-
C ad ru d idactic din g e n e ra ţia tîn ă ră - prof. univ. dr.
V asile P u ş c a ş - şi-a în cep u t carie ra didactică în cadrul
Facultăţii d e Istorie-Filosofie a Universităţii “B a b eş-
Bolyai”.’ E ste sp ec ia lis t în m—Istoria relaţiilor in
ternaţiona le , (seco lu l al XX-lea),E u ro p a C en tra lă şi
Istoria R om ân ie i. A su s ţin u t te z a d e d o c to ra t în
anu l 1991 la U niversita tea din Cluj- N ap o ca . A publicat zec
i d e studii şi articole în rev is te d e sp ec ia lita te , în (a
ră şi s tră in ă ta te . E ste au to ru l a 6 vo lum e şi c o au to
r la 9 cărţi d e istorie şi d ip lom aţie. A
fost sec re ta r ştiinţific şi p ro d ecan al Facultăţii d e
Istorie .şi Filosofie (1990-1991); d e c a n al Facultăţii d e .Ş
tiin ţe Politice şi A dm inistraţie Pub lică (1995).
M i m .
R om âniei în SU A (1 992-1994). A n eg o cia t re ac o rd a re
a c lauze i naţiunii c e le m ai fa v o riz a te R om ân ie i d e
că tre SU A (1993). A c o n fe re n ţia t şi su s ţin u t co m
unicări
- ş t i in ţ i f ic e la n u m e r o a s e m u n iv e rs ită ţi
a m e r ic a n e şi
* § t < T « â . MM * e u ro p e n e .
în tre anii 1991-1994 a fu n c ţio n at în d ip lom aţie , în
fiin ţînd C en tru l C u ltu ra l R o m ân d in N ew Y ork (d ir e
c to r , 1 9 9 1 -1 9 9 2 ) , i a r a p o i c a a d ju n c t a
l
'a m b a sa d o ru lu i, m inistru - co n silie r al A m b a sa
d e i
' ■ " '* în a c e a s t ă lu m e în•m işc a re , ideile î ş i ;
v a lid e a z ă fo rţa prin a n a liz a lo r
a p ro fu n d a tă . Citiţi în p a g in a a 15 -a p rim a p a r
te a unui interviu, a c o rd a t în e x c lu s iv ita te z iaru lu
i n o stru , d e c ă tre d -n u l p r o f . u n iv . d r . V A SIL
E P U Ş C A Ş .
Ofertă specialăde abpnam ente
ADEVĂRULde ClujPREŢUL RĂMÎNE
NESCHIMBAT1 3 . 0 0 0
lei/lună
o n a t i - v ă A C U M !
z ia r m d e p m ă m tA N U L X A IR . 2 1 7 9
I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
M A R T I 2 0 l A N U A R Î E 1 9 9 8 1 6 P A G I N I 8 0 0 L E
I
IE T E Orcm câvăfi relativ caldă,
cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi locale, iar la munte şi
lapoviţă şi ninsoare. V înt slab la m oderat din sectorul SV.
Temperaturile minime vor fi cuprinse între -l şi 2°C, iar cele
maxime între 3 şi 5°C. Izolat ceaţă dimineaţa.
Meteorolog: C PAVAIîn pagina a 16-a: harta
p riv in d starea p ro b a b ili a vrem ii, valabilă pentru
azi.
I
E m i l C o n s t a n t i n e s c u p o a t e
r a t a ş a n s a u n u i a l d o i l e a
m a n d a t p r e z i d e n ţ i a lILIE C Ă L IA N
M işcarea lui Emil Constantinescu a fost apreciată de unii, în
glumă, ca un act dc strălucită inteligenţă politică - iar alţii au
luat afirmaţia chiar în serios, ori se străduiesc
s-o inoculeze în acest fel opiniei publice. în realitate, Emil
Constantinescu vg ieşi mult mai şifonat decît dacă ar fi luat
taurul de coame, impumndu-sc ca preşedinte al tuturor românilor şi
nu al unei anume orientări.
D esigur, Emil C onstan tinescu nu priveşte cu ochi buni
ascensiunea lui Victor Ciorbea în ierarhia PNŢCD. Acelaşi lucra se
poate spune şi despre Petre Roman, carc “s-a dat” la primul
ministru abia după ce acesta, ocupînd un al treilea fotoliu, de
vicepreşedinte al PNŢCD, s-a impus în Guvern tju ca prim-ministra
al coaliţiei guvernamentale, ci al partidului său. Emil
Constantinescu mai are un ■ dinte şi împotriva echipei bâtrînc a
PNŢCD, care l-a pus într-o situaţie dificilă în legătură cu
restaurarea monarhiei.
In atare situaţie, preşedintele a optat, totuşi - farâ
suficientă înţelepciune - pentru varianta cea mai rea: el nu se
amestecă în soluţionarea conflictului PD - CDR, cum ar fi putut să
facă, ba chiar era obligat, pentru aplanarea rapidă a conflictului
coaliţiei. Dimpotrivă, se spală pc mîini şi aruncă nu pisica
moartă, nu în curtea Parlamentului, cum pare la prima vedere, ci
aruncă o coaliţie vie (totuşi) în ghearele Opoziţiei, în speţă ale
PDSR, căreia i-a sugerat să propună o moţiune de cenzură.
Este limpede că Emil Constantinescu ar fi putut dezamorsa' criza
acceptîndu-i demisia Iui Victor Ciorbea. în felul acesta şi-ar fi
sporit prestigiul de preşedinte cumpătat şi energic, îngrijorat de
problemele ţării şi nu ale unor partide. A preferat un alt mod de
rezolvare, iar comunicatul său a complicat lucrurile în loc să le
simplifice.
Mai întîi, el afirmă, ca şi Victor Ciorbea, că nu e vorba de o
criză politică. Dar, din moment ce soluţionarea conflictului rămîne
pe seama Opoziţiei, c vorba tocmai de o criză politică, la care el
însuşi a contribuit. Aparenta imparţialitate este falsă. Pe de o
parte, el n-a putut să sc distanţeze de CDR/PNŢCD; pe de alta, n-â
avut abilitatea sâ şi-l păstreze aproape pe Petre Roman. Altfel
spus, coaliţia a fost bună ca să-l plaseze în fotoliul
prezidenţial, iar cînd ea ajunge la ananghie o aruncă în groapa cu
lei a Opoziţiei. Petre Roman a ajuns între corzi: el nu poate ceda
în faţa monarhismului (aici e clenciul principal), după ce
conducerea naţională a partidului l-a obligat să meargă pînă unde,
se pare,
continuare în pagina a 16-a
Procedura impusă de preşedintenu soluţionează criză
din coaliţia guvernamentalăP o litic ie n ii d in C .D .R .
şi
U .D .M .R . î ş i e x p rim ă optimismul că prem ierul Victor
Ciorbea îşi va păstra scaunul şi după procedura parlamentară de
miercuri, dar evită să spună că acest lucru nu va m arca sfîrşitul
a c tu a le i c r iz e d in c o a liţia guvernamentală.
Partidul Dem ocrat se află în încurcătură. N u şi-a spus însă
ultim ul cuvînt. D acă premierul C iorbea va da curs sugestiei
preşedintelui Constantinescu şi se va prezenta m iercuri în faţa
Camerelor reunite, angajîndu-şi răspunderea politică pentru un
program dc măsuri ale reformei, dem ocraţii nu vo r pu tea vota îm
potriva sa decît încălcîndu-şi voinţa exprimată deja în privinţa
accelerării reform ei. Indirect, şi fără voie, votul lor va fi imul
de sprijin pentru prem ier. Şi totuşi, varianta aceasta dc
desfăşurare a ş e d in ţe i p a r la m e n ta re de miercuri nu
schim bă conţinutul şi term enul de 31 m artie dat de comunicatul
Colegiului Director al partidu lu i. Ind iferen t dacă premierul se
m enţine în funcţie îa sfîrşitul acestei săptăm îni, el ră m în e
su b p re s iu n e a u ltim a tu m u lu i d a t d e P .D .
colegilor din coaliţie.
Procedura prin care Guvernul C iorbea ar pu tea fi dem is în tim
pul sesiun ii parlam entare excepţionale, este prevăzută în '
-Constituţie. Guvernul îşi depune
îri scris, la preşedinţii celor două C a m e re , so l ic i ta
re a de a -ş i angaja răspunderea pentru un program, o declaraţie
de politică gencralâ sau pentru un proiect de lege. în cazul de
faţă, se parc că V ictor C iorbea îşi va angaja răspunderea pentru
un proiect de leg e p r iv in d a cc e le ra re a re fo rm e i, c a
re e s te d e ja în vigoare în form a unei ordonanţe guvernam
entale de urgenţă. în te rm e n d e t re i z ile d e la prezentarea
proiectului de lege poate f t depusă o moţiune dc cenzură la
solicitarea a cel puţin o p ă tr im e d in n u m ă ru l parlam
entarilo r. M oţiunea dc cenzură se dezbate în şedinţă c o m u n ă
la t re i z ile d u p ă d ep unerea e i. G uvernul este demis dacă
m oţiunea de cenzură este adoptată cu votul majorităţii. D acă
Guvernul nu a fost dem is, proiectul de lege prezentat se co n sid
e ră a d o p ta t şi d e v in e obligatoriu pentru Guvern.
D e m e n ţio n a t că P a r tid u l Dem ocrat a solicitat ca
proiectul cu carc C iorbea intenţionează acum sâ vină în faţa
Parlam entului să fie adoptat prin procedura angajării răspunderii
guvernam entale. La' vremea respectivă, C iorbea a preferat
varianta ordonanţei de urgenţă. Partidul D em o cra t n u a re cum
v o ta îm potriva a ceea ce acceptase
(C.C.)continuare în pagina a 16-a
I P refec tu l n -are d ec ît un superior: pagina a 6-a |
| Jmi comandă numai Ciorliea sau cine-o fi în locul lui” J
Mircea Horea Hossu şi Sever Mureşan rămîn pe banca
acuzaţilor
La cererea BDF, procesul s-a animat
pentru 2 februarie a.c,
? ! Ieri, ia Judecătoria Cluj-Napoca, a avut loc cea dc-a doua
înfăţişare ?? în procesul dc înşelăciune al lui Mircea Horia Hossu,
fost vicepreşedinte | l al BDF şi Sever Mureşan - fost membru în
Consiliul dc administraţie
al băncii clujene (între 1993 şi 1995). .. î: :? ! Consilierul
juridic al BDF a ridicat excepţia dc nccompctcnţâ a
Judecătoriei clujene, dat fiind că prctcnţiilc băncii sc ridică
la suma dc 458 dc milioane dolari (dc la 300 milioane, cit a fost
iniţiai).-
î Totodată, BDF a solicitat amînarea procesului, pentru a sc
constitui parte civilă în proces, urmînd ca pînă la termenul viitor
să depună :
s instanţei în scris, natura pretenţiilor. In principal, acestea
sînt constituite din pagubele provocate de Operaţiunea Partipool
(obligaţiuni în valoare :
? de 160. milioane dolari), dc credite şi dobînzilc aferente
acestora, utilizate în special în exportul produselor metalurgice,
plasamente ;
s nerentabilc efectuate şi operaţia ASTRA / Dacia Fclix prin
Fondo !Sociale di Coopcrazionc Europca din Milano. 0 altă susţinere
a
!? reprezentantului BDF a fost cererea de introducere ca părţi
responsabile ? ■ civilmente a încă 14 firme din holdingul lui Sever
Mureşan.
Instanţa dc judecată a amînat dezbaterile pentru 2 februarie,
dată s Ia care se va pronunţa şi asupra excepţiei dc nccompctcnţâ.:
j
M.H. Hossu esle mirat că BDF a bâncii’ la Parcl>ctul dc pc
lîngânu cunoaşte nici acum întinderea pagubelor
Acest proces trenează încă din 1996, cînd plîngerea penală a
fost înaintată de conducerea de atunci
Ju d e c ă to ria S ec to ru lu i IV B u cu reş ti. D upă aresta
rea preventivă a celor doi inculpaţi
y f f t D ia n a C Ă IE N A R U
continuare în pagina a 6-a
\I> u p ă n n an f ă c u t la. f ă r ă firtiavanţii:
, Comisia anticorupţie, prlntr-un membru de seamă,se declară
repetentă • Al. Fărcaş nu este satisfăcut
? de preşedintele Constantinescu
i
M ateria la care adm in istraţia judeţului se declară repetentă
pe anul 1997 este lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate.
Numărul redus al mtîlnirilor şi rezultatele inexistente confirmă
acest lucra. Scuza invocată de prefect, m em bru în comisia
judeţeană anticorupţie, este necorelarca acţiunilor instituţiilor
în luptaîmpotriva
- acestui flagel: Poliţia, Procuratura, Justiţia, Curtea de
Conturi, Garda Financiară. .Deocamdată Justiţia este tot cea veche.
Conducerea Curţii de Conturi este neschimbată, iar oamenii din
Garda Financiară şi Administraţia Financiară nu sînt de încredere.
Doar colaborarea cu Poliţia şi Procuratura
Fărcaş. In opinia sa, comisia nu a funcţionat deoarece,
preşedintele
'acesteia, peuneristul Victor Romulus Constantinescu, nu s-a
bătut pentru aceasta.,,, Un singur reproş aş putea să-i fac: nu are
v o in ţă politică. Contestarea de către PUNR a modului în care a
fost înfiinţată comisia şi aşteptarea de la cen tru a unui
regulament de funcţionare nu justifică inactivitatea acesteia, este
de părere prefectul. „Dacă ai minte, nu aştepţi să-ţi v ină găluşca
în gură de la Guvern”. Comisia a fost descurajată şi de noianul de
plîngeri, nereleyante pentru activitatea; cetăţenilor, gen
.^pămînţu] lui J '
P r i e t e n u l î n t r e g i i f a m i l i i, Calmează
durerile musculare, de spate şi din artritele minore.
Reduce, spasmul şi contractura musculară.Produce rapid senzaţia
de căldură calmând durerea.
Ber>Gay(114300)
-
marţi, 20 ianuarie 1998 AGENDA 3 2 * a f A B u c CBS Cg||»
• A z i : Calendarul ortodox: + C n v .E f l im ie c e l M a r c
; 5 f .M c .V a s ş i E u s e b i u ; Calendarul greco- catolic: S
f .E u t in i i u c c l M a r e , c u v . ( + 4 7 3 ) ; Calendarul
romano- catolic: S s . F a b i a n , m . p p . ş i
S e b a s l i a n , i i i .• M îin e : Calendarul ortodox: +
C u v . M a x im M ă r tu r i s i t o r u l ; S f .M c . E v g h
e n ie , N e o f i t ş i V a l c r i a n ; Calendarul gr
eco-catolic: S s . M a x im M ă r tu r is i to ru l , c u v . (+ 6
6 2 ) ; N e o f i t , m . (+ c c a 3 0 9 ) ; Calendarul
romano-catolic: S f .A g n e z a , f c .m .
Ii felicitam pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului,
poartă unul din numele sacre, pomenile mai sus.
PREFECTURA,CONSiUUL JUDEŢEAN: 19-63-16 'l;Ri VAR! A CLUJ-NAPOCA:
19-60-30 PR!VARIA DEJ: 21-17-90 HRLVÂSiA TURDA: 3 1 -31-60 PRIMĂRIA
CiV.PiA TURZII; 3660-01 -PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15 4 S PRIMĂRIA
GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:■ 955 si 43-27-27K l iŢ I A
FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:
■ 13-49-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21 . .POLSŢ!A TURDA: 3 ! -2!
-21
• POtTTtACfMPlA TUR/TI: 36-82-22' ' POUŢIA HUEDIN: 25-15-38 ' ’
- 'PtXJŢIAGHERI A : 24-14-14 ' ; îPOMPIER!! 981 -I'SOTECŢIA CIVILĂ:
982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19 52 -23 şi 19-16-70, inL 15S * -DIRECŢI A GENERAi-Ă A MUNCII
SI
PRO H -m F.1 SOCIALE: 979 SALV ARFA: 961 SALVAREA CFR; 19 85-91
INTERNAŢIONAL 971 INTERURBAN: 991
• INFORMAŢII: 931• DERANJ AMEN1L: 921• ORA EXACTĂ: 95S• R.A
TF.RV0F1CARE: 1987-48
SC MONTF.N AY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19 63-02• S C -S A
IF R E S T S.A.: 19-55-22• COMENZI SPECIAI-E PENTRU TRANS
PORT REZIDUURI: 11-1012 iot. 132SC PRIVAI. 1 7 4 3 6 6
• tXSTRIBUŢIA GAZEILJR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928;
433424
• REGISTRUL AUTO ROMÂN: Ş e f rc p ra c n tin ţi 43-38-10;
Informaţii: 43-38- 11; H ili inspecta: 43-38-08.
• AEROPORT: 956• GARA Cluj Napoca: 952• AGENŢIA CFR: -
internaţional 19-24-75;
in ^ m -43-20-01;Tunia - 31 • 17-62; l ) q - 2 1 -20-22
Ivfahtfa* ri'frTSIC liK S K IN T E R N A T IO N A L E
d in A u to g a ra I I : frCtej-Napoca - Iludapesta, cu plecare
din Cluj-Napoca în zile le dc luni, marţi, m iercuri, jo i şi
vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele dc m arţi,
miercuri, jo i. vineri şi sîmbătâ la ora 11.00.• Cluj-Napoca - M
iskolc, cu plecare din Chij-Napoca m iercuri ora 7.00 şi înapoiere
din M iskolc jo i ora 11,00.
INFORMAŢIIA utogara I : 14-24-26 A utogara I I : 43-52-78
T A K O M : 5.01 - 29.03.1998 lu n i-v in e ri
Q uj Buc. B uc Q u j9 ,1 5 10,15 7 ,4 5 8 ,45
18,45 19,45 17 ,15 18,15s îm h â tă
Q uj -> Buc Buc -> Q uj13,35 14,35 12 ,15 13,15P r e ţ b i
le t : p e n t r u c e tă ţe n i r o m â n i
. s i s t r ă in i - 2 0 0 .0 0 0 le iT E L E F O A N E : 4 3 -
2 5 - 2 4 ;1 3 -0 1 -1 6 - p e n t r u e x te r n e
D A C A I R :d e l u n i p î n ă v i n e r i *
B u c u r e ş t i - > Q u j - > B u c u r e ş t i 8 J 0 9
,3 5 - 9 ,5 0 10 ,5517ŢO 1 8 7 5 - 1 8 ,4 0 1 9 ,45
S t r . I I o r c a n r . l - T E L .: 1 3 -6 9 - 4 0 ; 4 3 - 2
3 - 8 2 ;
T E L /F A X : 1 3 -6 9 -2 6
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ
"FAM ILIA SFÎNTĂ"1 9 -2 3 ianuarie
M e d ic in ă g e n e r a l ă , D r .M .S u c iu - 2 2 ( 1 2 - 1
4 ) , d r . S . L o g a - 2 3 (1 4 - 1 6 ) , dr.L . R asa - 1 9 (1
6 -1 7 ), d r .G I o v i ţâ - 21 (1 3 -1 4 ) , d r .R . C o tă r lă
- 21 (1 0 - 1 2 ) , d r.V . T â t a r u - 1 9 (1 2 -1 4 ) , d r .C
.N is to r - 21 (12 -14 ), d r .l. B o ilâ - 1 9 ,2 0 ,2 2 ,2 3 (1
0 -1 2 ) ;T r a t a m e n t h o m e o p a t . D r.L . B arb âa lb â
- 2 1 , 2 3 (1 0 -1 2 ) ; I n t e r n e . D r.F . G herm an - 4 9
,2 1 (1 0 -1 2 ), d r .A . I a n c u -2 0 ( 1 1 ,3 0 -1 3 ) , d r
.C . V Ia d -2 1 (14 -16 ), d r .l) . P î r v - 1 9 (1 5 -1 6 ) , d
r .C s . S z a k a c s -2 1 (1 5 -1 7 ) ; R e u m a to lo g i e . D
r .l . A lb - 2 0 (1 2 -1 4 ) ; G in e c o l o g ie . D r .C . F o
d o r - 2 0 , 2 2 ( 1 0 - 1 2 ) ; C h i r u r g i e . D r.C . C o s
m a - 2 0 , 2 2 (1 0 - 12), d r .l’.P itca 22 (1 0 -1 2 ); P e d i
a t r i e . D r.R . M itca - 2 0 ( 1 3 - 1 5 ) , d r .M . F ritca
-2 0 (1 4 -1 6 ) , d r .L .T o m a - 2 2 (1 0 -1 2 ); D e rm a to
lo g ie . D r .I I . R ad u - 22 (1 2 - 1 4 ) , d r .S .B â r l e a
- 2 1 ( 1 5 - 1 7 ) ; E e o g r a f . D r .M .C â l in - 2 2 ( 1 3
- 1 5 ) ; P s ih ia t r i e . D r.C .Ş lc fa n - 22 (1 4 -1 6 ) ; O
r to p e d ie . D r.Z . P o p a - 1 9 ( 1 1 - 1 2 ) ; O .R .I . . D
r.C . R âd u lcsc u - 1 9 ( 1 2 - 1 4 ) , d r .I .M ih a l i-2 3 (1
2 -1 4 ), d r .C .N c u m a n - 2 0 (16-17); N e u ro lo g ie . d
r.M .B ârtca - 2 1 (1 5 - 1 7 ) ; P s i h o l o g i e . P s ih . L
. B o i t ă - 2 0 ( 1 5 ,3 0 - 1 7 ) ; C h i r u r g i e e s te t
ic ă şi r e p a r a t o r i e . D r.T .M u g c a - 2 0 ,2 2 (1 6 -
2 0 ) .
Programarea bolnavilor - de luni puii vineri, între orele 12-14,
la telefon 16-78-22 şi la sediu. Aleea Micuş, nr.3, bl. 12, ap.
12.
R E P U B L IC A - Ş a p t e a n i î n T i b c ţ - S U A - p rem
ieră (1 0 ; 12 ,3 0 , 15; 1 7 ,3 0 ; 2 0 ) * V IC T O R IA - G e o
r g e - t r ă z n i t u l j u n g l e i Ţ S U A ( l i ; 13; 15 ,
17; 19) * A R T A - F o c u l d in a d î n c u r i - S U A ( I I ;
13 ; 15; 17; 19) * F A V O R I T - T e o r i a c o n s p i r a ţ ie
i - S U A (9 , I I ; 1 3 .30 , 16; 18 ,3 0 ) * M Â R Â ŞT I - sa la
A : In v in c ib i lu l - SU A (13 ; 15; 1 7 ^ 1 9 ) ; s a la l i :
J u d g e D r e a d d - J u d e c ă t o r u l - S U A (1 3 ,3 0 ;
15 .30 ; 17 ,30).
T U R D A : F O X - A I c in c i l e a e l e m e n t -F ran ţa .
t > I 1 6 - 2 2 i a n u a r i e I
D E J : A R T A v U n t a t ă î n p l u s - S U A . I , . . . 1G
H E R L A : P A C E A - 16-17.01: Ce-am avut şi ce-am pierdui - S U
A ; 18-
21.01: I u b i t u l m e u s e i n s o a r ă - S U A ; 22-2S.0I,
H e r c u l e - SU A .
F I L - I V I E s
B I B L I O T E C I■ B .C .U . “ L u c i a n B l a g a ” (s tra
d a
C lin ic i lo r 2 ) : O r a r ; z i ln ic : 8 -1 2 ,4 5 ; 1 3 ,3
0 -20 ,00 ; s îm băta: 8 -13 ,30 .
■ B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N G O G
A ” : S E C Ţ IA A D U L Ţ I (P - ţa Ş te fa n c e l M a re n r . l
) , O R A R : lu n i-v in e r i: 9 -1 9 ,4 5 ; v in e ri: 9- 17,45.
S E C Ţ IA C O P II, O R A R : luni-joi: 9 - 1 9 ,4 5 ; v in e r i
: 9 - 1 7 ,4 5 . F IL IA L E ( Z o r i l o r ; M ă n ă ş tu r , M â
r â ş t i , G heo rg h en i), O R A R : luni, m ie rcu ri,
joi:14-19 ,45 ; m arţi, v ineri: 9 -1 4 ,4 5 . SA LA D E L E C T U
R A (S tr . M . K o g â ln ic ea n u n r .7 ) : O R A R : l u n i -
v in e r i : 9 -1 9 ,4 5 ; s îm b ă tâ : 9 - 1 3 ,4 5 . S E C Ţ IA
D E C O L E C Ţ I I ' S P E C IA L E : - ( s t r .O b se rv a to ru
lu i n r . l , te le fo n 43 -8 4 -0 9 ) luni, jo i: 14-18, m arţi,
m iercuri, vineri: 9-13. M E D IA T E C A , O R A R : lun i-v
ineri:
.9 -1 9 ,4 5 ; s îm b â tă : 9 -1 3 ,4 5 . C E N T R U L D E D O
C U M E N T A R E E U R O P E A N Ă Ş I I N F O R M A Ţ I I C O M U
N IT A R E L O C A L E O R A R ; lu n i-v in e r i; 9 -16 ,00 . F
IL IA L A E C O N O M IC O -JU R ID IC A (S tr . E in s t e in n r
. 1 4 ) , O R A R : lu n i, m ie rc u r i : 8 -1 5 ; m a r ţ i , j
o i : 1 3 -1 9 ,4 5 ; v ineri: 8 U 3 -
■ B i b l i o t e c a A c a d e m i e i (s tra d a K o g â ln ic
e a n u 12 - 1 4 ). O ra r : lu n i - s îm bâtă 8 - 12 .45 ; 1 4 -
1 8 .4 5 .
■ B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n iv e rs
ită ţii 7 - 9): lu n i - 10-14 ; m arţi, m iercuri, jo i - 12-16 ;
v in e ri - 1 0 - 1 6 .
■ B i b l i o t e c a A m e r i c a n ă ( s tra d a U niversită
ţii 7 - 9). O r a r lun i - v ineri 12 - 16.' ■ B i b l i o t e c a
B r i t a n i c ă ( s t r a d a A vram Iancu 11). O ra r: lun i, m
iercuri: 14 - 19; m arţi, jo i, v ineri: 9 - 1 4 .
■ B i b l i o t e c a “ I l e l t a i ” ( s t r a d ă C l in ic
i lo r 1 8 ). O ra r : z i l n i c 10 - 18; sîm bătâ: 9 - 13.
■ B ib l io te c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n
( s tr a d a K o g â ln ic e a n u 7 - 9 ) . O rar. m arţi: 18 - 1
9 ; jo i 19 - 20 .
■ B ib l i o t e c a C e n t r u l u i C u l tu r a l F r a n c
e z (s trada I.I.C . B râtianu 2 2 ); O rar luni-v ineri:
10-19.
■ B ib l io t e c a C e n t r u l u i C u l tu r a l G e r m a n
“ I l e r m a n n O b e r t h ” ( s tr . M e m o ran d u m u lu il8
) . O r a r lu n i; m arţi, m iercuri, jo i: o re le 16-20.
* B ib l i o t e c a “ V a l e r i u B o lo g a ” a U n iv e rs
ită ţi i d e M e d ic in ă ş i F a rm ac ie (S tr. A v ram Iancu 31
); O r a r luni-v ineri8-20, s îm b â tă 8 -13 . i .
■ B ib l io te c a S o r o s C lu j (s ir . Ţ cbei n r . 2 1 ) .
O ra r : lu n i 1 2 -1 9 ,3 0 ; m a rţi,: m iercuri ş i jo i:
10-19,30, sîm bâtă: 10-14. Ştiinţe so c ia le ş i com portam enta
le .
■ B i b l i o t e c a C r e ş t i n ă “ B ib l o s ” (s tr .C
lin ic ilo r n r .2 8 ) . O rar: lu n i 13-17; m arţi, m ie rc u
ri, jo i: 13-16; v in e ri 9-12. (B ib lio lcca p u n e la d isp o
z iţia c itito rilo r literatu ră c re ş tin ă în d ife rite lim
bi).
■ M u z e u l N a t io n a l d e A r t ă (P iaţa U n irii 3 0 ).
O ra r: z iln ic 10 - 17; lun i şi m arţi: în ch is
■ M u z e u l N a ţ io n a l d e A r tă , Secţia “ D onaţii” (s
trad a I.C . B râtianu 22 ). O ra r m ie rc u r i - d u m in ic ă
10 - 1 7 ; lu n i ş i m arţi: în ch is
■ M u z e u l N a t i o n a l d e I s t o r i e a T r a n s i l
v a n i e i (s tra d a C . D aicov iciu 2). Z iln ic , in c lu s iv
dum in ica : 10 - 16; luni închis.
■ M u z e u l E t n o g r a f i c a l T r a n s i l v a n i e i
( s tr . M em o ran d u m u lu i n r .2 I ) : d e sc h is z iln ic
în tr e o re le 9-16, luni închis.
■ M u z e u l m e m o r ia l “ E m i l I s a c ” (s tra d a E m
il Is a c 2 3 ) . O ra r: m iercuri-, dum in ică 13-17 ; lu n i ş i
m arţi închis.
■ M u z e u l Z o o lo g ic : z iln ic în tre orele9 -15 ; s îm
bătâ ş i dum in ică în tre o re le 10-14. • •' " :
i l a r i i , 20 ianuarie P r o g r a m u l 1; 6 ,0 0 R om ânia,
o ra 6
f ix ! ; 8 ,3 0 S a i lo r M o o n Ţ r j ; 9 ,0 0 T V R C lu j-N
a p o c a ; 1 0 ,0 0 T V R In fo ; 1 0 ,0 5 T V R Iaş i; 1 1 ,00 T
V R T im işoara ; 12 ,00 T V R Info ; 12,05 P asiun i (r); 13,00 C
redo ( r ) ; 1 4 ,0 0 T V R In fo ; 1 4 ,1 0 C ris ta l (r ) ;1 5
.00 U n o raş cu su lle t . E d iţie rea lizată la C en tru l “P e
n tru v o i” - T im işoara, câre s e o c u p ă c u a s i s t e n ţ
a c o n t in u ă a p e rso an e lo r c u hand icap ; 15,30 E
clesiast ’98 ; 1 6 ,0 0 E m isiu n e în lim ba m aghiară;1 7 .0 0 T
V R In f o ; 1 7 ,1 0 S a ilo r M o o n ;1 7 ,35 C a să d e p ia
tră ; 1 8 ,0 0 în fla g ra n t (d o c u m e n ta r) ; 1 8 ;3 0 C am
era a sc u n să - F a rs e c u v e d e te ; 1 9 ,0 0 S u n se t B
ea c h ;1 9 ,5 0 A g e n d a m u z e lo r ; 19 ,55 D o a r o v o r
b ă s ă ţ - i m a i spun !-; 2 0 ,0 0 J u rn a l , M eteo , E d
iţie speciaIâ ,Sport; 21,15 Film : F e m e ia c u n o ro c (S U A 1
9 7 5 ); 2 3 ,2 0 J u r n a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,3 5 U n iv e
r s u l c u n o a ş te r ii (d o c u m e n ta r) ; 0 ,2 5 C an a ry
W harf; 0 ,5 0 Tenis O p e n u l A Ustraliei.’A I d o ilea rezu m
at a l zile i.
P r o g r a m u l 2 : 6 ,3 0 . T V MT e le m a tin a l ; 8 ,0 0
E u ro n e w s (în lim ba ro m â n ă ) ; 8 ,3 0 E c le s ia s t ’98
( r ) ; 8 ,5 5 B a y w a tc h ( r ) ; 9 ,5 5 A lfa ş i O m ega ( r
) ; '1 0 ,3 0 E fe c te s e c u n d a re (r ) ; 11 ,30 G ig i S
firiează ; 11,55 S unse t B cach (r); 12 ,40 S c e n a (r ) ; 13
,15 F a ţă în fa ţă cu a u to ru l ( r ) ; 1 4 ,15 C o n v ie ţu ir
i (m agazin ); 15 ,10 L im b i s tră in e : f ran c e ză ; 15 ,35 S
u r f iş t i i ' a e ru lu i ; 1 6 ,0 0 M ic a e la ; 1 6 ,50 C ris
ta l;1 7 .4 0 T r ib u n a p a r tid e lo r p arlam en tare ;1 8 .0
0 H e i R u p ! H e i R a p ! ; 1 9 ,00 Ş tir i b a n ca re ş i b u
rs ie re ; 1 9 ,10 Tenis O p e n u l. A u s tra lie i; 2 0 ,2 0 P a
s iu n i (seria l); 2 1 ,1 0 S ensu l tranziţie i (m agazin); 2 2
,00 T ealrul N a ţ io n a l d e T e le v iz iu n e p r e z in tă :
„ A ra n c a ” ; 2 3 ,0 0 R ec ita l la d ouă p ian e ;2 3 .4 0 P e
le r in a j (m a g a z in ) ; 0 ,1 0 M u z ic ie n i i n o ş t r i
: A u re l S tro e ; 0 ,4 0 T V M M e s a g e r . '
P R O ' T V : " 7 ,0 0 O ra 7, b u n ă d im in e a ţă !;’9 ,0 0
P u ls u l financ ia r; 9 ,15 T în ă r ş i n e l in iş t i t ( r )
; 1 0 ,0 0 V ă ru l d in ‘ s trâ inâ lalc (r); 18,25 Ş tirile Pro
TV; 18,30 R iş ti s i c îş tig i! ; 1 9 ,0 0 R o ata no ro cu lu i;
19^30 Ş tir ile P ro T V ; 2 0 ,1 5 S p ita lu l de u rg e n ţă ; 2
1 ,1 5 D e p a r te a leg ii; 2 2 ,0 0 Ş l i r i le P ro T V ; 2 2
,1 5 S e in fe ld ; 2 2 ,4 5 Ş tirile P r o T V ; 2 3 ,1 5 P ro
fesiunea m ea - c u l lu r a ; 0 ,4 5 N e m u r i to r u l ; 1 ,30
P u ls f in a n c ia r ; 1 ,4 5 Ş t i r i l e P ro T v ; 2 ,1 5
S p ita lu l d c u rgen ţă (r); 3 ,0 0 P ro fe siu n e a m ea -
C u ltu ra ; 4 ,3 0 M aria (r ) ; 5 ,3 0 R işti Şi c îş t ig i ( r
) ; 6 ,0 0 R oata n o ro c u lu i (r ) ;6 ,3 0 P r im a p a g in ă
; 6 ,35 P u ls f in a n c ia r '(r). ,
, Miercuri, 21 ianuarie P r o g r a m u l 1: 6 ,00 R om ân ia, o
ra 6
fix!; 8 ,30 S a ilo r M oon (r ) ; 9 ,0 0 T V R C lu j-N ap o
ca; 10 ,00 TV R In fo ; 10,05 T V R Iaşi; 1 1 ,00 T V R T im işo a
ra ; 12,00 T V R In fo ;. 1 2 ,05 P a s iu n i ( r ) ; 1 3 ,0 0 D
osa re le is to ric i (r); 14 ,00 T V R Info;1 4 ,1 0 C r i s t a l
( r ) ; 1 5 ,0 0T r a d i ţ i i (m a g a z in ) ; 1 5 ,3 0 P r o P
a tr ia (m a g a z in ) ; 1 6 ,3 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p
a rlam en tare ; 17 ,00 T V R In fo ; 17 ,10 S a ilo r M o o n ; 17
,35 C a să d e p ia tră ;
18 .00 M ed ic in a pentru to ţi (m agazin );18 ,30 C am era
ascunsă - F a rse cu vedete;1 9 .0 0 S u n s e t B each ; 1 9 ,5 0
A g e n d a m uzelo r; 19 ,55 D o ar o v o rb ă s ă ţ- i m ai s p u
n ! ; 2 0 ,0 0 J u rn a l, M e te o , E d iţie s p e c ia lă , S p
o r t ; 2 1 ,1 5 Im p a c t: In to leran ţă; 2 1 ,45 Teatru l N a
ţio n a l de T e le v iz iu n e p re z in tă : C u m p ă r D o g A
rle c h in d e Ş te fa n D im itr iu ; 2 2 ,4 0 Pasjun_ea creaţiei,
p asiu n ea vieţii: Sorana C o ro a m â -Ş ta n c a ; ‘2 3 ,4 0 , J
u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,5 5 C u l tu r a în lu m e ( d o
c u m e n ta r ) ; 0 ,3 0 T e n is O p e n u l A ustra lie i. v
P r o g r a m u l 2 : 6 .3 0 ' Î V MT elem atinal;. 8 ,0 0 Euro
N ew s ( în lim ba rom âna); 8 ,3 0 C anary W h a r f (r); 8,55 C u
o c h ii’n 4 (r ) ; 9 ,45 P o r tre te ân acvaforte (r); 10,15
Teleenciclopedia (r);11,05 A lfa ş i O m ega (r); T 1 ,3 0 TV R -
In fo ; 11,35 G ig i Sfiriează; 1 2 ,00 Sunset B each (r); 12 ,45 A
rhive ro m â n e şti (r);13,15 D o a r o v o rba ... (r); 13 ,25 T
V R Info ; 13 ,30 P o rtre t în og lin d a (r); 14,00 E m is iu n e
. în lim b a m a g h ia ră ; 1 5 ,1 0 L im b i s tră in e : germ
ană; 1 5 ,35 O m er (desene an im ate); 16,00 M ichac la ; 16,50 C
r i s t a l ; 1 7 ,4 0 T r ib u n a p a r t i d e lo r p a rlam en
tare ; 17 ,50 T V R In fo ; 18 ,00 H ei R up! H e i R ap!; 19,00 Ş
tiri bancare ş i b u r s i e r e ; 1 9 ,1 0 T e n is O p e n u l A
ustra lie i; 2 0 ,2 0 Pasiuni (se ria l); 2 1 ,00 A vocatu l poporu
lu i; 22 ,00 Film : C ei care se a runcă în foc (S U A 1996); 23
,35
: ‘
W 2O fereastră deschisă spre lume!
M a r ( i , 2 0 i a n u a r ie- 5 :0 0 V ideo tex t; 10:00 C
ortu ri tem ple
ş i pa la te cp 2 - do c .re l; 10:30 C ortu ri tem p le ş i pa
la te ep .3 - doc .re l; 11;00 V ideo tex t; 16:30 C o rtu ri tem
ple şi palate c p .4 - d o c .; 1 6 :50 C o rtu ri tem ple ş i p a
la te ep .5 - d o c .; 17 :20 V ideo tex t; 2 1 :0 0 D ed ica ţii m
u z ica le - ntuz.; 21:31 V id eo tex t; 2 2 :0 0 F ilm : “ B ail
Jum per” - d ram a; 23 :33 V ideo tex t; 0 :00 Program B a b y lo n
B lu e ; 3 :0 0 î n c h id e r e a p rog ram u lu i.
Program Discovery 1 8 :00 A v e n tu ri la p e sc u it cu R
ex
H un t; 18:30 D osare le ju s tiţie i: “M ilă sau c rim ă” ;
19:00 F ligh tline ; 19:30 V înâtorii d c com ori: “ F lo ta fantom
ă din portu l V ig o ” ;2 0 :Q ^ F asc ina ţia naturii: “Super v în
ă to rii” ; 2 1 :0 0 D in co lo dc anul 2000 ;2 1 :3 (7 'M o m e n
te c ru c ia le a le is to rie i; - "R ev o lu ţia ru să1’;12 2 :0
0 Im periu l so lar; “ S pace T reck” ; 2 3 :0 0 M aşin i extrem e:
“ A rm e in te lig e n te “ ; 0 :0 0 D isco v ery p rez in tă :
“Secre te le ce lu i de al II - lea ră z b o i m o n d ia l” ; 1
:00 F o rţa om ulu i:
Teatrul Maghiarprezintă miercuri, 21 ianuarie,ora 19,00;
Tragedia omului.
“R achete a e r - aer” ; 2 :00 A rip i pe mare:. ‘D auph ine” ;
3 :0 0 M om ente c ruc ia le a le istoriei: “R ev o lu ţia rusă” ;
3 :3 0 D inco lo de anu l 2 0 0 0 ; 4 :00 P rog tam D .W .
£ | PORTAL■ B 9 I EXPORT - IMPORT S.R.L.
M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e8 ,0 0 V i d e o t e x t ; 9 , 0
0 R e l u ă r i ;
1 5 .0 0 V id e o te x t ; 1 7 ,15 D u lc e is p i tă - s e r i
a l ; 1 8 ,0 0 D e s e n e a n i m a t e ;1 8 ,3 0 L u m e a a d î
n c u r i l o r - d o c u m e n t a r ; 1 8 ,4 5 D e ş e r t u l v
o r b e ş te - d o c u m e n ta r ; 1 9 ,0 0 M ic i le b u c u r i
i a l e v ie ţ i i - s e r i a l ; 1 9 ,3 0 F a rm a c ia d e g a
rd â -s e r ia l ; 2 0 ,0 0 M a d D o g & E n g l i s h m a n -
f i lm ; 2 1 ,4 0 B a l a n ţ a j u s t i ţ i e i - s e r i a l ; 2
2 ,4 0 B r ig a d a d e ş o c - d iv e r t i s m e n t ; 2 3 ,0 0 A
f te r s h o c k - f i lm ; 0 ,4 0 V id e o c l ip u r i ;1 .0 0 J
o c u r i l e d ra g o s te i - p r o g r a m e ro t ic .
FARMACII!Farmacii cu serviciu
permanent: F a r m a c i a" C O R A F A R M ” , s t r . I o n M
e ş te r n r . 4 , te le fo n 4 2 -6 5 - 4 0 , F a rm a c ia ’T N T
E R P H A R M ” , s t f .P r im ă v e r i i n r .6 , te le fo n 4 2
-7 1 -9 5 .■ Garda de noapte: F a rm a c ia n r .6
“ S P E R A N Ţ A " P i a ţ a A . I a n c u n r .5 , te le fo n
1 9 -64 -56 , o r a r 2 0 -8 .
M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i eŞtiri locale: 8,10,
12,14,15,16,17,19., — , 6 ,0 0 - 1 0 ,0 0 “ P r im u l
s a l u t ” . 7 ,0 0• g f f iS lii R a d io ju rn a l R o m â n
ia
A ctualităţi. 7 ,30 R ev ista p resei centrale.9 ,3 0 “C e m ai
c re d e lu m e a ” , so n d ajq je tem e de a c tu a lita te . 1 0
,0 0 -1 4 ,0 0 C D P layer. 10,50 “P lu s " , pa m fle t, A d ria n
S uciu . 11,30 “T re i m in u te ” - in te rv iu l z i l e i . L 3
,0 0 R a d i o ju r n a l - R a d io R o m â n ia A c tu a l i t ă
ţ i . 1 4 ,0 0 - 1 8 ,0 0 . C aleidoscop C D . 1 4 ,3 0 “Z iu a în
c îte v a v o rb e ”, declaraţia z ile i. 15 ,3 0 “C e m ai c re d
e lum ea” , r . 1 6 ,3 f t“0 c h i u l ş i u re ch ea " , com
entariu civ ic. 17 ,50 “P lu s” .r:1 9 ,0 5 “ C D S po rt” , C ătă
lin B erindean .1 9 ,1 0 “R e tro G o ld ” , T ib eriu C rişan
.
A EtadioSanic-^Ces.7 A’H*
M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e Ştiri:
8,10,12,14,16,18,20,21.
6 - 9 " C a fe a u a d e s e r v i c i u ” (m a x im a ,
p o w e r p l a y u l ş i c a l e n d a r u l z i l e i , m e t
e o , h o r o s c o p , c u r s v a l u t a r , i n f o r m a ţ i i
u t i l e , a g e n d a C l u j u l u i , . p r o g r a m e T V ş i
c i n e m a ) . 9 - 1 4 " Z b o r u l 9 1 4 ” ( i n f o r m a ţ i i
l o c a l e , i n te r n a ţ io n a le , s p o r t , d iv e r t i s
m e n t ş i m u z ic ă ) . 14 -16 D e d ic a ţ i i m u z ic a le .
16- 18 " M c S o n ic ” ( e m i s iu n e c o n c u r s c u p re m
ii M c D o n a ld ’s ) ; 1 8 -2 0 R o n d u l d e 's e a ră ( r e
tro s p e c t iv a s ă p tă m în ii ) . 2 0 -2 1 :
■ In v ita ţi în s tu d io . 2 1 -2 3 " S u p e r S o n ic H î l
s ” ( I o a n a L a s c u ) . 2 3 - 2 " S o n i c R o c k ” ( R a r
e ş I o n ) . 2 - 6 M u s i c N o n - S to p .
UNIPLUS RadioM a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e
Ştirile Uniplus: 8 , 9 , 1 0 , 1 2 , 1 3 , 1 5 , 1 6 , 1 7 .
Program informativ BBC:6 .0 0 -6 ,3 0 ; 1 1 ,0 0 -1 1 ,1 5 ; 1 4 ,0
0 -1 4 ,3 0 ;1 8 .0 0 -1 8 ,4 5 ; 2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 .6 ,0 0 - 1 0
,0 0 U n a l t în c e p u t . 7 ,4 0 C u r s u l v a l u t a r .6
,4 5 ,9 ,4 5 H o ro s c o p . 7 ,5 0 R e ţe ta z i le i .
8 ,15 S p o r t p e m a p a m o n d . 8 ,3 5 R e v is ta p r e s
e i l o c a l e . 9 ,1 5 P o l i ţ i a e Cu n o i ( c ă p i t a n M
a c e d o n B u z i l ă ) . 9 ,3 5 P r o g r a m u l c i n e m a t
o g r a f e l o r . 9 ,5 0 A g e n d a c u l tu ra lă . 1 0 ,0 0 -1
1 ,0 0 M u sic N o n - S to p . 1 1 ,1 5 - 1 5 ,0 0 “ L a lu m in a
z i le i” 1 5 ,0 5 -1 6 ,0 0 M u s ic B y R eq u es t. . 1 6 ,0 5 -
1 7 ,0 0 H a r d R o c k C a f e , r e a l i z a to r D a n ie l B
o r o ş te a n . 1 7 ,1 5 -18 .00 E n ig m e n e e lu c id a te -
re a l iz a to r C ris tia n M u re şa n . 1 9 ,0 0 -2 1 ,0 0 U n
ip lu s l a r a p o r t - r e t r o s p e c t iv a z i l e i . 2 1
,0 0 -2 3 .0 0 G r e a te s t H its . 2 3 ,0 0 - 1 ,0 0 T o p U n
ip lu s S u n , r e a l i z a to r R o n a . 1 ,00 -2 .0 0 D e d i
c a ţ i i m u z i c a l e . 2 ,0 0 - 6 ,0 0 V O A E x p re s s
.
M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e fţjfo •. C o n ta c t ş
tiri:
| u * i Ă r 5 :0 0 - 8 :0 0 B ună — d i m i n e a ţ a ,
R o m â n ia ! ( “ A c t u a l i t a t e a ” , s p o r t , h o r
o s c o p , a n i v e r s ă r i , m e t e o , c u r s v a lu ta r ,
r e m e m b e r , in fo n n a ţ i i d iv e rse , 7 :4 5 R e v i s t
a p r e s e i c e n t r a l e ) . 8 :0 0 -
1 1 :0 0 P a u z e l e d e d im in e a ţă (m e te o , 8 :0 8 r e
v i s t a p r e s e i l o c a l e ; 8 :2 0 a c t u a l i t a te a
lo c a lă , r e c o m a n d ă r i T V ; 8 :3 7 t ra f ic , a n u n
ţu r iu t i l i t a r e , a g e n d a c u l t u r a l ă ; 8 : 5 0 h
o r o s c o p ; 9 :0 5 m i c r o b i o g r a f i e ' ~ s o n o r ă
; 9 : 2 0 r e c o m a n d ă r i T V ; 9 :4 0 s p o r t ) . 1 1 :0 0
- , 1 9 :0 0 C o n ta c t F M (M u z ic ă n o n -s to p ,
'in fo rm a ţii d iv e rs e , c o n c u rsu r i) . 19 :00 - 2 2
:0 0 S e a r a I a C lu j - N a p o c a . 2 2 :0 0 - 5 :0 0 T o p 1
00 - t o p u l a n u lu i 1997 - în r e lu a re .
RADIO CLUJ)
M a r ţ i , 2 0 i a n u a r i e , 6 , 0 0 B u n ă d i m i n e a
ţ a ( r e d a c t o r
A n c a B â l t a n ) . 8 , 0 0 E m i s i u n e a î n l im b a m
a g h ia r ă . 1 0 ,0 0 R a d io c i r c u i t - E m i s i u n e a
D e p a r t a m e n t u l u i S t u d i o u r i l o r T e r i t o r
i a l e R a d i o
. C o n s t a n ţ a , A n t e n a B u c u r e ş t i l o r , R a
d i o I a ş i , R a d i o T g . M u re ş , R a d io
T im iş o a r a , R a d io C ra io v a ş i R a d io C l u j d e
l a C l u j p r e z i n t ă M i h a i G o ţ i u . 1 1 , 0 0 B u l e
t i n d e ş t i r i . 1 1 , 0 5 - 1 3 , 0 0 E x c l u s i v m a g a
z i n , r e d a c t o r i M e l a n t a D r ă g a n & C o n s t
a n t i n * C o l h o n . 1 2 , 0 0 R a d i o j u r n a l t r a n s
i l v a n . 1 3 , 0 0 R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . 1 3
,1 5 M i c r o f o n u l a s c u l t ă t o r u l u i . D u m n e a
v o a s t r ă î n t r e b a ţ i , n o i î n c e r c ă m s ă v ă r ă
s p u n d e m . T e l e f o n u l n o s t r u 0 6 4 / 4 2 0 0 3 1 ,
r e d a c t o r C r i s t i a n Z o i c a ş . 1 3 ,5 0 B u le t in
d e ş tir i . 1 6 ,0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă .
1 8 ,0 0 R a d i o f a x ,
■ r e d a c t o r I o a n a K a n y a . 1 9 , 0 0 R a d i o j u
r n a l B u c u r e ş t i . 1 9 , 1 5 -2 1 ,0 0 D in g r ă d in a c
u f lo r i m u l t e , p r e z i n t ă F l o r i n M u n te a n . 2
0 , 0 0 B u le t in d e ş t i r i . 2 1 ,0 0 B u le t i n d e ş t i
r i . 2 1 , 0 5 A t e n e u . E m i s i u n e c u l tu r a l ă . R
e d a c t o r A n a M a r i u s .2 1 , 5 0 B u l e t i n d e ş t i
r i . 2 1 , 5 8 î n c h id e r e a p ro g r a m u lu i .
M e r id ia n e le dansului; 0,00 Varie in te rna ţiona le ; 0
,30 TV M M isaeer
, ; P R O T V ; 7 ,0 0 Ora 7, b d im inea ţa!; 9 ,00 Pulsul,
financiar, 9 T în ă r ş i nelin iştit (r); 10,00 Vărul d in s tră
in ă ta te (r);, 10,30 M A S '
-1 1 ,0 0 C apcana timpului; J2 ,00 De par leg ii (r); 12,55
Ştiriîe^>ro T 'Ţ V -1 P ro fe s iu n e a -m e a , cultura (r);
14 T e le sh o p p in g ; 14,30 N em uritorul,15 .15 M aria; 16,00
Teleshopping; It M arim ar, 17,00 Ştirile Pro Tv; 17
■ T în ă r ş i neliniştit; 18,00 Vărul met s tră in ă ta te ;
18,25 Ştirile Pro Tv; l( R iş t i ş i c îştig i!; 19,00 Roata
noroci,1 9 ,30 Ştirile P ro Tv; 20,15 Film: l.£: franceză (A nglia
1984); 22,00 Ştirile T v ; 2 2 ,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile l'ro2 3
.1 5 P ro şi contra cu Octavian Pi, 0 ,1 5 N em uritorul; 1,00 Puls
linaa,1 .15 Ş tirile Pro Tv; 1,45 P r ă s i ce (r ) ; 3 ,0 0 M .A
.S .H . (r); 3,30 Vărul s tră in ă ta te (( ) ; 4 ,0 0 M aria (r);
t | M arim a r (r); 5 ,30 R işti ş i ’ cîştigi!6 ,0 0 R oata
norocului (r);: 6 ,3 0 Pr p ag in m ă; 6,35 P u lsu l financiar
(r).
Reducţia nu îşi asumă respon: lităteă pentru schimbările
interveni* 'programele posturilor de televizia-ţ
C H I R U R G I E E S T E T IC - Dr. TOMA T. MUGK
♦ c h i r u r g i e p la s t i c♦ c h i r u r g i a s î n id ţ s
<♦ a b d O m in o p la s tk j♦ l i p o a s p i r a ţ i e♦ t r a
n s p l a n t d e păi♦ l i f t i n g f a c i a l♦ r i n o p l a s t
i e♦ v a r ic e
♦ t r a t a m e n t c h im ic a l a c n e c i
sm P A sa i.y .nr.7, « 1 4 -1 4 -9 1
CLINICA
^ P O L I C L I N I C A
I N T E R S E R V I S A Nstr. l ’a sca ly nr.5, eart
GheorgheaINTERNE ♦ CARDIOI/XTE ♦ N R R - <
UX3IE ♦ PSIHIATRIE ♦ EVDOCR1- i i NOLOGIE ♦ REUMĂTOLDGIE f !
ECOGRAFIE ♦ AIJERGOLOGIE ţ i DERMATOIOC3E ♦ CHIRURGIE î |
ORTOPEDIE ♦ O .R L ♦ OETAIAIOUXU .1 GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ţ
i
PEDIATRIE ♦ UROLOGIE f i ACUPUNCTURA î i
RADIOLOGIE • ECOGRAFE Huuninări Doţipler - Histor*salpin**frr
i
penlrn sttrilifate femuisâ . . LABORATOR• ;
(Biochimie - Bacteriologic Im unoloye . • Parazitologie
Delcrmiuare Rh - T e s le ; sarcină - Antigcn BBS • F .lisa Tes
Examinări citoiogice pentru d e p is ta '; cancerului de col uterin
- Investigaţii pese:: sterilitatea feminină ş masculină) F 'ZILNIC,
i n c l u s i v DUMINICA-
o r e l e 7 - 2 1 L >M ed ic d c gardă: orele 2 1 - 7 '
Rezervare, co n su lta ţii |
. la teL 41.41.63. ' }
s .c , D e n t a l R O V A *
S O C O L O V Li Calea Moţilor 106, ap.5 j
T ra tam e n te s to m a to lo g ic » f com plex»: r.
O te ra p ie !O p ro te t ic ă (c e ra m ic ă )O c h iru rg ie
(rezcx Ţ k i m p I a n t e )
P ro g ra m ări la teL: 4 3 0 0 2 8 Zilnic oran 9 -1 9
sîmbăta 1 0 - 1 3
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGABODr. ANGELA CALUGARU
S tr ; P ra h o v e i n r . 11■ •- (Sugă biserica Bob) '
P R O G R A M O F T A L M O L O G IE L , M i, V - 1 7 -2 0 S 8 -
1 2 .
Tel.: 42.56.18; telffax:19.14.68
ALIANŢA ANTISBICIDL I F E L I N E
. SuflctulnostruTadispoeiţii j dunm eavoastii T e le fo n u l
î
E de noapte, telefonul v ie tiL f::â i — 1 9 1 6 4 7
G a r d ă d e n o a p t e , O re le 2 0 - 0 8 . | *
L in ia te le fon ică d e in tervenţie î n c r iz i s i p reven
ţie a suicidului in i ţ ia tă de
LA B O R A T O R U L D E S A N A T A T E
MINTALA CLUJ stă Ia d is p o z i ţia dvs.d e lu n i p înă
vineri, între o re le 8 - 2 2 .
Vi aşteptam apelurile U numărul 186864. ________
-
A D E V A R U Ld e C l m R O Z A V IN T U R IL O R
marţi, 20 ianuarie 1998 (V )
i ("NATO Review") ? (AFP)
V a a p r o b a S e n a t u l a m e r i c a n e x t i n d e r e
a A l i a n ţ e i A t l a n t i c e ?
A n g a j a r e a a l i a ţ i l o r x i l i B i
Problem a angajării aliaţilor are două ' faţete. Prima este
angajarea cu privire Ia însuşi procesul de extindere a NATO.
Senatorii ştiu bine că aceasta este în mare parte rezultatul
insistenţei Statelor Unite; m ulţi dintre ei afirm ă, de altfel, că
au contribuit la decizia luată de Administraţie de a stabili ca
lărgirea să aibă Ioc în 1999. D ar sînt, în acelaşi timp,
conştienţi de atitudinea m ai puţin entuziastă a unora dintre
aliaţi faţă de acest subiect. A doua faţetă se referă la temerea ca
politica Uniunii Europene, ca re u rm ăre ş te în a c e la ş i tim
p extinderea UE şi realizarea U niun ii Monetare, sâ nu-i acapareze
pe liderii politici aliaţi şi să n u im plice fondurile naţionale m
aşa m ăsură îneît să nu mai răm înă suficiente resurse um an e şi
materiale pentru a fi consacrate lărgirii NATO.
i , U n i u n i i »
u r o p e n e t
x Senatorii manifestă o oarecare iritare în privinţa ritm ului
în care avansează extinderea UE. Anunţarea deschiderii,
- Partea a ll-a -într-un viitor apropiat, a negocierilor de
aderare cu şase ţări, dintre care trei sînt to todată candidate la
aderarea la NATO , ar părea să-i încurajeze pe cei care consideră
că lărgirea celor două organizaţii trebuie să fie complementară şi
p a ra le lă . D a r U E va tre b u i să continue negocierile de
aderare într-un r itm m ai su s ţin u t, p en tru a anu la im
presia că acestea sînt un m ijloc de a în tîrzia adevărata
extindere.
U nii afirm ă deja insistent că Uniunea Europeană nu are nici un
m otiv să nu in tegreze unul sau mai m ulte state baltice în urm
ătorii ani. Aceeaşi opinie este exprim ată frecvent în legătură cu
S loven ia . S en a to rii nu v o r u ita să m en ţio n eze c ă E
ston ia şi S joven ia îndeplinesc deja în m od clar criteriile U E
si ar trebui adm ise fără întindere.
I S E aPreocupările senatorilor în ce priveşte
R usia sînt legate de numeroase aspecte. Puţini dintre ei dau
dovadă de ostilitate faţă de Rusia. în să m ulţi se întreabă în leg
ă tu ră cu v iito ru l său p o lit ic şi e c o n o m ic , şi d e c
i în le g ă tu ră cu
atitudinea pc carc o va adopta faţă dc O ccident şi în
particular faţă de SUA. T em erea de pînă acum ca lărgirea să nu
afecteze reformele interne şi relaţiile cu R u s ia s-a e s to m p
a t d a to r i tă acordurilor la care s-a ajuns Ia sum m it- u rile
de la Helsinki şi de la Paris din 1997. Senatorii se m anifestă
deschis în favoarea unor iniţiative care să permită stab ilirea de
legături în tre R usia şi O c c id e n t, d a r in c e r ti tu d in
ile care p lanează în ce priveşte viitorul ei vin în sprijinul
ideii că nu trebuie să i se dea Rusiei, în acelaşi tim p, dreptul
de exprim are şi dreptul de veto asupra afacerilor Alianţei. Tocm
ai de aceea, A ctul fondator NA TO -Rusia, sem nat în m ai 1997, la
Paris, este considerat o necesitate politică. Se m enţin, totodată
p re o c u p ă r ile le g a te d e ro lu l şi funcţionarea noului
Consiliul Com un Perm anent (CCP).
U nii senatori se tem ca acest consiliu că nu ofere Rusiei un m
ijloc de a-şi exercita influenţa şi dreptul de veto asupra
activităţilor NATO . Tem erea este rezultatul angajam entului N A
TO de a se consulta cu Consiliul Com un în toate problem ele de
interes comun
legate de securitate. Or, senatorii nu ştiu • ce cuprinde
această noţiune de “ interes c o m u n ” . _De aceea , u n ii d in
tre e i sugerează să se reafirm e în tîie ta tea Consiliului A
tlanticului de N ord şi să se lim iteze jitrîns cîm pul de acţiune
al C C P , c u s c o p u l de a g a ra n ta c a in fluen ţa R usie
i asupra ac tiv ită ţilo r aliaţilor să nu sporească în urm a unei
sim ple extinderi birocratice.
U n p r o c e s :
- C i b hA d m in istra ţia s-a angajat sâ lase
A lianţa deschisă pentru noi m em bri. N um eroşi senatori sînt,
lâ rîndul lor, favorabili deschiderii. M otivaţiile lor se întind
de la dorinţa de a-şi achita datoria faţă de statele baltice p înă
Ia un interes particular faţă de ..o anum ită ţară sau alta, ca S
lo v en ia 'sau Rom ânia. A lţii consideră, totodată, că un proces
care răm îne deschis nu poate fi controlat de Rusia, ceea ce m
enţihe deci libertatea politică de a acţiona a NATO.
T o tu ş i, a lţ i s e n a to r i se tem ca^ angajarea în
favoarea unei A lianţe în ex tin d e re co n s tan tă să nu d u c ă
la
. transform area ei într-o organizaţie de securitate colectivă m
ai apropiată de OSC E, care ar pierde coeziunea şi, în
. acelaşi tim p, participarea şi susţinerea activă ale SUA.
(AFP) (Săptămînalul bulgar "Capital")
U n n o u m o d e l
e c o n o m i c p e n t r u
s a l v a r e a m e d i u l u i ?U n nou m odel e co n o m ie t
ic b u ic să
înlocuiască modelul occidental, în scopul salvării mediului
înconjurător ameninţat dc e x p a n s iu n e a e c o n o m ie i m o
n d ia le , se aprccia/â în ccl dc-al 15-lea raport anual al
organizaţiei ccologistc W orld W atch Institute;? (W W I). Acest
nou model trebuie sâ ducă la o reform ă radicală a sectorului
energici şi sâ prevadă o utilizare amplă a m ateriilor prime
reciclate, potrivit raportului intitulat “Starea planetei".
“ între 1950 şi 1997, producţia econom ică m ondială a crescut
dc la 5 ,000 de miliarde ? d o lari la 29.000 m iliarde , d a r
resursele? naturale continuă să scadă”, a afirmat, cu prilejul unei
conferin ţe dc presă, l.cstcr Ilrow n. preşedintele W W I şi
coautor al raportului. “U lili/aiea lem nului s-a dublat, iar cea a
apei a crescut dc trei ori pc durata aceleiaşi perioade", a
precizat el. Padinile dispar, solmilc se erodează, iar rezervele de
apa sc epuizea/â, in condiţiile în care planeta sc supraîncălzeşte
ca u rm are a c icstcrii emisiilor responsabile de efectul de seră.
se arată în raport.
“Dacă China va ajunge la stilul dc viată american cu un număr dc
maşini similar pe locuitor, ca ar avea nevoie dc 80 dc milioane de
barili dc petrol pc zi” , a atras atentia L. llrovvn, preci/înd că
pioductia m ondială dc petrol este în prezent de 64 milioane de
barili pc zi. Pentru a face fată unei asem enea eventualităţi, este
necesară elaborarea unui nou model economie, care sa fie viabil
pentru m ediul ambiant, a apreciat ci.
Uncie semne de schimbare au apărut, totuşi la orizont,
menţionează autorii raportului. Producţia dc energie eoliană creste
în ritm dc 25 ia sulă pe an, subliniază astfel C luis Plavin, v
icep reşed in te le o rg an iza ţie i si coautor al laponului.
Industria eoliană a piodus 7.600 de megawaţi în 1997, iar in
Danemarca vînlul produce deja fi la sula din electricitatea tării,
afirma uipottul.
Energia solaia este, J e asem enea. în plină expansiune,
aprovizionînd deja 400.000 dc locuinţe, m ai a les in ţă rile în cu
rs dc dezvoltai c.
în cu ra ja tă dc c o n c u re n tă , in d u s tr ia petroliera
si electrică este pe cale dc a-si spori cercetările în domeniul
energiilor alternative, sublinia/a raportul. La rîndul lor,
constructorii americani si japonezi dc autom obile au anunţat,
iceent, introducerea unor vehicule ncpoiuanle sau eu un nivel dc
poluate foarte sca/ut
P o l i t i c a b a l c a n i c ă a B u l g a r i e iR o m â n i
a f a c e t o t p o s i b i l u l s ă s e d i s t a n ţ e z e d e *
" B a l c a n i i t u l b u r i " * » * *
U n iu n ea Forţelor D em o cra tice (U FD ) a ven it la p u te
re cu d o u ă p rio rită ţi d e po litică e x te rn ă - U n iu n e
a E u ro p e a n ă şi NA TO. F ă r ă a fi d e c l a r a t ă în m o
d oficial, la a c e s te a s e a d a u g ă şi c e a l e g a t ă d e
r e g i u n e a B alcan ilo r, d irecţie în c a re u n ica legătură
tradiţională apropiată a Partidu lu i S o c ia lis t B u lg ar a fo
s t G re c ia , p e linia P A SO K .
D e sc h id e re a - B u lg arie i, c ă t r e E u r o p a , in i
ţ i a tă d e U F D , t r a v e r s e a z ă a c u m o n o u ă p e r
io a d ă şi co in c id e cu o n o u ă s t r a t e g i e b a l c a n
i c ă , u n a p ra g m a tic ă . P e n tru p rim a d a tă d u p ă o
p e r io a d ă în d e lu n g a tă , B u lg a r ia s e p o a te fo
losi d e p o z iţia e i g e o g ra fică . A tît "tim p c î t E u r
o p a e s t e î n c ă u n d e z id e ra t , în a c e a s tă p e n
in s u lă s e p o t fa ce , to tu ş i, b an i. Mult tim p, B
alcanii a u fo s t ocoliţi d in c a u z a instabilităţii d in re g
iu n e . R ă z b o iu l d in B o s n ia - H e rţe g o v in a ş i e
m b a rg o u l a u d is tru s rap o rtu rile trad iţio n a le , p r
e c u m şi c o m u n i c a ţ i i l e . A c e s to r evoluţii li s e
po t a d ă u g a c r iz a e co n o m ic ă din B u lgaria , m a re
le şo m a j d in M a c ed o n ia , p ro b le m e le A lbaniei.
P e r i o a d a i n s t a b i l i t ă ţ i i s e
în d e p ă r te a z ă . N u în tîm p lâ to r, in te re se le E u
ro p ei, Am ericii şi R u s ie i n u m a i s î n t a t î t d e p a
c if ic a to a re , c ît e c o n o m ic e . P e n t r u a d o v e d
i c ă e s t e in te re s a tă în a c e s t s e n s , Sofia s - a a
d r e s a t c o n s i l i e r u lu i p r e ş e d in te lu i C lin
to n p riv in d problem ele secu rită ţii n a ţio n a le , R ichard
S ch ifte r, în le g ă tu ră cu Iniţiativa privind c o o p e rg re
a în E u ro p a d e s u d - e s t . în ' a fa ra B ulgariei, în re
a l iz a re a a c e s te i iniţiative a u fo s t a t r a s e A lban
ia , B o sn ia , M a c e d o n ia , U n g a ria , G r e c i a , T u
r c i a , R e p u b l i c a M o ld o v a , R o m â n i a . S u r s
e d ip lo m a tic e a f irm ă , î n s ă , c ă iniţiativa în s ă ş i
e s t e le g a tă d e e x tin d e rea NATO şi a r e c a sc o p c
rea rea -(m e i z o n e - ta m p o n în tre R u sia şi O c c id e n
t.
în to iu l d i s c u ţ i i lo r p r iv in d c o n tro v e rsa b
u lg a ro -ru să leg a tă d e (jazul r u s e s c , p re m ie ru l
Ivan K ostov a p le c a t în T u rc ia pen tru o î n t r e v e d e
r e n e o f ic ia lă c u om o lo g u l s ă u , M e su t Y ilm az. D
rep t u rm a re , p re m ie ru l tu rc a vizitat S o fia , a s e m
n a t u n aco rd privind lib e ra liza rea com erţu lu i, p ro f
ilîn d u -se ş i p o s ib ilită ţi d e investiţii tu rc e ş t i ,
în s is te m u l e n e rg e tic bu lg ar. T u rc ia d e v in e
u n p a r te n e r in te re s a n t , m a i c u s e a m ă p e n
tru c ă e a în s ă ş i a r e u n in te re s priv ind c o la b o ra
re a c u B u lg a r ia , în tru c î t U n iu n e a E u r o p e a n
ă n u a j u s t i f i c a t a ş te p tă r i le A n k a re i, lă s
în d -o p e d in a fa ră .
în c e p r iv e ş te R o m â n ia , c e le d o u ă ţ ă r i p r o
m o v e a z ă d e o c a m d a tă u n p a r te n e r ia t m ai m u
lt d e id e i , u rm ă r in d î n s ă s c o p u r i i d e n t i c e
- U n iu n e a E u ro p e a n ă ş i NA TO . Din a c e s t m otiv ,
ş i re la ţiile b ila te ra le s în t s u p u s e in te g r a l u n
o r c r ite r i i e u r o p e n e . “B e c u l r o ş u ” în r e la
ţ i i le r o m â n o - b u lg a r e (c u c a r e s - a o b iş n u i
t d e ja t o a t ă lu m e a ) s e a p r in d e c în d e s t e v o
rb a d e r id ic a re a p ro b le m e i c o n s tru c ţie i c e lu
i d e -a l d o ile a p o d p e s te D u n ă re d e c ă tre c e le d
o u ă ţă r i şi- d e p r o b le m e le e c o lo g ic e d e la g ra
n iţa ro m â n o - b u lg a ră . T e m e lă s a te , în s ă , p e u
n p l a n s e c u n d , d a t o r i t ă “viitorului e u r o p e a n
”. D e c în d s e v o r b e ş t e d e a d e r a r e a c u d re p tu
r i d e p lin e a ţă r ilo r d in • E u ro p a d e s u d - e s t la
N A TO şi U E , R o m â n ia f a c e to t p osib ilu l s ă s e d is
ta n ţe z e d e “B a lcan ii tu lbu ri”.
Iranul ar fi testat rachete cu rază lungă de acţiune
I r a n u l a t e s t a t r e c e n t p ro to tip u l u n e i r
a c h e te cu r a z ă lu n g ă d e a c ţ iu n e , c a p a b ilă s ă
a t in g ă Is ra e lu l, T u rc ia , A rab ia S a u d i tă ş i m a
jo r i ta te a ţă rilo r d in G o l f , a u a f i r m a t , la W a
s h in g to n , r e p re z e n ta n ţ i a l o p o z i ţ i e i i r a
n i e n e în e x i l . T e h e r a n u l î n c e a r c ă în m o m e
n tu l d c fa ţă s ă p ro d u c ă 1 5 r a c h e te d e n u m ite S
h a h a b , tre i d in tre e le c u a ju to r d ire c t d in p a r
t e a e x p e rţilo r c h in e z i ş i n o rd -c o re e n i , a u p
re c iz a t , c u o c a z i a u n e i c o n f e r i n ţ e d e p r e
s ă , r e p re z e n ta n ţ i a i m işdŞrii i r a n i e n e în e x
i l C o n s i l iu l n a ţio n a l d e r e z is te n ţă .
R u s i a a o fe rit, la rîn d u l s ă u ,- a s i s t e n ţ ă
“în s e n s u l c e l m a i g e n e r a l ş i m a i la rg ”, a a d
ă u g a t A l i r e z a J a f a r z a d e h , c a r e c o n d u c e
c o m is i a d e r e la ţ i i e x te r n e a C o n s iliu lu i. C
itin d ; “s u r s e a p r o p i a t e r e g im u lu i ? ira n ia n
" , J a f a r z a d e h a a f irm a t c ă “z e c i d e e x p e r ţ
i c h in e z i şi n o r d - c o r e e n i îri d o m e n i u l r a c
h e t e l o r " l u c r e a z ă la C o m p le x u l in d u s tr ia
l p e n tr u r a c h e t e H e m a t , s i t u a t în
-a p ro p ie re a T e h e ra n u lu i. A ceş ti s p e c ia liş t
i a ju tă Iran u l s ă p u n ă la p u n c t s i s te m e le d e g h
id a j şi d e co n tro l p e n tru r a c h e te le în c a u z ă , c
a r e a r p u te a a v e a o r a z ă d e a c ţ iu n e d e 1 .4 0 0
km . A c e s t e a r m e a r p u t e a , t r a n s p o r ta f o c o
a s e c h im ice , a u su b lin ia t m ai m ulţi r e p r e z e n ta
n ţi a i exilu lu i, a s ig u r în d c ă Iran u l d is p u n e d e
u n im p o rta n t s to c d e a rm e c h im ice . C onsiliul a e n
u m e r a t 1 5 z o n e în c a r e s e d e s f ă ş o a r ă a c e s
t p ro g ra m i r a n i a n , a l c ă r u i c o s t e s t e e s t
im a t la a p r o a p e 3 0 0 d e m il io a n e d o la r i d o a r
p e n tr u a n u l 1 9 9 7 . I ra n u l a c h e ltu it d e ja a p
ro x im a tiv 1 ,2 m ilia rd e d e d o lari p e n tru a r s e n a
lu l s ă u d e r a c h e t e , p o tr iv i t a c e s t e i o r g a
n i z a ţ i i c u s e d i u l la W a s h in g to n şi la P a r is
.
R e c e n t c o t i d i a n u l " T h e W a s h in g to n P o s
t" a in fo rm a t c â u n s a te l i t d e r e c u n o a ş t e r e
c a r e o b s e r v a c o m p l e x u l H e m a t a r e p e r a t ,
l a 1 5 d e c e m b r ie 1 9 9 7 , u n t e s t d e p r o p u l s o
r p e n t r u o n o u ă g e n e r a ţ i e d e r a c h e te b a lis
t ic e . E s t e v o r b a d e c e l d e - a i ş a s e l e a 1 t e
s t d in c e l e o p t p r e v ă z u te a n u l t r e c u t.
("NATO Review' ) ,
N o u l c o n t e x t i n t e r n a ţ i o n a l ş i e f o r t u
r i l e p e n t r u a d a p t a r e a T r a t a t u l u i C F E
cz:în m ai 1996, cele 30 de state participante la Tratatul
privind forţele convenţionale în Europa (C FE) s-au reunit pentru a
evalua funcţionarea acestuia în primii cinci ani ai existenţei
sale. S-a rem arcat cu satisfacţie că peste 58.000 de piese de
armament şi echipam ent convenţional au fost elim inate (“reduse”),
câ au avut loc peste 2.500 de inspecţii şi că a fost pus la punct
un sistem permanent de schim b de informaţii. Cu alte cuvinte,
Tratatul şi-a a tins obiectivul primor- dial.de a deveni un pilon
al securităţii europene.
însă s-a făcut sim ţită şi nevoia de schimbare, într-adevăr,
Tratatul a fost negociat în contextul vechii opoziţii dintre cele
două blocuri, NATO şi Pactul de la V arşovia, în scopul
echilibrării forţelor lor convenţionale. D upă sem narea sa, în
1990, au avut loc num eroase transform ări - destrăm area
Tratatului de la V arşovia şi a Uniunii Sovietice, retragerea
forţelor ru se din Europa Centrală şi naşterea de noi state, care
au ridicat num ărul părţilor participante la T ratat de la 22 la
30. în plus, se anunţau noi schim bări, odată cu adaptarea şi
extinderea viitoare aie NATO.
' europene, după 1990, au făcut negocierile asupra adaptării
Tratatului CFE să fie m ai com plexe, în anum ite privinţe, decît
cele pentru textu l iniţial. N egocierile iniţiale vizaseră pur şi
sim plu crearea unui echilibru între N A TO şi Pactul de la
Varşovia (ceea ce nu era uşor pe plan po litic , ci num ai
teoretic). în 1997, dacă cei 16 m em bri ai Alianţei continuau să
coopereze în cadrul N A TO , totul se schim base în com unitatea
CFE. Ţările mem bre ale N A TO şi Rusia îşi pregăteau relaţiile de
viitor (Actul fondator fiind adoptat în m ai 1997) şi recunoşteau
că acestea se vor putea baza, concret, pe un T ratat CFE
reactualizat. în form ula 16+1, au avut loc o serie de discuţii
fertile priv ind CFE, care ar urm a să continue în cadrul noului
Consiliu Com un Perm anent NA TO-Rusia.
însă Tratatul CFE num ără 30 de m em bri, ale căror interese
legitime trebuie p rotejate în tim pul fazei de adaptare. Unii
dintre ei sînt candidaţi la NA TO , ca Polonia, U ngaria şi R
epublica Cehă, care au fost invitate, în iulie 1997, Ia M adrid,
să
de vedere al CFE, ei form ează u n grup d iferit de cel al celor
16 aliaţi actuali. A lte state participante au devenit de curînd
independente şi consideră negocierile p riv ind C FE drept u n m
ijloc de a-şi consolida noul statut. în cursul acestei perioade,
unul dintre ele, U craina, a negociat relaţii speciale cu N A TO ,
traduse p rin C arta N A TO -U craina. U n e le s ta te p a r tic
ip a n te se a f lă în zo n e d e ' instabilitate ori chiar de
conflict Poate fi m enţionat cazul T ranscaucazie i, cu p rob lem a
persisten tă a reg iun ii N agom îi-K arabah , care opune două
state m em bre a le T ratatu lu i CFE. T otodată, politica anum
itor sta te este de a-şi asigu ra securitatea în m od independent,
fară să aparţină vreunei alianţe (ceea ce n u le îm pied ică sâ a
ibă re la ţii bune cu A lian ţa a tlan tică şi cu m em brii
săi).
în acest con tex t geopolitic , punerea în aplicare a deciz iilo
r C onferin ţei de exam inare a revenit m em brilo r G rupului
consultativ com un (G C C ) al T raţa tu lu i, la V iena. A ici au
fost angajate, în septem brie 1996, negocierile p riv ind
adaptarea, acăro r p rim ă fază s-a încheiat cu sum m it-ul de
Ia
Schimbările intervenite în dom eniul securităţii înceapă
negocierile de aderare, dar, d in punctul C ooperare S ^^(O SC Erm
XceSrie Î^ l!
-
marţi, 20 ianuarie 1998 P O L IT IC Ă A D EV A R U Ld e CBu~
In timp ce politicienii români îşi concentrează atenţia asupra
puţin însemnatului Victor Ciorbea
( I . D . M . i ţ . e v o l u e a z ă i n e v i t a b i l
c ă t r e o p l a t f o r m ă s e c e s i o n i s t ăD ato rită
p reo cu p ării
dominante pentru informaţiile leg a te de c riza c o a liţie i
guvernam en ta le , două evenimente semnificative n-au re ţin u t
su fic ien t a ten ţia rubricilor politice ale ziarelor.
. Perspectiva c reă rii unei formaţiuni politice cu scopuri
declarat secesioniste, sprijinită de un ̂ suport popular cifrat la
7 la . su tă d in -a le g ă to r i, sc conturează în aceste z ile
fără ă primi un răspuns politic ferm din partea politicienilor,
prea ocupaţi să-şi umple agenda de lucru cu dispute orgo lioase
privind guvernarea ca să mai aibă timp să ia în dezbatere şi
chestiuni cu adevărat relevante pentru viitorul naţiunii.
In p lină c riză guvernam entală , rev is ta Capital a dat
publicităţii un sondaj realizat dc institutul MIA Marketing care
confirmă faptul că electoratul maghiar este m ult mai radical decît
platforma oficială a U.D.M.R. Şapte la sută dintre cetăţenii Rom
âniei dc peste 18 ani, exact ponderea m in o rită ţii m aghiare, do
resc ' separarea Transilvaniei dc România în
speranţa unui trai m ai bun. O pă trim e dintre ace ş tia vo r
ca T ran s ilv an ia sâ fie -a lip ită Ungariei, restul socotind că
un statut de regiune autonomă ar fi cel mai convenabil.
Tot în aceste zile, o grupare radicală din U.D.M.R., încurajată
de preşedintele de onoare Laszlo Tokes, încearcă să-şi oficializeze
existenţa pe baza unui program c a re să vină în în tîm p in a rea
tendinţelor relevate în sondaj. Gruparea Alternativa Politică din T
ransilvania acuză conducerea U .D .M .R . că, “ p rin p o litic a
duplicitară pe care o practică, s- a îndepărtat de electorat” şi se
an g ajează sâ m ilite z e pen tru o b ţin e rea d ep lin e i au
tonom ii etnice a maghiarilor.
Se poate spune că gravitatea acţiunii radicale din U.D.M .R. e s
te d im inuată dc pon d erea majoritară în conducerea Uniunii a
grupării moderaţilor. Un astfel dc ra ţionam en t ig n o ră în să
co n sta tă rile s igu re d ic ta te dc rezultatele sondajului.
Electoratul U .D .M .R . este în p ro p o rţie co v îrş ito a rc
seces io n is t. Indiferent carc sînt ideile politice ale liderilor
U.D.M.R., ci nu vor putea rezista, în ipoteza că doresc
asta, presiunilor electoratului partidului. în tr-un astfel de
mediu, evoluţia U.D.M.R. spre o politică secesionistă apare ca o
certitudine. Speculaţii se pot face doar în p riv in ţa termenului
Ia care U.D.M.R. îş i va declara program ul autonom ist. Partic
iparea U.D.M.R1 la guvernare şi, im plicit, accesu l lid e rilo r m
aghiari la in fo rm aţii clasificate drept secrete de stat trebuie
deci reexam inată şi evaluată cu un coeficient de risc.
Din aceeaşi perspectivă a interesului naţional se impune
necesitatea ca politicienii să- şi trateze cu responsabilitate
profesia. R econstruc ţia economică a ţării este singura chezăşie
că ea va răm îne întreagă. A celaşi, sondaj de opinie arată că 27
la sută din populaţie nu este preocupată de o discuţie privind
statutul T ransilvan ie i. Pe fondul accentuării sărăciei,
separarea Transilvaniei ar putea deveni un subiect situ a t în
afara in teresu lu i p o p u laţie i româneşti.
C a iu s C H IO R E A N
I n t e r e s e l e U D M R s î n t ş i a c e l e a a l e m a g
h ia r i lo r ?Un recent sondaj dc opinie
indică faptul îngrijorător că 4 1 la su tă din populaţie
nutreşte sentim ente nefavorabile faţă dc minoritatea m aghiari.
Oare UDM R-ul nu arc n ici un p ic d c v in ă p e n tru a c e a s
tă p e rce p ţie ? A ce la ş i so n d a j arată că numai 7 la su tă
- e x a c t in d ice le m in o r ită ţi i m aghiare - îi consideră
pc ungurii din R om ânia privaţi dc d rep tu ri fu n d a m e n ta
le . P o litic a U D M R m a rşe a z â tocm ai pc obţinerea dc noi
drepturi, sădind în rîndurilc electoratului fidel form aţiunii -
doar minoritari m aghiari! - sen tim en tu l fru s tă rii şi al
ncdrcptâţirii:
Evident, această politică nu e s te co nfo rm ă in te re s e lo
r m in o rită ţii m ag h ia re , care potrivit rcccnsâm întului din
1992, este cea mai num eroasă din România. Şi, în acelaşi tim p,
compromite declaraţiile l id e r i lo r U D M R p r iv in d
integrarea socială a m aghiarilor. N um ai că, obiectivele
fixate dc Congresul dc la T îrgu-M urcş, ca şi accfca a n u n ţa te
.la şed in ţa C o n s iliu lu i re p re z e n ta n ţi lo r , ţinută
la Cluj-N apoca, Iasă să sc în trevadă con tinuarea politicii
revendicative a U D M R şi^pc anul !998 ..C â linia dură nu va fi
abandonată o dov ed eşte şi p o z iţ ia l id e r i lo r U n iu n ii
în c h es tiu n ea v o tu lu i la L eg ea învăţăm în tu lu i, ex p
rim ab il în C am eră în luna februarie . Ei am eninţă că vor
părăsi G uvernul în tr-u n m om ent c ritic p en tru acesta, după m
ai b ine dc un an în carc UD M R n u a co n tr ib u it ' - c u n im
ic la r e d re s a r e a e c o n o m ic ă , b a z a v e r ita b ile
i re fo rm e . P u te m sp u n e c ă părăsirea G uvernului d c
către U D M R ar mări p resiunea asupra m a g h ia r i lo r , p r
in c re ş te re a neîncrederii restu lu i populaţiei. A r fi ccl
mai bun m om ent pentru no i tensiuni interctnicc, p regătit cu m
ai multă m inuţiozitate decît
oricare dintre liderii aşa-zişi naţionalişti. •
Diferenţa dintre aceştia d in urm ă şi liderii U D M R este dată
tocmai dc sco p u ri. în vreme cc un Vădim Tudor, dc pildă, mizează
pc creşterea capitalului electoral, U D M R v ize az ă a u to d e
te rm in a re a p o p u la ţ ie i m a g h ia re , p ro m o v în d o
d o c tr in ă de dreapta, aceea a civilism ului, im p o r ta n tă p
r in f i l ie r a U n g a ria . M in ip a r la m e n tu l creat dc
U D M R (C .R.U.) lasă să se în tre v a d ă că lid e r ii partidei
maghiare sînt pregătiţi pentru succesiune/ secesiune, în trebarea
este în ce m ăsură
fo lo s i a c e s t lu c rua rm ag h ia rilo r d in R o m ân ia
, dacă nu pentru trecerea într-o etapă “superioară” , a lip irea
Ardealului la Ungaria - pentru liniştea acesteia, dar şi pentru
liniştea... frontidrei pe C arpati a NATO.
D a n B R IE
Dum inică, 18 ian u a rie 1998, loca lita tea TREZNEA din jud
..S ă la j a fost cuprinsă dc o m are însufleţire: p este 500 de m
em bri ori simpatizanţi ai Societăţii "A vram Iancu” se aflau în
faţa M onum entului m artirilor d in localitate, alături de sutele
de localnici. D upă depunerea de coroane de flori la m onum ent din
partea Societăţii, a Vatrci Rom âneşti, PU N R , PD, au fost
rostite alocuţiuni menite să îm bărbăteze locuitorii com unei ce nu
au p u tu t şi nu vor putea niciodată u ita oribilul m asacru din
data de 9 septembrie 1940, la comanda, spun sătenii, grofului Bay
Francisc.
Mitingul a fost deschis de primarul R om itan , care a salutat
iniţiativa Societăţii "A vram Iancu” şi p e cei veniţi să-şi exprim
e solidaritatea cu localnicii. Au luat apoi cuvîfitul lo a n T
eodor S ta n , Susana C o m an B osica, G e n e ra lu l Ilie U n g
u re an u , se n a to ru l C o sticâ C iu r tin , care au înfierat
acţiunile de d istrugere a to t ce era ro m â n e s c în T ra n s i
lv a n ia , d e -a lu n g u l v eacu rilo r, p re cu m şcoa lă , b
ise rică , lim ba ro m â n ă , c r e d in ţă , d re p tu r i p o l
i t ic e sau econom ice, rom ân ii aflîndu-se, adesea, în stare de
iobăgie pe latifundiile grofilor şi la discreţia acestora,
asasinatele în m asă precum cele de la
S o c i e t a t e a ” A v r a m
I a n c u ” l a T r e z n e a
Ip şi T reznea e tc. S-a exp licat răsp ica t ce în seam n ă
"restitu tio in in tegrum ” , concep t prom ovat de actuala putere
şi la ce se pot aştepta rom ân ii dacă legea ar fi aplicată, m ai
cu seam ă ce i d in Transilvania.
Prezenţa oaspeţilor Ia groapa com ună a celor &7 de v ictim
e, începînd cu copii de 2-3 ani şi p în â la bătrîn i de peste 80,
m am e şi bunici, i- a um plut de revoltă pe aceştia, asasinii prim
ind aprecierile cuvenite. Societatea "A vram Iancu” m u lţu m eşte
c e lo r 'c a re au fo st p rezen ţi la T reznea, p recum şi celor
care ne-au pus la d isp o z iţie -a u to c a re , au to b u ze , m
ic ro b u ze . N um eroşi cetăţeni au venit cu m ijloace de
transport proprii. M anifestarea de la T reznea a contribuit Ia în
tărirea solidarităţii rom ânilor de pe aceste m eleaguri
ardeleneşti, la în tărirea şi a d în c ire a u n e i s t ă r i d e
s p i r i t a u te n t i c ro m â n e ş ti - fapt ce constituie şi
ţelul m ajor al Societăţii "A vram Iancu”.
l o a n T e o d o r S T A N
P r i m i m s p r e p u b l i c a r e u r m ă t o r u l :
H L -C 19p e n t r u c o n v o c a r e a ş i d e s f ă ş u r a r
e a , l a B L A J , î n 1 5 M A I 1 9 9 8 ,
a C O N G R E S U L U I N A T I O N A L a l R o m â n i l o r G
r e c o - C a f o l i c i , p e n t r u
r e v e n d i c a r e a d r e p t u r i l o r B i s e r i c i i
R o m â n e U n i t e c u R o m a
Anul acesta, la 15 mai 1998, se împlinesc 150 de ani de la M
area Adunare a Rom ânilor pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, adunare
tinută sub deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVÂ. Atunci manifestanţii au
strigat: “Vrem să ne unim cu Ţara!” . ’ ’ ^
Astăzi, la 150 de ani de la această măreaţă Adunare, o mare
parte dintre românii ardeleni, urmaşii celor de Ia 1848, - chiar
cei mai legaţi de Blajul - “ Roma Mică”, - de unde au pornit cele
mai sfinte idei şi îndemnuri de înfrăţire şi Unire, nu numai
politică, se văd marginalizaţi şi chiar ameninţaţi cu dispariţia
bisericilor confesionale, a instituţiilor şcolare şi culturale, a
proprietăţilor ce le-au aparţinut de fapt şi de drept, pînă î n ..
1948, - ameninţate fiind totodată tradiţia istorică şi latinitatea
neamului.
Pentru a ne putea pronunţa şi a se lua ho tărîri istorice,
lansăm acest APEL-CHEMARE pentru convocarea şi desfăşurarea
întîiului CON GRES N A ŢIO N A L al Rom ânilor Uniţi cu Rom a -
Greco-Cătolici care să aniverseze cei 150 de ani
de la R evo lu ţia R om ână din ţară şi din Transilvania şi care
să hotărască drumul de urmat al acestei comunităţi fostă, sute de
ani, majoritară în Ardeal.' _
Drept pentru care solicităm Conducerii Bisericii Române Unite cu
Roma - Greco-Catolice să-şi asume o rgan izarea acestu i Congres şi
să procedeze din fimp, de pe acum, la convocarea, cu Instrucţiuni
pentru toate comunităţile greco- catolice d in ţară şi din
străinătate, care să întocmească, mai întîi, liste cu date
biografice, inclusiv seria şi nr. buletinului de identitate, dar şi
cu înscrierea minorilor. .'•••.
Data şi locul - 15 m ai 1998 - la Blaj, nu pot fi puse în
discuţie, ele fiind consacrate istoric.
Facem apel către to ţi Românii Uniţi să-şi exprim e adeziunea p
rin semnătură pentru a determina forurile bisericeşti şi laice să
procedeze de urgenţă la pregătirea Congresului.
Cluj-Napoca, 18 ianuarie 1998 S e m n e a z ă u n g r u p d e in
te le c tu a l i
c lu je n i
Ş a s e f i l i a l e j u d e ţ e n e a u o r g a n i z a t a l
e g e r i
d u p ă d i r e c t i v e l e B i r o u l u i E x e c u t i v P
U N R - F u n a rG h e o rg h e
Funar susţine că 6 filia le ju d e ţen e ale
■ T r a i a n V a m o ş a f o s t a l e s p r e ş e d i n t
e
a l O r g a n i z a ţ i e i m u n i c i p a l e C l u j a P U N
R •
PUNR au organizat Conferinţe extraordinare pentru alegerea noii
conduceri şi a delegaţilor la Convenţia de la Alba-Iulia, program
ată p en tru 14-15 m artie. Funar a declarat că scorul în partida
cu Tabără este 6-0 pentru el însuşi, fiindcă o rg an izaţiile ju d
e ţen e , din Mehedinţi, Dolj, Alba, Mureş, Satu-Marc şi Vaslui au
răspuns solicitărilor venite din partea B irou lu i E xecutiv care
s-a întrunit la Cluj-Napoca vinerea trecută. După spusele lui
Funar, cele 6 filiale nu îl recunosc drept preşedinte al PUNR pe V.
Tabără.
G. Funar afirmă că l-a invitat pe Valeriu Tabără, pe care-1 num
eşte „fost preşedinte intcriihar nestatutar”, la toate C onferin
ţele ju deţene şi
intenţionează să-l invite „pînă cînd realizează că e inv ita t”
. Tabără este „aşteptat - de către Funar- cu deosebit interes la
Cluj-Napoca spre a face un pas spre restabilirea PUNR”, sîmbătă
viitoare. Funar îl numeşte pe Tabără „invitatul meu special”. De
asemenea, la Cluj-Napoca sînt aşteptaţi toţi parlamentarii PUNR.
Funar crede că clujenii vor să-l întrebe pe Tabără de ce a „iniţiat
şi susţinu t num eroase acţiuni înd rep ta te îm potriva un ită ţii
p a rtid u lu i, m ergînd pînă la desfiinţarea filialei
clujene”.
Primarul Clujului susţine că V. Tabără dă dovadă de laşitate şi
desconsiderare faţă de cei care 1- au vo tat, prin faptul că nu
vizitează filialele judeţene nici cu o cazia C onferin
ţelorextraordinare.
F u n a r v e d e
m o ţ iu n e a d e
c e n z u r ă c a
d iv e r s iu n e
c r e a t ă d e C o n s ta n t in e s c uProcedura sugerată
de
Constantinescu de rezolvare a crizei politice - moţiunea d e
. cenzură - este văzută de şeful grupării PUNR - Funar ca o
diversiune prin care preşedintele încearcă să inducă în eroare
Parlamentul pentru a vota legea privatizării. După spusele Iu i
Funar, Legea p r iv a tiză r ii (ordonanţa dc urgenţă 88 d in 1997)
urmăreşte sa tisfacerea intereselor unor cercuri stră ine -
„vînzarea ţării pe n im ic ” . P rim arul C lujului c e r e
preşedintelui Constantinescu să in te rv ină pentru a b ro g a re a
O.U.G. 88, pentru „a respecta jurămîntul depus la investirea
..în funcţie” . Funar afirmă c ă opoziţia ar face jocul l u
i
, Constantinescu dacă ar înainta miercuri o moţiune de
cenzură
A n d r e e a M A R C U
în nume personal, alăturat părerii colegilor mei din Partidul
Socialist al Muncii, consider că dl Emil Constantinescu a dat
dovadă încă o dată de mare făţărnicie. Dacă nu suferă de miopie
morală şi politică, el sigur vede viaţa prin lentile roz sau are
datoria să cădelniţeze un anumit segment al societăţii româneşti:
fraudatorii, nostalgicii conacelor şi fabricilor de mult ipotecate
de istorie, anumiţi parteneri de coaliţie. Silit sâ intervină îh
criza politică asumată de PD, preşedintele vine în faţa noastră şi
ni se adresează ca unor idioţi. Ţara suferă de foame şi el crede că
cei mulţi îl susţin pe Ciorbea. Economia stagnează şi el spune că
reforma ”a făcut paşi”. Lumea cere capul lui Ciorbea şi el vede
diversiuni, interese de grup, ostilităţi organizate. Chemat să
medieze conflictul din alianţă, el deturnează criza spre orgolii şi
culpabilizeazâ doar pe cei ce îndrăznesc sâ critice guvernul. Apoi
îşi aminteşte - destul de tîrziu - că există Parlament, renunţă
parţial la narcisism şi pasează răspunderea aleşilor ţării. Se
spală pe mîini, cu hîrtii viclene ca Pilat cu apă de
Pilat din Ccnlrccenitrandafiri. Şi ca dirigintele unei clase de
troglodiţi, arată cu nuiaua spre criticanţi, spre mass-media, spre
noi toţi: că fug investitorii, că nu vin financiarii, că imaginea
ţării... Uită că ţara asta românii a u construit-o cu trudă şi tot
ei trebuie să o stăpînească. Uită că românii l-au ales şi că
Ciorbea nu este e g a l cu reformă Că galopează în urma inflaţiei
şi sărăciei, că bate apa în piuă de vreo 14 luni. E jalnic, d le
preşedinte şi tragic pentru milioane de români. Ş i comic
argumentul că veţi rata un spici la Daves.
Dar dacă tot aţi deturnat criza spre Parlament, a r fi cazul sâ
vă temeţi de aleşii ţării. Pentru că îi s iliţi să-şi asume rolul
încredinţat de electori. Pentru c ă electorii vor reformă, dar nu
pentru un blid de ciorbă, ci pentru dăinuire în Europa. , ^
G r ig o r e V E R E B E l, p r i m - v i c e p r e ş e d i n t
e a l P S M C lu j
O p o z i ţ i a d i n C l u j r â m î n e d e z b i n a t ă l a
v î r fAm aflat cu surprindere despre
declaraţia liderului local al PRM, dl dr. loan Mihai Năstase,
făcută la adresa PDSR. în ciuda tuturor etichetelor care-i sînt
aplicate partidului din care face parte sau liderului Corneliu
Vădim Tudor,: PD SR Cluj a m anifesta t întotdeauna respect faţă de
PRM' şi preşedintele C. V. Tudor. Atacarea domnului lori Hiescu de
către I. M- Năstase în noiembrie
1997 am considerat-o un accident Spre regretul nostru, constatăm
însă că dl I. M. Năstase continuă aceste atacuri la adresa
partidului nostru.
Ţinem să-i atragem atenţia că Partidul Democraţiei Sociale din
România nu are “aripi” de care d- sa s-ar putea agăţa, ci ca un
partid responsabil de soarta ţării este adeptul unor alianţe a
tuturor forţelor interesate de salvarea României de la: dezastrul
în. care
au adus-o actualii guvernanţi. D in acest ijiotiv am salutat şi
poziţia PD care nu mai doreşte s ă
-sprijine politica falimentară a Guvernului Ciorbea ■
Oricum, din respect p en tru . .ideea care trebuie să ne
unească
ne vom abţine de la a l t e comentarii pe marginea reacţiilor
umorale ale d-lui I. M. Năstase. P r e ş e d i n t e P D S R C lu
j, . . . ’. . G r ig o r e Z A N C
-
ADEVARUL. cfle CB UI ARTĂ-CULTURĂ m a r ţ i , 2 0 i a n u a r i
e 1 9 9 8 ( 5
^ ttâ w u i d ia U m to a ju t tw
Deşi ne aflăm în plină iarnă, holul Bibliotecii Academ iei din
str. M . Kogălniceanu pulsează de viaţă, gingăşie şi culoare. în
seara zilei de 15 ianuarie, la vernisajul expoziţiei, vizitatorii
au fost pentru mai bine de o oră vrăjiţi de m esajul m ulticolor şi
polivalent al “petalelor zburătoare” .. Prezentînd m orfologia,
biologia, im plicaţiile ecologice în
natură şi viaţa omului, fluturele ca simbol, realizatorii au
reuşit pe deplin să atragă atenţia asupra acestui grup de
vieţuitoare care, alături de altele, necesită înţelegerea şi
protecţia noastră.
Realizată şi prezentată într-o formă atractivă şi accesibilă
oricărui vizitator, atît omul de ştiinţă, arhitectul, artistul
plastic cît şi elevul se confruntă la fiecare pas cu ineditul, cu
aspecte care îndeamnă la m editaţie. Pe lîngă aspecte cunoscute dar
foarte sugestiv prezentate, vizitatorul se întîlneşte cu imagini de
microscopie electronică, fiind prezentate structuri ale aripilor şi
oului de fluture, dar şi cu aspecte inedite din biologia acestor
insecte. Excelentele fotografii color prezintă detalii d in
biologia fluturilor, principalele m edii de viaţă, din Delta D
unării pînă în etajul alpin şi speciile caracteristice acestora.
Sem nificaţia fluturilor în biodiversitatea naturală, rolul lor ca
bioindicatori ai calităţii m ed iu lu i, p recu m şi re la ţia d in
tre in sec te şi colecţionari sînt alte cîteva tem e deosebit de
sugestiv tratate.^
îndem nul spre o mai bună cunoaştere şi înţelegere a lumii
insectelor şi în primul rînd al fluturilor încheie suita
exponatelor, dar nu şi a reflecţiilor sugerate.
Expoziţia cu text blingv, rom âno-gennan, propune elevilor
concursuri de desene şi răspunsuri la întrebări. C îştigătorilor le
sînt oferite prem ii. M odul interactiv de prezentare, m inunatele
fotografii color, inform aţia bogată, fac expoziţia deosebit da
atractivă şi educativă. Pen tru o mai b ună sensib ilizare a
publicului vizitator, cu ocazia expoziţiei s-au pus în vînzare
căiţi poştale, autocolante, postere cu tema - fluturi din
România.
Expoziţia este desch isă d e lu n i p înă v ineri, în tr e o re
le 9- 18, p înă în 30 ian u a rie , in tra re a fiind g ra tu ită .
G ru p u rile o rg an izate p o t solicita g h id a j în lim b a ro
m ân ă , g e rm an ă sa u m ag h ia ră .
Expoziţia este realizată de Societatea Lepidopterologică Rom
ână, societate o rien tată spre cunoaşterea şi p ro tecţia
fluturilor din România.
F e s t i v a l u l N a ţ i o n a l E T E R N A E P I G R A M A•
ediţia a !X-a, 6-7 martie 1998 *
Biblioteca Judeţeană “O ctavian G oga”, Centrul Creaţiei
Populare, Cercul Militar CIuj-Napoca şi Cenaclul Epigramiştilor
Clujeni SATIRICON organizează, în zilele dc 6-7 m a r tie a.c. cea
dc a IX -a ed iţie a F estiv a lu lu i N a ţio n a l E tE R N A
EPIGRAM Ă, concurs dc creaţie şi spectacol cu public care va avea
loc Ia C ercul M ilita r d in C Iuj-N apoca, în vederea
participării la concurs vor fi trimise 5(cinci) epigram e inedite
Cu temă la alegere (liberă), dactilografiate în 3 (trei) exemplare
şi semnate (în scopul alcătuirii unei culegeri), p în ă în 20 feb
ru a rie a .c . (d a ta poşte i), pc adresa B ibliotecii Judeţene
“Octavian Goga” CIuj-Napoca, P-ţa Ştefan ccl M arc, nr. 1, cod.
3400 CIuj-Napoca, cu menţiunea “Pentru concurs” , Invitaţii şi
premianţii vor fi anunţaţi din timp, organizatorii asigurînd
cazarea şi plata colaborării (masă). Juriul alcătuit din critici
literari, poeţi şi epigramişti va acorda diplom e şi prem ii în
bani sau obiecte.
U n i v e r s i t a t e a P o p u l a r ă a n u n ţ ă :în
program ul zilei de m îine, 21 ianuarie, de la o ra 17,
expunerea: In tro d u c e re în p s ih an aliză (II). Prezintă:
prof. univ. dr. Petru Dcrevcnco; Ia ora 18 expunerea: I a rn a în Ţ
ara M oţilor. Prezintă cu diapozitive: dr. Io sif V ichmann.
f \ t tc /h 4 C4*
A.
C E N T R E C U L T U R E L F R A N C A 1 Sc l u j -n a p o c a
C ei m ai b u n i zccc f in a lîş li din
România vor fi recompensaţi cu cîte un voiaj în Franţa, finanţat
în întregime dc Am basada Franţei în Rom ânia. C ălătoria se v a
desfăşura între 30 iu n ie şi 15, iulie 1998. C entrul Cultural
Francez din CIuj-Napoca doreşte să ofere o şansă tinerilor din
Transilvania şi se asociază acestei operaţiuni. C oncursul este
deschis: a) cu prioritate e levilor liceelor naţionale, studenţilor
anilor I şi II ai universităţilor, avîud vîrsta între 17 şi 20 de
ani, naţionalitatea română şi carc au un nivel foarte bun de
cunoştinţe de limba franceză şi o bună cunoaştere a civilizaţiei
franceze; b ) în limita locurilor disponibile, celorlalţi candidaţi
(fără nici o barieră). Cererea de înscriere se poate obţine dc la
Centrul Cultural Francez, în c e p în d d in 19 ia n u a r ie a .c
. şi va fi completată şi depusă la CC F p în ă la d a ta d e 7 fe b
ru a r ie , cel mai tîrziu.
Atenţie: numărul participanţilor este lim itat la 100 pentru
toată Transilvania! Pentru alte informaţii, cei interesaţi sînt
rugaţi sâ contacteze CCF, str. I.i.C . Brătianu nr. 22 , telefon
19.85.51, 19.38.54.
Începînd cu 1 fe b ru a r ie a.c, CCF anunţă m o d ificarea
tarifelo r de ab o n am en t p e n tru M ed iatecă . Cei interesaţi
în obţinerea unui abonam ent sau reînnoirea celui pe care deja îl
au pot beneficia de vechile tarife pînă în 31 ianuarie 1998. Toate
reînscrierile sc bucură de o red u ce re d e 10% din tariful
iniţial norm al sau redus (categoriile carc beneficiază dc tarif
iniţial redus sînt elevii, studenţii, profesorii de franceză şi
pensionarii).
R u b r i c ă r e a l iz a tă d e M . B O C U
P e n t r u s o a r t a n e a m u l u i s i a n a ţ i u n i
i
IO A N S IL V IU NISTOR:CULTURA ROMÂNĂ MODERNĂ Şl IDEALURILE
NAŢIONALE.
Năzuinţe, momente, accente, împliniriPortretul is to ricu lu i
clujean l o a n S ilv iu N IS T O R ■ ( E D P r C o l e c ţ i a " A
K A D E M O S " )
p ro fe so r u n iv ers ita r dr. la C a te d ra d e ş tiin ţe s
o c io -u m a n e ' 'a U niversită ţii T eh n ice din C Iu j-N ap o
ca , a u to r a n u m ai s u s ţ in u te în m unic ip iu l C luj-
puţin d e 8 cărţi; î n d r u m ă to r în A rh iv e le S ta tu lu i
C lu j. N a p o c a , în ju d e ţu l C luj ş i
19 7 9 (în c o la b o ra re ) ; B ib l io g r a f iaVoi. I, B u
c u re ş ti i s t o r ic ă a R o m â n ie i. Voi. V, 1 9 7 4 -1 9 7
9 , B u cu reş ti, E d. A c ad e m ie i, 1 9 8 0 (în c o la b o ra
re ) ; C o n tr ib u ţ i i m u r e ş e n e la M a re a U n ire d in
19 1 8 . C Iu j-N apoca , E d. D acia , 1981; B ib lio g ra f ia i
s to r ic ă a R o m â n ie i. Voi. VI 1 9 7 9 -1 9 8 4 , B u
cureşti, Ed. A cadem iei, 1985 (în co lab o rare ); M o n a rh ia î
n f a ţ a i s t o r i e i . C o n s i d e r a ţ i i p r i v i n d i
n s t i t u ţ i a m o n a r h i c ă în R o m â n ia , C Iu j-N ap o
ca , E d . D a c o -P re s s , 1994 ; I s to r ia r o m â n i lo r
d in T r a n s n i s t r i a . O r g a n iz a r e a , c u l tu r a
ş i je r t f a lo r . B u cu reş ti, E d . E m in e sc u , 1995 ; R
o m â n i i în a l d o i le a r ă z b o i m o n d ia l : C la r if
ic ă r i în lu m in a a d e v ă r u lu i i s to r ic . C Iu j-N
apoca , Ed. M e sa g e ru l, 19 9 6 , c ă ro ra li s e a d a u g ă
c e a p e c a r e v -o p re z e n tă m a s tă z i • 2 5 d e studii
p u b lic a te în re v is te ştiin ţifice d e s p e c ia l i ta te
• a u to r a l u n e i p r e fe ţe • 4 5 d e a r tic o le p u b lic
a te în re v is te d e Cultură • 16 co m u n icări ştiinţifice su s
ţin u te la se s iu n i n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le • 5
4 d e c o m u n ic ă ri la se s iu n i lo ca le • 1 6 7 a rtico le
p u b lic a te în p r e s a lo ca lă şi c e n tra lă • 7 2 d e c o
n fe rin ţe c u p ub lic
în ţ a r ă • 1 2 e m is iu n i d e te le v iz iu n e , din c a r
e 6 p e p o s tu l n a ţ io n a l • 4 3 d e e m is iu n i r a d i o
f o n i c e •P re m ii �