7/28/2019 Biomecanica sportiva
1/57
BIOMECANICA ACTIVITATILORSPORTIVE CE IMPLICA MISCAREA DE
OVERHEAD.
Miscarile de overhead, determina un stressuplimentar la nivelul articulatiei umarului si a
altor segmente ale extremitatii superioare.
Aprecierea nivelului de stres si cunoastereabiomecanicii acestor activitati sportive, sunt
esentiale in dezvoltarea unor programe derecuperare eficiente.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
2/57
ARUNCAREA
Aruncarea este o miscare continua, ce se produce
intr-o perioada de timp extrem de scurta. Forta este distribuita prin lantul kinetic dinspre
picioare degete degete.
Extremitatea inferioara produce puterea.
Rotatia trunchului permite transferul de energiedinspre umar spre cot.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
3/57
FAZELE ARUNCARII
1. Faza de pregatire a miscarii Se termina in momentul separarii celor doua
maini. Necesita control si echilibru ridicat forta buna la
nivelul trunchiului si pelvisului.2. Faza de initiere a miscarii Incepe in momentul separarii celor doua maini. Se termina cu rotatia externa maxima si abductie
a umarului. Deltoidul si supraspinosul actioneaza impreuna
pentru a realiza miscarea de elevatie a umaruluipeste 90.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
4/57
FAZELE ARUNCARII
Flexorii, rotatorii externi, subscapularul, pectoralulmare, dorsalul mare, actioneaza pentru a impiedicamiscarile aditionale, avand un rol important incontrolul miscarii.
Dintatul anterior este principalul rotator.
Forta periscapulara scazuta poate conduce laaparitia impingementului intern.
Infraspinsul si rotundul mic sun responsabili pentru
rotatia externa.
Subscapularul, pectoralul mare si dorsalul asigurasuportul capsular anterior.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
5/57
FAZELE ARUNCARII
Laxitatea capsulara anterioara poate conduce latranslarea capului humeral si la problemeleimpingementului intern.
Laxitatea poate fi redusa prin pozitionarea scapularacorecta si imbunatatirea fortei subscapularilor.
3. Faza de acceleratie
Incepe cu miscarea de rotatie externa maxima siabductie a umarului.
Se incheie in momentul eliberarii mingii.
Velocitati angulare inalte apar la nivelul umarului sicotului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
6/57
FAZELE ARUNCARII
Rotatia externa a umarului atinge aproximativ7500/sec, cotul in jur de 2500 /sec.
Muschii dintatul anterior si pectoralul mare suntactivati puternic.
Subscapularul si dorsalul se contracta concentric pemasura ce este initiata miscarea de rotatie interna abratului.
Pectoralul mare si rotundul mic actioneaza impreuna
pentru a controla rotatia interna a umarului. Deltoidul posterior si supraspinosul se contracta
pentru a reduce translarea humerala posterioara.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
7/57
FAZELE ARUNCARII
4.Faza de deceleratie si de incheiere a miscarii Incepe cu eliberarea mingii. Se incheie in momentul finalizarii miscarii de
aruncare.
Roundul mic este mai activ decat muschiiglenoumerali, controland deceleratia.
Deltoidul este activat puternic la inceputul fazei. Bicepsul se contracta excentric pentru a reduce
fortele de distractie prezente in articulatia cotului. Rotatorii externi, trebuie sa decelereze bratul dupa
eliberarea mingii si sa se opuna fortelor de distractiece apar la nivelul umarului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
8/57
TENNISUL DE CAMP(SERVICIUL)
1. Faza pregatitoare Are loc cand sportivul se pregateste pentru
actiunea de aruncare a mingii. Umarul este in abductie usoara, extensie si rotatie
externa iar trunchiul este poztionat in usoara flexielaterala si rotat.
2. Faza de initiere a miscarii Incepe cu eliberarea mingii din mana opusa.
Scapula este in rotatie si adductie iar umarul esteabdus si rotat extern, cotul fiind flexat. Muschii supraspinos, infraspinos si subscapularul
sunt activi, stabilizand umarul in fosa glenoida.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
9/57
TENNISUL DE CAMP(SERVICIUL)
Muschiul dintatul anterior este activ in stabilizareascapulei pe peretele toracic, rotind scapula in pozitiecorecta.
Deltoidul posterior si inclinarea trunchiului suntresponsabile pentru abductia umarului.
Activitatea bicepsului este moderata in timpul acesteifaze.
3. Faza de lovire (de acceleratie) Incepe cu miscarea de rotatie interna a umarului si se
incheie cu contactul dintre racheta si minge. Muschiul subscapular este activ in producerea rotatiei
interne. Pectoralul mare si dorsalul actioneaza pentru a produce
miscarea de adductie a bratului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
10/57
TENNISUL DE CAMP(SERVICIUL)
4. Faza finala Apare in momentul contactului dintre racheta si
minge si se incheie odata cu finalizarea miscarii. Muschii dorsali si pectoralul mare decelereaza
miscarea anteriora a umarului. Muschii coafei rotatorilor se contracta excentric
pentru a realiza decelerarea momentului anteriorsi distractia.
Dintatul anterior se contracta excentric. Bicepsul continua controlul excentric al cotului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
11/57
Lovitura de forehand
1. Faza de pregatirea racheteio Incepe cu miscarea de pozitionare a umarului si seincheie cu initierea transferului de greutate acorpului pe piciorul din fata.
o Activitatea musculara la nivelul umarului este
destul de redusa.2. Faza de lovireo Incepe cu transferul de greutate a corpului pe
piciorul din fata si se incheie in momentulimpactului rachetei cu mingea.
3. Faza de incheiereo Incepe odata cu contactul rachetei cu mingea si se
incheie in momentul finalizarii miscarii deforehand.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
12/57
Lovitura de backhand
1. Pregatirea rachetei Aceasta faza incepe cu miscarea de intoarcere a
umarului membrului dominant pentru a-l plasa pedirectia fileului si se incheie cu initierea
transferului de greutate pe piciorul din fata.2. Lovirea mingii
Incepe in momentul transferului greutatii pepiciorul din fata si se incheie cu contactul rachetei
cu mingea.3. Faza de incheiere
Incepe in momentul contactului rachetei cumingea si se finalizeaza odata cu incheierealoviturii.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
13/57
INOTUL(inot liber)
1. Faza de vaslire in apa
Este faza propulsiva a inotului liber, fiind similarafazei de acceleratie din cadrul aruncarii.
Muschii activi in initierea miscarii de tragere includtrapezul superior ce roteste in sus scapula,romboidul retracteaza scapula, supraspinosul sideltoidul anterior si mijlociu, actioneaza ca un cuplude forte pentru stabilizarea humerusului.
La sfarsitul fazei, pectoralul mare si dorsalulactioneaza ca niste muschi propulsori.
Deltoidul abduce si plaseaza bratul in pozitiacorespunzatoare iesirii palmei din apa.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
14/57
INOTUL(inot liber)
Dintatul anterior stabilizeaza scapula iar rotundulmic si scapularul stabilizeaza humerusul.
Dintatul anterior si romboidul rotesc scapula in jospe masura ce umarul se misca in extensie.
Rotundul mic asista extensia umarului sisubscapularul roteste intern humerusul.
2. Faza pregatitoare
Incepe in momentul in care bratul iese din apa sicontinua pana la intrarea palmei in apa.
Aceasta faza este premergatoare fazei de vaslire.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
15/57
INOTUL(inot liber)
Initierea fazei pregatitoare este realizata de muschiiresponsabili pentru miscarea de abductie si rotatie ahumerusului si miscarea de rotatie a scapulei, desupraspinos si deltoidul mijlociu.
Pe masura ce miscarea progreseaza, muschiiromboizi retracteaza scapula, iar subscapularulroteste intern umarul si asista infraspinosul indepresarea humerusului in glenoida inaintea intrarii
palmei in apa. Subscapularul si dintatul anterior sunt extrem de
activi pe parcursul intregii miscari de inot.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
16/57
CONSIDERATII GENERALE ALERECUPERARII
Pentru a functiona normal umarul arenevoie de :
Stabilitate
Forta musculara scapulara
Raport echilibrat intre forte
Relatia umarului cu alte segmente ale corpului
Postura corecta a corpului
7/28/2019 Biomecanica sportiva
17/57
STABILITATEA
Stabilitatea este fundamentala pentru functionareanormala a articulatiilor.
Stabilizatorii statici includ:
Capsula articulara
Ligamentele
Cavitatea glenoida
Stabilitatea dinamica
Nervii si muschii, incluzand impulsurile aferente dela receptori la sistemul nervos central pentru aasigura suportul echilibrului activitatii musculare.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
18/57
MUSCHII SCAPULARI
Controleaza miscarea scapulei, recuperarea acestorafiind fundamentala in toate cazurile de leziuni aleumarului.
Nivelul lor de forta si control este crucial pentru umar,
de aceea exercitiile ce includ acesti muschi trebuieintroduse cat mai devreme in programul derecuperare chiar si in cazul unei interventiichirurgicale.
Toate programele de reabilitare a umarului trebuie saincluda exercitii de stabilizare a muschilor scapulari.
O scapula instabila poate conduce la impingement sautendiniteale coafei rotatorilor si bicepsului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
19/57
MUSCHII SCAPULARI
Pentru a controla si reantrena trapezul superior pot fiutilizate doua tehnici diferite.
Biofeedbackul - faciliteaza activitatea muschilor coafeirotatorilor, reduce activitatea trapezului superior in
timpul exercitiilor de abductie a umarului. Taping-ul scapular-folosit in cazul prezentei unui
impingement secundar, in care pozitionarea gresita ascapulei in timpul miscarii de overhead, cauzeaza
impingementul tendonului coafei rotatorilor. Taping-ul trebuie insotit de exercitiile de reeducare a
muschilor scapulari, pentru a fi capabili sa pozitionezescapula corect, in timpul miscarii umarului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
20/57
CUPLUL DE FORTE
Miscarile active ale umarului se bazeaza mai ales peactiunea cuplurilor de forte. In articulatia glenohumerala, infraspinosul si rotundul
mic formeaza un cuplu de forte cu subscapularul, iarmuschii rotatori ai coafei cu deltoidul.
Cuplul de forte scapular include trapezul superior siinferior si dintatul anterior ce lucreaza impreunapentru a rota in sus scapula, iar pectoralul mic,ridicatorul scapulei si romboidul, se contracta pentru arota in jos scapula.
Pentru a produce miscarea dorita, muschii din cadrulaceluiasi cuplu de forte trebuie sa se coordoneze dinpunct de vedere al timpului si nivelului de intensitate.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
21/57
RELATIA DINTRE TRUNCHI, SOLD SIUMAR
Stabilitatea trunchiului si extremitatii inferioaresuntimportante pentru functionarea scapulara.
Trunchiul si membrele inferioare asigura 51% panala 55% din energia kinetica si forta totala necesara
activitatilor de overhead. Umarul contribuie cu 13% din productia totala de
energie si cu 21% din forta totala. Exercitiile ce se adreseaza rotatorilor, abductorilor si
extensorilor umarului precum si muschii abdominali,
oblicii si extensorii trunchiului, ar trebui incluse inprogramul de recuperare a umarului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
22/57
POSTURA
O postura corecta este esentiala pentru functionareasi echilibrul umarului.
Postura trebuie corectata pentru ca un program derecuperare sa obtina rezultate corespunzatoare.
O postura cifotica toracala determina protractiascapulei si rotatia interna a humerusului.
Exista o relatie stransa intre coloana cervicala siumar.
Limitarea miscarilor humerale poate determina silimitarea mobilitatii articulare la nivelul coastelor sispinei toracice.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
23/57
TEHNICI DE RECUPERARE
Pot fi folosite doua tehnici de recuperare :mobilizarea tesuturilor moi si mobilizarea articulara.
Eliberarea punctelor dureroase trigger sistretching-ul cu gheata sunt utilizate pentru
imbunatatirea parametrilor musculari ai coafeirotatorilor si ai scapularilor precum si a muschilorglenohumerali.
Tehnicile de mobilizare articulara sunt utilizate in
scopul imbunatatirii mobilitatii articulatiilorglenohumerala, scapulotoracica si claviculara.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
24/57
MOBILIZAREA TESUTURILOR MOI Supraspinosul
Paternul de durere este localizat in jurul umarului, inzona deltoidului mijlociu, cobarand apoi spre insertiaacestuia, putand fi resimtita si la nivelul epicondiluluilaterala al cotului.
SubscapularulPaternul de durere se afla localizat in regiuneaposterioara a umarului si in jurul pumnului, poate fiprezenta si in zona scapulara si in jos spre cot, pe
partea posterioara a bratului. Rotundul mic
Zona dureroasa se afla localizata in deltoidul posterior,proximal de originea muschiului deltoid si radiaza in
jos spre cot, pe partea posterioara a bratului .
7/28/2019 Biomecanica sportiva
25/57
MOBILIZAREA TESUTURILOR MOI
InfraspinosulCel mai frecvent durerea se afla localizata pe parteaanterioara a umarului, a bratului si a pumnului si pepartea radiala a degetelor,ocazional in margineavertebrala a scapulei sau la baza craniului.
Trapezul superiorDetermina durere in regiune posterolaterala a gatului,procesul mastoidian, regiunea temporala siposterioara a capului, occiputul. Una sau mai multedintre aceste zone poate fi sediul durerii.
Ridicatorul scapuleiCel mai comun patern de durere este situat la nivelulunghiului ce se formeaza intre gat si umar, iradiindocazional de-a lungul marginii vertebrale a scapulei
sau in regiunea posterioara a umarului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
26/57
MOBILIZAREA TESUTURILOR MOI
Dintatul anteriorDetermina durere lateral de zona centrala a pieptului,sau in zona inferioara a unghiului scapulei, putand fiexperimentata ca o sensibilitate anormala a pieptului,coborand pe partea anteromediala a antebratului sprepalma si degetele ulnare, sau la nivelul pectoral mare.
Romboizii
Paternul de durere este localizat de-a lungul marginiivertebrale a scapulei, cu posibilitatea aparitiei durerii siin zona supraspinosului.
Pectoralul mic
Dedetermina durere la nivelul deltoidului anterior radiindin zona subclaviculara, zona pectoala si aspectul ulnar albratului, antebratului, fata palmara si degete.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
27/57
MOBILIZAREA TESUTURILOR MOI
Marele dorsalO durere constanta in unghiul inerior al scapulei si inzona toracala de mijloc, este tipica pentru zona dedurere a acestui muschi, radiind in regiunea
posterioara a umarului, in jos pe partea mediala abratului si antebratului, in palma si in degeteleulnare.
Rotundul mareDurerea este localizata in zona ce trece peste
deltoidul posterior, capul lung al tricepsului siocazional pe partea posterioara a antebratului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
28/57
MOBILIZAREA TESUTURILOR MOI
Pectoralul marePectoralul mare determina durere in zona anterioaraa pieptului, deltoidul anterior, epicondilul medial,stern si zona mamelara. Durerea poate aparea si in
regiunea mediala a bratului si degetele ulnare. Deltoidul
Deltoidul anterior si posterior poate determinadurere, peste zonele anterioara, posterioara simijlocie a deltoidului cu radiere in zonele adiacente
ale bratului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
29/57
MOBILIZARILE ARTICULARE
Articulatia glenohumerala Tractiuni cu oscilatieTehnica de relaxare ce reprezinta o modalitateeficienta ce poate fi introdusa la inceputul si finalulsedintei de mobilizari permitand relaxarea articularainainte si dupa tratament.
Tractiuni longitudinaleTehnica eficienta pentru imbunatatirea mobilitatiicapsulei inferioare.
Alunecarea inferioaraEste utilizata deasemenea pentru imbunatatireamobilitatii capsulei inferioare.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
30/57
MOBILIZARILE ARTICULARE
Alunecarea caudalaImbunatatateste mobilitatea capsulei inferioare.
Alunecarea caudala
Imbunatatateste mobilitatea capsulei inferioare.Alunecarea lateralaTehnica este folosita pentru a imbunatatii toatemiscarile articulatiei glenohumerale.
Alunecarea posterioaraEste folosita pentru a imbunatatii miscarile deflexie si rotatie interna datorita imbunatatiriimobilitatii capsului posterioare.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
31/57
MOBILIZARILE ARTICULARE
Alunecarea anterioara
Imbunatateste mobilitatea capsulei anterioare, extensiasi rotatia externa.
Rotatia externa
Creste miscarea de rotatie externa.
Articulatia scapulotoracica
Decompresia scapulara
Tehnica imbunatateste mobilitatea scapulara. Alunecarea scapulara inferioara
7/28/2019 Biomecanica sportiva
32/57
MOBILIZARILE ARTICULARE
Articulatiile claviculare
Deoarece miscarea claviculara realizeaza 60 dinmiscarea glenohumerala, este important camobilitatea articulatiei claviculare sa fie intacta.
In cazul articulatiilor sternoclaviculare siacromioclaviculare sunt utilizate 4 tehnici demobilizare: alunecarile inferioare, superioare,anterioare si posterioare.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
33/57
EXERCITII DE REFACERE AFLEXIBILITATII
EXERCITII DE PENDULARE (Codman)
Pot fi executate in faza de inceput a programului derecuperare.
Decoapteaza articulatia glenohumerala, relaxeazamuschii umarului si modereaza durerea.
Miscarea pasiva de flexie - extensie.
Miscarea de abductie - adductie.
Miscarea circulara a umarului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
34/57
STRETCHINGUL ACTIV
Stretchingul capsulei inferioare- imbunatatestemobilitatea capsulei inferioare si miscarea de abductiea umarului.
Stretchingul capsulei posterioare-imbunatateste
adductia in fata corpului si rotatia interna. Stretchingul capsulei anterioare- utilizat pentru a
obtine abductia si rotatia externa.
Stretchingul capsulei superioare- mareste
mobilitatea capsului superioare. Stretchingul rotatiei interne- imbunatateste rotatia
interna si intinde capsula posterioara.
Stretchingul romboizilor- intinderea romboizilor si
a capsului posterioare.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
35/57
EXERCITII DE REFACERE AFLEXIBILITATII
Stretchingul supraspinosului- imbunatatesteflexibilitatea supraspinosului si mobilitatea capsuleiposterioare.
STRETCHINGUL ASISTAT
Necesita asistarea de catre kinetoterapeut.
Tehnica poate fi combinata cu tehnicile de contractie -relaxare - intindere pentru a facilita intindereacomponentelor neuromusculare.
EXERCITII CU BASTONUL
Utilizeaza bratul neafectat pentru a ghida bastonul indirectia dorita si pentru a realiza forta de intinderenecesara imbunatatirii miscarii.
Pozita este mentinuta 5-10 sec, fiecare miscarerepetandu-se de cateva ori.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
36/57
EXERCITII DE REFACERE A FLEXIBILITATII
Exercitiile pot fi executate independent, si de catevaori in cadrul aceleiasi zile.
Miscarile ce pot fi executate cu bastonul sunt : flexia,abductia,, rotatia interna, rotatia externa si abductia-
adductia. EXERCITII CU SCRIPETI
Pentru executia acestui tip de exercitii se pot folosiscripeti sau benzi elastice.
Pot fi introduse in programul de exercitii la domiciliu. Pot fi executate independent.
Miscarile realizate cu ajutorul scripetilor sunt: flexia-extensia, abductia-adductia.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
37/57
EXERCITII DE REFACERE A FORTEIMUSCULARE
EXERCITII IZOMETRICE Izometria poate fi introdusa la inceputul programului
de recuperare. Pot fi executate la unghiuri de miscare diferite, daca
miscarea este permisa si durerea nu este prezenta. Fiecare contractie creste treptat in intensitate pana
ajunge nivelul maxim al acesteia, ce va fi mentinut operioada variabila de timp apoi scade gradual panain momentul relaxarii musculare.
Fiecare contractie izometrica este mentinuta 5-10secunde si repetata de circa 10 ori.
Exercitiile izometrice cuprind: flexia umarului,abducia,adductia,rotatia interna si externa.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
38/57
EXERCITII IZOTONICE IN PLAN IZOLAT
Exercitiile initiale de tonifiere includ in primul randactivitati in plan izolat.
Dupa ce forta musculara poate asigura controlul articularin timpul executiei miscarilor vor fi initiate exercitii in toate
planurile de miscare inclusiv planul diagonal.Exercitii scapulotoracice
Rezistenta manuala in timpul miscarilor scapulare
Exercitiile vor fi introduse in fazele initiale ale recuperarii in
urma traumatismelor glenohumerale, pentru ca determinaun stres minim la nivel articular si previn atrofia rotatorilorscapulari.
Poate fi folosita si pentru izolarea miscarilor scapulare,
daca in muschii specifici forta este scazuta.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
39/57
EXERCITII IZOTONICE IN PLAN IZOLAT
Protractia scapulara
Este realizata in principal de dintatul anterior.
Dintatul anterior poate fi tonifiat si prin miscarea deflexie a coatelor la perete, in ortostatism, progresiaconstand in inclinarea planului de flotare.
Tonifiere cu terabandul sau exercitii cu scripeti.
Retractia scapulara
Este realizata de romboizi si de trapezul mijlociu. Tonifiere cu greutati si cu bada elastica.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
40/57
EXERCITII IZOTONICE IN PLAN IZOLAT
Decompresia scapulara Miscarea este realizata de trapezul inferior si
pectoralul mic. Acesti muschi pot fi tonifiati si prin exercitii cu banda
elastica pozitionata in asa fel incat sa permita flexiamaxima a membrului superior cu cotul extins,pacientul in ortostatism.
Exercitiile Bouhler Cele trei exercitii tonifica trapezul inferior in rotatia
in sus a scapulei. Fiecare pozitie este mentinuta 5-10 sec, se repeta
exercitiul de cateva ori.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
41/57
EXERCITII IZOTONICE IN PLAN IZOLAT
Elevatia scapulara Este executata de trapezul superior si de ridicatorul
scapulei.
Tonifierea initiala include miscari de ridicare a umerilor,
libere si cu rezistenta manuala, avansand spre elevatiascapulara cu greutati si cu aparatele de forta.
Rotatia scapulara
Rotatie scapulara in sus este realizata de dintatul anterior
si trapez, iar rotatia inversa de ridicatorul scapulei,romboizii, pectoralul mic.
Exercitiile de rotatie scapulara in sus folosesc elevatiamaxima a umarului in locul flexiei sau abductiei.
Rotatie scapulara in jos apare in timpul extensiei umarului.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
42/57
EXERCITII IZOTONICE IN PLAN IZOLAT
Exercitii glenohumerale
Rotatia externa Rotatia externa este realizata de infraspinos, rotundul
mic si deltoidul posterior.
Asigurarea stabilitatii pentru eficienta maxima a miscarii.
Rotatia interna
Subscapularul este in principal responsabil de executiarotatie interne, fiind asistat de rotundul mare, dorsalul,deltoidul anterior si pectoralul mare.
Abductia
Este produsa datorita activitatii cuplului de forte adeltoidului si supraspinosului.
Stabilizatorii scapulari trebuie sa pozitioneze scapula intimpul abductiei.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
43/57
EXERCITII DE REFACERE A
STABILITATII
Sunt importante pentru rolul in dezvoltarea forteimusculare si a facilitarii reeducarii neuromuscalara.Exercitiile in lant kinetic inchis, confera umarului ostabilitate mai mare datorita congruentei articulare
marite, stresul la nivelul ligamentelor este mai mic,determina stimularea proprioceptorilor.
STABILITATEA SCAPULARA
Introduse in stadiul initial al programului de recuperare.
Progresia incepe cu exercitii de stabilitate isometrica,avansand ulterior cu exercitii de stabilitate active, inplanuri de miscare simple si apoi in planuri diagonale.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
44/57
EXERCITII DE REFACERE ASTABILITATII
Refacerea stabilitatii poate fi realizata prin: Exercitii de stabilitate cu mingea Elvetiana. Exercitii de stabilizare a miscarii distale. Exercitii de stabilizare ritmica.
Tehnici de facilitare neuromuscularaproprioceptiva.
EXERCITII AVANSATE IN LANT KINETICDESCHIS
Exercitii izokinetice Exercitiile in lant kinetic inchis cu banda elastica Exercitii in plan drept Exercitii in planuri diagonale
7/28/2019 Biomecanica sportiva
45/57
EXERCITII PLIOMETRICE EXERCITII PLIOMETRICE PE SUPRAFETE
INSTABILE Necesita din partea umarului o stabilitate dinamica
suplimentara. Muschii trebuie sa asigure stabilizarea dinamica a
umarului si mentinerea simultana a echilibrului pe osuprafata mobila. IMPINGERILE PLIOMETRICE
Cele mai simple exercitii pliometrice de impingere sepot executa la perete.
Progresia implica executia unei impingeri pe un planinclinat, pe o minge medicinala sau pe o trambulina.
Cel mai dificil exercitiu de pliometrie implica utilizareacutiilor.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
46/57
EXERCITII PLIOMETRICE
MISCARI REZISTIVE CU INCARCAREAGREUTATII CORPULUI
Aceste exercitii necesita un nivel de forta ridicat,control si rezistenta.
Pot fi executate la stepper sau la covorul rulant.
EXERCITII CU MINGEA MEDICINALA
Incep cu mingi medicinale usoare(9 kg),putandavansa spre greutati mai mari, daca pacientul este
capabil sa mentina un control ridicat. Aruncarile cu rotatii
7/28/2019 Biomecanica sportiva
47/57
ACTIVITATILE FUNCTIONALE
Progreseaza gradat din punct de vedere al timpului,rezistentei si/sau distantei.
Daca unul dintre aceste elemente va fi marit atuncialtul va trebui diminuat pentru a permite
organismului sa se adapteze noilor conditii. Exercitiile functionale vor fi specifice sportului
practicat de pacient.
In cazul sporturilor ce necesita miscari de overhead
, pacientul progreseaza de la miscari cu amplitudinemica spre cele cu amplitudine medie si mare.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
48/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
INSTABILITATEA UMARULUI
Durata programul terapeutic poate fi cuprinsa intre 15-26 saptamani.
In a doua saptamana postinterventie :flexii activeasistate fara orteza, abductii la 30, izometrie intr-opozitie de stres minim asupra umarului.
Sunt interzise rotatiile externe mai mari de 20-30 siabductiile peste 30-40.
Dupa saptamana a treia, exercitii izotonice active,rezistive pentru rotatia interna, rotatia externa la 20-30 si abductia la 20, in plan scapular pot incepe.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
49/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
La sfarsitul saptamanii a -III-a sau a-IV-a, ortezapoate fi indepartata .
Incepand cu a VI a saptamana pana in a X asaptamana, exercitiile pentru muschii coafei
rotatorilor vor fi executate la un unghi de miscaremare atata timp cat articulatia anterioara a umaruluinu este stresata
In a sasea saptamana, flexia pasiva a umarului
trebuie sa aiba valori normale,rotatia externa pasivasa fie de 50-60.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
50/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
SINDROMUL DE IMPINGEMENT
Atat impingementul primar cat si cel secundar determinainflamatia structurilor moi din spatiul subacromial.
Recuperarea intensifica controlul asupra inflamatiei,corecteaza cauzele secundare si reface functia normala a
umarului. Initial, atentia va fi indreptata asupra durerii si inflamatiei
si atingerea amplitudinii de miscare maxima. In fazele initiale ale programului,pot fi introduse
exercitiile de tonifiere a stabilizatorilor scapulari, tehnicilede reeducare neuromusculara proprioceptiva, exercitiilepentru coafa rotatorilor la un unghi de miscarenedureros, sub 60, exercitii rezistive cu greutati mici sinumar mare de repetari.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
51/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
CONDITIILE TRAUMATICE ALE COAFEI
ROTATORILOR Pot include: intinderea acuta a coafei rotatorilor, ruptura
partiala, ruptura totala, conditii postoperatorii.
Rupturile coafei necesita interventie chirurgicala, initierea,
durata si progresul recuperarii depinzand de marimearupturii, gradul de integritate al deltoidului, varstapacientului.
Exercitiile initiale includ: pendulari, elevatii pasive si active
asistate si rotatii interne, mobilizarile articulare (gradul I siII),rotatiile interne si externe active vor fi executate cucotul in extensie.. Miscarile articulatiilor distale cum ar fiflexia si extensia cotului si pumnului si miscarile destrangere a mingii, pot fi executate pentru a minimiza
atrofia muschilor din acesta regiune.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
52/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
La sfarsitul primelor trei saptamani postoperator, exercitii
de rotatie interna si externa cu banda elastica sau curezistenta manuala si stabilizari ritmice cu bratul in flexiede 100- 120.
In saptamanile 10-12, miscari cu amplitudine maxima,
exercitii de stretching din atarnat, rotatiile interna siexterna din decubit lateral cu greutati usoare, exercitiiizokinetice in plan scapular tehnicile de facilitareneuromusculara proprioceptiva cu rezistenta.
In saptamanile 15-18 , rotatii cu rezistenta cu bratul inabductie la 90 , exercitiil cu rezistenta mare, pentrutoate grupele musculare ale umarului.
In saptamanile 21- 26, pacientul trebuie sa fie apt pentruintoarcerea la activitatea sportiva.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
53/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
DECOMPRESIA ARTROSCOPICA
Recuperarea, poate incepe imediat dupa interventie.
o Faza initiala include: exercitii Codman, mobilizari activeasistate cu scripeti sau manual,rotatia interna si externaincepe cu pozitionarea cotului langa corp si progreseaza
spre abductii de 45- 90, stretching scapular simobilizari articulare.
o Izometria submaximala poate fi initiata in primele 2saptamani .
o Stabilizarile scapulare si miscari pentru bicep si triceps siexercitiile pentru imbunatatirea controlului neuromuscular(pozitionarea glenohumeralei cu ochii inchisi), suntdeasemenea importante in prima faza de recuperare.
o Intregul proces de recuperare poate dura 3-5 luni.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
54/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
RUPTURILE MANSONULUI GLENOID Rupturile mansonului glenoid pot fi insotite de
instabilitate articulara si de aceea afectiunea trebuieevaluata si luata in consideratie in cadrulprogramului total de recuperare.
Chiar daca instabilitatea articulara este prezenta saunu, pacientul va urma initial un tratament derecuperare conservator.
Daca este necesara o interventie chirurgicala
deschisa, aplicarea programului de recuperare va fiintarziata datorita imobilizarii suplimentare necesare.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
55/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
CAPSULITA ADEZIVA
In primul stadiu al capsulitei cel mai eficient tratamentterapetic, consta in miscari active si mobilizari articularefara durere, orientate mai mult spre diminuarea intensitatiidurerii, decat spre imbunatatirea mobilitatii articulare.
In al doilea stadiu, mobilizari articulare agresive, atatatimp cat nu se instaleaza un raspuns inflamator, exercitiide stretching activ prelungit, exercitii de tonifieremusculara in cadrul miscarilor posibile. Ultrasunetul aplicatinaintea mobilizarilor articulare poate imbunatatii rezultatul
acestora. In stadiul al treilea, mobilizari articulare de gradul III si IV, continua miscarile active , stretching activ ,exercitii detonifiere pentru rotatorii scapulari, pentru rotatorii coafei sipentru muschii mari glenohumerali .
7/28/2019 Biomecanica sportiva
56/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
LUXATIA ACROMIOCLAVICULARA
In cazul luxatiilor usoare, umarul necesitaimobilizare in orteza externa, pentru cateva zile.
Miscarile active si active asistate, exercitii izometricepot fi initiate in prima si a doua zi posttraumatica.
Odata cu refacerea miscarii totale, se vor initiaexercitiile de crestere a fortei musculare.
In luxatiile de gradul II-III in cadrul tratamentuluiconservator se va folosi o orteza externa pentru aminimiza fortele de distractie determinate degreutatea bratului asupra articulatieiacromioclaviculare.
Cele mai grave leziuni (gradele IV, V, VI ) sunt deobicei reparate chirurgical.
7/28/2019 Biomecanica sportiva
57/57
APLICATII SPECIALE ALE RECUPERARII
LEZIUNILE TENDONULUI BICIPITAL
Cel mai comun traumatism in care este implicattendonul bicipital este tendinita bicipitala.
Tratamentul de recuperare trebuie sa includa sicoafa rotatorilor intrucat patologia bicepsului este
adesea asociata cu patologia coafei rotatorilor. Controlul durerii si al edemului este obiectivul initialal programului, folosindu-se medicatieantiinflamatorie si odihna.
Repausul segmentar va fi insotit de miscari active
asistate. Progresia exercitiilor va fi in functie de toleranta
pacientului, incluzand exercitii de crestere a forteimusculare, flexii si supinatii ale cotului.