BIOLOGIE 2014 1. Din categoria heteroproteinelor fac … · D. cromoproteinele, care au ca grup neproteic un pigment anorganic 2. Plasmalema celulei procariote:

1

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN MEHEDINŢI

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Drobeta Turnu Severin, 7-11 aprilie 2014

PROBĂ DE SELECŢIONARE A LOTULUI NAŢIONAL LĂRGIT DE BIOLOGIE 2014

Notă: Elevii care participă la proba de selecţionare a lotului rezolvă itemii pentru toate clasele.

ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări alegeţi răspunsul corect din variantele propuse:

1. Din categoria heteroproteinelor fac parte:

A. glicoproteine, cele mai cunoscute fiind prolaminele şi gluteinele B. fosfoproteinele şi glicoproteinele, care sunt caracteristice organismelor animale C. lipoproteinele, care se găsesc exclusiv în celulele animale D. cromoproteinele, care au ca grup neproteic un pigment anorganic 2. Plasmalema celulei procariote: A. nu poate încorpora din exterior soluţii nutritive sau particule solide B. la toate bacteriile se pliază formând mezozomi C. conţine substanţe de tipul nucleoproteinelor D. are grosime variabilă la celulele mature 3. Referitor la incluziunile citoplasmatice: A. sunt întâlnite numai în celulele eucariote cu activitate metabolică intensă B. sunt produse organice ale metabolismului celular depozitate în citoplasmă C. uneori efectul lor toxic este neutralizat prin precipitare sub formă de cristale insolubile D. de cele mai multe ori se acumulează în celule sub formă de substanţe fără rol fiziologic 4. Reticulul endoplasmatic: A. ocupă aproximativ o treime din volumul celulei eucariote B. intră în structura plasmodesmelor asigurând legăturile intercelulare C. participă la sinteza hormonilor steroizi în celulele musculare D. reglează nivelul ionilor de calciu în hepatocite 5. Schimburile de substanţe dintre celulă şi mediul extracelular se desfăşoară astfel: A. prin difuzie – fenomen activ prin care moleculele dintr-o zonă cu concentraţie mai mare trec

în zone cu concentraţie mai mică B. unele substanţe intră şi ies din celulă prin legarea de proteine transportatoare care astfel îşi

modifică conformaţia C. în difuzia facilitată, substanţa se cuplează cu proteina cărăuş, proces care necesită consum

de energie din partea celulei D. citoza este un mecanism de transport comun procariotelor şi eucariotelor prin care unele

substanţe sunt eliminate sau intră în celulă 6. Crossing-over-ul: A. nu se manifestă fenotipic la homozigoţi B. implică deleția unei cantități de informaţie genetică C. caracterizează doar perechile de heterozomi D. poate induce trecerea de la starea homozigotă la cea heterozigotă

2

7. Referitor la diviziunea mitotică: A. la hepatocitele de şobolan durează aproximativ 5 ore B. este un tip de diviziune comun procariotelor şi eucariotelor C. profaza este scurtă şi începe cu creşterea volumului nucleului D. fibroblastele la salamandră se divid în aproximativ 3 ore 8. Virusul PRSV determină: A. decolorări ale frunzelor B. creșterea producției de fructe C. rezistența la antibiotice D. creșterea numărului de cloroplaste 9. Reticulul endoplasmic: A. în eritrocite formează substanța tigroidă B. este conectat cu învelișul nuclear C. este responsabil de sinteza polizaharidelor D. are un conținut mare de hidrolaze 10. Ciclul celular: A. include două faze de sinteză și una de diviziune B. la unele celule, din G1 se intră într-o perioadă G0

C. în țesuturile mamiferelor durează 1 -2 ore D. include în faza G2 sinteza ADN-ului 11. Porii nucleari: A. rezultă prin unirea din loc în loc a celor două citomembrane ale învelișului nuclear B. caracterizează învelișul nuclear profazic, metafazic și anafazic

C. permit schimburi intense între carioplasmă și mediul extracelular D. sunt străbătuți de formațiuni citoplasmatice numite plasmodesme 12. Direcția de răsucire a cochiliei la melcul Limnaea sp., este determinată de: A. gene polialele B. gene ribozomale C. gene cloroplastice D. gene mitocondriale 13. Poliploidia: A. este o mutație cromozomală B. este des întâlnită la plante C. poate fi indusă de acizi teicoici D. se datorează non-disjuncției mitotice 14. Osmoza: A. este un fenomen de contractare a plasmalemei B. se mai numește endocitoză C. implică difuziunea apei D. depinde de mitocondrie 15. Nucleolul: A. conține informația genetică a celulei bacteriene B. este centrul coordonator al celulei procariote C. este delimitat de un perete dublu D. se dezintegrează în profază 16. Aparatul Golgi: A. lipsește în celula animală B. este bine dezvoltat în celulele glandulare C. prezintă prelungiri numite criste D. are rol energetic 17. Sunt proteine următoarele substanțe: A. colagen, cheratină B. albumină, chitină C. hemoglobină, amidon D. maltoză, clorofilă

3

18. Celulele de tip Hibridoma A. se obțin prin clonare somatică B. se bazează pe fenomenul de totipotență C. duc la obținerea de linii izogene D. produc cantități mari de anticorpi 19. Cromozomii politeni: A. se pot evidenția în celulele glandelor salivare ale adulților de Drosophila B. prezintă benzi transversale care rămân neschimbate pe parcursul mutațiilor C. au cromatide paralele, rezultate din replicări succesive, fără separare D. sunt de 1500 de ori mai lungi decât cromozomii metafazici 20. Hialoplasma: A. din punct de vedere fizic este un sistem coloidal B. intră în alcătuirea citoscheletului celulei C. este un lichid vâscos, colorat și opac D. poate fi sub formă de gel (fluid) sau sol (semisolid) 21. Specific fazei de întuneric a fotosintezei este: A. desfacerea CO2 de către ionii de H+

B. formarea glucozei prin reacții inverse glicolizei C. fotoliza apei la nivelul stromei cloroplastului D. eliberarea O2 de către radicalii HO-

22. Centriolii: A. sunt prezenți în toate celulele animale și la unele protiste B. conțin microtubuli care controlează anumite faze ale diviziunii C. conțin 9 grupuri de microtubuli formați din 3 tipuri de tubuline D. se dedublează la sfârșitul metafazei facilitând migrarea cromozomilor 23. Determinismul cu heterozomi multipli este întâlnit la specia: A. Apis mellifera B. Limnaea sp. C. Mus minutoides D. Bombyx mori 24. ADN-ul din mitocondrii și cloroplaste: A. conține un număr mare de gene, apropiat de cel nuclear B. prezintă regiuni condensate de heterocromatină C. replicarea este independentă de ADN-ul nuclear D. are în general formă liniară 25. Lipidele simple prezente la organismele vegetale: A. formează un înveliș protector la suprafața frunzelor B. intră în structura membranelor celulare simple C. se găsesc în cantități mari în semințele cerealelor D. pot fi depozitate ca substanțe energetice de rezervă 26. Inelele anuale de creștere rezultă din: A. depunerea de țesut liberian secundar spre interior B. activitatea diferențiată a cambiului libero-lemnos C. depunerea de țesut lemnos secundar spre periciclul rădăcinii D. activitatea unui meristem dispus în afara cilindrului central al tulpinii 27. Pereții îngroșați ai vaselor lemnoase, cu o excepție, pot prezenta elemente în formă de: A. inele B. spirale mari C. rețele D. plăci ciuruite 28. Celulele epidermei la mamifere: A. formează un epiteliu unistratificat B. au nuclei dispuși la diferite înălțimi C. se pot încarca cu o substanță protectoare D. sunt bogat vascularizate

4

29. Micorizele sunt: A. boli provocate de ciuperci parazite B. simbioze dintre rădăcinile de stejar și ciuperci C. boli produse de paraziți care trec de la o gazdă la alta D. simbioze dintre rădăcini și bacterii fixatoare de azot 30. Limba mamiferelor, nu are rol în recepționarea stimulilor: A. olfactivi B. mecanici C. gustativi D. termici 31. Amilaza salivară spre deosebire de cea pancreatică: A. are o acțiune foarte redusă B. este produsă de o glandă mixtă C. acționează asupra glucidelor D. conține lizozim 32. Enzimă amilolitică este: A. colagenaza B. lactaza C. oligopeptidaza D. elastaza 33. Pigmenții asimilatori carotenoizi: A. lipsesc din plastidele plantelor B. se găsesc în membrana externă a cloroplastului C. pot fi xantofilieni: galbeni și portocalii D. însoțesc pigmenții clorofilieni a și b din plante 34. În faza de lumină a fotosintezei: A. are loc fixarea dioxidului de carbon B. funcționează sisteme fotochimice C. are loc încorporarea H2 în substanțe organice D. se formează glucide, lipide și proteine 35. Hidratarea optimă a solului în vederea realizării fotosintezei este de: A. 70-80% din capacitatea de reținere a apei de către plantă B. 90% apă în sol, accesibilă plantelor C. 25-50% din capacitatea de reținere a apei de către plantă D. 60% apă în sol, accesibilă plantelor 36. Bacterii chemosintetizante reducătoare sunt: A. sulfuroase B. nitrificatoare C. feruginoase D. metanogene 37. Biogazul este un amestec de: A. CH4 și CO2 B. CO2 și NH3 C. H2S și CO D. CO și CO2 38. Cartilajele lipsesc din pereții: A. laringelui B. traheei C. bronhiilor D. bronhiolelor 39. Alveole pulmonare au: A. păsările B. reptilele C. mamiferele D. amfibienii

5

40. Factor extern care influențează intensitatea respirației este: A. gradul de hidratare al celulelor B. concentrația CO2 C. cantitatea de substanțe organice din sol D. programul genetic 41. Hidatodele sunt formațiuni specializate funcțional în: A. secreția de substanțe organice B. excreția activă sau pasivă a apei C. depozitarea apei în corpul xerofitelor D. difuzia gazelor respiratorii 42. În circulația sângelui vertebratelor cu respirație preponderent branhială: A. se transportă sânge venos prin bulbul arterial B. se formează două circuite diferite funcțional C. se pompează din inimă sânge arterial și venos D. se colectează sângele venos al corpului în atriul drept 43. Excreția renală a păsărilor se deosebește de cea a mamiferelor prin: A. producerea urinei la nivelul rinichilor de tip metanefros B. structurarea rinichilor în mai mulți lobi C. producerea unei urine hipotonice D. reabsorbția intensă a apei în cloacă 44. Primele vertebrate la care se diferențiază paleocerebelul sunt: A. peștii B. reptilele C. amfibienii D. păsările 45. Păsările se deosebesc de mamifere prin: A. compartimentarea inimii și orientarea cârjei aortice B. diferențierea melcului membranos și a urechii externe C. prezența pieptenului în structura globului ocular D. vederea binoculară și mecanismul de acomodare a ochiului 46. Vertebratele cu linie laterală aparțin clasei: A. reptilelor B. păsărilor C. mamiferelor D. peștilor 47. Amfibienii sunt primele vertebrate cu: A. cristalin elastic B. ureche medie C. circulație completă D. rinichi de tip metanefros 48. Mișcări neorientate determinate de variații ale intensității luminii realizează: A. organele aeriene ale florii soarelui B. florile zorelelor C. frunzele de măcrișul iepurelui D. florile de lalea 49. Superioritatea anatomică/funcțională a mamiferelor față de păsări constă în: A. asigurarea termoreglării de către nucleii hipotalamici B. diferențierea nucleului roșu al mezencefalului C. dominanța complexului talamo-striat telencefalic D. modul de organizare a compartimentului urechii medii 50. Astmul bronșic: A. este provocat de streptococi și stafilococi B. se caracterizează prin tuse seacă și arsuri în gât C. poate fi provocat de rinite și amigdalite D. se caracterizează prin senzații de sufocare

6

51. Potențialul membranar de repaus: A. are o valoare apropiată de potențialul de echilibru pentru Na+ B. se realizează prin funcționarea pompei de Na+-K+ C. este un răspuns de tip ”tot sau nimic” D. depinde de moleculele nedifuzibile extracelulare încărcate pozitiv 52. Sub acțiunea unui stimul cu valoare prag: A. potențialul de membrană ajunge la un nivel critic B. se deschid canalele pentru Na+ și Na+ iese din celulă C. potențialul de membrană rămâne constant D. se deschid canalele pentru K+ și K+ intră în celulă 53. Sarcomerul: A. conține două jumătăți de disc clar și un disc întunecat B. este prezent în structura miofibrilelor din fibra musculară netedă C. este situat între două membrane H succesive D. își păstrează dimensiunea nemodificată în timpul contracției 54. Fasciculul spinotalamic lateral: A. are originea în ganglionul spinal B. se termină la nivelul sinapsei cu neuronii talamici contralaterali C. se termină în aria somestezică primară D. se plasează în cordonul lateral de aceeași parte cu originea lui 55. Din nucleul salivator inferior pleacă fibre: A. preganglionare prin nervul glosofaringian B. postganglionare pentru glanda parotidă C. prin nervul cranian X pentru mugurii gustativi D. preganglionare pentru glanda sublinguală 56. Stimularea SNV parasimpatic produce: A. scăderea secreției pancreatice B. relaxarea sficterelor digestive C. creșterea frecvenței cardiace D. contracția sfincterului Oddi 57. Crestele ampulare sunt: A. acoperite de o cupulă gelatinoasă cu otolite B. stimulate atât în condiții statice cât și dinamice C. în relație directă cu nucleii vestibulari bulbari D. stimulate de mișcarea de rotație a capului 58. Mușchii circulari ai irisului: A. sunt mușchi netezi viscerali B. produc dilarea pupilei C. sunt inervați de fibre visceromotorii D. asigură mișcările globilor oculari 59. Inervația fusului neuromuscular este asigurată de: A. axonii neuronilor din ganglionii spinali B. dendritele neuronilor din coarnele posterioare C. axonii neuronilor alfa medulari D. dendrite ale neuronilor din ganglioni nervoși 60. Corpusculii neurotendinoși Golgi: A. sunt localizați printre fibrele musculare striate B. previn relaxarea musculară C. conțin 1-3 fibre musculare încapsulate D. sunt stimulați de întinderea puternică a tendonului

7

61. ADH-ul și aldosteronul prezintă următoarele asemănări: A. sunt hormoni secretați de glande endocrine B. acționează la nivelul tubului contort distal și a tubului colector C. stimulează reabsorbția obligatorie de apă și de Na+ D. controlează echilibrul mineral al organismului 62. Sistemul porthipofizar transportă: A. ACTH B. prolactină C. un hormon de inhibare a secreției de MSH D. ADH 63. Reglarea secreției tiroidiene se realizează: A. de către adenohipofiză prin TRH B. în funcție de concentrația sanguină a tiroxinei C. prin intermediul hipofizei posterioare D. de către neurohipofiză prin TSH 64. Diabetul insipid se caracterizează prin: A. afectarea reabsorbției facultative de apă B. scăderea diurezei C. scăderea reabsorbției obligatorii de apă D. polifagie 65. Extrasele de timus: A. stimulează dezvoltarea gonadelor B. dezvoltă imunitatea nespecifică celulară C. au efecte de oprire a mitozelor D. inhibă mineralizarea osoasă 66. Creșterea în lungime a oaselor are loc: A. pe seama zonei interne osteogene a periostului B. prin osificare de membrană C. sub influența unor hormoni: PTH, insulină, aldosteron D. la nivelul cartilajului hialin dintre diafiză și epifiză 67. Lipogeneza este stimulată de un hormon secretat de: A. zona fasciculată a CSR B. celulele β insulare C. celulele α insulare D. lobul anterior al hipofizei 68. Bazinul osos: A. protejează organele abdominale și pelviene B. este format din oasele coxale și coccis articulate între ele C. adăpostește gonadele bărbătești, respectiv femeiești D. este format din articularea oaselor coxale cu un os nepereche 69. Precizați asocierea corectă: A. contracții izometrice – tensiune constantă B. perioada de contracție – potențial de acțiune propagat C. contracții izotonice – lucru mecanic extern D. secusa – stimuli repetați, succesivi 70. Mușchiul cvadriceps femural: A. se găsește în loja medială a coapsei B. prezintă inervație somatică și vegetativă C. determină flexia gambei pe coapsă D. se inseră pe tibie prin tendonul lui Ahile 71. Glandele din regiunea antrală și pilorică secretă: A. un acid anorganic puternic B. pepsinogen C. un hormon digestiv D. factor intrisec

8

72. Principala enzimă proteolitică din sucul pancreatic: A. se secretă în formă inactivă de pepsinogen B. acționează optim la un pH acid C. activează chimotripsinogenul D. acționează și asupra lipidelor 73. Sărurile biliare: A. au rol în absorbția intestinală a colesterolului B. favorizează digestia proteinelor C. participă la circuitul enteropancreatic D. formează micelii liposolubile cu glicerina 74. Stimularea nucleului dorsal al vagului determină următoarele efecte digestive: A. contracția rectului și relaxarea sficterului anal intern B. creșterea secreției glandelor salivare C. contracția vezicii biliare și relaxarea sfincterului Oddi D. contracția sfincterului piloric și ileocecal 75. Colecistochinina: A. Stimulează evacuarea bilei din vezica biliară B. Este o enzimă prezentă în sucul pancreatic C. Stimulează absorbția intestinală a aminoacizilor D. Este un hormon secretat de mucoasa gastrică 76. O genă din poziţia Xp11 este situată:

A. pe braţul lung al cromozomului

B. în banda 11 a autozomului

C. în regiunea 1 a unui braţ cromozomial

D. mai departe de centromer decât gena din poziţia Xp22 77. Cromozomul procariotelor:

A. conține doar ADN B. are două cromatide C. are bucle și superrăsuciri D. este linear 78. Replicaţia semiconservativă a fost demonstrată prin:

A. tehnica PCR B. tehnica ultracentrifugării analitice C. metoda catenei D. tehnica clonării 79. Concomitent cu replicația are loc și sinteza:

A. ARNm B. ARNt C. histonelor D. ARNr 80. În experimentul Messelson-Stahl, prima generație de ADN hibrid conține:

A. ADN cu două catene mixte B. ADN cu o catenă grea și una ușoară C. ADN cu ambele catene grele D. ADN cu ambele catene ușoare 81. Genomica funcţională studiază:

A. expresia genelor B. componenţa secvenţei de ADN C. organizarea genomului D. evoluţia materialului genetic 82. ARN ribozomal:

A. lipseşte în organitele de origine endosimbiotică B. intervine în inactivarea unuia din cromozomii X C. are rol catalitic intrând în structura peptidil-transferazei D. activează enzime care intervin în transcripţie

9

83. Pentozele din ribonucleotide se deosebesc de cele din dezoxiribonucleotide deoarece : A. la carbonul 5` au o grupare HO B. la carbonul 3` au o grupare HO C. în ciclu au un atom de oxigen D. la carbonul 2` au un atom de oxigen 84. În mecanismul de reglaj prin represie enzimatică, produsul final se cuplează cu:

A. gena operatoare B. represorul C. gena reglatoare D. gena inductoare 85. Cel mai mare raport dintre braţe îl au cromozomii din:

A. grupa A B. grupa C C. grupa D D. grupa G 86. La nivelul transportului ARNm se petrec:

A. eliminarea intronilor B. blocarea agregării lanţurilor polipeptidice C. selecţia ARNm sintetizat D. selecţia genelor care vor fi transcrise 87. În electroforeză fragmentele de ADN apar ca:

A. benzi clare B. deplasate spre catod C. benzi întunecate D. grupări depuse pe una din laturile cadrului de gel 88. În operonul lac gena operatoare este locul esenţial pentru legarea:

A. ARN polimerazei B. represorului C. ADN polimerazei D. genei Lac Y 89. Replicația ADN –ului la eucariote implică:

A. doar ADN - polimeraze B. peptidil- transferaze C. ADN - helicaza D. aminoacil- sintetaze 90. Didezoxiribonucleotidele se deosebesc de dezoxiribonucleotide deoarece:

A. la carbonul 5` au o grupare hidroxil B. la carbonul 3` au o grupare hidroxil C. în nucleul pirimidinic au un atom de oxigen D. la carbonul 3` se află numai hidrogen 91. Cea mai mare frecvenţă a anticorpilor plasmatici alfa se află la:

A. africani B. americani C. europeni D. asiatici 92. Interleukina:

A. este produsă de limfocitele Ts B. stimulează răspunsul mediat celular C. se produce în limfocitele B D. stimulează răspunsul mediat umoral 93. Inteligenţa şi culoarea pielii:

A. sunt caractere de tip cantitativ B. au determinism exclusiv genetic C. sunt caractere monogenice D. diferă în funcţie de rasă

10

94. Grupele A şi D: A. au în total 6 cromozomi B. conţin doar cromozomi metacentrici C. includ şi cromozomii din perechile 20 – 21 D. conţin şi cromozomi cu sateliţi pe braţul p 95. Albinismul şi hemofilia :

A. sunt boli X- linkate B. se manifestă mai frecvent la sexul masculin C. sunt determinate de gene recesive D. se transmit cu frecvenţă egală la cele două sexe 96. Celulele canceroase:

A. sunt sensibile la supresorii tumorali B. se pot sustrage apoptozei C. apar în populaţii celulare omogene D. uneori pot fi şi clonale 97. Malformaţiile congenitale:

A. sunt determinate de organisme virale B. apar după primul trimestru de sarcină C. pot fi cauzate şi de unele medicamente D. se datorează exclusiv agenților mutageni chimici 98. Coloraţia intensă cu fuxină bazică la vârfurilor radicelelor este datorată:

A. densităţii celulare B. numărului de cromozomi din celule C. numărului de mitoze din regiune D. utilizării tehnicii de tip sqash 99. Sindromul Rett:

A. se manifestă dominant la fete B. este o maladie X linkată recesivă C. afectează dezvoltarea gonadelor D. determină fotosensibilitate cutanată 100. Dacă un fragment al unei catene de ADN are secvenţa 5'-TCGCGA-3', secvenţa de

nucleotide din catena complementară, citită în sens 5'- 3' este: A. 5'-AGCGCT-3' B. 5'-TCGCGA-3' C. 5'-CGATCG-3' D. 5'-UCGCGA-3'

11.04.2014

Notă:Timp de lucru 3 ore.Toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-100 câte 1 punct)

SUCCES !