Between the Silence and the Light Intre Liniste si Lumina
IntroducereArhitectura este locul de intalnire dintre elementele
masurabile si cele nemasurabile. Designul ca si arta nu are
radacinile numai in forma estetca cat in sufletul lucrarii. Fara
indoiala, ma refer la Silence and Light (Linistea si Lumina), un
concept creat si sustinut de Louis I. Kahn, si unul ce i-a domninat
a doua jumatate a operei sale. Potrivit lui Kahn, nemasurabilul
este fort ace propulseaza spiritual creative spre masurabil. Cand
inspiratia a atins cea ce este, ce va devein, atunci el ar fi ajuns
la Lumina.Incercand sa isi exprime elocvent pasiunea pentru
proiectare, Kahn a scris Inspiratia este sentimental de la care
pornesti cand linistea se contopeste cu lumina. Linistea,
nemasurabilul, dorinta de a fi. Din dorinta de exprimare, sursa de
noi nevoi, intalneste Lumina, masurabilul, responsabil cu prezenta
a toate, din testament, din lege, masurabilul este lucrul deja
facut, la un prag care este inspiratia, sanctuarul artei, comoara
de umbre. Kahn credea ca pentru teoria de arhitectura sa fie
credibila, ea trebuie sa fie construita. Acum 30 de ani, Kahn a
inceput cea mai de success exemple a teoriei Liniste si Lumina
proiectand Biblioteca Academiei Phillips Exeter.Aceast reper din
New Hampshire intruchipeaza fizic si ideologic multe concept a lui
Kahn si le sintetizeaza intr-un corp mic cu incarcatura enorma. Cu
cea mai mare suptilitate, materialitatea sa cuplat cu jocul luminii
intruchipand cu adevarat filosofia lui Kahn. Stephen Holl spune
concis Arhitectura i-a nastere cand fenomenele reale si ideea se
intersecreaza intelesuri ies la iveala prin aceasta intersectie
intre concept si experiente. Este exact amestecul de ideei si
design a lui Kahn care face aceata cladire sa fie un model de
executie theoretic in design.In continuare voi vorbi aprofunda
multiplele implementari arhitecturale ale teoriei lui Kahn, de la
material, la forma, la functiune si Linistea si Lumina.
Institutiile si EducatiaKahn a crezut ca inspiratia provine de
la inspiratia de a trai. Aceasta inspiratie ramane exprimatausor in
institutiile noaste de astazi. Cele trei inspiratii mari sunt
inspiratia de a invata, inspiratia de a intalni s inspiratia pentru
bunastare. Arhitectura Bibliotecii Exeter surprinde esenta acestor
3 inspiratii, oferind oportunitatea fiecareia sa manifeste. Kahn a
continuat Toate acestea servesc in realitate, dorintei de a fi, sa
se exprime. Asta este, putem spune, dorinta de a trai. Aceasta
inspiratie care imbogateste spiritele elevilor, ii motiveaza sa
studieze sis a invete. S-ar putea sugera apoi ca scopul acestei
institutii se afla in Liniste, si este materializat de Lumina.Daca
presupunem ca dorinta de a cauta adevarul si cunoasterii universal
este inradacinata in Liniste, atunci putem accepta cladirea scolii
ca fiind Lumina. Kahn credea ca promele scoli au aparut din pricina
linistii, din dorinta de a invata Scolile au inceput cu un barbat
sub un copac care nu stia ca era professor, discutand realizarile
lui cu cativa care nu stiau ca erau elevi. Acestia au ca si fiii
lor sa asculte de un astfel de om, spatii s-au creat si primele
scoli au aparut. Deoarece Kahn a crezut in aceasta esenta
istitutiilor de invatare, el a concluzionat ca aceasta cladire ar
trebui sa o promoveaza. Kahn considera ca studentii au la fel de
mult de predate ca si profesorii, ca studentii inspira profesorii
prin apetitul pentru cunoastere. Desi Kahn a fost pasionat de a
invata, el a avut mereu dispret fata de sistemul educational.
Sustinea ca dorinta de a invata este una din cele mai mari
inspiratii. Nu sunt impresionat de educatie, de a invata da prin
urmare, caracterul esential de a invata, este o dorinta personalam
nu o curicula dictata de un program scolar . Kahn a teoretizat ca
pentru sudenti, a fi fortati sa invete date, fapte si formule doar
pentru a fi uitate imediat dupa, nu serveste nici un scop in
domeniul adevaratei invataturi.In proiectarea Bibliotecii Exeter,
Kahn a organizat o serie de sub-elemente, ideeile intrun design
bogat cu semnificatie si plin de lumina. Numai dupa sudierea
independenta a fiecarui subelement poti avea ocazia sa intelegi
intreg sistemul.
De la Liniste la LuminaIn timpul sedintei cu comisia
universitii, Kahn a fost intrebat cum ar trebui sa fie biblioteca.
Pentru ghida procesul saude proiectare, primul sau obiectiv a fost
de a stabili semnificatia elementara a unei biblioteci, Este bine
pentru minte sa se intoarca la inceput, pentru ca la inceputul
oricarei activitati stabilite, este momentul cel mai minunat . El
nu a investigat antecedentele, precedentele, nici nu a speculat
potentiali utilizatori, el a tratat aceasta biblioteca ca si in
cazul in care nici o alta nu a mai existat inainte. Design-ul lui
Kahn a inceput cu declaratia, eu vad o biblioteca ca un loc unde un
bibliotecar poate expune cartile, deschise in special la paginile
selecte oentru a seduce cititorii. Ar trebui sa existe un loc cu
mese mari unde cititorii sa poata lua cartile si sa se duca spre
lumina. Aceasta declaratie concisa rezuma calitatea esentiala a
proiectarii bibliotecii. Nu numai aceasta declaratie promoveaza
filosofia sa despre invatare, dar si descrie de asemenea si
actiunea, circlualtia si modul de gestionare si navigare a
utilizatorilor . Kahn defineste o idee din care vor creste 3 spatii
diferite : unul in care elevii vor veni in prezenta cartilor, unul
al cartilor si unul al cititului in lumina.Rasarind din mijlocul
pajistii campusului, Biblioteca Academiei Phillips Exeter flancat
pe 3 parti de cladirile existente din caramida impodobine de
curentul neo-georgian englez. Aceast abundenta de caramida l-a
influientat pe Kahn in alegerea materialului pentru anvelopa
exterioara. El spune ca Caramida este cel mai prietenos material
din mediul inconjurator. Nu vrea ca si cladirea sa fie socant de
diferita de ce este in jur. Nu am pierdut niciodata dragostea
pentru cladirile vechi. La prima vedere, fatadele par sa fie la
fel, pana cand te apropii si devine evident ca exista mici
manipulari de lemn si geamuri. Cand ajungi langa fatada, descoperi
de asemenea variatii intre latimea pilonilor de zidarie dintre
ferestre. Kahn a considerat ca este important sa exprimi adevarata
intentie a materialului, este important sa onoram materialele pe
care le folosim. Trebuie sa onoram si omagiem caramida in loc sa ii
o alterezi cu dispuneri nefiresti si sa ii oferi o intrebuintare
inferioara care i-ar pata caracterul. Prin urmare, caramida ar
trebui tratata ca un material portant, nu un furnir atasat la un
cadru de beton armat. El sa sustinut in continuare ca forta de
gravitatie si greutatea zidarie trebuie sa fie evidenta in
constructie. Zidul a facut bine omului. Grosimea si puterea lui
protejeaza omul de dezastre. Dupa aceea, dorinat omului de a privi
in exterior la impins pe om sa creeze o gaura. Zidul a fost ranit
si i-a zis Ce imi faci? Eu te protejez, te-am facut sa te simti
sigur si tu ai facut o gaura in mine!. Omul i-a raspuns Dar sunt
lucruri atat de fumoase afara, vreau sa le privesc si zidul sa
simtit rau dupa asta. Mai tarziu omul nu a facut o gaura pur si
simplu ci a facut un gol, bordat piatra fumoasa si a pus buiandrug
deasura dechiderii si in curand zidul a sa simtit mai bine.Am
observat cum arcada ca forma de structura a fost lasata in umbra,
iar intrarea nu a fost evidenta imediat. Datorita limbajului
arhitectural modern, aceasta lipsa de ierarhie nu m-ar suprinde in
mod normal. Cu toate ascestea, deoarece Kahn a fist unul din
putinii modernisti care credea in ierarhie. Numai prin aprofundare
am descoperit intentia adebarata a lui Kahn, Din toate partile (ale
campusului) exista cate o intrare. Daca cumva esti prins intr-o
ploaie, poti veni din orice parte si sa gasesti cu usurinta
intrarea. Este o intrare continua in tot campusul. Abia intrand
inauntru esti luat prin surpindere de lumina si umbra arcadei si ai
un sentiment placut stiind ca inauntru e asteapta ceva special. Pe
intreg parcurul arcadei se poate observa cum Kahn in continuare
onoreaza caramida creand arcade plate la intrare asa cum a facut cu
fatada si cum materialul a fost folosit exact cu dicteaza.
Seductia interioara Trecand la interior esti intampinat de scara
curbata de o marime zdrobitoare, facuta din marmura intareste
stautul monumentalitatii, te ademeneste la un zbor cate nivelul
principal. Ca un proces aproape ceremonial, invitatia de a explora
mai mult este coplesitoare. Cum am spus si mai devreme , a fost
intentia lui Kahn sa creeze 3 spatii diferite: unul in care
studentii intra in contact cu cartile, unul cu cartile si unul in
care pot citi la lumina.La capatul acestor scari in nivelul
principal, in holul central este locul care invita, locul de
contact cu cartile. In acest spatiu asezate pe mese sau in vitrine
pentru a instiga curiozitatea cititorilor. Prezenta de asemenea
elementelor de inventar si ale carucioarelor cu carti, ca parte
importanta a meseriei de bibliotecar sunt pastrate la vedere. La un
nivel mult mai important, insa designul cladirii in sine participa
la seductia utilizatorului. Urcand la etaj, la zona holului,
utilizatorii pot privi prin uriasele goluri circulare spre zona de
rafturi ale bibliotecii. Aceste cercuri uriase ale holului central
sunt ferestre de unde sirenele din rafturi seduc studentii sa se
aventureze in al doilea spatiu, zona cartilor. De asemenea este si
oportunitatea ca aceste carti sa comunice intre ele, fie dintr-o
parte in alta sau pe etaje, formand un fel de interactiune sociala
intre spatii. Cand Kahn a vorbit despre plan, el a dorit sa creeze
interactiunea de la spatiu la spatiu, de la lumina la lumina. eu
cred ca o plan este o societate de camere. Un plan real este acela
in care camerele comunica intre ele. Cand vezi un plan, poti spune
ca aceasta este structura spatiilor in lumina lor. De-a lungul
perimetrului holului, Kahn a introdus rafturi pentru a prezenta
cartile. O data ce utilizatorul a ajuns la aceasta destinatie, va
putea sa intre in spatiul cartilor. Randurile de carti sunt asezate
intro atmosfera utilitara cu iluminat in stil industrial. Betonul
expus vine in contrast cu caldura caramizii din zona de citire.
Prima zona de lectura, formeaza un inel perimetral in spatele
peretelui exterior. In plus, Kahn a facut si o zona privata de
lectura pentru profesori, si un spatiu de activitati. Acest loc de
intalnire este amplasat pe acoperis, in prezenta adevaratei forme
de lumina, soarele.
Omagiul luminii Cand cineva exploreaza Biblioteca Academiei
Phillips Exeter, el sau ea nu poate sa nu observe schimbarea
constanta de Liniste si Lumina. Este aproape un dans intre lumina
si umbra, unul care afecteaza spiritul si atmosfera oricarui spatiu
si utilizatorii sai. Jocul incepe de la baza, unde pilonii creaza
un ritm de lumina si intuneric ce urca pe intreaga fatada. De la
culoarea in continua schimbare a caramizii la adancimea
ferestrelor, lumina aluneca in joc pana in interiorul cladirii. In
timp ce lumina patrunde spre inima cladirii, Kahn cu pricepere ii
controleaza orice miscare in spatiile interioare.Utilizarea cu
adevarat indemanare a luminii de catre Kahn in toate cele 3 spatii
este remarcabila. Cum a sustinut Planul unei cladiri trebuie sa se
citeasca ca o armonie a spatiilor in lumina. Chiar si un spatiu
gandit sa fie intunecat trebuie sa aiba suficienta lumina de la o
sursa ascunsa ca sa arate cat de intunecat este. In spatiul
scarilor de serviciu, sursa de lumina vine din reflexia sticlei si
al peretilor.Intelegand importanta pentru diverse surse, tipuri si
intensitati de lumina, Kahn creaza biblioteca sa profite de
multiplele proprietati ale luminii. El introduce 3 tipuri distincte
de lumina pentru fiecare dintre cele 3 spati principale. Zinele de
citit primesc lumina naturala care a fost precis controlata sa
sporeasca fara sa inhibe cititul, Stralucirea este nociva unei
biblioteci; un peretele e important. Spatiile mici unde te poti
refugia sunt importante a spus Kahn. El crede ca potentialul de a
invata la fel de mare doar uitandu-te pe fereastra ca si atunci
cand citesti din carti, de asemenea este la fel de important sa
limitam distragerile exterioare, atat a oamenilor cat si a luminii.
Pe extremitatile cladirii, a permis luminii sa anime zona de
lectura, dar a limitat razele la zona de carti prin folosirea unor
obloane. In zona unde se studiaza mai intens, s-a limitat la o
sursa de lumina de la o lucarna.Pentru ca razele directe de lumina
pot degrada cartile, Kahn foloseste lumina fluorescenta slaba
pentru zona de carti, oferind suficent doar pentru ai permite
utilizatorului sa gaseasca cartile. Aceasta actiune insa,
contraziceoarecum declaratiile sale referitoare la lumina
artificiala Spatiul nu isi va atinge statutul de loc fara lumina
naturala, Lumina artificiala este lumina nocturna facuta pentru
candelabre, nu a fi comparata cu jocul imprevizibil al luminii
naturale.
Kahn intelege cum materialele raspund la contactul cu lumina. In
Exeter, sensul luminii este demonstratia celei mai profunde
ideologii filosofice ale lui Kahn. Ca urmare a continuei schimbari
ale conditiilor externe, spatiile interioare capata viata de la un
flux constant de lumina si umbra. Camera exista in taramul
umbrelor, care este, intre linistea ideilor si lumina realitatii
materiale. Destul de probabil, una din cele mai importante inovatii
ale lui Kahn este in tavanul holului principal. De la turnul de
lumina al Universitatii de Arta din Yale, suntem familiari cu
principiul lui Kahn de lame de lumina ce reflecta lumina in jos si
simultant are functie structurala. In plus, forma de
crucesubliniaza centralitatea spatiului. ConcluziaBiblioteca
Academiei Phillips Exeter este Lumina, manifestarea fizica a
teoriei lui Kahn. Acest proiect este mai mult despre acumularea de
experienta sau intentia de a crea un loc in care se pot pune carti.
Se merge dincolo de sfera cunoasterii, dincolo de mortar si
caramida. Acesta este pragul dintre Liniste si Lumina.Daca impresia
despre cladire este definita de cunoasterile noastre despre spatiu,
de ceea ce vedem la un moment dat sau pentru cateva secunde
inainte, atunci este si ceea ce vrem sa vedem. Cu toate acestea,
daca incercam sa vedem o lume mai larga, una ce include ceea ce nu
este inca alaturi de ceea ce este, cum un artist creator, savant
sau un arhitect trebuie, atunci o disciplina mult mai puternica
este necesara, una folosita de poeti.In lucrarea sa depre
Arhitectura, Kahn spune trebuie sa respeti legile naturii si sa
folosesti o cantitate de caramida, metode de constructii si
inginerii. Dar la final, cand cladirea debine o parte a realitatii,
ea evoca calitati nemasurabile si spiritul ei preia totul. Astfel,
spatiul poate vazut si ca posibilitate.. prezenta in imaginatia
noastra. Problema existentei fizice nu exista. Mai corespunzator,
ar trebui sa intrebam pentru ce este un concept arhitectural daca
nu pentru expresia materiala si spatiale a intentiilor spirituale?.
Stud: Danaila Adrian-IonutGr: 44 A 2