Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) Universitatea din Piteşti, România Biocenoza unui ecosistem natural terestru - Pădurea Trivale Disciplina: Biologie Nivel: Învăţământ secundar (gimnaziu) Durata estimată: 4 lecţii de 60 de minute şi o lecţie de 120 de minute Conceptor: G. P. Petruţa Abstract Secvenţa de activitate angajează elevii în procesul de observare şi identificare a unor specii de plante şi animale ce se găsesc într-o anumită zonă din Padurea Trivale şi diorame observate la Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti. De asemenea, ei vor observa relaţiile trofice care se pot stabili între speciile ce formează biocenoza acestui ecosistem. Consideram interesant să propunem pentru proiectul Outlab un studiu al ecosistemului natural terestru, scopul fiind imbogăţirea vocabularului activ cu noţiuni de biologie şi ecologie, cât şi sporirea dorinţei de a respecta şi proteja natura. Acţiunea directă de observare şi investigare a naturii facilitează înţelegerea corectă şi dobândirea noţiunilor de biologie, contribuind în acelaşi timp la formarea şi dezvoltarea abilităţii de a face observatii despre natură, cât şi formarea abilităţilor practice pentru cercetarea, investigarea şi interpretarea corectă a datelor obţinute. Aria de studiu oferă un cadru adecvat pentru confruntarea iniţiativelor şi pentru o colaborare susţinută între elevi, pentru dezvoltarea unor relaţii interpersonale, social-afective, care facilitează învăţarea. Instituţia: Universitatea din Piteşti Ţara: România
15
Embed
Biocenoza unui ecosistem natural terestru - Pădurea · PDF fileUniversitatea din Piteşti, România ... ca ”metoda sau proces de extindere a ... sa obtina cat mai multe informatii
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Universitatea din Piteşti, România
Biocenoza unui ecosistem natural terestru - Pădurea Trivale Disciplina: Biologie
Nivel: Învăţământ secundar (gimnaziu)
Durata estimată: 4 lecţii de 60 de minute şi o lecţie de 120 de minute Conceptor: G. P. Petruţa Abstract Secvenţa de activitate angajează elevii în procesul de observare şi identificare a unor specii de plante şi animale ce se găsesc într-o anumită zonă din Padurea Trivale şi diorame observate la Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti. De asemenea, ei vor observa relaţiile trofice care se pot stabili între speciile ce formează biocenoza acestui ecosistem. Consideram interesant să propunem pentru proiectul Outlab un studiu al ecosistemului natural terestru, scopul fiind imbogăţirea vocabularului activ cu noţiuni de biologie şi ecologie, cât şi sporirea dorinţei de a respecta şi proteja natura. Acţiunea directă de observare şi investigare a naturii facilitează înţelegerea corectă şi dobândirea noţiunilor de biologie, contribuind în acelaşi timp la formarea şi dezvoltarea abilităţii de a face observatii despre natură, cât şi formarea abilităţilor practice pentru cercetarea, investigarea şi interpretarea corectă a datelor obţinute. Aria de studiu oferă un cadru adecvat pentru confruntarea iniţiativelor şi pentru o colaborare susţinută între elevi, pentru dezvoltarea unor relaţii interpersonale, social-afective, care facilitează învăţarea. Instituţia: Universitatea din Piteşti Ţara: România
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
1
După 1990, asigurarea calitatii formarii initiale a cadrelor didactice a devenit o preocupare
majoră a politicienilor pentru sistemul educational european (educatia centrată pe elev – direcţii
strategice privind formarea personalului didactic universitar).
Romania, ca semnatar al Declaratiei Comune privind Armonizarea Arhitecturii Învăţământului
Superior European, Sorbona (Mai, 1998), al Declaratiei de la Bologna (Iunie, 1999), al
Documentelor adoptate la reuniunea universitatilor europene de la Salamanca (Aprilie, 2001), al
Documentelor reuniunii ministrilor educatiei din tarile europene, de la Praga (mai, 2001), cat si
al documentelor Conferintelor Ministrilor Educatiei din Europa, din Berlin (Octombrie , 2003),
este interesata în compatibilzarea sistemului romanesc de invatamant superior cu cel european,
angajandu-se in mod eficient sa contribuie la indeplinirea tuturor obiectivelor programului Aria
Europeana a Invatamantului Superior..
Asadar, unul dintre principiile specifice evidentiate in Strategia pentru Invatamant Superior in
Romania pentru perioada 2002-2010 este: stimularea gandirii individuale a studentului si mai
putin a capacitatii lui de stocare a informatiei.
In cadrul aceluiasi document este mentionat faptul ca imbunatatirea structurala a invatamantului
superior, obiectivul strategic si central al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, are
drept scop: imbunatatirea performantelor in activitatea elevilor si profesorilor, prin
reorganizarea procesului didactic pe baza unei noi filosofii a educatiei.(pc.3b). Acesta ar
presupune: “Regandirea metodei de desfasurare a cursurilor, activitatilor practice si seminariilor,
pentru a permite studentului sa acumuleze in primul rand metodele de analiza, metodologiile de
cercetare, modelele de organizare a activitatilor, pentru a participa astfel in mod creativ la
activitatile didactice. Universitatile vor impune revizuirea metodei de desfasurare a activitatilor
cu studentii, astfel ca accentul sa se mute de la acumularea de informatie catre activitatile
formative”.
CADRU PEDAGOGIC
Biologia in aer liber
In prezent, in practica educationala exista tendinta de a promova metodele activ-participative si
interactive, pentru a spori importanta invatarii prin descoperire, promotor al metodelor euristice
si al celor de invatare prin cercetare, cat si tendinta de a pune accent pe orientarea pragmatica a
metodologiei, accentuand pe scara larga utilizarea metodelor practic-aplicative.
Educatia non-formala care ”cuprinde totalitatea influentelor din educatie dezvoltate in afara
clasei (activitati extra-, para- si peri-scolare) sau prin medierea unor activitati optionale sau
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
2
facultative”(Cucos, 2006), reprezinta completarea educatiei formale, dobandita in scoala sau
universitate.
Phyllis Ford consideră ca educatia in afara clasei este educatia in afara clasei, despre ce se
intampla in afara clasei sau/si in educatia efectuata in afara clasei. Aceasta definitie indica unde
are loc invatarea, subiectul ce trebuie predat, si scopul activitatii”. El considera ca educatia in aer
liber se refera la activitati de recreere, ca ”metoda sau proces de extindere a planului de
invatamant, sau ca proces ce implica experiente de invatare directă.” El include „programe ce pot
fi orientate catre curriculum, comportament, recreere, conservare (protecţie), si/sau camping-
supravietuire” (Ford, 1986).
In cadrul activitatilor in aer liber, prin care se asigura transmiterea cunostintelor de biologie,
elevii participa direct, prin efortul propriu, la redescoperirea lumii inconjuratoare. Accentul este
pus pe activitatea de invatare a elevilor, aceasta reprezentand atat cunoastere cat si actiune.
O posibilitate de a combina lectiile predate in scoala cu activitatile de predare si invatare in aer
liber este studiul biocenozei, cum este cea a Padurii Trivale, descrisa in acest modul.
In cadrul activitatilor in afara clasei prevazute pentru acest modul, actiunea directa de observare
si investigare a naturii faciliteaza intelegerea si dobandirea notiunilor de biologie, contribuind in
acelasi timp la formarea si dezvoltarea abilitatii de a face observatii despre natură, si de
asemenea la dezvoltarea indemanarilor practice pentru cercetarea, investigarea si interpretarea
corecta a datelor obtinute.
Activitatea din cadrul acestui modul contribuie de asemenea la dezvoltarea capacitatii de analiza,
sinteza, generalizare si abstractizare, la dezvoltarea examinarii critice si independentei elevilor,
la dezvoltarea resposnsabilitatii pentru munca depusa si pentru propriile actiuni, la dezvoltarea
capacitatii de a afisa un comportament precaut fata de mediu, intelegand ca fiecare organism are
un rol anume in natura, la dezvoltarea capacitatii de a transmite altor persoane rezultatele
obtinute prin munca proprie, in asa fel incat comportamentul lor sa fie influentat in mod pozitiv.
CUNOŞTINŢE ANTERIOARE NECESARE
In tara noastra, conform curriculumului pentru biologie la nivel de gimnaziu, temele de ecologie
se studiaza in clasa a 8-a. Elevii din aceasta clasa pot studia biocenoza padurii Trivale, conform
modulului propus, in cadrul temei ”Ecosistemul unei de paduri de foioase” si/sau la tema
”Relatiile trofice intr-o padure de foioase”. Pentru succesul modulului, elevii trebuie sa aiba
cunostinte de botanica, zoologie si informatica, dobandite in anii anteriori de scoala.
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
3
MODELUL SANDWICH “IN-OUT-IN-OUT-IN”
Cunoasterea concreta a naturii, obiectivul primordial al predarii biologiei, nu se poate realiza
doar teoretic, vorbindu-le elevilor despre lumea plantelor si animalelor, sau despre procesele si
fenomenele biologice. Deoarece se stie ca nu orice tip de invatare este eficienta, ci mai degraba
cea activa, participativa si creativa. Asadar, sub supravegherea unui profesor, in cadrul unui
laborator de biologie sau in natura, un elev trebuie sa exploreze, sa reconstruiasca, sa
redescopere si sa recreeze adevarul stiintific, castigand prin fortele proprii ceea ce cunoasterea
umana a acumulat despre lumea inconjuratoare.
Pentru cunoasterea mediului inconjurator, a organismelor, a proceselor si fenomenelor biologice,
si pentru dobandirea constienta si activa a notiunilor specifice disciplinelor biologice, este
necesara combinarea lectiilor desfasurate in scoala, in cadrul laboratorului de biologie, cu
activitatile de predare si invatare in aer liber.
In cadrul aplicatiei pe teren, in natura, elevii isi imbogatesc cunostintele de biologie, avand
prilejul sa verifice corectitudinea cunostintelor dobandite in timpul lectiilor de la scoala, si sa
lamureasca unele notiuni neintelese suficient.
Lectiile de biologie pot fi organizate in cadrul muzeelor de stiinte ale naturii pentru a cunoaste
anumite specii de plante si animale din alte regiuni geografice ale Terrei, sau care nu pot fi
studiate concret in zona unde scoala este amplasata, si pentru dobandirea cunostintelor despre
origininea vietii si evolutiei fiintelor pe Pamant.
In cadrul modulului Biocenoza unui ecosistem natural trestru - Padurea Trivale, activitatea cu
elevii se va desfasura in doua contexte: intr-un mediu natural (Padurea Trivale) si intr-un cadru
cultural ( Muzeul Judetean Arges din Pitesti).
Softul Cyber tracker este un program care va fi folosit in activitatea cu elevii atat in clasa cat si
in afara ei. Pentru a sti cum poate fi folosit acest program ce ruleaza pe computere ce se pot tine
in mana (hand-held computers), instructorul a colaborat cu informaticieni de la Universitate.
Software-ul Cyber tracker este un program creat de biologii sud africani care luptă pentru
prezervarea mediului si contine imagini si informatii despre plantele si animalele din Africa.
Pentru a putea fi folosit in acest modul, programul trebuie sa fie modificat in asa maniera incat sa
contina imagini cu plantele si animalele care pot fi observate in padurea Trivale, de langa Pitesti.
Au fost create ghiduri pentru identificarea plantelor, a animalelor vertebrate si nevertebrate, care
vor fi utilizate in activitatile cu elevii.
Inainte de a desfasura activitatea in cadrul modulului, instructorul trebuie sa verifice PDA-urile
si computerele care vor fi folosite de catre elevi. De asemenea, trebuie sa parcurga traseul din
padure care urmeaza sa fie cercetat de catre elevi, pentru a stabili locul ce va fi studiat in detaliu,
sa recunoasca plantele si animalele care vor fi observate, sa stabileasca cu exactitate aspectele
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
4
care vor fi analizate impreuna cu elevii in cadrul expozitiei de la muzeul Judetean din Pitesti, si
sa obtina cat mai multe informatii din literatura stiintifica despre aspectele care vor fi abordate in
cadrul acestui modul. Profesorul va identifica in literatura de specialitate dificultatile elevilor
legate de conceptele stiintifice, utilizând de exemplu: Iordache, I.et al.(2004) - Metodologia
predarii si invatarii biologiei, si Ciobanu, M., (2008) – Didactica stiintelor biologice.
CUNOŞTINŢE DE BAZĂ
Orice ecosistem, fie el natural sau artificial, este format dintr-un component abiotic (lipsit de
viata), numit biotop, si un component biotic (cu viata), numit biocenoza.
Biotopul include totalitatea conditiilor abiotice (temperatura, umiditate, pH, oxigen, etc) in care
o biocenoza exista, si resursele primare (iradiatie solara, apa, saruri minerale) de care existenta
populatiilor biologice depinde.
Biocenoza este formata din totalitatea populatiilor, care apatin unor specii diferite si care traiesc
in acelasi biotop. In cadrul unui ecosistem, intre biotop si biocenoza exista o dubla relatie, in
sensul ca, pe de o parte, biotopul determina o anumita structura a biocenozei, iar pe de alta parte,
biocenoza modifica biotopul datorita activitatii permanente a speciilor pe care le contine.
In tara noastra, datorita formelor de relief variate si climatului temperat, exista numeroase tipuri
de ecosisteme. In functie de substrat, putem distinge ecosisteme terestre (paduri, tufisuri si
pajisti) si ecosisteme acvatice (elesteuri, lacuri, mlastini, rauri, Dunarea, Delta Dunarii si Marea
Neagra). In cadrul ecosistemelor terestre, padurile sunt clasificate functie de altitudine si relief,
urcand de la campie si pana la pantele muntilor. In Romania, in functie de altitudine si de
copacii dominanti, pot fi intalnite: paduri de foioase (intre 200-800 m), paduri mixte (intre 800-
1200) si paduri de conifere (intre 1200-1800). Padurile pot fi formate dintr-o singura specie de
copaci (paduri de conifere, paduri de fag, paduri de stejar) sau din mai multe specii (de exemplu
paduri de foioase in amestec cu paduri de conifere), continand deasemenea arbusti si plante
herbacee. Stratificarea pe verticala a vegetatiei dintr-o padure se datoreaza factorilor abiotici, in
special lumina. Aceasta stratificare a vegetatiei determina de asemenea o stratificare a
populatiilor de animale, care pot trai intr-unul sau mai multe straturi, pentru a exploata mai bine
resursele de hrana. Astfel in cadrul biocenozei dintr-o padure exista numeroase specii de animale
adaptate atat la diferitele conditii diferite de mediu existente in copaci, pe frunze si flori, la baza
padurii, pe sol sau in sol dar adaptate totodata si la modurile variate de a se hrani Acestea pot
avea un regim de hrana strict, fiind iebivore sau carnivore sau un regim variat in cazul
omnivorelor. Cele mai importante relatii stabilite intre fiintele ce traiesc in orice biocenoza sunt
cele legate de nutritie, numite relatii trofice, prin care se realizeaza circuitul materiei in cadrul
ecosistemului.
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
5
MATERIALE
Hand-held computers (PDAs): PocketPC Handheld units (Dell Axim PocketPC) sau All-in-
One PocketPC/GPS handheld units (HP iPAQ hw 6500 Series Mobile Messenger (telefoane
inteligente cu GPS) ) sau Palm OS; Cyber tracker software, Computer cu acces la Internet.
CONTEXT: Padurea Trivale, Muzeul Judetean Arges
LOCUL DE PATRIMONIU NATURAL: Padurea Trivale este pozitionata in partea de Nord
Pitestiului, intinsa pana la Piemontul Cotmeana si Piemontul Candesti.
Are o suprafata de 1808,9 ha dintre care 750 ha reprezinta suprafata cu rol de recreere.
Altitudinea variaza intre 320-435m. Urmatoarele specii de copaci sunt intalnite in aceasta