiul omului ~i pare sa evoce alte texte ale cartii lui Daniel.Centura de aur, ochii femeii, picioarele de bronz ~i sunetulcuvintelor sale reamintesc aparitia misteriosului persona]venit pe malul Tigrului penttu a-l consola pe profet si a-ianunta ruina imperiului persan (D~. in plus, insistentaasupra albetii stralucitoare de pe cap ~i a firelor de par(imagini ale lanii ~iale zapezii), trimite la Cel Vechi de Zile al

lui Daniel (7, 9), figura a judecatorului suprem imbracat invesminte simbolice ale divinitatii,

/' Referinta la cartea lui Daniel este compozita, mer unadintre figurile clasice nu se potrivesc lui Cristos; trimis divin -Fiul omului sau mesagerul aparut la .malul TigmlJJj - elincearca sa-$i apropneze lmagtrule ~l~alitatile lui Dumnezeuinsusi. Specificitatea sa pare a fi exercitiul cuvantului: la fel ca~i pentru Slujitorul lui Isaia (49, 2~ gura lui este 0 sabieraioasa. Bisericile sunt asociate slavei sale, intrucat cele ~aptesreretinute in mana sa dreapta (v. _lQ) sunt explicit raportatela ~apte Biserici, in dubla lor r~a1itatecereasca ~i terestta (v.

20). 0 asemenea manifestare atesta transcendentapersonajului: reactia vazatorului este mai presus de oriceindoiala in ceea ce priveste caracterul divin al aparitiei (v. 17).in sfarsit, atunci cand personajul viziunii ia cuvantul (v, 17-18), aceasta 0 face doar penttu a-si atribui tituIatura divin~"Eu sunt eel dintai si Cel de pe urma, Cel ce sunt viu" - caecou al autodesemnarii drept Dumnezeu din versetul 8 ("Eu

44

Il~I

Iti!II

IIII

!

t

II

IItl

I

I

sunt Alfa siOrnega, Cel ce este, Cel care era ~i Cel care vine,Atotputernicul.") in acelasi timp e1 se identifica cu Cristosinviat, definitiv biruitor al oricarei morti: "Am fosr rnortsiiata, sunt viu, in vecii vecilor ~i am cheile mortii ~i aleiadului" (v. 181.

inainte de inlantuirea unor tablouri ceresti de naturapropriu-zis apocaliptica - deschidereacerului nu va avea locdecat Ia inceputul capitolului 4 - viziunea inaugural a joacarolul unui prolog cristologic. jucand pe insuficienta ~iambiguitatea imaginilor primite din traditia biblica, naratorul11~e~_emneazape Cristos drept 0 figura complexa· mijlQcitorintte Dumnezeu ~i omenire aproprjjnd)]-~i calitatile divine,Ee punctul de a fi asemen~a lui Dumnezeu, tara a putea. eutoate acestea, sa fie pur )'i simplu identificat Este yorba aicide 0 forma arhaica ~i srangace a expresiei cristologice (IsusCristos, Dumnezeu adevarat si om adevarat) sau chiar

traducerea poetica )'i vizuala a unei afumatii teologice binestapanite? Altfe1 spus, nimic nu dovedeste ca fluctuatia denopuni ar fi rnarca unei incapacitati de a gandi teologic.Pariul apocalipsei ar putea fi, desigur, faptul de a exprimaceea ce traditia ulterioara va prefera sa traduca in concepte.Cr-istos lnviat tine, in acelasi timp, de Fiul omului ~ide CelVechi de Zile: statutul sau de ttimis nu interzice faptul de a-Irecunoa;t~ 0 deplina ttanscendenta divina,

FIGURA MIELULUI

Sugerata inca de la inceputul dr~, complexitateapersoanei lui Cristos i1>i gaseste deplina sa expresie in figuraMie1ului. Prezent in fiecare dintre marile scene aleapocalipsei, Mielul (cuvantul grec cimion apare de 29 de ori)este in centtul actiunii daca at ttebui sa rezumam cel mai binebogapa crist~logiei exprimate in Apocalipsa ioaneka.

45



Mielul i;;iface intrarea in capitolul 5, adica in a doua parte~ dipticului constituind ~ 0 c;e;esc dezv.l1uil;__J;1!;iviriiyaza:orUlui ;e :mJ Capitolull. ~ P;mllS de~crierea liturgmeidesfa~urate lllJurul trot;l,ulwdivm, llltr ostransa colaborare ainger~or, a batranilor ~i a celor patru fiinte~ capitolul Ddescrierea este considerata a fi foarte frumoasa dar se

,concen~eaza asupra mielului caruia personajul divin vine sa-iinmaneze cartea pecetluira de cele opt peceti. Dintr-odata,mielul este declarat capabil sa deschida cartea, asadar sa-i

jexprime sensul. Aceasta capacitate extraordinara pare a filegatura cu statuM sau mesianic: calificat drept le~ de Iuda ~descendent al lui David, el a dobandit 0 victorie darnu ne-aspus in ce context (v. 5). In plus, el insusi s-a instalat inmijlocul ~onului, adica pe locullui David ~Aritudinea saestearpblgJ]~: a f~a~rificat, asadar ornorat, dar s-a ridicat,asemenea unuia viu, care, mai mult, este un invingator, El ia

parte la puterea ;; i intelepciunea lui Dumnezeu: cele ;;apteco~~ne ale sale ;;i cei ;;apte ochi sunt identificati cu cele ;;aptesI:1r1teale lui Dumnezeu trimise pe intregul pamant ~FlQ_a1mente. el insusi este obiectnl venedrii generale: nu doarcele patru fiinte ~i cei douazeci ?i patru de b~ seprosterneaza in fata lui, dar, intr-o cantare nouaei celebreaza, --- ,

mielul mantuitor al .-£irui_1iange varsat are puterea de .a~ascumpara omenirea ( y _ _ , _ § : = . l Q t .La .acest prim imn se adiiigalmensUI cor at Ingemor: ei in;;i;;i canra meritele infinite alemielului injungmat (v. 11-12). In sfarsit, 0 a treia cantare adunavocile tuturor creatu'riiOZ c_e1:"~_g,_!erestre, ubterane ·;;i chiar

s,!bmarine: impreuna, ele fi~a_~ela ca~tronprecum si mielu 1 (v 13), inainte ca un rasunatQr ,,Amin" sa

..vina a puncta aceasti 11:1areatacena (v. 14).

46

rIf•

II

M£elullui Dumnezeu

Titlul "Mielul lui pumnezeu" nu figureaza in Apocalipsa,chiar daca imaginea mielului este aici constant aplicata lui Cristos,potrivit dublei realitati a misterului pascal al mortii ;;iinvierii. Infapt, expresia "Mielul lui Dumnezeu" este ~ hapax (lit.: 0

expresie unica) a celei de a patra evanghelii. Plasata in douasituatii in gura lui loan Botezatorul (In 1, 29. 36), aceasta

desemnare a lui lsus este eel mai adesea pusa in legatura, fie cumielul pascal al carui sange varsat atesta trecerea lui DumnezeuMantuitorul (Exod 12), fie impreuna eli Servitorul chinuit, smerit;;isupusasemenea unui miel condus la taiere (Isaia 53, 7). in celedow cazuri, este verba de 0 vestire a crucii, inca de la inceputulevangheliei: imaginea implica suferinta ;;iabandonul lui Cristos

predat. Or, contextul acestei duble desemnari de catre loanBotezatorul este, mai .degraba, aceea a unei intronizariimoaratesti. Isus i;;i vede recunoscuta conditia sa r de Cristos-Mesia ;;iprimeste un anumit numar de titluri glorioase, asa cumsunt aceleade Fiu al lui Dumnezeu ;;iRege allui Israel. Departede a fi deja persecutat, el este salutat de catre Botezator ;;iprimeste adeziunea primilor sillucenici. El insusi le ragaduie;;tesase arate in ochii lor cu intreaga autoritate datorata Fiului omului,personaj apocalipticvazut pe norii cerului, potrivit scenariului luiDaniel 7 (In 1, 51).

Cornparatia cu cartea Apocalipsei ne sugereaza sa

interpretam titlul "Miel al lui Dumnezeu", din capitolul 1 dinsfintul loan, drept 0 desemnare mesianica ;;i imparateasca.Desigut, istorisirea pi\timirii si, in special,dialogul cu Pilat (In 18,33-37), vor arata cititorului faptul ca regalitatealui Isus nu este aacestei lumi si c a ea se exercitain dezlegarea crucii.

-,

47

;,:l



Dar nu ne aflam, in acest caz, chiar la inceputulevangheliei: prima manifestare a lui Isus atesta puterea saregala si capacitatea sa de a ridica pacatul lumii (In 1,29). Nueste un lucru deplasat a recunoaste in el Mielul biruitor,asociat regalitatii divine, asa cum apare el in viziunile dinApocalipsa,

DiA aceasta mareata liturghie cereasca.: asociindu-i peDumnezeu ~ipe miel, iese la iveala 0 expresie, in doi tenneni,surprinzatoare la prima vedere: "tronul ~imielul". La fel cumdipticul capitolelor 4 ~i 5 nu permite sa stim cine - Dumnezeusau mielul - este in centrul liturghiei ceresti, tot la felambiguitatea fonnulei se potriveste afirmatiei cristologice, POOinvierea sa, Cristos ocupa locul insusi al lui Dumnezeu,"tronul", tara a fi, pur ~i simplu, confundatcu Dumnezeu .

._...Suprapunerea de imagini are valoare de enunt teologic relativ la_ misterullui Isus, Mesia trimis pe Ianga oameni, Fiu preaslavir la

dreapta Tatalui, _./ .

TRONUL ~IMIELUL

Formula mixta "tronul ~i miel" regase~tein numeroaselocuri din carte. Mai intai A capitolul 7, ultitudinea celor alesi

.asociati liturghiei ceresti sm In pIC10are"in fa? tronului ~i amielului"~. Continutul aclamatieiproclamate cu voce tare seadreseaza indistinct catre "Dumnezeul nostru, Care smpe tron, ~icatre mielul" (v. 10). Considerat astfel drept inseparabil de

\

Dumnezeu, cu &re1inparte tronul ceresc, mielul este la originea

procesului de san:t1.·ficar. e c: p~rmit~ unor ~te' umane sa aibaparte de cultul divin, Daca cei alesi apar m fa? tronului ~i amielului "imbracati in vesminte albe si avand in mana ramuri definic" (~este dar ca tunicile lor au fost "spalate ~ialbite insfu:lgelemielului" (~. Altfel spus, cei alesi care "revin din

48

marea incercare" i~iau mantuirea pOOmi~ru1 pascal allui Isl,lli,mielul injunghiat pentru a-i mantui pe pacato~i, inviat ~ibiruitorJ""pacatului.POO intermediul figuriimielului Apocalipsa riu spunenirnic altceva decat ~a, prima vestire crestina, trulrturisindpe Cristos "mort pentru pacatele noastre" ~i"inviat a treia zi" (1Cor 15? 3-41

Tabloul se inchide, totusi, cu evocarea singurului miel care,stand ,,in mijlocul tronului ii va p~te si ii va aduce la izvoareleapelorvietii" (y. 1~. Astfel figura imparateasca ~i mesianica amielului, pastor al poporului lui Dumnezeu, apare a fi apm sadesemneze functia mijlocitoare a lui Isus: in acest sens, Cristoseste rege ~ilocul sau este desigurpe tronul divino EI nu va fi, cutoate acestea, izolat de Dumnezeu, tara de care el nu poate aveavia~ intreaga §i definitiva, De fapt, imediat dupa mentionarearegalim¢ .proprii mielului pastor, naratorul reia cuvinteleprofetului (Isaia 42, ) - D )marturisindu-I pe Dumnezeu insusi dreptizvorul tuturor binefacerilor: "Si Dumnezeu va §terge oricelacrima din ochii lor" (v. 17).

..........

Miel sau berbec?

Cuvantul francez "agneau" ~,miel'1 evoca un animalfoarte tanar, inca fragil ~i incapabil sa se apere; el sepotriveste perfect imaginii victimei date rara sa opunarezistenta si injunghiate pentru mantuirea poporului,indiferent d este yorba, de altfel, de mielul pascal sau de

oricare alt ritual de sacrificare. Inschimb, cuvantul "belier"~,berbec'1 se potriveste, mai degraba, unui animal putin maiinaintat Tn varstd, piin de avant, intr-o anumita masurabelicos v s i in orice caz dornic sa-~i masoare for? princontactul cu cei de 0 seama cu el.

49

r



in Noul Testament doua cuvinte grece~ti sunt ill modobi~nuit, traduse prin "miel": amzon, omniprezent inApocalipsa; amntis , pe care 11gasini in capitolul 1 din sfantulloan ("lata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii"),la fel ~i in alte doua texte unde se face in mod dar aluzie, pede 0 parte, la mielul pascal (1 P 1, 19), pe de alta, la servitorul

chinuit .din lsaia 53, 8 (Fp 8, 32). Or, acesti termeni.acoperaun c a m psemantic mai larg decat cuvantul francez "agneau"["miel'j. Ei se potrivesc, la fel de bine, berbecului tanarinarrnat cu coarne care abia se ivesc ~i debordand devitalitate: figura "regala" a tanaruluimascul nerabdator sa seimp una in fruntea turrnei ... Astfel, Intelegem mai bine c a ,inliteratura apocaliptica, mielul poate fi descris sub trasaturileunui combatant inversunat impotriva fortelor raului, in finalrecompensat prin biruinta sa ~i coplesit de onoruri, pepunctul de a fi asociat regalitapi divine. .

Dincolo de Apocalipsa, cateva texte vechi fac aluzie lafunctia regala a Mielului mesianic, biruitor al dusmanilor luiDumnezeu. Astfel, in Cartea lui Enoh-(90, 37-38), !ad sa stimbine daca este un berbec sau un taur: in orice caz, 0 lecturacrestina pare sa fi recunoscut aici Cuvantul, adica pe Cristosirisusi. Sau chiar mai mult, intr-o alta scriere"intertestamentara"; Testamentullui losif (19, 8-12), 0 fecioaradin semintia lui luda este socotita a fi nascut un "miel !arapara" care, confruntat cutoate animalele salbatice, nu ii estedeloc greu sa le invinga. Interpretul traduce astfel in termeniteologici datele viziunii: aceasta din urma prefigureaza

venirea "mielului lui Dumnezeu care prin har, va mantuitoate neamurile §i pe Israel, caci regalitatea sa va fi 0

regalitate vesnica carenu va trece niciodata" (Emtsintertestamentaires, trad, M. Philonenko, Bibliotheque de laPleiade, 1987). '

50

rI

Expresia rnixta revine A capitolul '14 tub 0 forma inca §i

mai explicita: ,,Dumnezeu §1 mie ". Contextul este acela aladunarii eshatologice a celor !...44.000 de combatanti, carepractica infranarea trupeasca, potrivit unui vechi tabuaplicandu-se soldatilor gata de lupta (~Mielul reprezintafigura conducatorului: nu doar c asci pe munte, intr-o atitudine

de conducere (v. 1), dar el merge in capul armatei §i pare sajoace rolul une1alitoricip. incontestabile intrucat "top. mergdupa Miel oriunde s-ar duce" (v. 4). Acolo inca, el pare c aactioneaza isingur in ceea ce priveste conduita oamenilor pecampul de lupta, dar, din clipa in care este yorba de a evocarealitatea globala a "mantuirii, mielul este inseparabil deDumnezeu: ce i 144.000 "au fost rascumparati dintte oarneni"pentru afi oferiti "parga lui Dumnezeu §i mielului" (v.4).

in sfarsit, la incheierea dirpi rrcap.-22),\ vii'iuneaIerusalimului ceresc, coborat de sus §i~t pe un pamantreinnoit, consacra imparatia de nedespartit a lui Dumnezeu ~ia mielului. Formula, mixta incruciseaza cele doua expresiideja consacrate: "tr~nul ~i mielyl", "Dumnezeu §i mielul".De acum, tocmai ,~tronul lui Dumnezeu ~i mielul" esterealitatea care, nu doar este ridicata ill inima orasului (v.3), ciconstituie sursa fluviului de apa vie, care uda cetatea ceanoua (v. 1-2). Astfel imaginea dublei §i inseparabilei imparapia lui Dumnezeu si a lui Cristos Mielul ne permite sa p.nemimpreuna cele doua figuri ale mantuirii.vconstituite in punctde suspensie al carpi. Prima imagine este aceea a cetatiidesavarsite: prezenta divina este aici acit de puternica incat

riu mai este nevoie de 0 mijlocire cultica; spatiul separat altemplului nu mai are rost sa existe; tronul divineste ridicat inplin oras, Cea de a doua imagine este aceea a adiniiEdenului: "un fluviu e .apa vie, stralucitor cum estecristalul" uda cetateape care 0 strange cu cele doua brate alesale ~i - simbol al. acestei oaze urbane - pomul vietii maltatpe locul central dandu-si rodul de douasprezece on pe an,

ie"·,

51

i



"facand rod in fiecare luna, ~i ale carui frunze sunt pentrutamaduirea neamuri1or" (v. 2). La intalnirea celor douaimagini se afla tronul ocupat impreuna de Dumnezeu ~i demiel: mijlocirea lui Cristos implineste lucrarea de mantuiredorita de Dumnezeu; tronul comun atesta desavarsitasolidaritate a celor pe care evangheliile Ii desemneaza drept

Tatalsi Fiul.,'i~

MENIREA MIELULUI

Adesea asociat lui Dumnezeu, in special prin intermediultronului comun, mielul exercita ~i 0 responsabilitate proprie.Mai intai, el este eel caruia Ii revine sarcina de a deschidecele~apte peceti ale carpi care i-a fost inmanata de Dumnezeu.Oricare ar fi cartea in cauza - vom reveni laaceasta maiincolo - mielul este interpretul potrivit. Gesturile Eturgice ~icuvintele pronuntate in capitolul 511 desemneaza ca atare.

_De fapt, el este acela care deschide prima dintre cele ~aptepecetijo, 1); gestul esteArepetatde fiecare data, pana la cea dea ~aptea pecete (8, 1). lntre timp a rasunat chernarea, aceeade a ne fi teama de judecata, asociind inca 0 data verdictulluiDumnezeu "care sta pe tron" ~i "mania mielului" (6, 16).Acesta din urma se gase~te, asadar, inca 0 data, intr-o pozitieintermediara: el participa la executarea planurilor divineintrucat fiecarei deschideri a unei peceti Ii urmeaza 0 serie decatastrofe.

Mielul revine in capitolele 12 ~i 13, dar aceasta pentru ainsista asupra misiunii sale mantuitoare. El este mielulsacrificat, literalmente "injunghiat" (13, 8), al carui sangevarsat face cu putinta biruinta martirilor, confruntati cuvicleniile diavolului, in pozitie de acuzator public (12, 11).Aceasta nu este suficient, totusi, pentru a izola motivulsacrificial ~i a considera moartea mielului drept un fel de

52

i1I

moneda de schimb pentru mantuirea crestinilor persecutati.Rezistenta martirilor se inspira din doua surse: exemplul luiCristos dat mortii ~i forta cuvantului sau.: Tocmaimarturisind acest cuvant (12, 11) martirii i~i aproprie misterulpascal allui Cristos: unindu-se cu el in moarte, ei participa labiruinta sa asupra mortii asa cum 0 atesta vocea puternicavenita din cer, altfel spus Cuvantul Tui Dumnezeu insusi:"lata, s-a facut mantuirea ~i puterea si imparapaDumnezeului nostru, ~i stapanirea Cristosului Sau" (12, 10).Dincolo chiar de imagini, vorbitorul divin declara comunabiruinta a lui Dumnezeu sia Cristosului sau prin intermediulevenimentul pascal. Martirii crestini sunt primii beneficiari aibiruintei dobandite asupra Diavolului ~ia puterilor raului.

FOl1a ~i model pentru martiri, rnielul este in slujbaplanurilor lui Dumnezeu. De partea ingerilor, el conduce lajudecarea fiarei ~i a partizanilor ei, marcati de peceteaidolatriei (14, 10). Astfel, ca un nou Moise, el inspira actiuneaharica a biruitorilor fiarei, celebrand triumful imparatuluiceresc ~i nesfarsita sfintenie a lui Dumnezeu atotputernic(15~ 3). Conducator suprem al ostilor divine, mielul induraatacul imparatilor romani, devotati cultului ?i serviciuluifiarei, dar aceasta pentru a repurta 0 stralucitoare biruinta(17, 14). Pe buna dreptate, mielul biruitor primeste titulaturaimparateasca cea mai mare, aceea pe care 0 purtau imparatiiPersiei la apogeul puterii lor: "Imparatul imparatilor,Domnul domnilor". Nu doar biruitor izolat ci conducator alunui popor de mantuiti, mielul merge in capul credinciosilor

sai, asociati triumfului sau: "aceia care sunt chematiimpreuna cu el, cei alesi, credinciosii" (17, 14).

~ .

5 3

r



NUNTA MIELULUI

Figura razboinica, mielul este §i factorul intalnirii deiubire intre Dumnezeu si poporul sau, desavarsita §idefinitiva alianta dincolo de istorie, implinind mgaduinreledivine. Ultimele capitole ale carrn celebreaza nunta mielului:"Sa ne bucuram § i sa ne veselim §i sa-I dam slava,cad avenit mihta mielului!" (19, 7). Urmeaza descrierea mireseicare s-a pregatit pentru aceasta mare zi, "inve~mantata in in~tr~uc~.tor~i curat" ~, 8 liAcum est~ momentul sa ~imipinvitatiile pentru festm. esajul oferit de catre un lOgerconsta in aceste cuvinte: "Feridti cei chemati la cina nuntii, - ,mielului!" (19, 9). Vazatorul primeste misiunea de a scrieinvitatiile dar ueste reamintit faptul c a este yorba aid de"adevaratele cuvinte ale lui Dumnezeu" (19, 9) . Asa este,desigur, finalitatea planului lui Dumnezeif atir'matii chiar

de-a lungul tresaririlor istoriei: a se lega definitiv de omenire,intr-o iubire conjugala si intr-o fidelitate care rezista oricareiincercari.

Dupa paranteza de mii de ani (cap. 20), ceremonialulnuptialse reia In modul -eel m ID f'rumns. Logodnica i~i faceintrarea: se ghiceste nerabdarea vazatorului, dar un lnger 11asigura: ;,Vino, sa-p arat pe logodnica, mireasa mielului" (21,9). Or, aceasta din urma se pregateste sa paraseasca cerUfiii:~rtegiul sau se desfasoara intre cer si pamant ... 0 asemeneasituatie cheama un nou avant al scenariului apocaliptic:ingerul 11 duce pe profet pe un munte mare pentru ca,

dintr-un astfel de loc de observare, sa poata contemplacortegiul nuptial C Z ; i '10). Uimirea lui este la iniilpmeaasteptarii sale: nu oar logodnica este stralucitoare prinfrumusetea sa, dar, in plus, are trasaturile "cern.rn .sfinte,Ierusalimul ceresc, cob orand din cer de Ia Dumnezeu".

Chiar din acea clipa, intr-un remarcabil efect desuprapunere de imagini, imaginea femeii §i aceea a orasului

54

rI se confunda, fad a uita referinta la lucrarea istorica a lui Isus,

inceputa prin alegerea celor doisprezece apostoli. Astfel,zidul de aparare al rorasului este asezat pe, douasprezecepietre de temelie, pe .care figureaza "douasprezece flume, alecelor doisprezece apostoli ai mielului" (21, 14). Identificareaintre miel ~i Cristos este explicitii: cetatea cea noua nu are

altii temelie decat evanghelia, purtata ~i sustinuta de catreapostoli.

Coborata din cer, cetatea sfantii nu are deloc nevoie deinstitutiile ~imijlocirfle religioase pamantesti, Nu mai existaun templu: Dumnezeu este omniprezent acolo, dar nu estesolitar, Mielul se a£la in preajma sa: insa~i asocierea lorrealizeaza prezenta divina, in logica intruparii: "Si templu nuam vazut In ea, cad .Domnul Dumnezeu atotputernic §imielul este templul sau" (21, 22). La fel nu este al ta luminadecat stralucirea prezentei divlOe, slava; acolo inca, mijlocirealui Cristos oesteabsolut necesara: "Cetatea nu are trebuinta de

" ,soare, nici de luna, ca sa 0 lumineze, cad slavalui Dumnezeua luminat-o §i faclia ei este mielul" (21, 23). Ne gandim laviziunea initiala a celor ~apte stele ~i a celor ~aptefaclii terestre, simbolizand dubla conditie a Bisericilor. Deacum, odata cu coborarea cetatii sfinte, nu mal. exista 0

dualitate cer Zpamant: insusi Cristos, sub figura mielului, i~iasuma rolul de faclie purtatoare de lumina divina, In sfarsit,sfintenia noii cetiipexclude orice forma de murdarie saupacat, Top locuitorii au fost incercati si purificati: inscrisi Incartea vietii, ei constituie omenirea reinnoita, Judecata la care

au fost in prealabil supusi s-a efectuat ea lnsa§i sub egidamielului. Pe buna dreptate, cartea care poarta numele lor senumeste "cartea viep_imielului" (21,21).

Astfel--personajul mieIuhu est~ principala figuriicristologica a Apocalipsei. Nu doar sacrificat, asemeneamielului pascal, dar biruitor al mortii ~i capabil sa conducapoporullui Dumnezeu, mielul pastor se arata in acelasi timp

55



inseparabil de Dumnezeu, cu care imparte ttonul ceresc, ~ifoarte aproape de oamenii ale carer confruntari le indruma ~ile sustine rezistenta la fortele raului. Figura centrala a alianteidintre Dumnezeu ~i omenire, el este prezentat drept mirelelogodnicei ceresti, cetatea cea sfanta a Ierusalimului, venitade la Dumnezeu, Cartea se incheie prin evocarea nuntii

mielului, adica instaurarea lumii celei noi in care cer §ipaman,t<i;unt una, prin mijlocirea lui Cristos, revenit dinrnoarte §itraind pentru totdeauna, a§a cum elInsusi 0 spuneainca de la inceputul cartii: "Si am fost mort, §iiata, sunt viu,in vecii vecilor" (1, 18).

CALULALB

Daca figura mielului domina cartea de la un cap la altul,exista 0 alta imagine care i se aplica lui Cristos ~i carecontribuie Ii ~rarea portretului persoanei sale. Estevorbad[,=alul ~parut in capitolul 19. Identificarea sa esteusoara: nu doar cavaleru! urcat in §a se Dume]te "Credincios§iAdevarat' dar el este, in mod dar, desemnat drept Verbullui Dumnezeu (v. 11-12). Numeroase trasaturi il inrudescacelui Cristos diri viziunea initiala: ochi de flacara, sabie a,cuvantului. El poarta sceptrul de fier al regelui Mesia; elrevine din lupta, asa cum 0 atesta mantia sa stropita cu sange;evolueaza cu usurinta in fruntea ostilor ceresti, invesmantateintr-un alb stralucitor; este, el insusi, in pozitie de judecator

(imaginea culesului viilor.v. 13-15). ,La fel ca mielul biruitor(17, 14), el arboreazal.mportanta titulatura imp arateasca:"imp~rat al impar~~lor §i Domn al domnilor" (v. 16).Aceasta din urma~tura confirma identltatea celor douafiguri:mielsau cal alb, este vorba, desigur, de Crist~s biruitor-al mortu §l1narum~tQr 21noii omeniri, smu1sa pnteri10r.--~---"---raului.-

6

in orice caz, figura calului se dovedeste mai putin bogatadecdt aceea a mielului. in conduzie, aceasta reprezentaresecunda ramane exc1usiv glorioasa §i oculteaza ~rsannJ~dureros al crucii, .Asa cum 0 sugereaza un anumit detaliu,este vorba in mod esential de 0 fi~ra imparateasca §imilitara, ie§ita din speranta rnesianica. In schimb, mielul nu

este biruitor decat pentru d este, de asemenea §iin primulrand, sacrificat: modelul mielului pascal §i experientasacrificiilor la Templu sugereaza faptul de a considera mieluldrept 0 victima inocenta, Paradoxul p4,galconsta tocmai infaptul ca victima, data mortii, este singura care triumfaasupra mortii printr-o inviere care atesta proximitatea sa inraport cu Dumnezeu (acelasi tton) §i constituie evenimentuldecisiv pentru mantuirea omenirii, Astfel , Apocalipsa,sprijinindu-se tocmai pe c.#stologi::l~tip mesianic centratape figura imparateasca a infruntarii victorioase (figura caluluialb), privilegiaza motivul pascal allui Cristos mantuitor prindublul eveniment al mortii sale ~ial invierii (figura a mielului

A '

injunghiat biruitor). In acest sens, cartea Apocalipsei meritasa fie considerata drept purtatoarea uneia dintte marilecristologii ale Noului Testament .

. --. _/'

57

i;

I



Capitolul4

DE CE CELE ~APTE BISERICI?

.7'Una dintre trasaturile cele mai originale ale apocalipsei in

raport cu alte carp tinand de acelasi gen literar este, desigur,prezenta celor ~apte eEistole sau mesaje, adresate celor :;;aptecomurutiitJ-cre~tine calificate dreEt Bisencl. Ac~asta sectiune.ocupa fnttegu1 spatiu al capitolelor 1 ~i2: ea se gaseste astfelinserata- intre viziunea inaugurala, situacl""in Patmos, ~idebutul scenariului propriu-zis apocali tic,Iacut posibil decatre deschiderea une!' ort! In 0 ta cereasca"-:::'!======::--

asemenea situatie a facut cariera in exegezei

istorico-critice, atasata cercetarii surselor literare, anterioarecompunerii finale a car¢. Penttu unii, cele ~apte epistoleconstituie nucleul vechi pornind de la care s-a dezvoltatansamblul cartii, intr-o tonalitate mai specific apocaliptica,Penttu altii este vorba, dimpotriva, de un adaos tardiv, cuscopul de a aduce viziunilor de apocalipsa ancorareaconcreta a.vietii ecleziale, in provincia Asia Mica, in cursulsecolului I al erei crestine, _. _._-In fapt,_c;_~_le aEteepistole nu sunt atat de eterogene cum

s-ar putea spune. Desigur, nu s~ va mai tine cont de aceastapana la sfarsitul cartii, cu exceptia unei aluzii finale la Biserici,Iara precizarea numarului si nici mentionarea situatiei lorgeografice: "Eu, Isus, am ttimis ingerul _meu ca sam'irturiseasca aceast1 cu privire la Biserici" (22, 16)., Astfel,mesajul mai intru adresat catorva comunitati particulare va fiin final destinat intregii Biserici crestine, pe tot cuprinsulpamantului si oricarei epoci a istoriei umane. De atunci s-afacut un soi de largire concentrica a decorului: de la

59

.' ..'

.: ;.:

._-: :{

'.;



minuscula insula Patmos (cap. 1), la ansamblul regiunii decosta al Asiei Mici, reprezentat de catre cele sapte Biserici dincapitolele 2-3, pana la totalitatea Bisericii universale (cap. 22),trecand prin toate "calatoriile" cosmice, intre cer si pamant,potrivit logicii proptiigenului Iiterar al apocalipselor.

INAAnACINAREA ISTORICA

Contrar scenariului central, introdus la inceputul_capitolului ~, viziunea . inaugurala din Patmos (cap. 1)

integreaza perfect cele ~apte Biserici. Este, asadar, cu totullegitim sa considerisuita capitolelor. de la 1 la 3 dreptconstituind ~ ansamblu literar omogen. Asadar, nu ar puteaconstitui cele ~apte epistole ca atare un corp oarecum straincartii, ci intreaga secventa initiala. Din acest moment estevorba mai putin de 0 insertie cat de 0 prefata la cartea, ,Apocalipsei: ca materiale sunt anterioare sau posterioaremare1ui scenariu din _sapitolele 4 la ~1, aceasta secventa are,desigur, rolul de a introduce in ansamblul dr¢. Ca oriceprolog, .ea ofera chei de lectura la care naratorul supuneinterpretarea intregii lucrari, Or, contrar restului car¢,decoruleste aici perfect realist: locurile numite sunt perfect .reperabile pe 0 harta eoafica-:--Inca ~I astazi, pelerini ~Ccaton se uc In Insula greceasca Patmos sau fac circwtU'Icelor ,,~apte BIsencI" pe tentonUl actualal Turciei. Dacalocurile sunt, de asemenea, "reale", este de gandit daca

situatiile evocate - a se vedea personajele desemnate inaceasta prima sectiune a cartii - ~zinta 0 existenp istoricade asemenea incontestabila, Un frumos avertisment enttutop aceia care; lntordmd spatele istoriei, nu doresc ~avada inAp;-calipsa decat un Celir im~nar al unw uruversextraterestru ...

60

Dimpotriva,autorul Apocalipsei insista asuprainradacinarii concrete a cartii sale, cerandu-le cititorilor dint<;>ateimpurile sa onoreze propria lor situare istorica, intt-uDact de lectura care, pottivit figurii "cercului hermeneutic",:..sastie sa puna in eviden~a §i sa articuleze doua lumi - ace~autorului §i aceea a CIt1torulw. in acest sens, Apocalipsa i~i

are desavarsit locul sau in Biblia crestina: la fel ca toate cartile ,Vechiului ~i Noului Testament, ea se hraneste din istoriaconcreta a unei comunitati de credinciosi ~i se adreseazaunor cititori care, in diversitatea situatiilor istorice, poarta inei aceleasi probleme esentiale cu privire la devenirea omuluiintr-o lume traversata de mil de violente si amenintata sa:r ,

.cada sub lovirurile unui destin implacabil. Departe de a fi unobstacol penttu lectura de astazi, inradacinarea istorica aApocalipsei constituie conditia_jnsa~i a acti.lalizarii sale subprivirile angoaselor ~i speran~elor locuind omul inceputuluisecolului al XXI-lea.

Cele ~apte Brserici ale Apocalipsei suntp£...trivituner ordini geografice, cQresp.UIl~~;}.-,t.a.--e~tl:::::pe-numim astazi "sensul acelor de ceasornic". Mai

l':!:'HY-Qet:Tarte n interior, pe mareacomurucare de valea Meandrului. acestansamblu de ceta~ odinioara prospere, numeroase practic audisparut (Laodiceea, Sardes, Efes); altele si-au pastrat 0 viap

61

::, ;

r



urbana de importanta medie (pergam) ~iuneori si-au pierdutvechiullor nume (Tiatira=Akhisar; Filadelfia=A1asehir); una

' \ singura, Smima/lzmir, nu a incetat de creasca, pe punctul de\ \ a eclipsa vechile metropole de coasta, incepand cu Efe~

'~jMEDIO APOSTOLIC ----

Mai mult decat 0 invitatie la cruatorie, aceasta succintaevocare a celor ~apte ora~e ale Apocalipsei descrie un mediugeografic, In acela~i ti"mp aproape de reteaua de Bisericipauline se cunosc legaturile apostolului PaUl cu EfesUl, fllia tine cont e ora~ 0 os, el .1.nSU~lltuat e-a lungur-irIlportantei rute catte Orient pornind din Efes) ~i farniliadttaditi ei celei de a 4-a evanghelli, Sltuati. mmod obisnuit la~Dincolo de referinta deliberata la un profet ~u nurneleloan, .Apocalipsa va putea dezvolta o Invatatud teologicaapropiata celei apartinand celei de a 4-a evanghelii ·~i a

.epistolelor lui loan. Cu toate acestea, enorma diferenta intregenurile literare face dificila comparatia, In acest caz, este

. mare tentatia de a citi Apocalipsa penttu ea insasi, fad atinecont de insertia sa In crestinismul vechi, In special acela dinprovincia Asia, mostenitor al misiunilor lui Paul ~iprobabilloc de re~edinp al comunitatu ioaneice. In sfarsit, epistolele_

r 1ui $iatiu din AntiohiaJ compuse la inceputul secolului alII-lea, sunt In mod egal centtate pe aceasta regiune: nu doarcornunitatile din Tral ~iMagnezia din Meandru, dar mai ales

ce1e tteiBiserici citate de catre Apocalipsa, adica Filadelfia,Efes ~i Smirna. Pentru aceasta din urma, 19napu adreseaza 0

a doua epistola de intentii tanarului episcop, viitorul martirPolicarp. Apocalipsa lui loan constituie asadar .0 verigapretioasa penttu istoria crestinismului In Asia Mica lattecerea dintte secolele I ~ial II-lea d.C.

~

62

r

1loan Teologul

Practicapelerinajelor in Mediterana asociaza strans insulagreceasca Patmos, in arhipelagul Sporadelor, ~imarea cetategreco-roma7if":'Efesului, astazi pe teritoriu hircesc. Facand

aceasta, cruatorii de astazi se incredinteaza unei traditii foarte, ,vechi ~i mereu considerata drept oficiala in Bisericaortodoxa, potrivit careia profetul loan din Apocalipsa ~iautorul prezumat al celei de a pattaevanghelii nusunt decatuna si aceeasi persoana, Mai Incii activ In marea metropolaEfes, scaun presupus al comunitatii ioanice (traditie sustinuta "de catre lrineu inca de la sfarsitul secolului al Tl-Iea),apostol a fi fo i condamnat lasurghiuni,.re pe insula, Ee atunci pusciita ~i· neospitalied,'Patmos. In acest context de criza, apostolul evanghelist va fi-recurs la modul de scriere apocaliptic, pentru a ~ustinerezistenta credincio~ilor ajutandu-i sa descifreze adevaratasemnificatie a Incercarilor momentului.Astfel, recunoscutdrept autoruI comun al celei de a IV-a evanghelii ~i aApocalipsei, fad a uita cele ttei epistole ioanice, apostolulloan constituie una dintte cele mai inalte figuri teologice alecrestinismului vechi. El menta din plin titIul de "teolog", nuIn sens modern al unei stiinte teologice, ci ca martor in drmtal misterului lui Dumnezeu.,_adtat prin revelatie (apocalipsi!)~ittansmis cu puterea unui mesaj (evanghelie) proclamat infata Uffill. Pe amplasamen presupus mormantului

acestui mare crainic al credinteicrestine, pe 0 mica celinadominand situl marelui templu al lui Artemis, la Efesimparatul lustinian (secolul al VI-lea) a ridicat 0 splendidabazil ica, ~edicata "sfantului teolog" (In gtece~te: hqgiostheolo ° Inca ~i astazi isitul poarta numele deformat deAyasoluk, memoria vizionarului din Patmos.

6 3! .

,; .



Cele ~apte Biserici ocupa un loc important in viziuneainaugurala a Patmosului. Prima componenta a scenei estesonora: profetul loan aude, in spatele lui, 0 voce puternica caun sunet de trfunbip, al carei continue precis este porunca de ascrie celor =r= Biserici al carer nume unnea~a QJJ)- Apoi, 0

dezvoltare vizuala este desigur centrata pe figura Celui Inviat,

dar acesq. din urma este inconjurat de ~apte sfesnice de aur Jh . . . , _J21~i poarta el insusi, in mana sa dreapta, manunchi de ~aptestele ~). Or, explicatia care urrneaza (l,~dentifica cele~apteSfe~rfi.cecu cele ~apte Biserici sicele sapte stele cu ingeriicelor ~apte Biserici. Este verba aici de persona· e urn satein capul Bisericilor.iasa episcop Policarp din S .in timpul lui gnatiu din Antiohiai au mal egra a de garantulceresc corespunzan a dintre Bisericile terestre?Etimologic, nurnele ,,~ desemneaza un mesager,intermediar indispensabil pentru a stabili a comunicare intreDumnezeu ?i oameni. Astfel este functia fiecaruia dintre cei..?apte ingeri in adresele succesive ale celor sapte epistole:"Ingerului Bisericiidin ... scrie-il". Ingerii vor fi, asadar, desigurpersonaje ceresti, insarcinate sa faca sa coboare pe pamantmesajele adresate din cer, adica provenind direct de laDumnezeu. Astfel Bisericile pamantului sunt in legaturapermanenta cu Dumnezeu, datorita singurului fapt ca un Ingereste desemnat fiecareiacu misiunea de a primi mesajul cerescside a a-i asigura transmiterea aici pe pamant,

Cu toate acestea este straniu ca ingerii mijlocitori sa fieplasati de partea receptarii mesajului divin. in concluzie, se pare

ca le revine sarcina de transmite comunitatilor terestre ceea ce eiin~i~iau primit, Misiunea lor este, asadar, secunda in raport cuaceea a profetului care, el, primeste mesajulIa sursa sa ~i Ii asigura£ixarea durabila, pentru ca el sa ajunga integral 1 a destinatariiurnani. Se intelege de acurn ca nu este verba deloc de adevarateepistole, ci de mesaje vii pentru care profetul asiguraautenticitatea. Celmai uimitor este desigur rolul subaltern acordat

64

ingerilor, 1 a capatul lantului de transmitere. De altfel, la sfarsitulcartii,autorul pune in garda cititorul impotriva oricarui atasamentexcesiv de persoana ingerului: intr-un mod paradoxal, ingerul numerita atentia decat in masura in care este el insusi un serv ca, ' y"

tine (loan) ?i fratii t:li profetii § i aceia care pastreaza cuvinteleacestei carp." (?2, .2). Astfel, in Apocalipsa, mijlocirea umaria, .

exersata de catre serviciul apostolic, este mai importanta decitaceea a ingerilon iinca 0 data, cartea lui loan insista asupralnradacin:lrii istorice ~i terestre; astfel este, intre altele, lectiaprologului care constituie secventa capitolelor de la 1 la $.

Despre careloan este vorba?

Dincolo de devotiunea traditionala fat:l de loan Teologul, ., ,trebuie sa recunoastem ca identitatea autorului Apocalipsei neeste practic necunoscuta, Deja in Antichitate, anumiti autori, cuexcepp.a lui Irineu aveau grija sa distinga intr~e====l~~Evanghelis§ ~. loan profe . In concluzie, ei remarcasera deja,pe hunaareptat se pare, enonnele diferente literare ~iteologiceintre Evanghelie, pe de o parte, ~i Apocalipsa, pede alta. Astfel,in secolul al IV-lea, marele istoric Eusebiu din Cezareea (Istoriabisericeascd,ill, 39, ~), sprijinindu-se pe marturia mai veche alui Papias din Hieropolis (secolul al II-lea), atribuie cea de aIV-a evanghelie apostolului si Apocalipsa celui pe care 11numeste "prezbiterul". Dar am putea sa ne g a n d i mc:l acesttitlU, Imprumutat dib epistolele lui loan, nu se potriveste deloc

Apocalipsei..Probabil mai bine ar fi, in acest caz, sa se distin ~ treiersonalitati, ex licit numite prin cele . trei carp.: mai intai,

disci oIU! mult iubi autor desemnat de cea de a IV-aevan helie· a 0 prezbiterul responsabil de epistole; in sfarsit,profetul din A oc sa, care este, de altfel, singurul care seprezinta sub numele de loan.

65

)

2...

6.

r



Acestea fund spuse, problemele sunt departe de a firezolvate, Astfel, ucenicul mult iubit din cea de a IV-aevanghelie este oare loan apostolul, fiul lui Zebedeu si fratelelui Iacob? Sau inca; eel care se ascunctesub titlul de prezbit~"s~u "batran" in slujbacomunitatii, in vremea epistol~ior? La fel,~e ~~at~ fi acest loan din Pattnos, aparer;ttlegat la 0 retea deBlsencl~ din Asia Mica ~iel insusi un obisnuit al acestor cercuride profeti crestini formati de cultura apocaliptica? - ceea ce, sao recunoastem, pare sa ne antreneze mult departe de mediulioaneic, in sensul celei de a IV-a evanghelii. Am putea inca saneintrebam care este rolul precis al celui pe care 11numim "autor":siplplu redactor avand sarcina de a .asterne pe hartie, sau, maidegraba, 0 autoritate de referinta, in amonte de scriere, inca 'dela stadiul de constituire a traditiilor considerate drept vitalepentru comunitate? ~i aceasta £ira a tine cont de succesiunea destraturi redactionale distincte, pentru 0 durata de viata

comunitara putand ingloba numeroase generatii. .. Pe sc~chestiunea autorului Apocalipsei ramane 0 enigma, dar aceastanu este lucrul eel mai important al acestei carv "misterioase":aceasta este la fel, deja, pentru numeroase alte texte biblice.

CONTINUTUL MESAJULl.JI

Cele ~apte epistole sunt compuse potrivit unui acelasimodel, de altfel apropiat de oracolele profetice ale VechiuluiTestament. Mai int:1iexpresia "Acestea' zice... " introduce

prezentarea vorbitorului divin, in mod evident identificat cuCristos eel al viziunii inaugurale. Apoi vine descriereasitu~~ei locale, impreuna cu dificultatile ~i punctele salepozitrve. Deaici se naste chemarea la convertire "insotita de

• ..... • • A A ~ '. ,

arneruntan ~1 puneri m garda, In sfarsit, mesajul se'incheie cuo promisiune de fericire, in timp ce 0 aceeasi formulainc~~tatorie simultan sanctioneaza angajamentul divin §isolicita un raspuns serios din partea omului: "Cine are urechi66

rII sa auda ceea ce...Spiritul zice Bisericilor" ~ Nu este

yorba, asadar, de--epistole in sens strict, chia~fict:iuneascrisului poate)ncita destinatarii sa fad sa circule mesajeleastfel primite, Prima caracteristid '.a epistolelor a:po~toliceeste, intr-adevar,Pcapacitatea lor de a trece de la 0 comunitate _ \.~la alta, prin intermediul schimburilor succesive lntre

BiseriCilor surori. Astfel, vom avea,pe langa Bisericilepauline,ele insele bine implantate in Asia Mica, reteaua dec~taE ale Apoc~sei, legate prin _£racticiepis tol_! .re,dincare nu ne-a mai taITfasnimic altceva decat plasmuirea celor

ppte epistole, »>:

Succesiunea celor ~apte adrese prezinta 0 bogata paletade titluri ~icalitati ale lui Cristos, pe la~greluate din viziuneainaugurala din Patmos, Astfel Cel Inviat .... <:~!e,pe rand,prezentat drepQo~ul Bisericil00eprezen'tate de catrecele a te sfe nice 1 cele ~apte stele (epistola catre Efes);biruitorul mortii i conducatorul ump ill pistola catreSmirna) cuvantul divin, a e e talOS ca sabia E,istolacatrePer am); ersona·ul divin inve~mantat de foe ~i metalepretioase epistola catre Tiatira); di nou, detinatorul celor

=r= stele, puse rn re ape cu omru.~s:c:ie:.:::~~~~~~ ......... ::!;

dtre ceIe ~apte spirite (epistola catremeslaruc, ihS:d:lcinat ~caOheiacatre a e . in sfaqit, prin.::tr:. ..- -=o. .... .-=-;..:.::.:~7-___:~7.:.. ;:.;;.. ,.sintetica n martorul c cios " ~i adev~ra!,incepurul zidirii lui Dumnezeu" (3, 14: epistola '.c~tte

Laodiceea). Astfel sunt expnmate nu doar rolul'ii;tantuitor alDomnului, in relatie cu Bisericilepamariiiiiui, dar ~iidentitatea sa divina- ~i mt:1ietatea sa asupra intregii reg.lita~Zreate, flind bine inteles faptul ca o'asemenea marturisire decredinta lsi are punctul de 12lecarein _gperjen;a pascala a luiCristos mort ~i inviat: ,,Acestea zice CeFiHnt:1i§i Cel de pe-

. "" ' ,_ ,

67

,



urma, Cel care a murit ~i a inviat" (2, 8: epistola catreSmirna).. '.-:,:::/-' : : : ; . : := :

eel deal doilea element al fiecarei epistole ne permite sarealizarn un tablou nuantat al comunitatilor asiatice vizate de

p i ,. .~atre Apocalipsa. I ~re dii1.treere, coabiteaza mai binele~i mai raul. Astf Efesul este, in acelasi timp, salutat pentru

"faptele sale, ostene a ~i rabdarea sa" (2, 21 cat ~ipentruostilitatea sa fa~ade cei rru ~iclarviziunea sa cu privire la falsiiapostoli, ~i blamat pentrufaptul d~~ierdut iubireadintai, in legarura cu situatia di~ ~ste facuta 0

rnentiune, mai ales, cu privire la incercarile multiplesuportate intr-un context de relatii dificile cu elementeleevreiesti sau iudeo-crestine "cei ce i~i zic despre ei in~i~i d

sunt iudei ~inu sunt", ~i repre~' ~, ai degraba, 0 "sinagogaa Satanei" ~. Biserica di Perga este salutata pentrufidelitatea SadUitrecut, intr-un con ext de persecutii care aucauzat moartea fratelui Antipa. Aceasta .nu impiedica ca ea sa.fie, de acum,J.:pntarrunata de elemente dubioase; nicolaitii,putin scrupulosi in materie' de '.respect a, }~~erdic~or

,~ alimentare proprii ." . iudeo-crestine. Ac:e.!~ii lucru__nceea ce priveste Tiatira u de, sub impulsul un:i., f~t?_~icornparate cu abommabila Izabela din v~emea lui~~e,comunitatea se face vinoyata de compromis cu societateapagana, chiar dad atiri\mQ~.~,sa,~~~cuta s-a aratat"i-- fi.exem v in materie de "fapte, iubire, slujire ~i rabdare~

'~l~a Sarde ~,~ste,'~voi:ba"mai ales.ide un f~l:,de ~doriillre-gener a, co .. -.~ cu un fel de moarte spirituala. La fe~'.

Biserica di Laa'"dlceea ste vinovata de nepasare, asemeneaacestor ape term e care n nici calde ~i nici reci, in

. iladelfia s "vede recunoscutaprin. fidelitateasa ~i constan,''';~i~i sale_~ "nu a} tag~clw.t

numeleMeu" ,( 3,. 8 ) - :; -" ln t1 ;- :l- :mcontextincamaxcat,_q.,e- dificultatile rela~~ elementele iudaizante, despre c~r<:.nu

se stie prea bine dad sunt interne sau externe comunitatii,. _"-

6 8

AMENINT.Aru ~I FAGADUINTE

La fel ea in oracolele profetilor din veehiul Israel,eonstatarea lipsurilor sau slabi~ /fieeal;:ei Biserici

anq,~ne:fa r=. avertismen~e.~_~ste:.,~~he~at la\ . ..converure; m caz contrar, nsca sa-si piarda mtaietatea,

simbok~ta prin eel dintai rang cuvenit propriului sau sfesnic; inorice caz, pledeaza in favoarea sa intransigen . festata cuprivire la nicolaiti, deja incilniti la Per Smirna ,u primeste ,nici 0 amenintare; dimpotriva, comuni ste.. eal,duros ;ine~~h~~ din perspeetiva persecutiilor iminente: "Diavolul vaarunca dintre ai . A ·"temnit-ll '" fii eredincios pana,.Ia 1.

moarte" (2, 10) ergamul te solicitat sa se angajeze Imk()triv~Jnicolaitilor; dasa nu.; ,nstos insusi va pieluasarcin~ luptei, euarmele cu~,::;a1J.-; (din nou imaginea sabiei). In ceea eepriveste ~ste, in acelasi timp, yorba de pedepsireaidolatrilor, insotitori ai faimoasei Izabela., ~i de indulgenta cuprivire la ultimii credinciosi, estul de .pu~i laincercare decatre criza traversata, ea e Sardes ea amortita este anuntat d

reintoarcerea Domnului se~a a easteptat, ca cu fur; dar nutoti sunt vinovati. La fel F adelfi , reintoarcerea Domnului" ,

va fi de temut pentru falsii e . A ce pedepsirea ii vacrura pe credinciosi, in sf:¥: It, la omnul fagaduiqtesa 0 dea afara, intr-atat eli c1 ~ else pare nepasarea sa;dar ~i aeolo, milostivirea divina stie sa pregateasca 0 portita de'scapare: printr-o temeinica convertire ei stiu sa trateze raul care

ii roade! Proximitatea centrului termal de la Hieropolis inspiraimaginea colirului aplicat pe ochi pentru a-i vindeca de orbirea

I

lo~ . '

, in sfarsit, la incheierea fiecarui mesaj, autorul descrietabloul radi~ :;! unci beatitudi!ijJhfinite acordate Bisericilor,atat pentru credinta lor cat ~i ca raspuns la eforturile de

69

J,

r



corrvertire cerute de catre Domnul. Pentru a sugera fericireaf"'agaduirn, imaginile se succed, bogate . t t :p~ece~e.nteverero-testamentare la care trebuie sa fie sensibil once cmtor

familiarizatcu Vechiul Testament.

Pentru~ aceasta este imagines par~disului re. asi~impreuna cu arborele vietii oferit pentru hrana, In cazSrrum~este v~rba despre coroana vietii cea oferirn rna or ~~asigurindu-i de biruinta definitiva asupra mortii, inclus~ ~d ~l

~a _£ar~. puie~r-rerultadin judecata ~tima. ~er:tru b~torul~U_!_. se deschid hambarel~ manei ce~e~~,.p:stra~ pentru

vremurile din urma, ~i fiecare pnme~te 0 pletnClCa e arefi e a un nume nou ~iunic, atestind iden . La

aginile tree In registru mesianic: Scep~~isteaua su::- t

date torului in pozitie de reprezerttant-aHUl Dumnezeu Inlupta sa impotriva puterilor raului. Lal.~arde!} c~ alesi sur: t

invesmantati In alb ~i i~i fac astfel iritrarea In curte~, cereasca,dupa ce nu.~~ f~s. lnscris,. p entru t?tdeaun~In c~e~vietii. L~ iruitorul dev:-r:e.un stalp al remplului .IUlDumnezeu, gravat cu numele Ceta:w sfinte, "nou1 Ierusalim,care se pogoara din cer de 1~'Dumiiezeu1meu" (3, 12). Astfel, lafel ca intr-un film, imaginile iriiportante de la sfar~itu1 car¢(Cetate sfant:a,templu nou, cortegill'al celor alesi) se insinueaza

trePt:t in imaginatia cititoriil~71 . A • •

In sfarsit, mesajulcatre~ des chide, In acelasi 1 1 m ? ,asupra timpului Bisericii ~i asupra deplinarnpi vrernurilor dinurma, Domnu1 ragaduie~te aici, In acelasi timp, sa sada cu elperronul sau "precum Eu am biruit ~iam sezut cu Tatal Meu pescaunu1 Lui" (3, 21) ~i sa mearga la 0 masa omeneasca careseamana, fara a fi confundata, cu masa euharistica a Bisericiipamante~ti. Regasim, intr-adevar, termenul clasic ~e ,,~a" ~cunoscut de carte loan ~i Pau1 pentru a fi aplicat CIne!

comunitare In amintirea Pasteluilui Isus: "Iarn, stau-la u~a~ibat;• . . !< • _<

7 0

r

daca va auzi dneva glasu1meu ~iva deschide, voi intra la el ~ivoi dna cu el ~iel cu Mine" (3, 20).

. ' ~

Igna/iu din Antiohia

Calatorul pe rutele Apocalipsei, in cautarea celor ~apteBiserici cu care a facut legatura profetul din Patmos,intersecteaza drumul unei alte figuri exemplare a crestinisrnuluiprimar. Este vorba de episcopul Ignatiu din Antiohia, aproapecbntemporan al Apocalipsei, maiales daca luam In considerarecele ~apte epistole .ca un adaos final permitand actualizareamesajului apostolic integrandu-l mai strans In reteaua vietiiecleziale. Condamnat ,safie dat fiarelor Ia Roma, episcopu1 dinAntiohia traverseaza regiunea Efesului In jurul anu1ui 110.

Primit cu generozitate de catre comunitatile crestine dinorasele strabatute, Ignatiu profita de doua escale, una la Smirna;alta la Troas, pentru a-si exprima, in scris, gratitudinea sa fa~ deBisericile locale ~ipentru a le impu1siona sa traiasca unitateafraterna ~iautenticitatea credintei in Cristos.

La fel ca cele sapteBiserici ale Apocalipsei, comunitatilevizitate de catre Ignatiu se confrunta cu grave dificultati interne.Fap de riscurile divizarii, episcopul Ignatiu se bizuie pe ierarhiaministeriala pentru arestabili comuniunea: unitatea corpului..

•ereotesc (presbyterium) adunat In i u ru1episcopului, constituie,in acela~i timp, modelu1 .si miilocu1 unirntii intre toti fratii"

credinciosi,Cat prive~te continutul teologic subjacent crizei se pare ca

~ste vorba de 0 punere In discutie a realitatii concrete aIntruparii: Fiul lui Dumnezeu nu va :fi devenit om decat intr-unmod aparent sau superficial, rna ca Dumnezeu sa se angajezein mod realln lnci1nireacu omerurea. t

"~".~-,.~

I t



Aceasta deviatie constituie ceea ce este numit "docetism"(de la verbul grecesc do(eein, insemnand: a parea, a aparea).19natiu le raspunde insistandputernic asupra umanitatii reale alui lsus, de la nastere pana la moarte, inclusiv prezenta sa realamanifestata in raport cu ucenicii dupa irrviere. Situatia astfelevocata se regaseste in aluziile Celei dintai Epistole a lui loan.

Probabil, exista, de asemenea, 0 oarecare asemanare cu pozitiilesustinutede catreriicolaitii din Efes ~iPergam, in care Irineuvedea precursorii curentului gnostic al carer refuz radical opus

ori~ei idei de l:n~pare il ~tim.. . ..' .../ ~~mp~~tia mtre ~ele ~apte. Bls~nC1 al~. ~pOC~pS~l ~1

-Bisericile rvizitare de catre Ignatiu din Antiohia lasa sa se

(

/ intrevada. un fond .de dezbateri comune, la trecerea dintresecolele I ~ial II-lea.

Dar diferentele sunt manifeste: in timp ce 19natiu raspundecrizei recornandand intarirea institutionala in jurul triadeiepiscoo-nreop-diaconi._Apocalipsa ioanica se multumeste cuexhortatii spirituale, folosindu-se, inacelasi timp, de amenintare~ide tagaduin~e. in acest sens, comunitatile Apocalipsei par a serevendica de la un model relativ arhaic, asa cum 0 atesta, dealtfel, predominanta ministerului profetic. ~

ROLUL EPISTOLELOR" . ,_,,_ "" .. _ - '0)\." " ..........

-'--Astfei;- departe-de"~:C-'fiizolate de restul c~, "epistolele"--catrecele" ~~apte Biserici furnizeaza vsolide baze-visteeice

ansamblului Apocalipsei. Ele recapituleaza imaginile cristologiceschitate inca de la viziunea din' Patmos ~i pregatesc cititorul,pentru a descifra scenariul ceresc pana la realizarea sa in marilefiguri ale Cetatii ~i ale Templului. Para a ascunde ambiguitatea

\

conduitei umane, autorul Apocalipsei enunta primatulmilostivirii divine asupra slabiciunii Bisericii pamantesti.Cuvantul cheie este acela de "b~tor", aplicat intregii Biserici,

72

Ieel putin unei Pi l r t ia membrilor sai, singura conditie fund ca eisa fi primit favorabil vibrantelechemari la conve ' . Cererile :sunt orientate in mod esential catre trei puncte: darnicie, avand_Linvedere pericolele rutinei, a nepasarii, a lanceze spirituale;_ -

"caute~u privire la un anumit numar de' curente deviante,:fie apropiate de iudaism (sinagoga lui Satana), fie tentate sa

sucombe datorita sincretisrnului pagan (nicolaitii din Efes ~iPergam); credintei ~i'perseveren~ei in clipa persecutiilor ce vorurma, d.upa, exe.:tnplul.,gIOl:io~ilormartiri ai trecutului, astfelAntipa din Pergam, "martorul Meu eel credincios, care a fostucis la voi, unde locuieste Satana" (2, 13) - probabil 0 aluzie lamarele altar allui Zeus, ridicat pe acropola Pergamului (vestigiimarete pastrate la Berlin).'

Astfel, biruitoare in tot felul de incercari ~i eliberate depropriile lor slabiciuni, Bisericile Asiei Mici vad faga~ uita din

A ,

partea Celui Irrviat, 0 totala fericire conjugand imaginilor biblicetraditionale (gradina Edenului, rnana icereasca, triumful Mesiei)figurile centrale ale cattii Apocalipsei, astfel Templul ~i Cetatea,reunite intr-o singura realitate comuna datorita credintei crestine

A ,

in unicul Mijlocitor, lsus Cristos..._1Etemeiatpe realitatea mortii ~iin~erii lui Isus, mesajul ARocalipsei se proiecteaza dincolOCfeistorie, dar fagaduinra Dogjnului gase~te inca de azi ccterealizare. Astfel este de fiecare datil cand, la fel ca :;;1la_Laodiceea, Cel InViat bate la po~ Bisericii ~i vine sa se aseze lamasa fratilor pentru a l:mparti cu ei cina intr-o intimitate pentrucare Apqc;alipsa propune expresia foarte puternica: "Eu cu el ~iel cu Mine" (3,20).

Indispensabile pentru interpretarea Apocalipsei, mesajelecatre cele ~apte Biserici constituie, impreuna cu viziunea dincapitolul 1, cea mai' buna introducere in limbajul specificApocalipsei. Imaginile sunt aici relativ simple, tablourilepastreaza sobrietatea schitei, codurile simbolice raman destul degraitoare pentru ca cititorul novice sa se initieze astfel in limbaatat de complexa a cartii. Aluziile istorice sunt aici mai directe ca

73

r



oriunde altundeva chiar daca raman enigmatice in multe puncte.

1Astfel, cine sunt nicolaitii si fal~iievrei, denuntati in numeroaseepis tole? Ches~ea este, probabil, f'ad raspuns, in stadiul actu. alal cunostintelor noastre. ~1 cu toate acestea cuvintele spuseimpotriva lor determina in parte interpretarea conflictuluitraversat de catre Bisericile Apocalipsei: persecutie violenta, din

partea unei societati intolerante ~i brutale? sau, mal degraba,dimpotriva, seductie realizata din partea aceleiasi societatidornica sa impuna un model cultural ~i religios unic? 0asemenea perplexitate tr~pare- in interp~~a altor epoci aleistoriei vechi: astfel cartea lui Daniel, stramos comun alapocalipselor, redactata intr-un timp cand evreii puteau ezita

.intre solutia militara (revolta Macabeilor) sau rezistenta spiritualain modul inteleptilor piosi ai lui Israel.

Prin- insa~i obscuritatea lor, epistolele adresate celor saseBisericidin Asia Mica pun problema situatiei comunitatilorcrestine in inima Imperiului Roman, in ultimul sfert al secoluluiI. Fara un asemenea efort de obiectivitate istorica, cititorulApocalipsei rises sa falsifice interpretarea cartii, scotand-o dinmediul sau propriu, Or, planul gutorului sau este tocmai acela de

'" a ·'asigura 0 asemenea ancorarerpropuse in u,rmarea directa a. sceneiinaugurale dip Patmos, cele-sapte epistole constituie eel"'mal bun zidde aparare in fata oricarei derive ezoterice ~i sectare.

Fara Indoiala, aceasta este ratiunea pentru care ele sunt atat deusor de omis de catre aceia care nu ar dori savada in apocalipsadecat temeri ~ifantasme relative la sfarsitul timpuril~

74

r

,Capitolul 5

LUPTA IMPOTRIVA IMPERIULUI

Inca de la inceputul Apocalipsei (1, 9), profetul loan seprezinta, nu doar drept fratele credinciosilor carom Ieadreseaza mesajul sau, ci si parta~ cu ei in "suferinta",implicand virtutea indurarii ~iperseverentei, in legatura cu 0

imparatie" sau 0 "domnie" care par a fi evocate de ceea ce'" A

este numit in mod obisnuit ~mparatia lui Dumnezeu" ....Expresia este departe de a fi clara, dar fraza urmatoareprecizeaza situatia vizionarului din Patmos: prezenta sa ininsula este motivata de slujirea cuvantului lui Dumnezeu ~iamarturisirii lui Isus. Deja, in adresare {1, ,__J-2d,loan a precizatmisiunea sa: a marturisi cuvantul lui Dumnezeu ~i a-Lmarturisi pe Isus, El insusi prezentat drept "martorul eelcredincios, eel dintai nascut din morti si Domnul imparatilorpamantului" (~.

Faptul ca Isus este eel dintai martor ~i ca profetul 11urmeaza, intr-un anume fel, in marturisirea intemeietoare,aceasta este clar, Dar ce sens ar trebui dat oare cuvantului,,~r" (in greaca: ~ rara a proiecta -asupra carpiApocalipsei situatia propne marilor persecutii ale secolului alIII-lea, pare dificil sa excludem posibilitatea unor actiuni

violente duse impotriva gruparii crestine, Se cunoaste, deal tfel, extrema cru~-persecupilor suferite la Roma incadin . vremea lui <. .__Ne_!9_ . . . .Aau chiar severitatea masurilorautorizate de catre('rrai'ari'i? provincia Bitinia (nord-estul,actualei Turcii) catr~O. Isus insusi nu a fost martor~a~artir ·decat cu pretuJ-propriei sale vieti: ~Mi~lui_Injunghiat aminteste crucea ~i constituie" un element

75

~.

14



indisociabil monarhiei mesianice recunoscute lui Isus. indeosebi, mentionarea lui Antipa,· ornorat la Pergam ~i a luiIsus calificat drept "martor credincios" ~, atesta faptulca aceste comunitati destinatare din Apoc:;J1psa au dejaexperienta persecutiilor sangeroase.

Astfel, rara a :reduce cuvanrul "martor" la sensul precisde "m~1:tir", pare dificil sa exci~dem' un inceput deconfruntare' eu Imperiul, in situatia de persecutor. Situl

<aP?!tirului An~ste de altfel semnificativ: tocmai in acestloc inalt al religiei imperiale ("acolo unde este scaunulSatanei", "acolo unde locuieste satana": 2, 13) si-a aduscredinciosul marturisirea suprema. in plus, rnesajul adresat

(~~!l lt~tiiQin Pe5~m ]i felicita pe credinciosi pentru faptula "nu autagaduit credinta" in Cristos, in aceste vremuridificile care l-au condus la moarte pe Antipa. Pe scurt,vocabularul marturisirii pare a fi indisociabil de un context

periculos putand conduce la moarte: l~..Jel ca Isus msu~i,Antipa a· pecetluit cu sangele sau marturisirea adu~~cuvantului 1ill Dumnezeu. in ac~iserica din Smimase vede anuntata cu privire la un timp de incercare (literal:zece zile de necazuri), sub forma unor intemnitari putandconduce la moarte. Consemnul este astfel acela de a tementine bine in credinta, oricare ar fi pretul: "Fii credinciospana la moarte, siiti voi da cununa vietii" (2, 10).

, '~

MARELE BABILON

Anuntata inca de la inceputul cartii, marea confruntare atinerei Biserici cu for~eleputerii m funqie dobandesteintreaga sa amploare incepand ct{§Pitolul_11 JPentru primadata, este facuta clara aluzia la cetatea Romei (11, B), subpseudonimul de ,,~ Cetate" (literar: ~opolis{. Deja

76

enigmatica in sine, aceasta desemnare este insotita de do~atitluri prezente ca j.simbolice" (literal: spirituale): Sodoma ~iEgiptul. Cu 0 precizie inca si mai stranie: "acolo unde\ . - . r- .Domnul lor a fost erucificat", altfel spus:i Ierusalim Astfel,. ""

"[Rama Imperial!? cumuleaza viciile practicate a odoma, fopresiunea impusa lui Israel de catre Egiptul lui Faraon ~i

vointa de moarte a celor care la Ierusalim l-au crucificat peIsus. "{ . . ", Rechizitoriul este sever ~i se sprijina pe soarta rezervata

pentru d~'::l_a"ersonaje a_nonime, prezentateJr~t pr ti ~imartiri (sau martori: v.3). Comparabili c oise ~i Hie, ecarer minuni"ar-· putea (v. 4-62., daca este caz , sa lereinnoiasca, acesti doi eroi ai crestinismului de inceput auavut de suportat 0 patimire dezonoranta in insusi. orasulRoma: cadavrele lor au fost expuse oprobiului public, darDumnezeu le-a ridicat in slava pana la cer (v. 12). Pentruadeptii pagarusmului roman, biruinta martirilor are alura unui

cataclism: supravietuitorilor nu le ramane alta cale de scaparedecat "sa dea slava Dumnezeului cerului" (v. 13). Desigur,identitatea celor doua personaje nu este aratat~: probabil esteyorba despre de figuri pur sim~o!ice, putand sa se aplicetuturor martirilor crestini, Cu toate acestea, localizarear~~ana a supliciului"lor si faptul ca par sa beneficieze de 0

autoritate excepvonala nu sunt ei, In fa~a Domnuluiparnantului, c. 01 _ maslini . ~i €a sfe~ni59 v. 4) i-arputea evoca p etru~i Pavel eei dOl man martiri romani aipersecutiilor 1m ero.

Dupa tltUlaturile mai putin de invidiat de Sodoma ~i deEgipt, la fel si aluzia la Ierusalim, cetatea care l-a ucis peCristos, .Roma este klentificata cu BabilonuJ, Ia randul saucalifieat drept ,,[c~.t.~!e~cea] mare" (1..1..J), ca un ecou lamarea Cetate din capitolul 11. Expresia va reveni in multe .a . . : :ocazii,r(16, 19; 17, 5·.18, 2. 10. 21), evocand nu doar c : : . , r

~t:91:J;~t~rruciaunui_"~ tentat sa cedeze totalitarismului -

77

;

I



astfel vechiul imperiu babilonian distrugator al regatului luiIuda - , dar, mai ales, dezlantuirea tuturor viciilor proprii uneicivilizatii idolatre ~i c~. Astfel, marele Babilon alApocalipsei--:a- adapat toate neamurile ? in vinul furieidesfranarii sale (sau: prostituarii)" (14, 8),.In final, [cetateafubilonului] este ea insa~i marea Desfranata (~ 7, 1. 15~

ascunzis al' tuturor soiurilor de spirite necurate ~18, 2) ~lcentru ,cfedesfranare pentru top regii ~i "negutatorii lumii,

_ e c } rimbogatiti din multimea desfatarilor ei" (L8, 3~ As~e~,. ~.'rechizitoriul impotriva Romei asociaza la p~~olatrlel,

ii greselile morale si dezordinile economice legate dei imboga?-rea anumitor g!Upuri sociale. ~

1dentificarea intre marea Desfranata ~i orasul Roma,personificare a intregului 1m eriu, nu este doar veridica. Eafigureaza explicit la capitolul 17, atunci cand autorulfurnizeaza cheile permijaii ecriptarea mesajului. Dupa ce atrezit atentia cititorului- ,Aicl trebwe 0 minte care are,irrtelepciurre" - riaratorul explica: "Cele ~apte capete sunt~apte munti deasupra carora sta femeia" ~ Chiar ~acaRoma nu era singurul oras din antichitate avand ~apte coline,aluzia este transparenta, cu atat mai mult cu cat se faceimediat referintaJa 0 descendenta imparateasca, constituita

, ,din ~apte suverani ; ,din care cinci au cazut, unul mai este, ~icelalalt nu a venit inca, ~i cand va veni, are de stat putinavreme". Sunt, cunoscute dificulcit1J.e de <kscoperire a___succesiunii de impara~- romani: numeroase solupi sunt

t29sibile, daca se incepe cu Augustin sauCleja cu Cezar, sau_chiar daca luam inc~s-;~ nu cele trei domnii efemereurmand mortii lui Ner~ (Galba, Othon ~iVitellius). i~gz, OJ] este nici__Q_ndoiala ,a,supra marelui Babilon: esteverba incontestabil de Roma irr1periala.

Martin'i din Bitinia

.I

J

Contrar ideii rornantice care a avut multa vreme trecere,secolul al II-lea nu a cunoscut persecutii sistematice afectandpr~ara larga grupul de crestini. 0 asemenea dezlantuire deviolenta nu va apare decat in secolul al III-lea, s~b for~a. anumeroase crize (202 ~i 249-250, sub imparatii SeptirniuSever ~i Deceu), revarsate in marea persecupe. hota~acl deDiocletian (303-304), careia ii va pune capat, subit, edictul dela Mila~ care a instituit pacea religioasa (313). Dar aceasta nuvrea sa spuna ca secolul al II-lea a fost tara ~rob~emep,:n~crestini: chiar sporadic, executiile l.ui Ign~t.1U dir: Antiohia(110), Iustin din Roma (165), P.olicarp din Smirna (16~,Blandinus ~i tovarasii sru lyonezi (177) au rnarcat durabilmemoria comunitatilor.

Nu departe de Apo calipsa, in spatiu ca ~i intimp,figureaza persecutia' cre~tinilor din Bitinia" l~ ~ord-est ?eactualaTurcie. Episodul ne este cunoscut pnn mtern:ed!~schiiTIbUlUlde coresporidenta intre guvernatorul prOVInClel,care nu este altul decat scriitorul Pliniu cel Tanar, ~i

,imparatul Romei, ~. 'Chiar Iac~d proba sc:upulelorcare onoreaza constunta sa personala ~lrespectul sau pentrulege (se vorbeste astazi de profesio?~sm)~ guv~rnat?rul. n~ascunde faptul de a fi executat .crestmr, a caror slngura comaera aceea era aceea de a persevera in a marturisi credinta lorin ciuda amenintarilor ~i a torturilor. in ciuda intinderii

culturii sale, Pliniu este perfect reprezentativ pentruostilitatea ambia~u privire la religia crestina: .e l insusi nuvede in ea decat 0 "superstipe nesabuita ~i fara masura", rodal unei "incapatinari si al unei obstinatii inflexfbile":Conceptul de , ,~_ra fata de neamul omenesc" care va infloriin secolul al II-leaeste deja in vigoare.

" ,i

79



lj

_~JWunsul lui Traia,E- se gase:;;te la acelasi nivel:felicicindu-l pe Pliniu pentru faptul de a-si fi luat toateprecautiile juridice, Ii ofera intreaga sa sustinere in faptulinsusi de a-i persecuta pe crestinii care var refuza sa abjure.

Or, persecutiile din Bitinia .se vor derula in 110, adica ine oca in care Tacit descria in Analele saTelncenClierea Romei

:;;i nedrc;rapta judecata impusa de catre ero cre:;;tinilor,spnsiderati drept, responsabili ai catastrofei surverute In

orasul imperial . Astfel, Apocalipsa nu .minte atunci candevoca pericolele de moarte_1!l_cgrecre:;;tiniidin Asia Mica seg~u:;;i _ 4 ? : .ul~ ani ai secolului _L . sau chiar lainceputul secolului al II-lea. ' -

In sfarsit, celor ~ap;; coline 7:;;i celor harte regiJpersonificand si~_l,_Rome1;;1ermanenta instituV~lffiperiale,autorul adaug~7 identificate cu rece regi {v. 12).Este dificil sa precizezi despre ce este vorba. Tex;;:;r .semnaleaza, cu toate acestea,faptul ca cei zece regj in cauzanu detin puterea lor decat prin bunavointa Fiarei £ata de careei se grabesc sa faca juramant de credinp. Ar trebui sa

~ [ vedem aici 0 aluzi la sistemul de dinastii locale, adeseamentinute in fund ca .tot acitea state ~~on la ho~Ipperiului(_Prin.acest mijloc, indirect, Roma transfera 0

parte importanta a costurilor sale de aparare. Sistemul eraingenios dar fragi1: schimbarile de aliante puteau sa puna inpericol securitatea Imperiului. Autorul Apocalipsei are invedere 0 . asernenea posibilitate: revolta unor aliati

(

. ne. multumiti ar putea avea drept cauza in._so. enta Fiarei. (v,19). In cazul in care 0 astfel de rasturnare de situatie se va~ . ~ - - . '-produce, va trebui sa se vada in ea lucrarea lui Dumnezeu - si

II I am putea corisidera ca "Dumnezeu a pus in inimile lor sa~\\ faca voia Lui" (v. 17).

'\ . - z : : :80

C ultul imperial

Sunt cunoscute reticentele traditionale ale aristocratieiromane cu privire la 0 excesiva personalizare a puterii,' si,cu atat mai mult, la orice divinizare a persoanei suveranuluidomnitor. Deja ill timpul Republicii~ Sula :;;i Cezar, apoi insscolul Iimpa.!ati acit de extravaganti cum sunt Nero sauCaligula, au platit cu viata lor 0 asemenea eoncesiemodelului oriental monarruc nal dreptului. divin". Aceasta

~.,-. .- - - . . .

nu impiedica derularea cultului imperial, mai intaiadresatimparatului defunct ~;i divinizat, apoi personalitatiisuveranului inca din timpul vietii sale. Cel dincii, 4!!gu_g astiut icu abilitate sa manevreze fervoarea popularaastfe1manifestata, in deosebi in Asia Mica, rnostenitoare a mariimonarhii persane :;;inostalgica a epopeii lui Alexandru.

Astfel, devine curent a face in, fata imaginii irnparatului

.domnitor gesturi acit religioase - cum este ofranda arderiide tamaie - sau, inca, a organiza in numele sau sacrificii,procesiuni :;;ijocuri comemorative. Astfel, fiecare zi a vietiiterestre a suveranului era oarecum aureolata de onoruridivine, initial . ,rezervate generalului invingator (titlul deimperator, devenit desemnarea normals a printului) doar inziua triumfului sau, impreuna cu urcarea pe Capitoliu sipodoabele divine care constituiau coroana de laud ~imantiade purpura acoperita de stele. Se poate banui di cetateaPergamului, _aureolara de gloria sa trecuta (sub dinastiaAtalizilor, a fost in fruntea unui imens imperiu, nascut dincuceririle lui Alexandru) s-ar fi complacut in astfel decelebrari, cu atat mai mult eu cat topografia sa se preta lapuneri in scena solemne.

, I

J

81



Apocalipsa atesta renumele unor astfel de culturi dinPergam atunci cand, in deradere, inzorzoneaza cu titlul de

scaun al lui Satana" faimosul altar al lui Zeus. De altfel ,, , _ < : : :: ' , . . . .. - : '. . .. . _ ' "-=-:<:"_ A

atribuind lui Cristos biruitor calitatea de "Imparat alirnparatilor", ea ii recunoaste 0 putere eel putin egala cuaceea a vechilor imparati persi, carora le revenea in mod

traditional 0 asemenea titulatura. Facand astfel, autorulApocalipsei nu face decat sa tina cont de rezistentamonoteismului la orice pretentie pamanteasca desuveranitate absoluta, Dezvoltarea cultului imperial in AsiaMidi nu este decat indicele unui rau mai profund: orgoliulnemasurat al marilor imperii ~i inversunarea lor de a lualocul lui Dumnezeu insusi. Din acest punct de vedere,Apocalipsa sfantului loan nu si-a pierdut actualitatea ...

MARETIA sr SUBICIUNEA ROMEI

Oricat de sever ar putea sa para, acest tablou almoravurilor din Roma irnperiala nu este fara ecou in~teratu~a la~na a~n specia a aut~rii satiri . la fel dellltransigent-t c~au Iuvenal In mod cu totuldeosebit autorul Apocalipsei distmge doua fete in l ipsa demasura imputabila civilizatiei romane. In acest sens,scenariul fantastic al capitolelor 12 i 13 e dovedeste cutotul edificator. In concluzie, in clu a unei infringeriimplacabile pe campurile de badlie cresti (12, 7-9) ~ia unui

esec nu minor in tentativa sa de a anihila pe pamant femeiamama a copilului Mesia (12, 13-16), balaurul - al tfel spus:diavolul, principiu ~ raului (12, 9) - pastreaza 0 realaposibilitare .de vatama opunandu-se copiilor femeii, adica:ucenicilor lui Isus (12, 17-18). Pentru a face aceasta,

~l~ biruit actioneaza pri~ ~r:t~~e~u. _ u ~ . ~'dhtn::rgatoare (cap. 13). Cea dintai, iesita n mare poarta82-- .....__,.

atributele puterii politice (v, .' 1..:.2}; ea se distinge princapacitatea sa de a vindeca propriiIe sale rani (v. 3); ea parechiar a beneficia de un Eel de restaurare (v. 4), in are amputea probabil sa vedem ecoul rumorilor relative lairitoarcerea lui Nero; in .sf~~it.:::infl.ue~tasa este universala(x._5- 62 :Cealalta fiara iese run pamant: '.'ntr-odata ea pare a

fi ambigua, corijugand rauta ea a aurului ~i blandeteamielului (v. 11). Puterea sa se exercita direct asupraconstiintelor, pe care ea stie sa Ie manevreze prin tot felulde sacrilegii (v. 13-14). Ar putea fi yorba de manipularipracticate in anumite sanctuare: statui insufletite, chiarvorbitoare, creand iluzia unei prezente divine (v. 15)... Inorice caz, astfel de practici permit amestecul de grupurisociale ~i realizeaza un fel de unificare ideologidi apopulatiilor din Imperiu (v. 16). Chiar realitatile economicesunt supuse controlului aparatuluirel igios: ne gandim Ia

corporatii, indispensabile exercitiului oricarei profesiuni ~iintim legate cultelor ~i sanctuarelor (v. 17). Astfel, intreagasocietate irnperiala se gaseste in s~ dependenta deideologia politica ~i religioasa, exprimara prin figurilecomplementare ale q:lor doua Fiare cUabolice.

In ciuda dominatiei politice exersate asupra "tuturorlocuitorilor pamdntului" Q.3,]) ~ia manipularii constiintelor,abil orchestrate de catre propaganda Imperiala, atotputerniciaromana este mai fragila decat ni s-ar parea, Mai incii, celedoua Fiare redutabile nu sunt decdt substitute ale balaurului

"celui mare, sarpele eel demult, care se cheama diavol sau

satana" (12, 9), el i~su~i definitiv plasat in afara capacirajii dea face rau. Pe termen lung, manevrele lor vatamatoare sunt,in mod necesar, destinate esecului, De altfel .Imperiul nueste la adapost de crize grave: s-a vazut aceasta odata C llfragilitatea frontierelor, iricredintate unor aliati adesea preaputin siguri si susceptibili de a se intoarce irrtr-o zi impotrivaDesfranatei, pe care 0 VOl' uri (17, 16). La fel , rezistenta la

.-- ,

83



succesiunea imperiala ~i capacitatea sa de a iesi din crizeletraversate nu va putea sa ascunda fragilitatea constitutiva aprincipiului dinastic roman: unul dintre capetele Fiarei iesite

/din m~:e par~n!t de moarte (li~eral:"inj.unghiat .d~

( moarte, acelasi adjectiv ca pentru mielul sacrificat adica"'-.:,njunghiat; 1~. Vindecarea sa miraculoasa nu va sti sa faca

uitata gravitatea crizei in chestiune, fie d este yorba sau nude tulburarile care au urmat disparitiei lui Nero.

/

o MOARTE ANUNTATA

Din acest moment nu este pe de-a intregul rara sens 2 ne .imagina un posibil sfarsit al Imperiului. Deja in ~itolulmadica imediat dupa descrierea celor doua fiare rau adtoare,adunarea de pe muntele Sionului a trupelor comandate decatre Mielul anticipeaza zdrobirea fortelor raului. Celor 0

sura patruzeci ~i patru de mii de combatanti pregatiti pentrumarea infruntare, trei in . .n succesiv sa Ie vesteascaie~irea din baral~ Cel dintii declara, deschis, Judecata luibumnezeu ~i cheama a ape respectuoasa aatotputerniciei divine (v. AI doilea a lid Marelui Babilontermenii Judecatii divine: tran~ .. a In termeni istorici este,astfel, anuntata (~.@ t re· ea iilger . escrie biruintaanuntata ca trebulndsa fie aceea a "s ntilor, care pazesc,poruncile lui Dumnezeu si credinta in Isus" (v..:_ 12).Dimpotriva, vor fi dati focului top adoratori i Fiare.11i a

imaginii sale, aceia care poarta pe frunte semnul Fiarei is:~stfel , in~nte .chi~r sa te angaj~zi~n~acllia ~n u~a flutrebwe sa te indoiesti de faptul ca biruinta Mielului se vatraduce in disparitia principiuluiidolatric, p~a atunciomniprezent ~iatotputernic in Imperiu.

84

In acelasi fel, scenariul revarsarii celO(~;P~~~.)"pl ine de mania lui Dumnezeu" (15, 7) ~se iricheie prinadesemna explicit caderea Imperiul~ap. 16). Numeroaseurgii vizeaza in primul rand ordinea lumii si realitatile naturii:J ' , ,

in special ciclul apei ~i ordinea climei. Insa, cu cea de a cinceacupa, "tronul Fiarei" - adid putereaTmperiala - se gaseste inmod direct atinsa: ,,~i atunci in imparapa ei s-a racutirituneric si oamenii i~i muscau limbile de durere" (v~ 10).Cea de a sasea cupa duce lagrave dezordini pe.. ,;craruporientala: secarea Eufratului deschide, trecerea regilorOrientului _i16, 1~ 0 asemenea iridrazneala Ii trezeste petop dusmanil Romei: 0 imensa armata se aduna, venita dinintreaga lurne, in vederea marelui razboi asteptat pe loculnumit ,,Armaghedon" v. 13-16 ... De altfel , nu mai ramanedecat sa versi cea ,a ~aptea cupa, ale carei efectedevastatoare, sub forma un . ·mens cutremur de pamant,saloveasca direct Roma. ,,~i cetatea cea mare s-a fupt in trei

parti ~i cetatile neamurilor s-au prabusit, ~i Babilonul celmare a fost pomenit inaintea lui Dumnezeu, ca sa-i deapaharul vinului aprinderi Lui". ..cv. 19); Din epicentrucutremurul se intinde larg - "Toate lllsUlelepierira ~imuntiinu se mai aflara" - in. timp ce 0 nemaipomenita grindinaincheie prin a distruge toata viata pe pamanr (v. 20-21 2 .

Tablourile precedente nu erau, totusi, decat aproximarimodeste ale privirii iesite din nemaipomenita inclestaretrebuind sa dud de la disparitia sistemului im eria, ovat

av de idolatrie la ·udeca ipsei. Capito ul Isprimul ran ,unInger coboara din cer pentru a spune nou verdictul raraapel: ,,A cazutl A cazut Babilonul eel mare ~i a ajuns Iocasdemonilor, inchisoare tuturor duhurilor necurate (... ); dinvinul aprinderii desfranarii ei au baut toate neamurile;~parapi pamantului s-au desfranat cu ea ~i negu~atorii lumii

85



din .multimea desfatarilor ei s-au imbogatit" (v. 2-3). Un aldoilea glas intari, vorbind, cu privire la gr~elile ~i uciderilecomise In "fast ~i des£at~ri" ~i· promite 0 pedeapsaexemplars: "Pentru aceea intt-o singud zi vor veni pedepselepeste ea: moarte ~i cinguire ~ifoamete ~ifocul va arde-o detot, caci puternic este Domnul Dumnezeu, Cel care 0

judeca" ~. Este uimitor faptul ca sce?ele de lu~ta, vestitemai sus; au cedat IOCllLre.alicijil.o~_ e ordin economic: autorulpare sa fie constient de faptul ca razboiulnii este nici singuranici, poate eel rnai redutabila, dintte urgii. ~

. //

TIMPUL DOLIULUI

Atunci cand este vorba de a avea in vedere destinulcivil izatiei rornarie, autorul Apocalipsei face proba unei

asemenea inversunari in violenta ~i cruzirne incat cititorulmodern poate, pe buna dreptate, sa fie socat, Insa acolo,totu inu este ultimul cuvant al cartii ... De aceea, la

. , .

ca ito lui 18, dintr-o data ~i fad nici 0 prevenire, invectivase intrerupe pentru a lasa loc unui cantec de doliu pro fundmiscator. Ca ~i cum ar iritelege ca prea multa violentagole~te de continut cauza pe care pretindern ca 0 aparam ,eel ce blestema devine poet ~i canci riefericirile Romei:"Vail Vail Cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea tare, caintr-un ceas a venit judecata tal" ~~-_. , .. ' .} A

Ocazia este buna penttu a Clescrd'efectele ruiner. ~ In

primul rand, sunt indelung evocate se~eIe unei crlze deschimh ruinand economia de comert a unei Cetati traind, J.

intens din comertul maritim: metaIe pretioase, ~esaturi delux, parfumuri si prod~'agricole sunt descrise, £ada uitaafacerea banoasa cu sclavi (v. 11-13). Apoi, vin cei caret,diesc din comert (, :. ~4t62 - ; :~C liiltr-un ceas. s-a pustiitatata bogatie" (~ n sfaqlt, autorul revine asupra- - - -6

pr~bu~irii int:g:gii economii maritim__s~carmaci, cei ceplutesc pe mare, echipaje, ~i top lucratorii pe mare: totatatea meserii disparute imprelma cu economia de comeq sisfarsitul schimburilor comerciale (v." _17-19] .~are" facimboga~eau Marea Cetate "ca intr-un ceas s-a pUSt11t.. (v.

_W. Lovitura de gratie este, astfel, .data de catre un nou

iOger care, aruncand in mare 0 piatra mare cat 0 piatra demoara, striga: "eu astfel de repeziciune va fi aruncat I:

Babilonul, cetatea cea mare, ~inu se va mai afla" (v. 21~...Insa cantecul de doliu se reia ~i mai frumos, cu cuvintetesute n amintiri biblice. In ciuda urii sale impotrivaIdolattiei Romei autorul cre~te_Iegat de tandretea )poetilor ~i profe~or vechiului Israel : du~m~l. inyins arc:lntotdealltla dzeptul sa-i fie eIansa nefericirea. Astfel este ~1

cu Roma, invinsa pentru faptul ca "a ratacit popoare" ~i avarsat "sangele profetilor ~i a sfintilor, (sangele) tuturorcelor ornorati din lume" (v. 21).

~

'Apoca/ipsa este eai.reoolutionard"?

Este singular faptul ca Apocalipsa face deliciuI~lorreligioase mai muIt sau makputin ezote.tLce,medii dornicesa gaseasca aici un aliment penttu visurile lor ~ijustificareadezangajarii lor cu privire la istorie. Greseala este, faraindoiala, in imageria apocaliptica care lasa sa se creada dactiunea se pettece in primul rand in cer, dincolo de lumeanoastrit..adica dupa disparitia sa definitiva, Pe buna dreptateApocalipsa ar putea sa incante imaginatia: intr-o oarecare X Imasura nestavilita a, arti~tilQ!; insa, dad este permis sa

:Aisam 0 alci lume, evadareajnn.car fi suficienta p~nttu asc..!!iIDbaaka acesteil~mi. ' . i<

, Am putea sa ne iritrebam daca aceasta lecturatraditionala tine contintr-adevar de bogatia Apocalipsei., '., ' : : ~ - - .... -

87



J

Privirea intoarsa catre cer nu este 0 fuga, ci 0 revenirela surse care permit a avea asupra realitatilor istorice 0

PJi~re transfonn~ si 0 judecata ~e?eficiin~ de che~r;oi ~e~retare. Contemplarea dom_ruel ceresti .~ Celw Inviatarata a contrario ~Wl?Qsturaputerilor omene~t1. Splendoareacereasca a cultului divin denunta manipularea specified

ritualurilor pagane, chiar inzestrate cu masinariile cele rnaisofisticate. Belsugul de daruri vesnice demasca precaritateaeconorniilor pamantesti si extrema lor fragilitate cu privirela bulversarile geopolitiee ~i alte catastrofe naturale mereuamenintatoare. Oamenii din zona Mediteranei stiu preabine ce : este cu cutrernurele, cu vulcanii, cu valurileseismice, fara a mai tine cont de epidemii, razboaie,rascoalele eu atat mai inevitabile eu cat Imperiul a dobandito intindere nemasurata ~i eu cat hotarele sale se arata infiecare zi dince in ee mai preeare.

Trecerea prin viziunea cereasca ne perrnite nu doar sa

privim lumea ~i istoria eu 0 desavarsita luciditate, ci, in plus,sa depasim temerile~i seductiile intfepnute de puteriledominante ~ide ideologiile in vigoare. In aeest sens, leeturaApoealipsei, in orizontul Irnperiului Roman in acelasi timp;'totputernic ~i foarte fragil, pGlateconstitui un act "politic"eliberand de instrainari istorice ~i chemand la speranp denezdruncinat ea insa~i sursa a oriearui angajament in istorie.

co 0 extraordinara prestiinta, Apoealipsa ioaneieaintrevede deelinul ~i ruina Imperiului Roman. Autorii ei

stiu ea Imperiul universal va plati .intr-o zi pretul proprie~sale grandori. Prea multa bogatie, insolent etalata, va sfaqlp rirr a fi eauza unui fr~gil echi4bru social.. 0 excesivadependenti - fad de eomertul maritim face vulnerabila" ,eapitala, eu atat mai mult eu cat la hotarele orientale ale

. Imperiului popoarele ce lupta (peq;ii ~iParpi) nu asteaptadecat un semn pentru a porni intr-o campanie si a treee

88

dincolo de hotarele incert materializate de Eufrat, Inspecial dorninaria universala si paganismul triumfatorconstituie, in oeM ere~tinil~_r, tot atatea blasfemii,intolerabil~, cu prrvire Ia singura putere care conteaza,aeeea a lui Dumnezeu eel unie ~i a lui Cristos al sauMielul jertfit ~i biruitor. De altfel aceasta nu va fi decat o

judecara meritata, ziua in care Romll..Ya..Sucombadin cauzar~vagiilor produse de eatre propria sa putere ... Si, eutoate acestea, cum oare sa nu plangi atunci cand 0 lume seprabu~e~te, chiar daca este idolatra ~i blasfematorie?

<:=elec~teva strofe ale\CaPitolului 10indreapta exeesulde violenta, adesea de nesuportat . .. Cartea Apocalipsein.u.e.ste.~oar in~esata de impre~atii de razbunare, ea stie caclvlliza~le sunt muritoare ... Irisa nu este suficient sa teintristezi: trebuie, fara indoiala, sa tragi invataturile care seimpun.D~ei va trebui, eel putin, sa-i faca sarefleeteze pe aceta care cred ca este suficient civilizatiilorsa a.9:_muleze bogatii pentru a_deveni nemuriron-s. Va

.trebui, de asemenea, sa pui intrebarea acelora care ~d, pebuna dreptate, ea trebuie facup sa taca "martorii" unei altelumi cad, pe termen mai lung sau mai scurt, biruintaaparpne intotdeauna "martirilQ.r". In acest sens, din ace~tmotiv, ....pocalipsa ar putea fi de 0 uimitoare modernitate:~und ~nd se sprijina pe puterea i12.Qnita~ipe vointa de a .consuma mereu mal multe bogapi, intr-o frenezie descrumburl comer_clalenelimitate, marile !mperii nu sunt ele

?fre .a~tazl in~a ."colo»i cu plcioarele de lut", potrivit_,_Imaglrul apoealipt1c~ a caqii lui Daniel? De altfel, in raportcu 0 lipsa de masura 13.fel de periculoasa pentru ordinealumii cat ~i pentru supravie~uirea civilizatiilor, este oarerezonabil sa reduci la tacere martorii unei alte ordini dev~ In mod sigur lupta,. din ~Q~aIipsa, cu Imperiul i~i'pastreaza intteaga sa actualitate ...

89



f* .

Capitolu16

IERUSALIMULDE SUS

Disparitia Imperiului Roman si, prin aceasta, disparitiaputerilor pamantesti nu due la 0 deschidere spre vid, ca ;>icand istoria ar fi trebuit sa se scufunde in neant. Ba chiardimpotriva, sfarsitul imperiilor se deschide spre venireaunei lumi rioi, aflata intr-o anume masura la rascruceaaspiratiilor umane ;>ia darului infinit al lui Dumnezeu. Estevorba dar atunci de 0 perspectiva a Legamantului, in sensu!biblic al termeriului. De altfel , figura cea mai puternica aacestei viziuni este cea a nuntii intre Cristos-Mielul v si

mireasa coborata din cer "gatita ca 0 rnireasa impodobitapentru mirele ei"(21, 2). Personificarea lumii noi, in jurulfigurilor Mielu1ui-=~1a miresei lui, nu interzice luareaincaleul a dimensiunii colective: inainte chiar de a fiprezentata sub trasaturile unei tinere mirese gata de nunta,realitatea noua "care coboara din cer, de la Dumnezeu" esteo Cerate, inteleasa ca. "sfanta" ;>i identificata cu "noulIerusalim" (21, 11 ., ~

SubstantlVUIpropriu "Ierusalim", folosit aid ;>w__~pentru a desemna lumea noua ;> iasteptata Ia sfarsitul istoriei,odata disparuta puterea marilor imperii (Roma nu va fiultimul dintre ele . ..), va figura deja Ia inceputul eartH, in

epistoia catre Biserica din Filade1fia (3, 12). Era vorba, inacest caz, despre promisiunile facute credinciosilor uneicomunitati confruntate cu elemente iudaice sau iudaizantefoarte virulente: "sinagoga a lui Satana, oameni care i;>ispunevrei, dar nu sunt . .. " (1_2hAvand in vedere capacitatile derezistenta afirmate inacest prim conflict, comunitatea dinFiladelfia nu trebuie sa se teama de necazurile care vor veni:

I

J

91



~!

pentru ea timpul incercarii va fi eel al biruintei, intoarcerealui Cristos va avea irifatisarea triumfului: comunitatea va

, A

pastra cununa bine meritata (3, 11). In plus, "invingatorul"va deveni "stillp in templul lui'Dumnezeu" ~i nimeni nu vaputea sa-i ia acest lucru. Cristos se angajeaza pe Sine cuaceste cuvinte: "Voi scrie pe el numele Dumnezeului meu ~inumele cetatii Dumnezeului meu, noul Ierusalim carecoboara ain cer de la Durnnezeul meu, la fel ca numele meucel nou" (3, 12)-=-

E adevarat, orasul Ierusali~: este scutit de gresel i: in~el figureaza langa Sodoma ~iEgiptpentru a arata MareaCerate romana, vinovata de ornorarea a' doi eroi sau"martori" dragi memorrei primei Biserici, Aluzia ladstignirea lui Isus nu autorizeaza vreun' dubiu asupraidentificarii orasului, dar acesta nu e numit explicit. Astfelsubstantivul propriu "Ierusalim" i~i pastreaza toata forp -deevocan;: nu orasul istoric este desemnat astfel, ci Cetatea

ideala prornisa de Dumnezeu ~i asteptata la sfarsitulveacurilor, ziua in care idolatria ~ totalitarismul vor inceta, insfarsit, sa mai fad rau_:_--

CETATEASFANTA

Ierusalimul timpurilor din urma este caracterizat prinnatura sa divina, de doua ori amintita (3, 12; 21, 2.10): elcoboara ,,~, "de 1:- Dumne.z.eu". In plus, este, defiecare data, insotit de unul sau doua adjective care ilconsidera diferit de Ierusalimul terestru ~iinterzic a-Iimaginain pura continuitate cu realitatea istorica. Este , ,~ (3, 12),este "sf~ (21, 10); este, in acelasi timp, "s§!lt" .§i ,,~u"(21, 2). Astfel, el participa la insa~i fiinta lui Dumnezeu (eaeste "sHnta") , in timp ce "noutatea" sa sugereaza inedituldarului lui Dumnezeu. In plus, in promisiunea racuta

92

Bisericii din Filadelfia (3, 12) tripla mentionare a "Numelui"plaseaza noul Ierusalim pe acelasi plan cu Dumnezeu insusi~i cu Cristos slavit in ceasul celei de-a doua veniri, Fad aforta textul intr-un sel).~_!!:initar, este uimitor faptul d noulIerusalim infatic:eaza chiar inglobarea umanitatii intr-o viata

, :r "

divina la care participa si Tatal si Fiul, adica, in limbajul .'.Apocalipsei: D:':!.!!lnezeu$iMielul.

Sfant ~i ~oo,=r~:i:usalimul venit din cer poarta, deasemenea, numele de "Cetate" (21, 2.10; 22, 14.19). Ea esteconsiderata ~i"sfanta" - in afara de 22, 14 - , dar contextulnu arata nici un dubiu cu privire la calitatea acestei Cetati pecare ne-o arata purtatoare a arborelui vietii, Astfel ea sedistingede cealal ta Cetate, B~bilon-~oma, intotdeaunaprezentata ca "mare" (11, 8; 16,19; 17,18; 18, 10.18.19.21) ..Din aceI moment grandoarea ~i sfintenia par a se opune cadoua realidp antagonice: dad grandoarea, iluzorie ~iperisabila, constituie visul societatilor umane,lumea lui

Dumnezeu poseda 0 sfintenie inaccesibila omului de peA '

pamant. Implinirea istoriei se va realiza in ziua in careDumnezeu va face sa coboare pe pamant propria luisfintenie instaurand astfel Cetatea sfanta, sub infatisarea cutotul frumoasa a logodnicei, impodobire pentru mirele ei,Mielul jertfit ~i slavit, Multelor "cedti ale neamurilor" (16,19), adunate sub autoritatea universala a Romei, le va urmaimpadtia fad sfarsit a singurei Cetati sfinte, aceea chiar pecare Cristos 0 prezenta ucenicilor din Filadelfia ca fundsimplu "Cetatea Dumnezeului meu" (3, 12).

~

93



I~

Orai sau Cetate?

Desigur, cuvantul gre@(literal: ora! sau cetate), estelarg raspandit in tot Noul Testament. El sernnifica oriceaglomerare, de .la marile cetati grece~ti amintite in Faptele

Apostolilor pana la umilele targu~oare din Palestina,amintitein Evanghelii. Sensul socio-politic al "Ceraw" este,de obicei.. neglijat: conteaza c u · ·adev~rat doar sensul~c. De asemenea traducerile fra e~ti se ada zala real itatea locului ~ipropun, dupa caz ora' sat Agu~or

Nu e la fel ~i in cazul Apocalipsei. An afara catevaaluzii pauline, este singura carte a Noului Testament carepropune 0 figura simbolica a Orasului sau Cetatii,desemnand astfel forma reinnoita a umanitatii, ajunsa lasfarsitul cursei sale istorice si stabilita definitiv in prezenpvie a lui Dumnezeu. In acest sens, Cetatea sfanta, venita de

la Dumnezeu, trebuie, in acelasi timp, sa fie deosebita demetro olele pagane dedate idolatriei, ca Roma, Babilonul ~ide Ierusalim is oric, el insusi ambiguuin urma participariisale la executia lui Isus. Fiind luat cu sensul sau deplin, 'cuvantul "Cetate" desernneaza in acelasi timp vatra, adicaarhitectura urbana descrisa cu ingaduinta in Apocalipsa ~icontinutul, adica noul popor al lui Dumnezeu, readus lainocenta ~i belsugul primului rai.

o asemenea imagine a Cetatii sfinte, centrata pe domnialui Cristos, nu est~ Iipsita de pertinenta _ecleziologica. IntreBiserica vazuta si Imparatia nevazuta ea aseaza un al treileat~nnen: 7ei'"al unei r~alici? desavarsite, impacand ~ispecificul Bisericii, poporul de credinciosi marturisindPastele lui Cristos ~i universal itatea Imparap.ei, oferindumanitatii reinnoite bucuria bunatatilor lui Dumnezeupotrivit plenitudinii unei creatii noi ~idefinitive.

94

Putem astfel, cu Apocalipsa, sa speram la ceva dincolode sfarsirul veacurilor cand Biserica ~iImparapa vor fi unain Cetatea sfanra, Ierusalimul ceresc coborat de laDumnezeu ~idefinitiv asezat pe pamantul oamenilo~.

Introdus la inceputu capitolului 21 noul Ierusalim seprezinta ca implinirea tu r proffilsiunilor divine facUtevechiului Israel . Coborarea nu este doar descrisa (v. 2), cieste si obiectul unui comentariu autorizat, 'prin intermediulunei "mari voci venite de pe tron" (v. 3-4). Aceasta vocedivina interpreteaza viziunea in termeni care sunt perfectexpliciti ~i reiau literal mai multe expresii biblice legate deLegamant (extrase din Isaia 25 ~iEzechiel 37): "lata casa luiDumnezeu intre oameni. I~i va avea casa la ei; ei vor fipoporul lui ~iDumnezeuldintre ei va fi Dumnezeul lor. EIva stergetoata lacrima din ochii lor, nu va mai fi moarte, nu

va mai fi nici doliu, nici strigat, nici durere, deoarece primalume va fi trecuta". Astfel Dumnezeu insusi confirrna situatiadescrisa la versetul 1:~ vazut un cer nou ~i u n pam~tnou, pentru ca prlmlil cer ~iprimul pamant au trecut ~inumai este mare". Total inedita, aceasta ordine nu va putea fisugerata decat prin imagini imprumutate din lumeacunoscuta, Va trebui deci sa se evite absolutizareaelementelor descriptive ~isa se pastreze in mernorie cheia delectura sugerata de vocea divina. La sfarsitul vremiiDurnnezeu face toatelucrurile noi ~i ofera umanitatii 0

• ,... .. A " .... .. '

asemenea comuruune a vietu meat sa nu mal fie loc pentru

rau, suferinta ~imoarte.Casa a lui Dumnezeu printre oameni, noulTerusalim se

obliga sa pastreze 0 sfintenie absoluta rara de care si-arpierde ratiunea de a exista si ceea ce 11constituie in noutateasa radicala.De asemenea, inainte de a face vizita, nu esteinutil sa se aminteasca interdictia esentiala: in aceasta .lumeeutotul noua (v. 5) ·nu exista nici un loc pentru indivizii care

. ; : : ; ; ; :==:=--.

:

•

95

~" , , ~ . - .. . . : : .



vor mai fi inca murdariti de rau, in principiu de idolatrie subtoate formele sale (v. 8). Prezenta lui Dumnezeu Cel preasfant, "alfa si o~, inceputul ~i sfarsitul", permiteimplinirea prorociei lui Isaia 55, 1: "Celui insetat, eu ii voidarui izvorul vietii" (~6). Astfel se gasesc generalizatep:omisiunile de adoptietiliala, initial rezervate lui Mesia:"Invingat9rul va. primi aceasta mostenire: eu voi fiDumnezcf*w.sau ~i el va fi fiul meu" (~a se vedea 2Samuel 7, 14). La fel, in finalul Iungii deScrieri a Cetatii,ingerul care are cuvantul revine asupra principiuluiexclusivitatii care trebuie sa se aplice, in mod absolut, fiecareifiinte pangarite (literal: cjlQi), prin crimele ~i dezmaturile sale~ialte practici vizand idolatria (22, 151 Atunci este foarte darca toti locuitorii noii Cetatii au primit curatirea de dinainte,aceea care decurge din taina pascala a lui Isus: "Fericiti cei

(

,'.~r~.i~~sp~a ve~~ir:t~l.e lo~ ca sa aiba .s.rapanir.epeste.' pomuletu ~1 pnn por? sa inrem cetate" (~ - sau inca: "In

etate nu va intra nimic pangarit ~i nimerrr care e dedat cupurcaciunea ~i cu minciuna, ci numai cei scrisi in carteaietii Mielului" (21,27). '

~

UN BEL~UG DE BOGArII

Astfel protejata de orice atingere straina, Cetatea sfantaoferaprivirii un spectacol riemaiintalnit: ,~Luinina ei eraasemenea cu cea a pietrei de mare pret, ca piatra de ia~pis"

GL-ll). Primul Iucru care atrage privirea este, in mod firesc,ziCi'UGfeaparare care inconjoara cetatea: nu numai ca este lao mare inaltime, dar rnai ales are douasprezece porti,orientate trei cate trei in directia celor patru punctecardinale(v. 12-1~. Astfel, oricat de sigura ar fi cetatea este, in primulrand, deschisa spre exterior, intr-o perspectiva auniversalitatii simbolizata de cele patru directii ale spatiului,

9 6

Insa acest spirit deschis decurge din revelatia divinaexprimata in Vechiul Testament. De fapt, patru ingerivegheaza asupra portilor pe care sunt scrise numele celordouasprezece semintii ale lui Israel. Pentru 'autorulApocalipsei nu exists nici 0 indoiala asupra faptului casimbolismul celor douasprezece sernintii din Israel participadeja la vestirea mantuirii universale, Desigur, aceastaperspectiva a universalitatii nu i~i atinge implinirea decat inslujirea lui Cristos ~i vestirea Evangheliei de catre adunareaapostolilor. De atunci nu mai este de mirare ca zidurile

"cetatii aveau douasprezece pietre de temelie ~iin eledouasprezece nume, ale celor douasprezece apostoli aiMielului" (v. 14). Astfel, repetitia ~uma!ului doisprezeceatesta valorrre- combinate ale unira¢ si universaliraw,caracterizand poporul lui Dumnezeu in desfasurareasuccesiva din Vechiul ~iNoul Testamen;_..

. Dupa privirea panoramica, cu acit mai indrazneata cu catprivito~ ~ fost tr~sportat pe un munte inalt tr'.10) ,vineora masurilor preCIse, h permitand aprecierea intinderii unuiadevarat t;gSgaloP£li~. Inzestrat cu 0 bagheta de aur, Ingerul«care masoara enunta dimensiunile incredibilei cetati:douasprezece mii de stadii Iapatrat ~ila fel in inaltime (v. 1 5 -~ pe scurt, un cub de vreo douazeci de kilometri intin~Cat despre grosimea zidului, ea nu este mai mica de 0 surapatruzeci ~i patru de coti, adica in jur de saizeci ~i cinci demetti... Bineinteles, masurile sunt pur simbolice si numaru,ldoisprezece, muitiplicat c:u 0 mie sau ridicat Ia patrat (0 suta .....patruzeci ~i patru), sugereaza 0 lunggne aproape infinid.Autorul insusi are grija sa precizeze nuanta: "Ingerul masuracat mascara un om" ~~, de unde rezulta d unitatile demasura sunt imprumutate de Ia cele folosite pe pamant ~inuapar aici decat pentru a vizualiza ceea ce ramaneinimaginabil.

-:

12 X

1 2 . .

97





Primii crestini ~i 'Templul

Faptul de a imagina 0 Cetate ideald fara templu situeazaApocalipsa aldturi de comunita,tile crestine cele mai radicale inrespingerea institufiilor vechiului Israel. in .timp v ce . Fap~ele

Apostolilor aratd credinlafata de Templu, manifestata prz» prtmacomunita}e de la Ierusalim (Ac 2, 46), Apocalipsa pare sa sealdture criticiiformulate prin mediul apropiat lui Jtefan (Ac 1, 44-51) sau prin po:dfia celeide-apatra evanghelii,potrivit cdreia"vineora cand nici pe acest munte (M.untele Gari:dm din SichemulSamariez), nici la Ierusalim nu va vefi mai inchina Tatalui" (In 4,21); sau inca: "Vine ora ft' a fi venit cdnd adevara,ti~ncbindtori s~vor inchina Tatalui in duh fi adeudr" (In 4, 23) . Intr-un mod ftmai radical, textul ioaneic despregonirea negustorilor din Templu(In 2, 14-22) sugereaza ca trupul lui Cristos inviat constituie noulTemplu, adica chiar loculprezentei divine in inima istoriei omenesti:

Daramati acest tem.f,lu fi in trei :dIe il voi ridica din nou...JJ " o rVorbea despreTemplul trupului sdu" (In 2, 19.21).

Aceasta apropiere de cea de-a patra evanghelie aducepoate 0 oarecare lumina asupra mediului in care. ci.rcu:~Apocalipsa.· N-am fi prea departe de ~upul "eleru~~lor ,apropiati la randul lor de Stefan ~1. d: comu~:ateaioaneica. Ar fi fost vorba despre un mediu, In acelasi tlmp,impietrit de iudaism ~i foarte critic fa~a. de ins~tupiledevalorizate din cauza unei folosiri prea exclusiv nationale.Astfel, Stefan face apel la traditia vechilor profeti pentru asust ine critica forrnulata impotriva Templului (Ac 7, 48-50)~ Argumentul va fi adesea reluat de Parintii Bisericii:rezervele exprimate cu privire la institutiile iudaice se vorimpune de la sine pornind de la traditia vechi-testamentarain paginile ei celemai bune.

100

·0 asemenea ambivalenta se gase~te in a patra evanghelie,deoarece chiar in momentul in care Isus ii cere samaritencei, .

sa paraseasca altarele Ierusalimului ~i ale Garizimului (In 4,21-23), afirma solemn rolul unic ~i de neinlocuit al poporuluilui Israel: "Voi va inchinati la ceea ce nu ~tip; noi neinchinam la ceea ce stim, pentru c a mantuirea este de la

evrei" (In 4, 22). Aceasta afirmatie specific teologica trebuiesa fiernentinuta chiar daca conditiile istorice grele plasau" ,primele cornunitati crestine intr-o pozitie opusa poporu1uievreu din care erau ~i ele iesite,

Imaginea temp1ului se regaseste de mai multe ori inApocalipsa. De fiecare data este vorba despre tempI)]] ceresc,ca un loc simbolic a1 transcendentei divine. Astfel, inc~itolu1 7, alesii, ie~iti din marea incercare ~i imbracap ir:haine albite de sangele Mielului, stau in fata tronului IuiDumnezeu "slujind zi ~i noapte in templul sau" { y o 1~. Lafel in c::.apitolul11, !Jlarea lauda - spre marirea DomnuluiDumnezeu, stapanul tuturor lucrurilor incepe cu~?ch}d~ea templului lui Dumnezeu "in cer" si cu aparitia

,~~~mantului tot "in cer" (v. 192..De aid se revarsa pe. pamant 0 ploaie cu tunete ~igrindina, /ca efect spectaculos al

teofaniei" in care spatiul natural nu este al tul decat cerul," ,imaginat cu trasaturile unui imens altar. ~i tot a~ain capitolul17, scena cu seceratul si cu culesul viilor, imagine grandioasa

a judecatii dumnezeiesti, incepe pe norii cerului. Fiul omuluiapare "pe cap cu 0 coroana de aur si in mana 0 secera

ascutita" (v. 14): apoi doi ingeri ies, pe rand, din templulceresc, inarmap "tu seceri pe care se grabesc sa le arunce, unape campurile cultivate, alta pe viile pamantului, ,/

In acelasi fel, scenariul ~ v~rsate peparndnt una dupa alta, incepe in templul. c~resc. In ~cela~~mod ca altarul pamanresc, cortul rnarturiei se deschide ~l

101

1 . . ."~ .. , . ,



vedem iesind "cortegiul celor ~apte ing~ri c,": ~ayte }~lagi,imbracati in in curat ~i luminos, cu tal ia stransa/ mijloculstrans d~ braie de aur" (1_5,~. Aducerea cel_?r,,~apte cupe d~aur, umplute cu marua1:WDumnezeu" se implineste atunci,in mijlocul unui nor de pucioasa care umple te~pl~ cerescin acelasi fel in care tamait 'ETIplea alta~ pamantesc alIerusalimului (15, 8). Apoi, in capitolu.JJ.iIdin templul ceresciese voce~ d Y v m icerand cdDr sapte1ii.geri sa :rerse ~epamant cele ~apte cupe, umplute cu ur~ ~_~~. , ~l .tot ~

, acelasi templu provine ~i sentinta defiruuv~: "Sa;ar~ltu-~-aC;~ in ~p ~e se abate asupra Romei un infricosator

cutfemur de pamant. , v , •

Realitate cereasca, daca exista, templul Apocalipsel esteimaginat pornind de la moAdelul care c~:>nstitui:.templ~concret ridicat la Terusalirn. Insa acesta din urrna apare u :.Apocalipsala capitolul al 11-lea,.in pasajul d:di:at ~elor doimartori omorati intr-o Roma care seamana ~l ea. cuIerusalimul, cetatea care l-a ucis .pe .1~~s~. 1-~. ?escrlerea

Imentioneaza piata din fata bisericii, tarul ~l prezentacreclincio~ilor: da; este pen~ a evoca profanarea incintei. d~catre pagani de-a lungul duratei simbolice. de patruzecl ~1

doua de luni (sau trei ani ~i [umatate), ump. pre.~upus -potrivit cartii lui Daniel - ca fiind al tutu~o.rp~rsecu~?r ~n7, 25). In acelasi fel, cei doi marturlSlton cre~t1~ ~l-a~indeplinit misiunea profetica pe 0 dura~ d~ ~oar 0 ~e~ ~ouasute saizeci de zile (0 alta forma a aceleiasi cifre), adica mtr-un context greu, pregatindu-le martiriul . .A~tfel , te~pl:

ceresc face parte din cadrul in care crestmu Apo:ali~straiesc in mod periculos confruntarea atat cu Roma cat ~l~uIerusalimul. Dar, diferit de templul ceresc, eel de la Ierusalimnu [oaca un rol special in ApocalipsV

102

o SURsA DE LUMINA

Scutita de a avea un tem lu pentru ca este in intregimelocuita de prezenta divina, cetatea sfancl ate sa renunte laserviciul exterior al astrelor. a i~i ia stralucirea din propria sainterioritate, din .&liarfaptul ca ii adaposteste pe Dumnezeu ~ipeMielul sau. Si unul ~i celalalt sunt izvoarele vii ale unei luminiputernice, incomparabila fata de stralucirea soarelui sau a lunii:

Cetatea nu are nevoie de soare nici de luna pentru a straluci,"deoarece slava lui Dumnezeu a luminat -0 ~i Mielul ii tine loc deluminator" ~ Astfel se explic:aluminozitatea intr~guluioras, aratata ill pnma evocare, dar ~1 transparenta materialelorfolosite la constructie, Asemenea unui far inaltat pentru popoare, .Cetatea Iuminoasa atrage la ea regiide pe tot pamantul, irnplinindprofetia lui ~: "Si regii vor merge la lumina ei" C, : .24~Pentruca nu e niciodata noapte portile sunt totdeauna deschise:activitatile nu se intrerup nicicand iar schimbarile sunt oricand

posibile (v, 2~. Oras deschis, daca e sa-l numim astfel,Ierusalimul venit de sus se afla in inima lumii impacate: comorilevin spre e1 ,bogatiile se ingramadesc in el rara cel mai mic pericol.

Din acel moment se irnplineste rprornisiunea proroculuiEzechiel, din capitolul__41..,Raul vietii ta~ne~te din tronultomun; al lui Dumnezeu ~i al Mielului, uniti in aceeasi domnie(22, 1 h Limpede precum cristalul , suvoiul care da viata seraspande~te in piata mare ~iiriga suprafata cetatii, Din aceastainundare binefacatoare se naste 0 ofl._zauxurianta: de 0 parte ~ide alta a fluviului cresc arborii view care au fructe dedouasprezece ori pe an ~i ale carer frunze ii pot vindeca pepag~ (~~: Cu drep~te ?o~:e sa rasune pro~etia lui Zaharia:"Once D estern va fi disparut (Za 14, 11). DID acel momentnu mai ramane decat sa se sarbatoreasca prezenta vie a luiDumnezeu ~i a Cristosului sau, Dublul tron este solemninaltat in inima orasului: slujitorii lui Dumnezeu nu mai aunimic de facut decat sa-l mareasca (v. 3). Legatura intre-

I,

. '

103



Dumnezeu ~i oameni nu mai intampina obstacole: "t vorvedea fata ~inumele lui va fi pe toate fruntile lor" ~. 4). Inabsenta totala a intunericului Cetatea sfanra straluceste ve~niccu lumina dumnezeiasd: "Nu va mai fi noapte; nu mai aunevoie de lumina lampii sau de lumina soarelui pentru dDomnul Dumnezeu va face sa straluceasca peste ei lumina sa,

iar ei vor imparati in vecii veci1or" (v. 5).i. .~

De la Vechiulla Noul Testament

Mai mult decat orice alra carte a Noului Testament,cartea Apocalipsei este intesata cu reminiscente vechi-testamentare. Acest lucru nu inseamna ca aurorul locreaza cucartea in mana, cu exigenta literalitatii - asemenea unui-, ~,scriitor modern. Astazi, poate, s~ta mai -degraba citateprecise si exacte din punct de vedere formal. Insa aid nu este

asa: numeroasele referinte J.a_ V..ecblul Testamen}: careimpodobesc nu numai cele patru evanghelii, dar si uneleepistole, cartea Faptelor sau Apocalipsa ~unt ~tt;_~:_

Adesea, ele cornbina mai multe texte, luate din diferite dqi~i sunt prezentate intr-o forma greu de recunoscut pentru unneinitiat. Cateodata chiar citatele anuntate astfel nu-si gasescun corespondent in culegerea de drti a ~ echiului Testament(de exemplu: Mt 2, 23 sau In 7, 38). In plus, nu se stieniciodata prea bine la ce text biblic fac referire primii autoricrestini; de cele mai multe ori este vorba despre versiuneagread a Vechiului Testament, numita Septuagilli;a; cateodatadespre ~~_Jext_in ebraica, fara sa se stie dad era exact la felca textul "masoretlc", astazi folosit aut in mediul ebraic catsi la editarea Bibliei cre~tine.Astfel , dincolo de citateleformale, nenumaratele referinte la Vechiul Testament arara

~~gjclui cre~trn' in suita de Scneri a primului~eganaant. --.

104

Ana putea merge pana la a spune di scrierile VechiuluiTe~~naen~ c£..nstituie limba Noului Testament, oferindu-is~rlltorul~ crestin 0 serie de "imagini" (cuvinte ~i locutiunisunb~l.~r1,?ers:>~aje~institutii). disponibile pentru exp~i~are~nouta~ mantulru prm Isus Cristos. Din acel moment autorii~oul~ Testament "vorbesc" in mod spontan limba bibl id

~l, mal mult, nici nu fac efort:ul at~rii textelor vechi. Acestl,:cru e, vCudeosebire, ..clar in Apocalipsa, In sfarsit, aid, spredi~erenra de evanghelii, nu se gasesc citate formale, introdusepru: f~~~l~ "pe?tru ca .sa v ~e. implineasca cuvantulScnp~ru... . In schimb nu eXlstaruCl0 namna in Apocalipsacare sa. nu ~e tesuta cu re~iniscenfe vecb i-testa mentare.Asemeru une_!taplserii, Apocalipsa prezinta un tablou ineditdar fiecare dintrebrele lui a fost folosit de cateva on incarteaveche, /

/,

Astfel se incheie evocarea luminoasa a Ierusalimuluivenit din cer, de la Dumnezeu, pentru a real iza intalnireade d:ag_?st: d~ntre Dumnezeu si .oameni, Legamant denunta ~arb~tont la nunta Mielului. Aceasta este, potrivitApocalipsei, ad~varataA iesire din istorie: nu disparitiatuturor lucrurilor In vacarmul catastrofelor, citransfigurarea umanitatii in lumina unei Cetati in careDun:nezeu ~i omul sunt, pentru totdeauna, alaturi intr-odcpliriatatea a pacii, a vietii si a iubirii, Ins a aceasta Cetatesfanra .care pare sa ~tearga distanta dintre Dumnezeu ~ioam~ru, pentru d ar imparti aceeasi casa si n-ar mai fi

ne:V0les~ se recurga la medierea unui ternplu, nu este, inpnm,:l :and, rezultatul, eforturilor omenesti. In Apocalipsaioanerca nu om.ul este cel care urea in cer ~i se inalta laDumnezeu. E rnvers, Cetatea lui Dumnezeu e cea carec~boara din cer ~iv ine sa instaureze un pamant nou, casaIui Dumnezeu printre oameni. Astfel se implineste

,).

105



profetia lui Iezechiel: "imivoi face casa la ei, le voi fi lorDumnezeu iar ei vor fi poporul meu" (Ez 37, 27).

--./' Capitolul 7

CAND VA FI DECI SFAR~ITUL?

Una dintte dificultatile in interpretarea Apocalipsei tin dedatarea evenimentelor descrise sau anuntate. Este verba despreU n sffu:~itall~ dincolo de istorie, cum suntem inclinati sa negfuldim imediat? Fara indoiala, pe de 0 parte. De fapt, nu preaintrezarim un alt moment penttu implinirea nuntii Mielului ~ipenttu cladirea noului Ierusalim. 0 asemenea deplinatate in pacesi a:rmonie,rezultata din irnplinirea inci1nirii dintre Dumnezeu ~iom, presupune depii§i:reaimpului istoric, in mod necesar ma:rcatde conflicte ~i alte efecte ale nedesavarsirii umane. Dar atuncicand este verba despre evocarea razboaielor, a foametei, acutremurelor de pamant, nu s-ar putea spune c a nu suntcunoscute de toate epocileistorice, penttu cele de ieri ca i penttucele de maine, incepand de astazi? De altfe urnali~tiiinseala asupra acestui lucru ~i vo~ -~~!!.!!t~bd.U;:_

fiec~ darn cand se abate 0 cap;lstrora!!aturala sau s.9~supra.vreunui loc de pe planern. In acelasi fel, ci.neastul americanFrancis Ford Copola a descris otOole razboiuJ.uidin Vietnam subtitlul A p o - ;; ;f yp s e n o W ' .Apocalipsa, acum...

Nu cUmvaApocalipsa este deja, pe de 0 parte, ·prezentulumanitatii, victima atat a cataclismelor naturale cat ~ia nebuniei

u~ oamenilor? De altfel, de multe ori, cele doua flage1eactioneazaimpreuna; stim azi pana la ce masura razboaiele civilesau dintre t fu : i ,cu partealor de populatie dislocata, agraveaza bachiar provoaca cele mai rele catasttofe (t~e, epidemii,ruinarea sttucturii socia1e,intoarcerea la barbarie). .Acelasilucru seincimpla cu sub ezvoltarea, ale carei cauze;USunt dosau . aterice, C1 arata inegalitatea situatiilor =:; : : : : ; : . . . . . . . , . .=- . . . . .

107



1



Dupa cum se vede una dintre trasaturile scriituriiapocaliptice este tocmai fluiditatea. Ca intr-un vis ~i potrivit~procedeu de "topire ir. il iinrutcl",im~e se transfonna §'i

_se sUR~un, nu numai in interlO~~, ci :;;ide-a lungul uneitraditii de maimulte secole. La fel, cei patru Vietuitori dinEzechiel ~ conturati din nou de autorul Apocalipsei,

inainte c~a-i le~ definitiv de evangh~~. In acelasi .fe~~cal~ alb trece progreslv de la lumea m0t1li la cea a Vletutai.unfatoare, amestecandu-si in trecere trasaturile proprii cucele ale Mielului,

o asemenea ~~ are cu ce sa surprinda spiritulmodem care ar astepta de la 0 carte rel igioasa sa fie mairiguroasa ~r. Am vrea sa putem decrit:>_tafiecare imagine, la modul alegoric, unde fiecare element prezentdescrie un obiect precis; din acel moment, cunoasterea coduluiajunge pentru descifrarea limbajului simbolic. Insa Apocalipsarezista la 0 asemenea aplatizare: imaginile sunt ele insele "vii"

in~anencl schimbare. Mai bine decat g:1nditoriiabstra~,pictorii ~i sculptorii :'epocii romane i-au servit desavarsitApocalipsei: pentru ei nu era scandalos sa impodobestibisericilecu himere ~ialte animale hibride; nici nu era imposibilca Mielul sa aiba marimea ~ianumite trasaturianatomice de cal.

Ceea ce conteaza, esentialul este cu siguranta caApocalipsa vorbeste aici despre un timp istoric, cu suita luide nenorociri obisnuite. Acelasi lucru este vaIabil ~i pentrualte plagi insotind seria celor ~apte peceti.(?;=~::lnceapece§Jeste legata de persecutia martirilor crestini "omor:1:p pentruCuvantului lui Dumnezeu ~i pentru marturia pe care au~cut-~" (6, 9-111. ~~a pe§permite evocarea unuigigantic cutremur de pamant, coplesind omenirea- intreaga,incepand cu bogatii ~i puternicii care se credeau, faraindoiala la ada os de orice nenorocire (6~ 12-11). Catdespr 4 ~aptea pecete ~ ca suspendacl: nu numai respinsa la

110

1~

incepurul capitolului 8, j dupa mijlocirea cereasca pentruadunarea _e~or c~p. 1),dar rara alt continut decat functiade adeschide 0 alta sene de ~apte elemente consecutive, inc~zul de fata cele ~apte trambite.

Astfel devine. clar c a prima suita de nenorocin

d~curgand. din d.esc~derea caqii cu sapte peceti, nu reies~din exp~nenta. istorica: razboaie, epid::mii, cutremure : ; ; i

perse~utu apar~ c~tidiam~lui omenirii. In schimb RrezenE-. c~u~;::_~b .c~nstItUle 0 erugma: ce cauta aici acest agent a1blrUl~te1divine, aparent complice la moartea implinica prinacesn patru cruarep ai nenorocirii? N-ar trebui oare sa vedemin el 0_che~are la a vedea rnai departe de aparente ca ~icandar exista si 0 alta lectura decat cea care pune toatecatastrofele doarpe seama fatalitatii raului? Continuarea~artii va aduce. elemente de rasp,_uns,dar cititorul a fost dejalnf~rmat de triumful pascal al Invierii (viziunile ceresti dincapitolele : 1 § 'i 41 cititorul cunoaste, de asemenea, grija luiD_um.n~zeu§1~o~siunile Iinistitoare cu privire la cele §apteBiserici aflate In dificultate (cap. 2 ;;;i3). Pe scurt nu estedezarm~t !i nu a :trebui sa fie prea sUrPrins sa vada' capitolul7 desc~zand orizontul asupra sfarsitului vremii ~i a ceea ceeste .~colo de. vreme; triumful ceresc al alesilor nuconstitute oare deja un raspuns foarte puternic Ia .intrebarilemartorului, rara indoiala tulburat de spectacolul atatornenoroc~ri? Dar cartea nu se opreste aici; printr-unex~aordinar efect de suspans, actiunea ta:;;ne§te din nou:

"C::an~a deschis a opta pecete, s-a racut tacere in cer aproape <"o jumatate de ora..." (8, 1). -'(;::;---=-

I~

<

111





scuipa foc, fum si pucioasa (v. 17i~8~? Forta cu care lovescatacatorii este de luat in seama (v. , dar, inca 0 data, doar atreia parte din oameni mor ciiE:Ca'&zaacestei plagi (v. 18).~a dezastrelor e perfect explicita: ca in cartile profefice,infrangerile militare ar trebui sa-i impinga pe oameni laconvertire, Dar nu se poate face nimic: omenirea se

incapata~eaza sa persiste in idolatrie, libertinaj si crima (v.20-21).Cu acest pret, nu se prea vede cum s-ar putea. Tmpiedica producerea unor asemenea lucruri, ba chiar

dezastre mai rele decat acestea...~

51mbollsmul numerelor

Ca in cazul tuturor irnaginilor biblice, valoarea simbolicaa numerelor trebuie sa fie apreciata cu prudenta, Nu este

rezultatul unui cod .imuabil, de tip ezoteric, potrivit caruiaunui enunt dar i-ar corespundeA

obligatoriu ?i intr-un modimuabil 0 semnificatie ascunsa, Intr-o asemenea perspectivajocul numerelor este se<iucatorin mod special: poate chiar sainduca interpretari'total arbitrare ?i tara legatura cu mesajulbiblic. '

La sfarsitul secolului al II-lea,0:~i!leu din LyoE]va devenispecialist in a denunta speculapile numerice ,practicate inm~jjJe ~stice care, potnv!t lui, erau mostenitoare alenico}aiplor din .Apocalipsa,

In cele mai multe cazuri, si_mbolismul nU!g_erelor se

inscrie in traditii difuze, larg raspandite in tot vechiulOrient Apropiat. Astfel numarul ,,~" figureaza 0

totalitate desavarsita, numarul "do~e" desemneazaimaginea unita a poporului, in acelasi tlmp '?i unul-si diferiti,sau numarul ,,~pentru a sugera timpul unei treceri,adesea cu 0 rasturnare de situape in povestire.

114

Dar aceasta inradacinare veche nu ajunge pentruadetermina valoarea proprie a fiecarui numar: repetareaacelorasi figuri in ansamblul Bibliei este cea care sfatsesteprin a Impune regulile de lectura. AstfelC a treia :0povestln1 se potrlve?te Ia fel de bine cu dariil tegllor pemuntele Sinai (Ex 19, 16), cat ?i cu Invierea lui Isus (1 Co

15, 4), trecand prin sacrificiul lui Isaac (Gn 22, 4) ? i Nuntadin Cana (In 2, 1), fara a uita vestea mantuirii definitive inOsea 6,2. IEtertextualitatea desfasurata astfel de-a lungulBibliei ~ ceacarr-impune=valoarea proprie a simbolismuIui,i.?_l~atura cu instaurarea Legama,ntului purtator de viata sit~i~~fator asupra morpi in Intre~.

La fel e ?i in Apocalipsa. @irnbc)IiSinulnumere!£p esteomniprezent, incepand cu seriile de ?apte a caror repetipeasigura unitatea carpi. Dar acest lucru nu autorizeaza oncedan inrerpretativ. M a imult decat de imaginatie nestavilita,cititorul Apocalipsei va avea nevoie de 0 buna cunoastere aintregii Biblii, incepand cu Vechiul Testament: ca?tigul va fica de aici va inpelege rnai bine simbolurile familiare limbiiScripturilor. -rr

" v n mod paradox~~tdmbip .iIeschld: 0 iesire dintavalugul Infernal al ne ericirilor din ce In ce maiinsuportabile, pe masura incapatanarii oamenilor insavaqirea raului. Ruptura este introdusa prin interventia unuinou inger, Fpodobit cu toate insemnele sferei ceresti: nueste el oare "invelit intr-un nor, cu un curcubeu deasupra

capului, c;_uata ca soarele ?i picioarele ca niste stalpi de foc"~ Insa rolul ac~stui = s=este de a prezenta 0 cartemica, deschisa, socotita a contine ~apte cuvinte decisivedespre cunoa?terea planurilor lui Dumnezeu. Forta revelap~icontinuta in asa-zisele cuvinte este, de altfel, confirmata printr~ celor ?apte tunete ~). Nerabdator sa tr~nscriemesajul , martorul este rugat sa-l pna secret ~4). Inainte

- - - - - - -

I\0

115



chiar de a transmite sensul aces tor cuvinte, va trebui sa leasimileze in felul profetilor vechi, Ezechiel sau Ieremia (v. 8-

.11). Doar atunci va intelege sensul-rnarturiei martirilor'Tceidoi eroi crestini din capitolul 11) si va fi pregatit sa .

, ) ~nterpret,e, ze catastrofele istoriei la lumina victoriei pascale aInvierii, intr-un fel continuata de triumful insangerat al

martirilor. Cea de-a ~aptea trambita va yedea deci implinireatainei h:ii Dumnezeu, ~~precum bine a vestit robilor sal,ptefetilor" (10, /). Aparent, capi_tol~le 1,Q:JJ constituie 0

)

, turnura decism--in intriga dezvoltata ere cartta Apocalipsei:plagile incep sa primeasca 0 explicatie; din acel momentpoate fi intrevazuta 0 solupe favorabila,

De fapt cea ~e-a d;pte:!'l;:mbitl nu anunta nici 0

nenorocire: ea inaugureaza 0 Palla liturghie cereasca (11, 14-18), deschizandu-se c:J'~p.~.~!1.augurarea Templului lui

-ullffinezeu ~iaparitia JUcUIlirLegamantului. Scena se petrece

in cer, insa 0 furtuna mare IItransmite ecoul pma pe pamant(11, 19). Din acest moment nimic nu va mai impiedicadesfasurarea istoriei pana la sfarsitul ei: marea confruntare abalauruluicu femeia (cap. 12) atesta ca biruinp asupra rauluieste definitiv dobandita langa Dumnezeu, chiar daca fortelemortii continua sa faca ravagii prin cele doua fiareraufacatoare, una iqita din mare (13, 1), cealalta din pamant(15, 11). - : : : : = - -~.:--

CELE ~APTE CUPE

intrerupta de secventele pozitive ale capitolelor 12-15,ducand de la infrangerea cereasca a balaurului (~) lacantecul Mielului biruitor (c~), suita netericirilorreincepe in ~ul 16 5u prezentarea unei noi serii de~apte. Dup~ ~i trambite, iata deci ~~ ~maniei

~ ~116

l~ Durnnezeu, fi~care.':lm_pluta cu c~e ca.l:.e_§apteingeri, desemnap sa faca acestlucru, .~ grabesc s~Ie reverseasupra pamaiifu1ui. ,

~Asemanarea cu cele zece plagi ale Egiptului e e cu atatmai izbitoare cu cat m capitolu precedent sarbatorireatriumfului Mielului a fost prezentata ca 0 teluare a cantecului

l~ Moise (15, 3-4). Din acel moment, este yorba rnai putiridespre peJepse ~i rnai mult despreCiV:ertismente:::>.avandcaefect anuntarea iminentei unei eliberari de tip pascal: altfelspus, disparitia Imperiului, ca imagine isrorica a unei lipse demasura aproape diabolica (cap. 17-182. De altfel, prinfictiunea vocilor angelice, naratorUl subliniaza functia deexemplaritate atribuita celor zece iplagi. Ca In Egiptul din

____ a lui Moise, e bine s¥ _ te de pe fa a amantuluiidolatri , ersecutarea profetilor asfemia ~imagia

e clar vor a aici espre judecata lu euasupra is~oriei; de fapt, scena lncepe in cer, printr-un

..ceremonial de lntronizare a ~apte lngeri responsabili deaceasta faza noua a aqiunii (15, 5-8). Nu numai di atmosferae -lUminoasa, asa cum trebuie pentru un locas ceresc, dardescrierea -insista asupra prezenteidivine (literal slava),materi lizata printr-o erdea de netrecut de tamaie, c::: : : ;-

.~- Cele ~apte plagi (cap. 16 , varsate din cele ~a t e ale

maru~ umnezeu, sunt urmatQaretae. n £ de epra aude · i}lcer '-a abatut asupra idolatrilor marea se ~ ~ ~ insange; iirile ~i izvoarele au cunoscut ace asi soar~ta

ogorit pe oame noapte adanca aruncaintuneric; secarea U1 deschide drumul

invadatorilor; mare cutremur de pamant distruge MareaCetate ~irava~e~tere e pamantului ... Astfel, inca 0 data, segasesc amestecate evocarile mitologice, inspirate din VechiutTestament sau hranite de imagipave §i realitatile istorice ca___ <,~ exempfu ~np, ca puter_t:_~_£_omana sa dispara S!lll

sentimentUI nesigur~~ jrontie:rei oric:nt~e,ultimul zi4-A .?

!,

'\'

<

117



aparare impotriva invaziilor parte sau persane. ~pocalipsaRaredeci bine inserata in contextul geopolitic_altimpului sau,c~considerand nefericirea Erezenta gLQ realitate deordin teologic, ea sugereaza sa-sepriveasca mai departe decatiii lstoria-imediata, Din acest moment, cartea Apocalipsei i~iangajeaza cititorul nu numai in a privi din perspectiva un~

ispatiu s,.ppraterestru, simbolic considerat locasul lui

• Dumnezeu, ci ~i la a imagina un timp ultim in carecatastrofele istorice i~i vor gasi sfarsitul prin suprematiatotala a lui Dumnezeu. - - :- :1 -

Pornind de (Ia ~itolul j .9{confruntarea ia, in modhotarat, forma unui conflict total ~j def4lltiv intre Cristosinsu~i, aC;-perit cu insemnele regale (v. 11-16) ~i alianpadversarilor sai: in primul rand fiara ~i falsul profer care-islujeste acesteia ~i cu suita lor, rnultimea de idolatri (v. 19-

- P n Eapoi balaurul, nurnit ~i SatanaJ_diavolu:, ispititor~l, !r:-runtea popoarelor acatoas _ _ 2 : 2 ,7-10); ID final , U:S~~l

Moartea cu aliatul sau Hades de asemenea aruncati IDiezerul de foe simbolizand spari?a totala (v. 0 - ) .Fireste, nu--; ; ;Ueste yorba despre orizontul realitatilor pamantesti, cuconflictele ~i cataclismele cu care oamenii din toate timpurilesunt obisnuiti, ci despre _ynunivers mitologic, traducand in

1imagini de tip razboinic 0 convingere proprie teolog!ei.invingator al moqij, Cristosul inviat infiinteaza credintac:i::!!i un sfaqit al_ve~curilor,defirutiy..elib~rat de oricevi ." suferinta si supuE..~rpr. DID momentulin care aceasta --convingere a fost exprimata sub forma

negativa (disparitiatuturor fortelor raului: cap. 12), e posibil! sa se manifeste lin continue pozitiv. L.umea veche

nernaiexistand, profetul Apocalipsei poate sa sarbatoreascacerurile noi ~i pamantul_ nou, Ierusalimul venit de sus,impodobir ca 0 mireasa in ziua nuntii, casa lui Dumnezeuprintre oameni, lumea noua din care a disparut toatamoartea, toata lacrima ~i tot doliul (21, 1-4).

-iez:118

I N C A 0 MIE DE ANI . ..

-I

A' Jnserara intre povestea Iuptei cu balaurul (19, 19-21) ~il~fruntare~ cu Satana in persoana (~O,7-10), apare 0 scenaciudara, care a facut sa curga multacemear:l ~i continua sainspire tariile cele mai exttavagante... Este yorbadespr milienium . u f~a durata de 0 rnie de ani, £!mpincare~alau . at~a, nurnit ~i Diavolul sau ~arpele eel vechi,este !lnut pnzoruer in adancul prapastiei (20, 1-3), deci dat~eopart~ s~n~ mai faca rau. Profitand de acest ragaz, martirii~l credinciosii t ree la judecata §i, fund recunoscuti car:-evinova? de idolatrie, intra in viata lui Cristos pentru untlmp de 0 mie de ani, deoarece "aceasta este prima invier~"(v. 4-5). Din acest moment ei sunt definitiv intemeiati inbu~uria ce:ea~d si ~u au teama de a doua moarte (v. 6 ) .inschimb ceilalti morn trebuie sa astepte 0 mie de ani inaintede a avea parte de inviere (v. 5). La capatul a 0 mie de aniSatana este eliberat din incITIsOai:eaa, dar pentru a disparepentru totdeauna, prin ultima lu cl, pierducl de acolitii lui (v.

}-10). Dupa aceea are 10 udecata de apor toti mortii sllm"da~ ~.ap~i de Hades ~ijudecati dupa fapte e l~r (v._i1-13).Cei tal prer pentru totdeauna ~i sunt aruncari in iezetul aefoe, cu Moartea insa§i §i cu Hades (v. 14). Aceasta este adoua moarte, infrico~atoare pentru cei arecarot nume nu se

..... • A )'

ga~escscnse 10 cartea viepr" (v. 15). ~

. Po~t~ sa. fie _:entant sa se ~scrie ~ cursulttmpulw lst~nc, sa fie yorba deci despre 0 adevarata durata a

o m i:de. allis.au Ado:r despre 0 valo~re simbQ]id _~numarulUl 0 file. Insa contex~ naratrv al acestui_scurt pasajn~ merge d~lo~ in acest se~s....~ntr-adevar, ultimele capito!edin Apocalipsa antreneaza cltltorul cu totuI dincoIo detimpul istoric: este yorba despre. confruntarea escatologic~d~e~timul §i.defiE_iti~ f~E_~ fata ~ ~ Dumnezeu ~i~rauIUl.Dealtfel este bine ZlSca oamenu vor fi atunci chemati.____ ,----- . ,

/'-

119



la inviere: e la fel cu a zice ca . sunt morti ~i di actiunea eprivici ca ~icand se desfasoara de ~art~a ce~a1t~ ~ oglinzii...In acest context allui dincolo ~inu In sanulistonel umane seface distinctia intre doua wcese succesive de inviere. In

~ - - p iln 1 U Irand:-~tii ~imartirii td aptoape;-~tom~t In V1a~~ divina, Cauza lor este inteleasa de la inceput: nu si-au dat er

oare viata, ~inu au marturisit pana la sange unica suveranitatedivina, t a l aeel mai mic cornprornis cuidolattia dominanta

'7b (20, 4)? in schimb, ~~a. c~ se impune. 0 ama.?a~e,~ tImpw unei ultime p~an, inamte de marea judecata din

care vor iesi, fie definitiv curari ~i gata penttu inviere, fiecondamnati fad ~ansa la disparitie cu moartea cu care suntpentru totdeauna lega~(20, 12-15).. ~ . .. ~

Mai mult decat orice alta penoada din rstoria umanamil/enium-ul din ca itolul 20 pare a constitui un fel de

)

~ "purgatonu sau stare intermediar~ .care per.mite. s~ r-- s nga soarta martirilor, a carer partIClpare la viata divina e

de la sine inteleasa, de cea a altor oameni pentru care seirnpune ~ discernere luand in consider~n~ fa~t~le facute r=pamant. In orice caz milleniumu-ul scapa .lsto:lel: ~u tt.ebw~

us pe un. alt plan .cu alte p~saJe, cu.ref~nre directa la situatuamante~ti, ba chiar cu everumente istorice.

Astfel, problema de a sti care este campul tern oral AalApocalipsei pare sa ceara un raspuns prud~nt.. ~ de part~ In

continuitatea mesajelor catre cele ~apte Biserici, Apocalipsaabunda in descrieri cu totn] compatibile cu realicitile

~V~:s-:Itn""~ea ce priveste catasttofele naturalesau sociale. Pe de alci e, pe masura ce cartea avanseazaradicalizarea situa .. or de criza si de confruntare tinde sa iasadin cadrul is toric: proiectand cititorul dincolo de tiqp. Laacest nivel - ~i doar la acesta - se poate impune paceadefinitiva ~i fericirea desavar~ita, deja atestate in taina pascalaa lui Isus. Altfel spus Apocalipsa nu cauta sa prezica viitorul,ci in numele credintei pascale a Bisericilor, ea pretinde ca,

120

detine ~alabila penttu intteaga istoriem ~ !2.;_:;c_ifrareaensu!p C h .earna 0 dubla deplasare:

e ordin spa?il, consra i rivi prin bolta cereasca . ,p anul realitatilor ceresri, a doua, de ordin temporal,imagineaza ce e dincolo de tlmp, a ca ultima confruntare cufortele raului ~iinstaurarea definitiva a Cetatii lui Dumnezeu.

. Este, totusi, yorba despre a subestima situatiilepamantene considerate ca 0 simpla trambulina spre unsingur dincolo demn de interes? Sigut eli nu. Printt-un fel decontractie a timpului sau pr~un efect de conttactie a- ,

- i~~oriei autorul i~i declad, i~ acelasi timp, interesul penttuprezent ~i urge~a unei con~tientizan, atat a unpasurilorsocietatii dominante cat ~i a foqei infinite inerente credinteic.l:e~tine in ~Isus~elul inviat. £1 InSU~l la ceIe do~aextremitati ale cIrpi i~i declara propriul raport cu timpul:curand, literal "in vite~a", se va implini continurulApocalipsei sau reve~ Isus Cristos transmisa profetului!oan (L__ll. Este si ultimul cuvdnt din carte, sub autoritateaIngeruhrirevelator: "Aceste cuvinte sunt drepte ~iadevarate:Domnul, Dumnezeul duhurilor pwfetice e cel care a trimisingerul sau sa Ie arate oamenilor ceea ce va fi curand" (22, 6).

Timpul Apocalipsei. este deci prezentul 0 e or,d~pre un vutor -aproplat de unde va veni cheiain~e~oi istorice infinit de complexe ~i adeseadureroase.

'>

121



:~.

Capitolul8

MO~TENIREA LUI ISRAEL

In mod curios, cartea Apocalipsei multiplica aluziile laVechiul Testament~i reminiscentele din acesta, mai ales din~l ~idin marii profeti (Isaia, Ierernia, Ezechiel), dar esteverba practic de 0 singura referinta ex~la auto_gitraditiei biblice. Este vorba despre Cantarea lui Moise(Ie2irea 151 prezentata drept echivalentul cantecului debinunta mtonat de invingatorii Fiarei la. sfarsitul mareteiconfruntari de dinaintea scenariului cu cele ~apte cupe: ,,;;iam vazut ~re de cristal amestecata cu foc si pe biruitoriiFiarei, ai chipului ei si ai numarului numelui sau, stand inpicioare pe rnalurile marii de cristal ~i avand alautele lui

Durnnezeu. Ei cant:l cantarea lui Moise, robul lui Dumnezeu~i cantarea Mielului" (15, 2-3). Astfel, cele doua cantari nusunt decat una. singud.: b1r~ta Mielului se inscrie intr-opregame pascala de eliberar_~,inceputa de Moise in timpulexodului. Aceasta apropiere teologica riu implica, totusi, 0

depende ~ ala fata de Vechiul Testament: de fapt~ca~tecul lui .'Moise . ~este tesut cu trimiterile laprofeti ~1 la psalmi mai mult decat la continutul precis alcantarii din Iesirea, 1.5;

Daca aruzllie bHSlicesunt foarte numeroase, cateodatapana la punctul de a lasa banuiala unui adevarat plagiat, elenu sunt mentionare ca atare, Astfel, s re diferenta deevanghelii, nu se gasesc formule de impIinire e genul:"Acest lucru s-a incimplat ca sa se implineasca uvantul dinScriptura ...". Nu exista, asadar, citate in sensul strict, ci, maidegraba, 0 reluare spontana a materialelor biblice disponibile,putin in maniera in care, vorbind, se reiau inevitabil cuvintele

I.. .

123



\

din dictionare si regulile de gramatica proprii limbii in care sevorbeste. Astfel, in Apocalipsa, m_i mult d.ecat in oric,,:e ~clscriere a Noului Testament, textele flnmulU! T egamaru.constituie chiar limbajul expresiei c~~tJ~ De altfel, 0A "asemenea dependenta este caracteri~tica a~ocalips~.l.or~in

? masura in care ace~tES pretlnde. c~ se spn)lna p~\)\ experien~a ttecutulUl pentru a ln~elege mal blne prezentul g

pentru apropune 0 viziune lini:?titoare a viitorului.

LA ~COALA PROFETILOR

Mostenitor al Vechiului Testament pana la detaliulmodului de a se exprima, autorul Apocalipsei i:?irecunoastedatoria fata de cartea veche. ~i el i:?iinscrie misiunea in

, A

c..Qntinuitateaprofetilor vechiului Isra~L Incepand cu primulverset se precizeaza dar ca, daca revelatia (sau apocalipsa)

vine de la Isus Cristos, care a primit-o la randul lui de laDumnezeu, ea este incredintata unui Inger care 0 comunicaunuj ucenic ce se numeste Io.an, nu~t si sluga :?~mart:?r lLl-.2).-Insa continutul mesajului ttansnus astfel pnn sluJlre~~ este constituit din 'l...cuvint~ profeVei", scrise doarpenttu a putea fi "p~e" fidel de "cititori" (~. ~stfel~

,~Apocalipsa prezinta avantajul ~e. a se ?~OnU1:t~~a lnSa:?lIIasupra continutului sau: e_g_euvantde ongme dJvlna, c~t

\

pe persoana lui C~i§t:()s_E.i?l0<;}!ite un_yorbitor uman pepo~atat in stagwl emit:erii mesajului cat : ; ; iin cel alfixarii sale literare.

--'E adevara funcpa de profe aduce cu sine modalitatinoi, specifice cresn smu Ul vec i, dar singurul fapt de afolosi termenul exprima 0 parte de continuitate fata deinstitutia marcanta a vechiului Israel, Aceasta similitudine de, '

functie este in . mod particular puternica in povestea _"vocapei" profetului vizionar (10, 8-11). Ca 9i cum

>

124

prezentarea inipala nu a fost indeajuns C l,1-3), dublata derapirea "in_duh" in ziua Domriului (1 , 9-10r9i confirmata de

~eschiderea cerului M rofetul ~ dand in primire 0

carte despre care se crede ca pastreaza chiar continutulmesajului care i-a fost incredinrar lui (lO,8). La f"e lcaEzechiel in timpul sau (Iez 2, 8:3 3 , auforul Apocalipseiioaneice primeste porunca a manca ceasta cartulie penttua-i asimila toata bogapa, de contradictorie deoareceamesteca un gust amar cu dulceata mierii (10, 9). Profetul~ace i~to~ma~ 9 i c~nstat§iguitatea unui mesapin acelasitlmp infricosaror §1conso ator, pnn aceasta conformandu.sztraditiei oracolelor profetice, punand impreuna cel maladesea amenintarile pedepselor §i prornisiunile fericiriiinfinite _ Q O ,10). pin acel moment misiunea lui e perfectclara: "tteouie sa profetesri multimilor, popoarelor, Iimbilor:?ila multi regi" (10, 11).

Cu un progt~m as;fel fixat, profetul din Patmos nu se

deose~e§te prin nimic de functiile traditionale acordateprofetilor. Daca metafora viziunii (1, 2.11) semnaleazacaracterul mai dar "apocaliptic" al lucrarii, scena vocatieiramane fidela traditiei profetice. Autorul cartii primestetp1siunea de a rosti in fata lumii 0 viziune divina asupra~~torului, chemand la podinta, potrivit unei dia1ectici .binare _in care amenintarile §i promisiunile duc auditoriul la masuraalegerii uneia dintte baricade. De 0 astfel de p'eda~.profetica trebuie sa se tina seama dad se vrea apr2ereaajusta viloare atat a amenintarilor infrico:?atoare, cat ~ > iaimaginilor i~ce, a caror juxtapunere este eel putintulburatoare. In acest sens, neliru9tea cititorului va fi dovadaca sttategia autorului si-a atins scopul urmarit, Ca la profejiivechiului Israel, intoarcerea asupra trecutului :?i evocarea _ , ,7viitorului sunt de la inceput in slujba prezentului. Inainte de a 1'\fi 0 prelegere obieCtiva despre adevarurile tinute ascunse

I.. .

125

1i .



I

pana illprezent, Apocalipsa are drept scop ttansformareacititorului sau pana nu e prea tarziu. .

incredintata astfel vazatorului din P~rmos, ~sl~Jba _profetica este 0 sarcina de implinit proprle aI?ostol ilo~~ Constituie .ncipala activitate a celor doi marten

rnartiri dir@itolul 1~ "Au puter~a.de ~,inchide cerul, ~a ti~

mai cada ploaie, pe pul profetiei lor (v :_ . j2 ,"Ace~n doiproroci ,tlchinuisera rnult r= locuitorii paman~ui"v (v, 10).La fel, putin mai sus (10, 7), ingerul care ttebUla.s~..su:r: e ~~aptea ttambi~ declara ::afa"'venit momentul impliniru tamerlui Dumnezeu, "cum le-a spus (literal: le-a dat vestea ceabuna) slugilor sale, prorocii". Sau cand e vorba despre arasplati definitiv poporul de creclincio~i,seregase~te loculbun al "slugilor", practic identificate cu "sfin?i" (1~ . .Lafel,pedeapsa celor rill este cu atat m~ jus~ficata cu ~at,~~a~cornis crima de a varsa "sangele sfintilor ~l al profe?lor . ,:Iivei face deci sa bea sange, 0 merita" ~ A:t~el, .illfrumosul cantec de doliu inchinat Romel sub ttasaturueBabilonuluf (cap.18), bucuria invicgarorilor atinge in ~oda;emanator "pe sfinti, pe apostoli, pe profe~" ~~ in nmpce inca 0 data pedeapsa vinovatilor este jusnfica ta prill faptulca au varsat "sangele profetilor ~i al sfintilor" (~

. Ultimele pa~ ale Apocalipsei revin ~ .asuprastatu Ulprofetic al acestei carti. a inceput, chia~l::alnte d~a aJunge a u tlme e upte e dinaintea ven:ru no~UlIerusalim, profetul primeste 0 confirrnare sup~mentar: asensului misiunii sale: "Scrie: fericiti cei chemati la masa la

nunta Mielului. Aceste cuvinte ale lui 'Dumnezeu suntadevarate" (19, 91_Profetul este atunci tentat sa s~ inchin~mesagerului ~re ii spune: ,,~i eu sunt un S~uJlto.rca ~ltine, fac parte -dintre fratii til l care au marturia ,IUl Isus;inchina-te mai bine lui Dumnezeu". Si naratorul adaugs.ecestcomentariu: "De fapt, marturisirea lui Isus este ~uh~lprofetiei" (~. Altfel spus, pentru autorul Apocalipsel,

126

Islujba profetica zeprezinta un instrument adaptat lareceptarea ~i la transmiterea rnarturiei lui Isus.

Este ~i ceea ce declara . ingerul din ultimul . capitol :"Domnul, Dumnezeul duhurilor prorocilor, a trimis peingerul Sau" f3 b6); "Fericit eel ce pazeste cuvintele profetieidin aceasta carte" (22, 7); ,,~i eu sunt un slujitor ca tine si

fratii til l profeti" (22,""'9);. ,,~u tine pecetluite cuvinteleprofetiei acestei carp~ In sfarsit, autorul indica chiarautoritatea lui Isus pent:iUad'edara inchiderea car?i salesipentru a-i afirma caracterul inviolabil, prornitand cele mairele nenorociri celui care va adauga sau va scoate ceva din"cuvintele profetiei acestei carp" (22, 18) sau "din cuvintele

.car¢ acestei profetii" (22, 19). Pe scurt, oricare ar fi expresiaexacta a fiecarui pasaj, autorul Apocalipsei i~i revendicapentru el ~i pentrucartea lui statutul de profetic. Prin aceastai~i afirma. cu voce tare pretentia de a apartine cu drepturidepline traditiei biblice, partii sale cele mai nObile.~

CARTEA PECETLDITA CD ~APTE PECETI

Constient ca participa la curentul profetic, in calitate depurtator de cuvant al rnarturiei lui Isus, autorul Apocalipseimanifesta un mare interes pentru carp. De fapt, cuvantul"carte" revine de nu mai putin de douazeci si cinci de ori intext, ceea ce este considerabil raportat la ansamblul NouluiTestament: doar optsprezece mentionari ale cuvantului carte

in toate celelalte scrieri in afara de Apocalipsa. Este oareverba despre 0 constiinta cu adevarat scripruris ticarecunosc_fu1d_fu:ripturilo'rprimite de Israel statutpl unei dirti ___.sfinte? Lucrurile nu sunt atat de simple, rnai ales di acestcuvant "Scriptura" nu aparein Apocalipsa. intt-adevar, - - -< ;

cuvantul "carte" desemneazKcel putin cinclrealitati diferite,

127



dintre care nici una nu este fad legatura cu locul recunoscutV~bi~ament in teologia autorului nostru.

~ M~ cartea sub forma veche ~ su~ ~e::ve~.tedecomparape pentru a evoca ~tergerea boltii ceresti, In timpulmarelui cataclism care afecteaza universul la desfacerea celeide-a sasea peceti (6, 12-17). Nu e doar faptul ca astrii cad pe

pamant,,,ci ~ica dispare tot ce depaseste suprafata globului,insule ~(munp. La fel, regii ~i puternicii acestei lumi suntdecazuti din titlurile lor ~iobligap la un exil vrednic de mila.Cerul insa se restrange ca 0 "ca;:te care se strange"Cv. 4:imagine preluata de la Isaia 34, 4)...

.Laaceasta viziune grandioasa ~i pur simbolica trebuieadaugate patru tipuri de rneritiuni, in mod dar . nice.Sunt,in ordinea aparitiei in text: artea insa~i a Apocalipsei(1, 11 ~i numeroasele reluari in =r== arte,evocata de la scrisoareacatre Biserica din Sardes (3, 15) ~lmentionata de mai multe ori la rand (13, 8; 17 8; 20, 12.15;, ..

21, 2 . ·sterioasa carte Ie ata cu a te eceti cap. 5); insfarsit, carticica vocapei profetice (cap. 10). Prima ~i ultimafolosire a cuvantulw s-au clarificat reciproc In cadrul reflexieiasupra .statutului profetic al carpi. Mai raman deci de studiatfigurile misterioase ale carpi viepi (numita cateodata carteaMielului: 13, 8 si 21, 17) ~i ale carpi cu sapte peceti a carddeschidere declan~eaza 0 serie de manifestari grandioase, inconformitate, dealtfel, cu nenorocirile timpului (razboi,epidemie, foamete, cutremur ~i... persecutie).

Expresia carte a vietii" este foarte rara in Vechiul" ,

Testament. Aceasta imagine' este folositaIiteral doar intr-unpsalm, in contextul unui blestem adresat nelegiuiplor ~ialtordu~mani ai psalmistului: "Sa fie stersi din cartea vietii, scosidin numarul celor d.repp:' (p~.A1tfel, pr~r9c~1 Isaia:evocand soarta celei mal man parp din Israel ramasa fideladinastiei lui David, promire: "Ce a ramas din Sion, cei careau ramas cu viata din Ierusalim vor fi numiti sfinti, oricine, ,

2,5 . .

128

este jnscris pentru via~a in Ierusalim" (Is 4, 3). Pe alocuri~enu:nentul a_ut~ri~pi divine asupra tututor lucrurilor inspir~lmagInea unei carp In care apar la fel de bine zilele existenteipersonale ~s 139, 1£).ca ~i evenimentele istoric~ (Dn io,21). Sau din perspectlva ultimei Iupte impotriva fortelorraului, Daniel evoca biruinta lui Mihail ~i mantuirea drepillor

"top cei care vorfi gasip inscrisi in carte" (Dn 12, 1). ' ,<'' ' ' '>

Carte sau scripturd?

<:=uvant~l"carte" (in greaca: biblos sau bib1i on ) esterelativ rar l-? ~0.u1 ~estament. Cand se vorbe~te-despretextele traditiei iudaice predestinate sa devina Vechiul~estame~t pentru cre~tini,.se foloseste cuvantu "Script~d" D(in greaca: S!3:phe) la singular sau la plural. Prirr -acest

termen se desernneaza, mai putin, textul scris cit__a_utoritatearecunoscuta a textului, capabil sa produ~a- s~n--momentul in care este citit, adica rostlt cu voce tare potrivit '<practicii curente in Antichitate. Adesea se subliniaza caaceasta --Sarptud veche are (!:atut de cuvany de cum se ~incearca aplicarea ei la situatii noi: astfel cunoscuta formula"pentru a se implini ~vantu1 din Scriptura ...". La fel, inevanghelii, autorii Vechiului Testament sunt generic numiti"profep", .a~ca ~,p~rtatori de cuvant", chiar dacamesaj~llor este pnmlt pnn intermediul formei scrise a unei carti.

. ~ste de remarcat ca trei cincimi din vreo patruzeci ~i

CInClde ocurente ale cuvantului biblQ.?~ibiblion (carte) ~i adiminutivului b~laridion (carticica) apa;=m:= Apocilipsa.Astfel textu1 care are-drept miSiune sa incruda Bibliacre~tina (lit. Cartea) este, de asemenea, cel care hxeazacuvantlil In imitele uner scrreri.

/.. .

129



Singurul text din Noul Testament care face la fel e chiar~e, la nivelula doua concluzii: "Isus a facutmulte alte semne in prezenta discipolilor sill, care ziu suntscrise in cartea acesta"(In 20, 3J) si: "Mai sunt inca multealte lucruri pe care le-a racut Isus; daca le-am scrie pe toate,una cate una, cred ca n-ar incapea in lume cartile scrise

astfel" (I~. Intr-un mod aproape identic, autorul celeide-a doua"~1de-a treia epistole a lui loan concluzioneaza prinformule asemanatoare: ,,A~ mai avea inca multe lucruri sa vaspun" (? In 12) sau ,,A~ avea inca multe lucruri sa-p scriu"£IE ~. La fel, ultima pagina a Apocalipsei revine asupracon utului cam: eu marturisesc oricui asculta cuvintele, , "

P r.ofetiei acestei carti: daca cineva mai adauga ceva,. . ,

Dumnezeu ii va adauga pedepsele care sunt descrise in carteaaceasta; ~i daca cineva scoate ceva din cuvintele proorocieiacestei Qrti, Dumnezeu ii va taia partea din pomul vietii ~idin cetatea sHnd care sunt descrise in cartea aceasta" (Ap, ~22,122.. .--~ asemenea con~tiind "literara" pare caracteristica aceea ce am putea nu~ala ioani~in sens larg incluzand~i Ap 0 calipsa. Toate aceste texte au in comun purtareamarcii unui editor final , dorind sa confere acestor scrieric~t~tea - u n~i . . opere literare, oferite cititorului prinintermedicl carpi. Astfel de consideratii presupun 0 dataredestul de tarzie, in jurul secolelor I, II.

.>In acelasi fel, Cristos din Apocalipsa promite Bisericiidin Sardes partea ei de bucurie vesnica, cu cuvinte asociind

simbolismul vesmantului alb cu referinta la cartea vietii:"Biruitorul va fi invelit in vesminte albe; nu-i .voi stergenumele din cartea vietii ~i voi raspunde de numele sau inprezenta lui Dumnezeu si a ingerilor" ~ Imaginea[udiciara subinteleasa sugereaza contextul unci ultime

130

judecati in care Cristos, ca avocat, face Iista alesilor ca probade necombatut a inocentei lor. Dimpotriva, adeptii idolatrieipagane"par Irecuperabili, din faptul ca pacatul lor vinedintr-un fel de fatalitate simbolizata de absenta lor din carteavietii, ei .Jocuitorii pamantului al carui nume nu apare inscrisin cartea vietii de la facerea lumii" (17, 8). Tntr-un scenariu

mai dezvoltat (29, 11-14), asistam dmrItm la 0 scena dejudecata de apoi in care apar mai multe carp, printre care ~icartea vietii, Judecarea indivizilor este facuta potrivitcontinutului carpIor, adica potrivit faptelo caruia (v. 12).

/

C~~Jn cauza se p.rezinta deci ca niste registr n care suntconsemnate actiunile fiecaruia din timpul vietii sale pepamant. Abia apoi se trece la condamnarea definitiva anecredinciosilor, prinsi in nimicirea Mortii ~i a lui Hades:

. "Cat despre eel care nu a fost gasit inscris in cartea vietii, afost aruncat in iezerul de foc" (v. 1~. Sunt astfel asociatedoua proceduri: pe de 0 parte, examinarea faptelor

personale, purtate in carte a fiecaruia; pe de alta parte,referirea la un fel de predestinate, inscrisa intr-o singura cartea vietii.

Imaginea despre ~ pare deci arnbigua: pentruunii, ea confirma bunavolntadivina, vestita in scrisoareacatre Biserica din Sardes; pentru altii, ea nu face decat sasanctioneze caracterul incurabil al unei necredintestructurale, care rezista la numeroasele amenintari ~i

A '

,avertismente adresate de-a lungul intregii carp. In orice caz,in perspectiva Apocalipsd lui loan, imaginea traditionala se

gase~te innoita prin luarea in considerare a misterului pascalal lui Isus. Daca exista 0 carte a vietii, nu poate sa fie decat"cartea vie1_iiMieluhii sacrificat" (13, 8; 21, 27). Din ace1moment idolatria societatii pagane trebuie sa fie apreciata lamasura scandalului constituit de respingerea lui lsus siexecutarea lui pe cruce: "Se vor irichina Fiarei, top locuitorii

.pamantului ale caror nume nu apar inscrise in cartea vietii

I., .

II!I

131



T!. ,



cumparat) p~ Du nezeu prin sangele tau pe oamenii de?r~::&, /limbi, neam) saur3 ~i. tu ai fa~ut. ~n eiImparatia Du ez-euh:ilnostfu ~l la fel ~l pe preo\1; ~l ei vordornni pe pamant" (~ 9-10). Aceasta cantare admirabila facedin misterul pascal aMTIiTsusCristos pen1nd cheia de lecturaa cartii (dar a carei carti?) si izvorul mantuirii universale,

potrivit.figurii unui regat sacerdotal, fara distinctii etnice saucultura1~. Cea de-a doua cantare, acompaniata denenumaratele voci de ingeri, revine asupra demnitatiiMielului injunghiat, obiect al tuturor laudelor ~, in timpce toate creaturile din univers (de data asta impartit in pattudeoarece la cele ttei etaje obisnuite -a adaugat marea: . 13marturisesc la randullor regalitatea cornuna ill umnezeu ~l

'7 ",aMielului (~ In sfarsit, aminul celor pattu fiinte ~iprosternarea eet6r"douazeci si pattu d.e ba.trani fac punctul desuspensie al acestei liturghii cere~ti de neuitat (v...14l:

Daca ceremoruaI@ ceresc vorbeste in mod spontanirnazinatiei in schimb identificarea carli -prezinrn 0 oarecare0"')' ,

~.dificultate. Fara indoiala, mai incii este yorba, la fel ca incazulprofetilor, despre materializarea proiectului divin incaredoar misterul pascal al lui Isus permite descifrareaintentiei profunde si a modului de actiune, Adica: a adunaintteaga umanitate intr-un regat in care toti vor fi preoti,imputerniciti sa oficieze cultul spiritual prin sfintirea vietilorlor. ~i aceasta prin jertfa lui Cristos la momentul crucii,Intr-un gest de abandonare pe masura iubirii infinite a luiDumnezeu ... Ne gandim la cuvantul lui Isus din evanghelia

lui loan: "Dumnezeu a iubit aut de mult lumea incat pe Fiullui unul nascut l-a dat, ca omul care crede in El sa nu piara, cisa aiba viati vesnica" (In 3, 1.§). Insa aceasta dorinta a luiDumnezeu, revelata ~iinrrupaUt de Pastele lui Cristos, pare afi continuta intr-o carte anterioara lui Cristos, darneasteptand decat venirea lui penttu a-si gasi interpretareacorecta, Din acest moment, n-am putea oare sa vedem in

134

1 -

aceast~samblul Scripturilor vechi testamenta~ celepe~~e rextele Vechiului Testament Ie numesc adesea ~arteaLeaH". 1 . M· " "

, 1 ;>- - : ._s~u,:cartea ill olse, pe scurt Tora lui. Israel in senslarg, incluzand la fel de bine ~rofepi )iiPsalmii!ye~j L~44)? As~el: ~m_a-:ea aiel una dintre bazele pO,sibileale ~'~~rme~e~tlCl~bl?lice desfa~llrate .in epoca Parjoplor Bjserieil'

§l__PQttlV1~arela doar luar~i~nsiderare a misteruluipa~~ allUl Is~s ofera accesul Ia sensul pro fund §i adevarat alscrierilor vechl testamentare.

. ~n orice ca~, insi~tenfa Apoealipsei asupra drtH subdlfetlt~ ~e .§1.cu diverse filnctii, eontribuie in situareaacestei opere Ulmltoare in contlnuiiatea Scrierilor biblice. Seafirrna astfel 0 loialitate puternica fara de traditia lui Israel, in~ta§~en~ ~~u .dublu ~ati de slujba pro fetid §i fara deImaglnea cartu, ~1una §1cealalra considerate dre t vect .

,!nsep~rabili de revelatia divina. De altfe sltuarea A ocali se·pe ultlmulloe in Blblia crestina.ii asigura functia de a inchidean:am~lul car~ ~u Vechiul )IiNoul Testame~t reunite: "Eumartu~sesc oricui asculta cuvintele profetiei acestei carti: deva mal adauga .cin:va ceva la ele, Du~ezeu li va adaugap~deps~le descrise In aceasra carte; si dad cineva va scoatedi~ ~uvIntele ac~s:~i pr~fetii, Dumnezeu li va seoate partealui din pomul v1etu ~1 din cetatea sfanrn, descrise in aceastacarte" (22,18-19)_

- - = = = = = : : : : ~

(

NOUL POP OR AL LUI DUMNEZEU

Di~colo de interesul sau pentru subiectul insusi al cartiiApo~calipsa res.pec~ iraditia biblica cu privire la ceiedO.as~re~le lui Israel. Pasajul eel mai evocator

. apare In ~adid in faza finala a proeesului detupere ~ ~elor sapte pee.~ti.Dupa aparitia celoryatru eai (6,l~la persecuju (6, 9-11) ~i evocarea _ynl:l:i_f!1are J

135

.-~,.



cutremur care ii zguduie pe puternicii pfunantului (6, 12-17),firul povestirii se rope ~i lasa locul unui tablou lUrIDnoSc~mantuirea alesilor. S~na se deroleaza in doi timEJ.: in primul

~ rand adunarea "celor 0 sura patruzeci si patro de milinsernnati cu pecete, iesiti din toate neamurile fiilor lui Israel"(7, 1-82.;apoi navala unei "mari rnultimi pe care nimeni nu

2 t puteas:,\ 0 numere, din toate neamurile, rasele, popoarele ~i--- limbile';'(7, 9-1

A .7 J l _Primu gru de ale i ste dar desemnat prin apartenenta~ ur e raica, Nu numai ca ei provin din toate triburile lui

Israel, dar desfasuratorul numara cu grija cele douasprezecestiP..uri,atribuind fiecaruia 0 suma de ~ouasprezece mil de~ Ansamblul constituie un colectiv de douasprezece ondouasprezece mil de suflete, adica plenitudinea numarolui

- -J ;<,,_i.ouasprezece" in mod tradiponal asociat cu ideea de opor.J"- Nu exista deci ruci 0 evalorizare a imaginii poporului lui

, / Dumnezeu, potrivit categoriilor vechiului Legamant, Acesta

r este cu atat mai surprinzator cu cat, in cele doua scrisoricatre cele ~apte Biserici, aparea 0 iritare vie provocata de "cei

~ care se p retind evrei fara a fi ~i sunt, mai degraba, 0 sinagoga_a~tana" ~2.9; 3, 9~ Insa poate ca era yorba doar despre

(_grupuri iud~~~ti~yin~te_. de a m_aimu~ariobiceiurileiudaice, in detrimentul ~dentit~Jiicre~tine baz~ pe credin~a

:J in~terur pascal_al}ui Isus. In orice caz, poporul vechiuluiLegamant es.~ c~ _!:mcura de plenitudineamantuirii: .'pecete~ ~egerii, pusa in fruntea fiecaruia,

ft c_onstituie cea mai sigura ptoteqie impotriva nenorocirilor_anuntate.

In al doilea rand, marcate de intrarea in scena nu numaia ingerilor, ci ~ide a Mielului in persoana inconjurat de alaiulceresc (v :. -2=12) ,perspectiva nu mai e cea a unui colectiv .perfect irltOial1tatea sa, ci a unei mulpmi imense, _f"'aci_

frontiera, fara limita, deci imposibil de numarat (v. 13-17).Comparata cu primul grup aceasta multime infinita prezinta

136

diferente semnificative: semnul distinctiv nu rnai este marcap:cetli pu~tate _r:efrunte, ci haina alba a martirilor, spalata insangele Mielulw (v. 14). Mai mult, referinra religioasa nu semai adreseaza doar lui Dumnezeu, ci ITdeserrmeaza in modexplicit pe Cristos, in figura Mielului, In sfarsit, se face daraluzie la co_pte:ktul persecutillQr prezentare ca "mareaincercare" ~. Din acel moment, cei scapaji teferi suntprimiji .in .mod intim in viata divina: "ei suntin prezenp.tronului lAWDumnezeu ~islujesc zi si noapte in templul sau"(v. 15). In schimb, ei se bucura de to ate avantajele uneivietuiri impacate, la adapost de orice nevoie, sub conducereaMielului pastor (v. 16-17.), intr-o fericire care anticipeazaNoul Ierusalim, prezentat in ultimele capitole ale cartii.

Daca_gtupurile sunt usor de identificat ~ipot s~mnifica,unul rimul Legamag.. in 'urol ideii de alegere (rnarca apecetii), celalalt, al oilea Legamant nascut din Pasrele luiCristos ~i imbogatit cu marturia marfirilor, in schimb se pune

intrebarea articularii intre cele doua par¢ ale acestui diptic.Este oare yorba despre un raport. de succesiune, imaginandpoporul lui Dumnezeu sub infatisarea lui definitiva ca fiindalcatuita din doua momente distincte: eel al alegerii unuianumit popor limitat; cel al deschiderii spre universalitate apopoarelor? Sau ar trebui sa se vada aici, in termeniiimaginati, 0 ilustrare a ideii de implinire: un popor unic alluiDumnezeu, anuntat sub forma unei infap~ari etnice ~ination ale, dar, prin opera lui Cristos, realizat in extensiunea

.sa universala? Unii autori subliniaza faptul ca vizionarul"in~elege" numele celor clouasprezece neamuri si Ie numaraperfect membrii(v. 41 in timp ce "vede" desfasurareamultimii imense (v.·,~, inscaunata in prezenta tronului ~i aMielului ~i, in aceasta calitate, sarbatorita de cercul corurilorceresti reunind in aceeasi lauda, ingerii, pe cele patru fiinte ~ipe cei ~ouaze~!, ~! atru d~ Batrani J V .It.l..3l._ Progresiaverbului "a auzi ~l a verbului "a vedea ar putea sa sugereze

/.. .

137

""..,... ,'



progresul (sau irnplinirea) unei revelatii mai i~tai ~ostite.~Scriptura, apoi manifestate in insasi persoana lui Cristos ~1 mdezvoltarea Bisericii lui. '

(

De la cuodnt la imagine

/

Trasttura cea mai remarcabila a apocalipselor pne dedezvoltarea elementului vizual, in conttapunct cu cuvantul,recunoscut in mod ttaditional in calitatea de canal privilegiatal revelatiei biblice. Du~nezeul lui Moise ~i al pattiarhiloreste in primul rand un Dumnezeu c~re 1 i vo~be~te po~oru1~sau ~ise face cunoscut oamenilor pnn e:ficaCltateacuvantulwsau tradus imediat in fapte. Cu apocalipsek,suvantul se faceim~gine; profetul devine. ... ..naintevazator; adevarul l~15'Urilliezeu se ofera spre ~lare pe scena cereasca;invatatura relativa h. devenirea i§!qdca a umanitapi se lasadescifracl intr-o suita de tablouri simbolice al carer sens p~reaproape inepuizabil. Interpreti cere~?, .la d:e~t vor?u:~"ingeri" sau mesageri i~idau concursul .mamtev_azatorulw~l.ilajuta sa pattunda aceasta padure de slmb~lun ..Este ~ev01ede abilitateainteleptului: este vorba nu mal pupn decat de adescoperi apli~api1e posibile ale mesaj~ui ce"resc, Bira apretinde insa a rezolva toate eni?e1e ::on~ute :ntablo_u.

Cititorul intelectual poate sa se m~seasca dezone~tatin fata unui mister aut de mare. Tentatia mare este sa sesatisfaca cu chei gata facute, in timp ce caracterul onidc al

tabloului interzice a-i :fixa datele sub forma de concepteunivoce ..

Ca intr-un [11m, scenariul de ansamblu spune rnai multdecat fiecare plan luat izolat. Citirea Apocalipsei n~.se J?o.ateface dec~ " mi~care, e _ inilor, in ~ocullmaginilorcare e ingramades ~.se suprapun.

)

1 3 8

In acest sens, de la Tapiseria din Angers sau rniniaturilemanuscriselor medievale, artistii care si-au insusit Apocalipsapot sa fie recunoscuti drept interpreti autentici, deoarece eipun la vedere textul , rnai ales cand trateaza acest subiect inmod continuu, ca un fel de banda desenata,

Fara a renunta cat de putin la slujba profetica, adica

transmiterea unui Cuvant divin, izvor de viata ~i singurulcapabil sa salveze lumea, Apocali_Qsaseprezinta la inceout cap carte care se rasfoie~te, un album de istorie in care textul si

).maglliea£ac un tot. Acesranu vrea sa spuna ca orice lecturaar :fi Iegitima: artefe imagiriii au.~ de gramatica lor. In cazulApocalipsei lui loan, legile genulw ttebuie mai intai cautatein Biblie.

in orice caz, un lucru pare clar: aurorul Apocalipsei nuexclude de la mantuire imaginea istorica a celor douasprezecetriburi ale lui Israel; mai mult, vede in aceasta un germene alunei asernanari infinit mai extinse. Dar conjunctia celor douaimagini i~i pastreaza toata forta de evocare: penttu a finelimitata in frontierele sale, multimea alesilor nu prezintamai putin coerenta unui popor atat de bine structurat decatcele douasprezece neamuri ale lui Israel. Astfel, situata subconducerea Mielului Mesia ~i Pastor (v. 17), Bisericapopoarelor poate fi inteleasa ca 0 imagine desavaqitii apoporului lui Dumnezeu.

»>

).,_

139



~.

Capitolul9

ZIUA DOMNULUI

Nu numai Apocalipsa aduna trecutul, prezentul ~iviitorulJntr-o viziune care imbratJ.~eaza in aceeasi privirereal itatile ceresti ~i consecintele lor terestre, dar nu-sideclara propria inradacinare intr-un loc ~i intr-un timpprecis. Localizarea geografica este clar enuntata: _0sulaPatmos (1, 9)1 la mica distanta de 0 retea de cele ~apteBiseria- din Asia Mica, cu care profetul exilat intretine 0

corespondenta sustinuta (1 , 11). Contextul general este unclimat de suspiciune, ba clTIarde persecutie asupra grupuluicrestin (1, 9; 2, 13), expus la deviatii interne, fie de tipiudeo-crestin conservator (2, 9; 3, 9), fie de inspiratie

pagana apropiata de ceea ce vor fi marile miscari gnosticedin secolul al II-lea si al III-lea (2, 6.14-15.20-24). Mai ales,contextul este eel al unui Imperiu dominator, exersand 0

putere absoluta asupra ansamblului lumii mediteraneene, inacelasi timp cu 0 presiune ideologica foarte puternicaasupra constiintelor prin intermediul unei .religii oficialeomniprezente. Figurile Balaurului ~i ale celor doua Fiareasociate puterii sale simbolizeaza excesul unui totalitarismcaruia autorul· Apocalipsei indrazneste sa-i denuntefragilitatea ~isa-i prezica un sfarsit apropiat.

LOCUL ~I TIMPUL APOCALIPSEI

Cu 0 situare geografica astfel determinata, autoruladauga 0 datare care nu e doar anecdotica, ci constituie inmodul eel mai probabil 0 cheie de lectura a irrtregului



/

operei. De fapt, vizrunea initials situata in Patmos sederuleaza "in ziua Domnului" - altfel spus in contextulduminicii cre~tine. Dar evanghelia dupa loan ne-a invatatt~cm-;rca fiecare "a opta zi de Pa~ti" reinnoieste experient~invierii ~~erucilor adunati posibilitatea de a trilliritalnirea cu Inviatul, prezent in mod real printre ai sal (In

20, 26-28). La fel, inca din anii 50, prima Epistola a luiPavel d'tre Corinteni (cap. 11) atesta practica cornuriitara acinei Domnului" in amintirea mortii s i invierii lui Isus ~i

'" , '.in directa continuitate a gesturilor ~icuvintelor ultimei cine:"Acesta este trupul meu pentru voi; faceti aceasta ir:amintirea mea. .. Acest pahar este nou1 Legamant, facetiacest 1ucru in amintirea mea.... De fiecare data cand mancatiaceasta paine ~ibeti din acest pahar, vcstiti despre moarteaDomnului pana cand va ve ." 1 Co 11, 24-26). Dar, lamijlocul secolului al II-lea, sfantul ustin sernnaleaza caaceasta cina de amintire se tine exact "in ziua soarelui" (a se

vedea englezescul Sundai), adica in prima zi a saptan:anii,

/

' care este ~i cea a creatiei ~i cea in care "lsus Cristos,Mantuitorul nostru va inviadin morti" (Prima Apologetica,67).

Acestaeste continutul atat al destinatiei cartii (1 , 4-8L" ,cat ~ia viziunii inaugurale din Patmos (1, 10-20). Prezentalui Cristos este rnediata prin misterul pascal cu dubla saculme a mortii si a invierii. l sus este "martorul (martirul)

credincios", care "ne iube~te~i ne-a sters pacatele prinsangele sau" ~ din acele moment "a fa:ut ~!,n noi 0

impadp.e de ~p pentru Durnnezeu, Tatal Iui . p:: 6).Daca el insusi participa la puterea divina (doxologie 1~pana la punctul de a fi identificat cu misteriosul persona)ceresc din Daniel 7, 13 ~ este in prim~ ra~d p.entrufaptul de a tl fost urcat pe cruce. Reluarea din Zaharia 12,10.14 - "Orice ochi 11va vedea, chiar si cei care l-au irnpurissi pe el vor plange toate rasele pamantului" - consti tuie un

142

ecoul al Patimirii potrivit Sfantului loan. In fapt,evanghelistui-clteaz'1 acelasi text din Zaharia 12, 10 dupaepisodul cu lovitura -de sulita, fkand astfel din prezicereultimul cuvant al povescirii Patirnirii (In 19, 37). Deci doarin acest context pascal al mortii si al invierii se afirrnadeplina divinitate a lui Isus, "alfa ~i omega", "este, a fost ~i

va veni", la drept vorbind Suveranul universal , in greacaPantoerator (v. 8).-Viziunea din Patmos (1. 1O~O) revine asupra regalita ii

lui Cristos inviat, caruia II sunt asociate cele_ te lsencdestinatare ale cartii, De fapt, ele participa la slava~_I_Eviatului,sub forma de ~apte stele situate _inmana lui,!ntimp ce realitatea -lor ~ A ana se arata in prezenp Iuisub- aspectul ~apte sfe~riice de-aur.__"Chiar Bisericileconcrete constrtuie IocUl unde se manifesta regalitatea luiCristos biruitorul mortii: "Nu te teme, eu sunt cel dintai ~ieel din urma, eel viu; am fost mort, ~i iata ca sunt viu

pentru veacuri ~i veacuri; eu am cheile morti i § i ale luiHades" (1, 17-18). Atentionarea init iala: "Nu te teme!"trimite la telatarile aparitiilor pascale in evanghelii, in timp -ce urrnarea frazei atesta moartea reala a lui Cristos siproslavirea sa in viata divina, la fel ca ~i suveranitatea saasupra puterilor mortii, Astfel, intreaga desfa§urare a eartiiS_t;_gase~te dej ,a cQn_£nuta in misJ_erulpascal al lui ISlIs S ichiar in Ziua' Domnului com.mitatea adunata traiesteintalnirea cu eel Inviat. Din acel moment se impunecr~ntaPascala, adica convingerea ca forteledului nu vor putea sa aiba ultimul cuvant in istorie. PrecumCristos irrviat a invins deja moartea, la fel regalitatea lui lsusva sfarsi prin a se impune lumii , oricat de rnari ar fi putereaimperiilor §i folosirea armelor reunite ale vio.lentei §i aleispitei fap de comunitatilecrejtifi/

«

143



"VINO, DOAMNE ISUSE!" 1_

/

Prezenta de la inceputul carpi, referinta 1 a ZiuaDomnului constituie chiar 1 ultimul cuvant al Apocalipsei.Expresia Amin vino Doamne Isuse!" (22, 2J)) aminteste

" " ~ ..contextul liturgic al cinei cre~tine, sarba~~~1tel~ amInt!re~rillsteru~ui pascal si in a~teptarea reveru~l1 ~lo:lO~se a lu:Isus: ,/f oi proclamati moartea Dornnului, ~ar:a c~nd ~ savina" (1 Co 11, 26). Mai mult, aceeasi prIma ep1s~0la sveterrnina cu expresia Maranatha (1 Co 16, 22). Astfel izolata,formula ramane enigmatica: desigur,origi~ea ei arameana

pare atrimite la expresiile cele ~~i ?: ir;ceP:r t val~I cornunitatii crestine, Mai mult, nu exista met 0 indoiala ca

ea evoca' venirea (verbul atha) Domnului (substanti~Mara)~ posibile difeiite decupaje: fie Ma~an-aiha(i'5O'ffinulnostru a venit); fie Mara-natha (Domnul VIne sauva veni); fie inca Marana-tha (Domnul no.stru, v~o!). Ultima

traducere pare mai credibila: ea se inscrie dar In co~textulcinei de amintire;' in timpul careia se aminteste misterulpascal allu~ Isus, realizat nu numai 0 daAtapentr~td~aur;ain evenimentele crucil, ci in a~teptarea lmpliruru depline Inceasul intoarcerii lui Isus.

Dintre toate cartile Noului Testament, Apocalipsa estecea care acorda cel ~ai intins loc l iturghiei. Dar este vorba

d~~pre,liturghia cereasca, i~agina~, de :It el, plecand de laamintirea actelor· cu fiilui pract!cate In templul de laIerusalim. Va fi deci zadarnic sa se caute aici informatiidespre cultul Bisericii vechi, mai .ales.~n.~omunita?le AsieiMici destinatare ale celor ~apte scnson initiale.,

Apocalipsd fi liturghie

144

In schirrib, este foarte probabil ca evocarile l iturgrueiceresti, oricat de imaginare ar fi, sa fi exersar 0 influenra realaasupra cultului cresrin, mai ales asupra riturilor Bisericii~ De aceea, anumite obiceiuri din vedilliI l'emplu auputur sa se regaseasca in oficierile crestine, nu prin influenradirecra, ci prin intermediul tablourilor cultul~eresc

prezente pe tot parcursul Apocalipsei. Acest Iucru este cuatat mai pupn uimitor cu cat traditiile crestine, de exemplu

\?!EOdoxia bizantinDinsista. asupra dimensitinii· "cere~ti" acultului crestin: n~ este oare JitlJrgrua in primul rind

- e~_perienta"cerului pe pamant"? Din acel moment este cu ~totullogic cazliturgrua Bisericil paminte§ti s finspira din ceea~e se .crede a se Acunoa§te - aaica a se lrnagina _ despreliturgruacereasca. In acesr domeniu, Apocalipsa constituie 0sursa de inspiraiie extrem de bogata.

DincoIO de putinele ~formapi despre modul de a se rugasau de a-I celebra pe eel Irrviar, in comunitaule asiatice de lasfar§~tul sec~lului I, Apocaligsa afirma fundamentul cultuluicrestin: conslderarea dUmlrucllorept "ziua Domnului", adica~().culRrivil~_a~ al intilniril cu cel Inv1at 11cEeie deTectura aIntregului existenjei, atat pe_rsonale cat ~i comunitare - ;iuruversale. La acest nivel , carteaApocalipsei constituie 0etapa esentiala ' intre primele experiente ale cinei cre§tinepentru amintire (1 Co 1 D § i evocare@iistiei du~~din Prima Apologetzca a sfktului Iustin (par. 67), redactataIaRoma in anil150 d.C. ~ ___

Mai mult, traducerea "Domnul nostru, villo'~prime~te 0evidenra confirmare a faptului c a ultimele cuvinte aleApocalipsei reiau chiar aclamatia Iirurzica ,Amin vino

, 0"" , ,

Doamne Isuse!" (22, 16). Descrusa cu mentionarea zilei, "

Domnului" (1~, Apocalipsa se incrude cu invocareacaracteristica aceIebrarii crestine, prima zi din sapcimana.

145





poate sa anunte apropiata lui venire: "Da, vin curand" (22, 20b..Aminul comunitatii nu marcheaza doar consimti.rea~, Cl, ,declara ~i0 nerabdare - ,,Amin, vino, Doamne Isuse!" - careare valoare de angajament. in acelasi mod, Pavel facea dinimpartasirea euharistica legea unei vie? cornunitare cu adevaratfrateasca (1 Co 11, 17-22.33-34). Astfel Apocalipsa este, inacelasi timp, centrata pe manifestarea lui Cristos in ziua

Domnulul ~i indreptata spre realizarea lumii noi, la sfarsitulunui proces deja realizat in misterul Mielului injunghiat ~iinvingator,

..-/'

j

De origine ebraica, cuvantul aceleiasifamilii ca verbul care inseamna crede'" radicalulcuvantului exprima ideea de solidita~, permanenta, trainicie.in mod traditional, cuvantul figureaza pe ultimul loc al unuienunt: are valoare de "sanc~une" ~i marcheaza adeziuneaadunarii la ceea ce tocmai a fost e~primat, maiales de~ul insarQ_natcu rugaciunea comuna. Acesta mai esteinca sensul .aclama~eiAmin, omruprezenci in Iiturghia

. ~ -resnna. -insa, cele patru evanghelii prezinta un cu totul alt sens al

termenului. A~ezat in gura lui Isus, cuvant~troduceenuntul ca ~i cand cuvantul lui Isus nu ar a~tepta altasanctiune decat propria sa autoritate, intr-un fel a priori ~iindependent de receptare, pozitiva sau nu. Foarte frecventa

in evanghelii, locutiunea "Amin, . va spur_( - cu dublareacuvantul~ fiecare dintre ocurentele ioaneice aleexpresiei -~ cuvantului lui Isus un statut propnu: totceea ce spune este, dintr-o data, plasat sub autoritatea luiDumnezeu insusi si nu se poate, in aceasta ealitate, sacontina vreo slabiciune.

AminI

148

o asemenea afirma?e a autorita "cuvantu1ui lui Isus i§i ~ ttl suverane recunoscutacalitatiJorCristo10gice en~~;:!:~ :onfirmarea in ansamb1ulsapre episto1e ca. re 'B' '. IAa mc.eputul fiecareia din ce1eB' .. lsenCl. n ultirn .

isericii din Laodiceea (3 149 A a sensoare, adresataarticol devine el~nsus/ o~a~~::ntulr.A~p:ece.-dat_ de

"traducerea" in limba'ul - 1. ~ urmat Imeruat deadevarat". Ce1e doua d J. . car ". "martor crec:lincios si~- a Jeetlve reran in d fi :-~

SUDlaCente radiCa1U1U1 b A mo del valorile- ~ e rruc In timpu."martor" (literal: marti.\ '. .. ce su5stantivul

----. c==- r J reamlnte§te a~care se exprima autoritatea 1,.i_ C . cuv~ntu1U1pnnApo ali A • J o l t nstos eel V1 ~. "c psa 1<:1 respeet~ " - U. yl arci

1- -. :;J --- a ffilSlunea prop' d A'co ectIel de scrieo' bibli E··· .-_ ne, e 1a sfar~itu1.. - .. - ceo ste verba hi -coerenta ansamb1ului ~" A e ar despre a asiguraimainrii10raJ'-u-n 1 carpi, lntr-un fe1 de ~ a

b- se a p unctu110r d -- '-e urutate.

1nitiam in Pa§tile lui IdUminicala, venirea unei lu~uS ~1 celebrata in euharistiaaccelerata de faorul v .nOl este, intr-un anume felD .IX ca 0 comurutate trai ,

omnului ei, Incepand . rue§telntens a§teptareaC . cu sectlunea cel

nstos anunta Bisericil v'. or sapte scrisoriP , or ea verurea 1 .

ergamu1ui ii declara: Hai· V • U1 este aproape.curand §i ii voi bate cu"sabl~poc~e§te-te: iar de nu, vin 1atine1 a guru mele" (2 1(;6\ .e veste§te: Vin curand. . . ~. La F1ladelfia

. " , tine ce ru de tea ....,.. .--..la. cununa ta" (3, 11). 'Astfel fie v

ama ca rumeni sa nuameninmri impotri" ,ca este vorba despre(p ' va unor element

~rgamul) sau de incurajari fata de. perturbatoare

(Filadelfia), venirea D ul'. e 0 comurutate exemplaraifi . ornn U1 va ave .~un carea situatiei Bisericilor E Aa ~a. pnm efecrtimp istorie, un ~tot a ro iat' al a se :-a Impliru deci intr-unfi, astfel, gajul unei re;enfe . eve~entelor prezente. Vaistoriei §i innoirea C .. x .. ' acnve, ?nentate spre implinirealib eLa.ttlterestre rntr 1 . ~

e erare §i transformare . ~'.. -0 OgIea pascala de1. a umarutatu· Iata ~ A •

ucrunle" (21, 5). ' '" a ca mnores- toate

149

"



in aeest sens, ultima 'din eele ~apte serisori catre Bisericiarata in mod admirabil loeul propriu al euharistiei, situataintr-un fel la articulatia dificul tatilor timpului prezent euprornisiunile despre venirea unei lumi noi. Comunitatea dinLaodieeea vede reprosandu-i-se starea calduta, ill terrnenifoarte severi: "Deoareee esti caldicel, nici eald, niei rece -

mesajulse adreseaza in mod formal ingerului Biserieii - amsa te var~ din gura mea" (~. Ea primeste atunei 0 serie desfaturi imagistiee (sa eu~re aur, vesrninte albe, 0 alifiepenttu oehi) urmate de 0 puternica ehemare la eonvertire (3,

~e aflam cIar aici intt-un timp istorie, eel mai apropiatde~pa prezenta, Insa doua versete mai. incolo, rasunapromisiunea unei fericiri infinite, dincolo de istorie,intt-oeomuniune deplina eu viata divina: "Biruitorului ii voi da sa~ada eu mine pe seaunul meu, preeum ~i eu am biruit ~iamsezut eu Tatal meu pe seaunul lui" (~ Intte aeeste douaevocari se insinueaza 0 scena emotionanci. Cristos in

persoana bate la u~a ~i se invita pentru 0 "cina" (termentehnic pentru masa crestina) care seamana bine a fi cea aBisericii deoarece, amintindu-si de eel Inviat, li recunoasteprezenta lamasa cornunitatii: "lata, eu stau la u~a ~i bat; dadcineva aude vocea mea ~i deschide u~a, voi intra la el ~ivoicina eu el :;;iel eu mine" (3, 20). ___

Astfel, euharistia par'ticlpa ill acelasi moment la timpul.istoric (dificultatile comunitatii locale ~iurgenta dialogului) ~ila timpul escatolo~e, adica la ceea ce este dincolo de istoriesi menirea bisericii de a imparti regalitatea lui Cristos inviat,Ziua Domnului este deci penttu crestini punctul esential alcredintei lor intr-o lume mai buna, transformata incepand cuinvierea lui Isus ~i numita comuniunea cu viata divina,dincolo de vicisitudinile timpului prezent ~i prin zvacnirileunei istorii adesea tulburate, cateodata chiar extrem dettagice.

150

. ~~scuta in contex~ T cele ~apte scrisori catreBlS~rI~l. a,.testa.acest lucru - ~i confruntara eu.opozitia unei~ocl:tap. Inco?Jl-:rataare in mod visceral pagfula, Apocalipsa~dr~zne~te sa-si proclame credinta Intr-o Iesire fericita dinistorie. Un asemene < optimism ecurge dintt-o intentie~eo~o~d globala, cent' e lllisterul pascal al Iii[ C~istos,

~n~g~to~ al tuturor puterilor mortii isi al fortelor raului,lnsa, Ina:nt~ de a fi 0 convingere tationat~ credintaprofetului din Patmos se lniadacineaza intt-o experienta:aceea ~ euharistid, sarbatorira in Ziua Domnului chlaratunci cand, batand la u~a; Cristos inviar ia loc Ia masafratilor.

. Astfel, prin lnsa§i prezenta celui Inviat a si inceput savma.o parte a lumii noi, direct in inima realitatii, Tralta ine~edinta, 0 a~em~ne? Intalnire are valoare de Apocalipsa(literal: revelatie) ~lda sens inttegului istoriei: "Fericit eel careasculta aeeste cuvinte ale profetiei, la fel si cei care vad ceeaee este scris, pentru ci timpul este aproape!" (1,3).

»->:

"

151



CONCLUZIE

Dad repunem Apocalipsa in mediul ei propriu, adica inacelasi timp al invataturilor Vechiului Testament ~i al

credintei in Cristos proclamata de Noul Testament, devineperfect dar d aceasta carte ciudata ~i fascinancl nu nefumizeaza cici 0 informatie precisa asupra sfar~itulw Iumu. -

Apocalipsa nu ne spune ruci In cat tImp, nici pnnintermediu a ce peripet ii i~i va cunoaste universul nosttusfarsitul.; Sa nu fie cu suparare curiozitatii rara satiu acititorilor care cautau in Apocalipsa certitudini cifrate care sale permita fie sa-~i exorcizeze propriile temeri, fie sa leintareasca puterea asupra celuilalt, sub motivul uneicunoasteri ezoterice cu privire la sfarsirul tuturor lucrurilor.

Apocalipsa nu se mulrumeste maimult cu a descrie

catastro e e naturale sau umane care coplesesc orice epodi aistoriei, Incepan cu a ~a... Ultima carte din Biblie nueste deci 0 dublare in imagini a unui jumal televizat de 20 deore, cu litania lui de nefericiri §i intrebarea dureroasa de ceatatea suferinre, suportate nemeritat de mj]joane denevinovati.

- Dac1 Apocalipsa indrazneste sa imagineze sfarsitultimpurilorsi, la fel de bine, sa priveasca in fa~ dificultatileepocii sale, incepand ..cu amenintarile pe care Ie lasa saplaneze aut atotputernicia aparenta precum ~i slabiciunealatenta a unui Imperiu nernasurat, face acest lucru

intotdeauna la lumina unui eveniment care, inochii credintei,are valoare de certitudine absolucl:moartea lui Isus Cristos ~iinvierea sa glorioasa; victoria asupra mortii a Mielului :injunghiat, primul nascut al unei lumi noi, ghidul uneiumanitati chemate la plenitudinea vietii divine, dincolo chiarde vicisitudinile unei istorii putemic zbuciumate,

15 3

r.._-.-.. .



In OCM· unui clt1tor perseverent al Scripturil_gr, inprivirea unui crestin marturisitor al invierii lui Isus,

)

Apocalipsa nu este nici un cantec disperat despre nefericirilelumii nici focul de artificii al unei utopii fara aplicatieconcreta, La fel ca toate paginile Bibliei din care se hranesteca d seva datatoare de viata, Apocalipsa este un imens act de

credinta 4 r forta eliberatoare introdusa in inima lumii, defaptul angajarii lui Dumnezeu, culminand cu invierea lui Isus.Astfel, ultimul cuvant al Bibliei apartine in intregimesperantei: 0 spe_rantaabsoluta, dincolo chiar de gandire. Deunde recursul generos - decTincontrolabil - la aceste valuride poezie care se sparg in torente impetuoase, ducand cu elein trecerea lor atat ternerile viscerale cat§i certitudinilemeschine care, tot timpul, constituie fondul comertcluifalsilor profeti §ialE~rilor _deilu~

Atunci, vom spune noi, lectura corecta a Apocalipsei erezervata oare crestinilor? Intr-un anume fel , da, pe cat de

adevarat este d nu se intra cu adevarat intr-o opera Iiteraradecat cu pretul unei formidabile simpatii cu orizontulautorilor sai. S i cand este vorba despre 0 carte religioasa cume Biblia, nu exists simpatie mai mare decat comuniunea viecu credinta comunitatilor care au facut cartea § i au hranit-ocu propria lor experienta de credinta.Dar acest lucru arinsemna, fara indoiala, sa se reduca in mod nepotrivit campul

. cititorilor "inspira~". Celor care nu impartasesc credintaautorilor crestini ai Apocalipsei, le va fi cerut doar sa citeascatextul potrivit limbii sale proprii, adica in sanul imensului

(

continut de i~t~leger~ :ar~ cons~tuie Ca_?onul Scripturilor~altfel spus Biblia uruca §l.plurala, adunand sub 0 aceeasilegatura atatea dir~ diferite §i considerate inseparabile.

Chiar cu privire laansamblul Bibliei §i in eel mai marerespect pentru experienta religioasa care se gase§te exprimataaici, orice cititor de buna credinta va putea sa se aventurezepe drumurile unui sens care, desi este puternic deschis, nu

154

este totu~i ..:r SortIt arbitrariul . £ :

veem, tie ca nu A· p. ali· U1 antasmelor si frici; p' ~, oc psa e :r.u. Ie ca~terar:~ §i, fara indoiala una di~ carte luminoasa, .arzind deum Blblie A 'ntre cele m . 1 .~ . . utorW acestei carp n at U11llt1oase al:ri

sa ne llltroduca ..pur §i sirn 1 " u a avur alra atnbipe decatpoara orice cititor sa . .pu A pe acesr drum de lumin~. ~revina la 1 A ~tre In InsU§i rexrul A '. a. sa. . e, cu atat mat mulra fi ~ ·A pocalipSeI §i SacontInua sa" po ta cu cat proD" '.barbat-11 . -§l agite spectrele spre etu urgtel vor~ pror §l a femeilor pentru ' marea damnare a

ewrtul de a ~. care merira 1 .ul . trat, deoarece . ' a unna unnei

nrnul CUVant ai isr .., nenoroclrea nu va ti .. ' d 'orIel. . lllC10ara

155



CARTlLE BIBLIEI, .

PENTATEUHGeneza Gn

ExodEx

Levitic Lv

Num~ri NumDeuteronom Dt

Cartile Profetilor- Primii Profefi

losCarte a lui IosuaCartea Judecatorilor Jdc

Cartea india a lui Samuel 1 Sam

Cartea a doua a lui Samuel 2 Sam

Cartea india a Regilor 1Rg

Cartea a doua a Regilor 2Rg

- Profetii din urma EsIsaia

IerleremiaEzechiel

EzOs

OseaII

loilAm

AmosAb

Abdia<ion

lanaMih

MiheaNeh

Nehemia

HabHabacuc SofSofonia

AgAgeu

·ZahZahariaMal

Malahia

CELELALTE SCRIERIPsalmii PsCartea lui lov lovProverbe PrCartea lui Rut RutCantarea Cantarilor CtQoheleth (Ecleziast) QohPlangerile LamCartea lui Estera EstDaniel DnCarte a lui Esdra . EsdCartea lui Nehemia NehCartea intrua a cronicilor 1 CrCartea a doua a cronicilor 2Cr

cARTILE DEUTEROCANONICE

(SAUAPOCRIFE)Cartee Esterei (grec) Estgr.Cartea Iuditci IdtCartea lui Tobit TbCartea intdia a Macabeilor 1 MacCartea a doua a Macabeilor 2MacCartea in!clepciunii in!Cartea intclepciunii lui Sirah SirCartea lui Barab BarEpistola lui Ieremia Icr

NOUL TESTAMENTEvanghelia dupa Matei MtEvanghelia dupa Marcu McEvanghelia dupa Luca Lc·Evanghelia dupa loan InFaptele Apostolilor Fp

15715 6



Epistola catre romaniEpistola intaia catre corinteniEpistola a doua catre corinteniEpistola catre galateniEpistola catre efeseniEpistola catre filipeni

EPWtola catre coloseniEpistola intaia catre tesalonicieniEpistola a doua catre tesalonicieniEpistola intaia catre TimoteiEpistola a doua catre TimoteiEpistola catre TitEpistola catre FilemonEpistola catre evreiEpistola catre sfantul apostol IacobEpistola intrua catre sfantul .apostol Pettu

Epistola a doua catre sf. apostol PetruEpistola intaia catre sfantul apostol loanEpistola a doua catre sfantul apostol loanEpistola a tteia catre sfantul apostol loanEpistola catre sfantul apostol IudaApocalipsa

Rm1 Cor2 CorGalEfPil

Col1 Tes2 Tes1 Tim2TmTitFlmEvrlac1 Pt

2 Pt1 In2In3 InIudaAp

Bibliografie

Lucrarile consacrate carpi Apocalipsei : sunt foartenumeroase. Cele mai abordabile, in limba franceza, sunt

urmatoarele, prezen.tate in ordine alfabetica:

COTHENET 'E., Le Message de r .Apocafypse} Paris,Mame/Pion, 1995.

CUVILLIER E., L'Apocafypse} c'itait demai», Aubonne,Ed. du Moulin, 1987.

GIBLET ]., L'Apocafypse} une lecture commentee} Paris,Brepols, 1997.

POUCOUTA R, Lettres aux Eglises d'Afrique} Paris,Karthala, 1997.

PREVOST ].-E-, Pour lire l'Apocafypse} Ottawa-Paris,Novalis/Cerf, 1991; L'Apocafypse} commentaire pastoral, Paris,Bayard/Centurion, 1995.

Prin conventie este citata referinta biblica astfel:, ,Gn 11, 1-9 Geneza, capitolul 11,

versetele de la 1 la 9.Gn 4, 1-15.23-25 Geneza, capitolul4,

versetele de la 1 la 5 ~i versetele de la 23 la 25.Gn 1, 1-2, 4a Geneza, capito lul 1,

versetul 1 pana la capitolul 2, versetul 4 (partea india).Gn 6, 5-8; 7, 1-5. 10 Geneza, capitolul 6,

versetele de la 5 la 8 ~i capitolul 7, versetele de la 1 la 5 siversetul 10.

158

PRIGENT R, L'Apocafypse} « Lire la Bible » 117, Paris"Cerf, 1998.

SAOUT Y., Je n'ai pas emt l'Apocafypse pour vousfaire peur,Paris, Bayard, 2000.

159



Am putea, de asemenea, reeomanda exeelentele eapitoleeons aerate Apoealipsei in numeroase manuale reeente de

introdueere in Noul Testament:Tabla de materii .

POUCOUTA R, « L'Apoealypse [ohannique », in LaBible et sa culture) sub directia lui M. QUESNEL ~i Ph.GRUSON, volumul II, Paris, Desclee de Brouwer, 2000, pp.

455-469.

Introducere 5CHEI DE LECTURA . . .

PLANUL ACESTEI C A iF · · · · · .· · .· · · · · · · · ·5

T I , 6TIMPULLE . . .Capitolul 1 Ce;~:::~~.~.~p ~~;;jjp. ~ .~ .? ::: : : ,.:1. 81

GENUL LITERAR ~ ..CHESTIUNEA AUT'OR .... ·....·····.·· ·..··· · ····~. 11]OCUL TIMP' ULUI 16" ULUI................................. 19IN CHEIEREA v _

Capitolul 2 IN CE~frJ~ p A M A N i ..· · .· · · · · · · · · ·24DESCHIDEREA CERULU 27VIZIUNEA CEREAScA 1 28

DESCHIDEREA CARTIi··· ·· ·· ·· .. ·· ·· · ·· .·.. ·. .· ·· · ·· ·· ·32EVENIMENTELE TERES····· ..··..·······.·..·····.················· 5SFA~ITUL TIMPURILO TRE 37

Capitolul 3 MIEL AL LUI D~MNEZEU···MIEL· ·.. 4 0

BIRUITORI ' 43VIZIUNEA INAUGURAiA··········· ..······.·· ······· :····FIGURAiMIELULUI.. . 44TRONUL sr MIELUL: ..:: 45

':r' • 48MENIREA MIELULUI .

............................ 52NUNTA MIELUL .CALUL ALB UI _ 54

. . 56

CaIPNltoRADl~AvDCIEE CELE ~APTE BISERICI? 59NAREA ISTORICAUN MEDIU APOSTOL 60

IC................... 62CONTINUTUL MESA UL .AMENINTARI ~I FAJAD~~TE· ··········· .··..·· · 66ROLUL EPISTOLELO , 69

R 72

BROWN R.E., «Le livre de l'Apocalypse», in Que sait-ond« Nouveau Testament? Paris, Bayard, 2000, pp. 830:-870 [e u 0

bibliogr?lfie substantiala, pp. 867-870]., 't .. .

CUVILLIER E., <<L'Apoealypse de Jean», dansIntroduction au Nouveau Testament, son bistoire, son ecriture, satbeologie, sub directia lui D. MARGUERAT, Geneva, Laboret Fides,2000, pp. 387-403 [eu bibliografie, pp. 402-403].

160 161



Capitolul 5 LUPTA IMPOTRIV A IMPERIULUI 75MA.RELE BABILON 76MAREyrA ~I SLABICIUNEA ROMEI 82o MOARTE ANUNTATA 84TIMPUL DOLIULUI 86

Capitolul 6 IERUSALlMUL DE SUS 91

CETJ\TEA SFANTA 92UN BEL~UG DE BOGATII 96TEMPLUL INUTIL 98o SURSA DE LUMINA 103

• A A ;:>Capitolul 7 CAND VA FI DECI SFA~ITUL. 107

CELE ~APTE PECETI 108CELE ~APTE TRAMBlTE 112CELE ~APTE CUPE 116INCA 0 MIE DE ANI 119

Capitolul 8 MO~TENlREA LUI ISRAEL. 123LA ~COALA PROFETILOR .......................................•..124CARTEA PECETLUITA CU ~APTE PECETI 127NOUL POPOR AL LUI DUMNEZEU 135

Capitolu19 ZIUA DO:MNULUI. 141LOCUL ~I .TIMPUL APOCALIPSEL 141"VINO, DOAMNE ISUSE!" 144"DA, VIN CUAAND " 146

CONCLUZIE 153Bibliografie 159Tabla de mate:rii 161

~ SUPE~~~~H TIPOtel. 0788-368882; 0744-155147

tel.vfax 0264-545929;e-mail: [email protected]

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Blanc Hard, Marie, Apocalipsa

Documents