Beneficiar: Beneficiar: Beneficiar: Beneficiar: SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL Elaborat de: MEDIU Consulting 2012 PARC EOLIAN BERESTI M PARC EOLIAN BERESTI M PARC EOLIAN BERESTI M PARC EOLIAN BERESTI MERIA ERIA ERIA ERIA judeţul Galaţi judeţul Galaţi judeţul Galaţi judeţul Galaţi
186
Embed
Beneficiar:Beneficiar: SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL PARC ...apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati... · unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Beneficiar:Beneficiar:Beneficiar:Beneficiar:
SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRLSC ELECTRA NORTE EOLIAN SRLSC ELECTRA NORTE EOLIAN SRLSC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 2
Raport privind Impactul asupra Mediului
PARC EOLIAN BERESTI MERIA
Beneficiar: S.C. Electra Norte Eolian S.R.L.
Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL, Gala ţi
iulie 2012
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 3
Raport privind Impactul asupra Mediului
Parc eolian Bere şti Meria, jude ţul Gala ţi
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1 Informa ţii despre titularul proiectului
S.C. ELECTRA NORTE EOLIAN S.R.L., Str. Sevastopol, nr. 17C, Et. 2, Ap. 7, sector 1,
Bucureşti, telefon, 021.2224410.
1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra
mediului şi al raportului la acest studiu
SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor.
1.3 Denumirea proiectului
Parc eolian Bereşti Meria, judeţul Galaţi.
Scopul raportului privind impactul asupra mediului
Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de
poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi
luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea
şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile
care le contracarează pe cele negative.
Studiul privind impactul asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din impactul
activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul celor doua proiecte din zona Bereşti – Bereşti
Meria, asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.
Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea
următoarelor propuneri:
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 4
• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu
prin desfăşurarea activităţii;
• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului declanşării
unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;
• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.
Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista
proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra
mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin
exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).
Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de
obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul
MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra
mediului pentru proiecte publice şi private.
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia
Necesitatea realizării proiectului analizat, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative
de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a
dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în
perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).
Importanţa obiectivelor de investiţii analizate este dată nu numai de energia electrică
produsă, care reprezintă un element de securitate naţională, cât şi de contribuţia suplimentară
pe linia a trei direcţii de interes deosebit la nivel mondial:
• combaterea schimbărilor climatice;
• reducerea consumului de combustibili fosili;
• promovarea de tehnologii nepoluante.
Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:
� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse
regenerabile;
� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;
� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 5
� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.
Investi ţia propus ă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor
Moldovei prin montarea unui num ăr de maxim 30 turbine eoliene de ultim ă genera ţie, de
maxim 3 MW fiecare, durata de func ţionare estimat ă este de 40 de ani, (cu o
retehnologizare dup ă 20 de ani) valorificând un poten ţial natural remarcabil al zonei –
energia eolian ă.
Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii
ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării
realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian
existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată
ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse
regenerabile.
Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizată sunt montate respectând o
anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine
cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În
vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor
energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători în zona analizată. Durata maximă
anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului şi este estimată la
cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 3700 ore funcţionare echivalentă la capacitatea
nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada specificată se
regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor fi vârf de
producţie
Amplasamentul propus realizării proiectului analizat, include organizare de şantier, lucrări
de modernizare atât a drumurilor de exploatare existente cât şi crearea drumurilor de acces
din drumurile de exploatare spre turbina eoliană, realizarea platformelor tehnologice, realizarea
fundaţiilor, montarea turbinelor eoliene) compus din 30 turbine eoliene se desfăşoară pe o
suprafaţă totală de 10 ha.
Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul
comunelor Bereşti şi Bereşti Meria, judeţul Galaţi.
După cum se poate observa în figura de mai jos, zonele de activitate folosite la
construcţia parcului eolian sunt:
- zona de asamblare (assembly area): zona de depozitare a nacelei şi de asamblare a
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 6
rotorului înainte de montare;
- drumuri interioare (site roads);
- drumuri de acces (access roads)
- zona de depozitare (storage area) a componentelor turbinelor şi a echipamentelor;
- zona de construcţie (construction area);
- zona de instalare (installation area).
Figura nr. 1 Zon ă detaliu OS
Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor necesită amenajarea drumurilor
existente, precum şi construcţia unor drumuri noi în interiorul amplasamentului, astfel încât să
poată susţine traficul greu.
Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru drumurile de acces depinde de
caracteristicile solului de pe amplasamentul parcului eolian. Tehnologia generală de realizare a
drumurilor constă în :
- îndepărtarea primelor straturi de sol moale, până se ajunge la un strat compact;
- acoperirea stratului de material compact, cu 40 cm de piatră cu granulaţie între 20-50
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 7
mm;
- compactarea straturilor de piatră.
Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbură admisibile ale drumurilor vor trebui
să corespundă cerinţelor de transport în siguranţă al obiectelor de mari dimensiuni, conform
indicaţiilor firmei producătoare a turbinelor.
Zona de construcţie face parte din zona de instalare şi se va încadra într-o pozitionare
aproximativa conform unei scheme precum în figura de mai jos .
Figura nr.2 Varianta de pozitionare
Principalele obiecte de investi ţie şi justificarea necesita ţii acestora sunt
prezentate în tabelul nr. 1:
Nr. Crt.
Denumire obiect de investi ţie Destina ţie
1 Organizare şantier Asigurare platformă operaţională pe perioada implementării proiectului.
2 Modernizare drumuri
exploatare
Consolidare fundaţie drum exploatare existent pentru a întruni condiţiile de
transport solicitate de furnizorii de turbine eoliene.
3 Drumuri interioare Creare infrastructură pentru acces auto la fiecare turbină eoliană din parcul eolian
4 Platforme tehnologice Desfăşurarea activităţilor de montaj turbină, mentenanţă şi scoatere din
funcţiune.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 8
5 Turbine eoliene Producere energie electrică
6 Reţele electrice parc*
Racordarea turbinelor eoliene la transformatorul 110 kV/MT, poziţionat în
centrul de greutate al parcului eolian; Reţea transmisie date prin fibră optică.
* racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru acestea
Etapele propuse în realizarea proiectului sunt desfasurate cronologic astfel:
Tabelul nr. 2 Planul de execu ţie aferent parcului eolian va cuprinde categoriile de
lucr ări specifice etapei de execu ţie, punere în func ţiune, exploatare, mentenan ţă şi
dezafectare
Nrcrt Etapa Categoria de lucr ări Perioada de
execu ţie Durata lucr ării
Documente, referin ţe
1 Construcţie
- predare amplasament; - realizarea/modernizarea cailor de
acces existente sau nou create; - executare şi recepţie lucrări de
infrastructură; - executarea şi recepţia lucrărilor
de fundaţii şi construcţii de rezistenţă;
- amenajări exterioare în jurul turbinelor;
- montarea turbinelor eoliene; recepţie la terminarea lucrărilor;
- readucerea la starea iniţială a terenurilor ocupate temporar.
Conform graficului fizic de construire
a parcului eolian
16 luni din momentul predării
amplasamentului
Proiect faza PT+CS+DE;
Planul calităţii aprobat de IC; Instrucţiuni de
montaj ale furnizorului de
centrale eoliene;
2 Punere în funcţiune
- teste şi reglaje împreună cu operatorul de distribuţie.
1 lună de la montarea turbinelor eoliene
Conform specificaţiilor furnizorului
3 Exploatare
- operare; De la punerea în funcţiune
până la dezafectarea
parcului eolian
Monitorizare on-line
- mentenanţă preventivă; Conform
manualelor de întreţinere
- mentenanţă corectivă. Conform
manualelor de reparaţii
4 Dezafectare
- recuperare componente; - selectare materiale;
- valorificare materiale; - aducerea la starea iniţială a terenurilor ocupate de turbine şi
drumuri de exploatare.
După scoaterea din
funcţiune a parcului eolian
Conform graficului de dezafectare a parcului
eolian
Conform proiectului de desfiinţare a
parcului eolian
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 9
Etapele propuse în realizarea proiectului sunt :
� Etapa I – Realizarea organizării de şantier;
� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul
de exploatare;
� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea
turbinelor eoliene;
� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul
eolian la staţia de transformare - racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza
printr-un proiect separat fiind necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu
şi obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru acestea.
� Etapa a V - a – Funcţionare:
� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.
� management şi întreţinere.
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de funcţionare
similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în
acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini
izolate.
Etapa I. - Realizarea organiz ării de şantier
Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului aferent
şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, va fi necesară o singură organizare de
şantier pe amplasamentul destinat parcului, iar lucrările de organizare ce se vor desfăşura vor
cuprinde:
� construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită
satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei;
� asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de control
necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
stabilirea baracamentelor;
� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
� modul de depozitare al materialelor folosite;
� numărul de utilaje de construcţie necesar;
� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 10
Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a
amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie
executate de proiectant.
În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este
necesară realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel încât să
faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi
utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Mai mult,
zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al
persoanele străine pe şantier.
Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta
o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalică
semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.
Etapa II - Realizarea drumurilor de acces
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în
perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi
după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor
la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul funcţionării,
drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale
camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe
amplasament.
La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile
funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de
factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si
protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii.
În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale
de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunelor
(Bereşti şi Bereşti Meria).
Drumurile de exploatare din zonă sunt drumuri permanente, folosite de proprietarii
terenurilor din zonă, ele urmând a fi modernizate şi utilizate în perioada construcţiei parcului
eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian
pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea
acestor drumuri este relativ redusă în timpul funcţionării, drumurile vor fi proiectate să reziste la
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 11
utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi
echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.
Figura nr. 3 Lucr ări modernizare (decopertare) drumuri exploatare agr icole
La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile
funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de
factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si
protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii.
Drumurile consolidate se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale de exploatare,
modernizarile drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunelor Bereşti respectiv
Bereşti Meria.
Sistemul constructiv adoptat, pentru modernizarea cailor rutiere existente sau nou create
(drumuri acces la turbine ) va fi realizat prin decopertarea actualelor drumuri de exploatare, pe
o adâncime de aproximativ 50 cm, şi umplerea lor cu straturi de agregate naturale (nisip, piatra
concasata) în succesiune tehnologică, pe o grosime de aproximativ 57 cm, acestea fiind
compactate cu utilaje specifice.
Stratul de agregate va fi transportat direct pe stratul de sol existent şi va fi aşternut
mecanizat. Materialul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în agrementul tehnic.
Compactarea se execută cu viteză constantă, liniar, fără şerpuiri, iar fâşiile succesive de
compactare trebuie să se suprapună pe minim 20 cm. Balastul trebuie sa provină din roci
stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine, vizibile
(bulgări de pământ, lemn, resturi vegetale, etc) sau elemente alterate.
Pământul rezultat în urma decopertării drumurilor de exploatare, va fi folosit la
sistematizarea terenurilor din zona adiacentă drumurilor de exploatare.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 12
Fiind drumuri agricole, cu utilizare aleatorie, nu se prevăd rigole şi trotuare. Pentru o
fluidizare şi un acces facil în zona de interes, la intersecţia a două sau mai multe drumuri s-a
prevăzut o rază de racordare de aproximativ 22,5 m.
Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor
avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor
de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe
amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de
construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce
poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu
masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă
autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta
încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele
cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:
� lăţimea minimă a drumului de exploatare şi acces (ce va asigura accesul din drumul
principal pe fiecare platforma în parte), va fi de 5 metri a benzii de rulare în linie
dreaptă;
� maxim 8º înclinarea longitudinală;
� zona de manevră pe drumul de acces atunci când se utilizează macara pe şenile este
mărită de la 5 m la 11 m;
� înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º;
� masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate de trebuie să fie
de minimum 17 tone;
� presiunea maximă suportată de axul drumului trebuie să fie de minim 180 kN/m2;
� raza de curbură a drumului de acces trebuie să îndeplinească cerinţele de transport
pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate;
� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu trebuie
să fie mai mică de 200 metri;
� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la
suprafaţa acestuia;
� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie să fie bine gradată pe tipuri de
agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole,
zone adiacente;
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 13
� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de
depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către
zonele libere.
Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte drumurilor de exploatare şi pe de altă
parte la platformele de operare a macaralelor.
Lungimea totală a drumurilor va fi de aproximativ 23,96 km si anume : drumuri de
acces (lungime 15,26 km şi lăţime 5 m) cca. 7,63 ha, drumuri de exploatare (lungime 8,7 km
şi lăţime 5 m) cca. 4,35 ha, adică în total 11,98 ha.
Etapa III. - Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea
turbinelor eoliene
Realizarea funda ţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura
litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de
solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care
se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia
terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie
rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă
între 2,55 - 3 m pe o suprafaţă de circa 315 mp/turbină.
Suprafa ţa total ă a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 30 x 315 mp = 9450 mp.
Figura nr. 4 Variant ă propus ă de plan funda ţie
La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va umple/compacta
cu un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii 20-30 cm se va realiza o
supraînsămânţare). Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în jurul
radierului pentru a se preveni sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape meteorice.
Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast
compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei
eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie (organizare de şantier), cât şi în perioada
de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă).
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 14
Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor
turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului eolian.
Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerinţe
specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:
� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2˚;
� platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune
testată în fiecare colţ al platformei;
� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45˚ pentru a asigura
scurgerea apelor pluviale;
� compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate
utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;
� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să
asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;
� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5 metri.
Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de
operare a braţului macaralei;
Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de
exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de
operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în
special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a
camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.
Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi
ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.
Suprafaţa unei platforme de asamblare componente va fi 80 x 30 mp. Totalul suprafeţelor
platformelor de montaj Sp = 30 x 1750 mp = 72 000 mp.
Pentru montajul statiilor de masurare – meteo se vor utilza doua suprafete de cate 20 x
20 m , respectiv 2 x 20 20 = 800 mp.
Ca suprafete cu folosinta temporara se vor realiza platforme de depozitare componente
care vor fi readuse la stadiul initial si revegetate dupa finalizarea proiectului si anume :
- platforme depozitare pale turbine = 2,7 ha (30 buc. x 60 m x 15 m);
- platforme montare braţ macara = 4,5 ha (30 buc. x 100 m x 15 m);
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 15
Construc ţie – montaj turbine eoliene
Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră
existentă din zonă – DJ242A, DJ242B şi DJ242C respectiv drumul comuna DC 5, ca
alternativă viabilă se poate utiliza şi infrastructura feroviară existentă în oraşul Bereşti. Un plan
de management al transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia
receptorilor locali sensibili.
Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare
similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil
aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante
şi având costuri mai scăzute.
Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai utilizată,
deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are suprafeţe de
direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.
Turbinele eolienele sunt montate în amonte ceea ce prezintă un avantaj, direcţia vântului
fiind direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia
vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat
interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.
Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane,
conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă de
119 m.
Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblul se montează
pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind cuprinsă între
2,55 şi 3 m.
Înălţimea maximă a acestor turbine este de 175 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 16
Figura nr. 5 - Tip grup eolian de maxim 3 MW
Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene :
Montarea turnului pe funda ţie – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e
formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 119 m şi care
constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază
aproximativ 4.2 m.
Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe
care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră
de sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul
axei (180°) pentru captarea energiei vântului în fu ncţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se
realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere
a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic;
Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi
controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al
acelor de ceasornic; fiecare pală are o lungime de max. 56 m, înălţimea totală a instalaţiei turn
şi pală în poziţie verticală maximă =175 m.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 17
Conectarea palelor – ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale
turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele
sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale
compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate
redusă.
Montarea generatorului - generatorul va fi de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690
V şi o putere variabilă până în jurul valorii de 3 MW în funcţie de viteza vântului. De la
generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la
690 V la 33 kV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de
producător
Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele
de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a
turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de
viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este
utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu
funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează
operaţii de întreţinere sau reparaţii.
Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:
Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia
vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a
sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită
automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem
suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este
montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4
m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller)
ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează
semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este măsurat cu
ajutorul unor anemometre.
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)
pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o
conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 18
uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi
deschiderea).
Figura nr. 6 Sistem integrat de control a parcului eolian
Etapa IV - Re ţele desc ărcare (transport) energie electric ă
Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind necesară
de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru
acestea.
Etapa a V - a – Func ţionare:
� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.
� management şi întreţinere.
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de
funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în
acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini
izolate.
Func ţionarea parcului eolian
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 19
Fluxul de producere a energiei electrice este următorul: palele rotorului de o forma specială
sunt antrenate de vânt care cedează circa 30% din energia sa cinetică, efectul fiind reducerea
vitezei acestuia şi o uşoară creştere a umidităţii aerului. Palele antrenează axul primar al cutiei
de viteze. Cutia mecanismelor, cu o combinaţie de roti dinţate ridică viteza la axul de ieşire cu
un raport de circa 1:115 astfel încât să asigure turaţia pentru frecvenţa de 50 Hz a tensiunii.
Axul secundar al cutiei de viteze antrenează rotorul generatorului electric care produce o
tensiune de 690V.
Tensiunea de 690V, generată, intră într-un transformator ridicător de tensiune
(0,690/30KV) astfel încât pe timpul transportului prin cablu pierderile de energie sa nu fie mari.
Puterea produsă de turbine este transportată printr-o reţea de cabluri îngropate cu
secţiunea de maxim 3 x (1 x 240 mm2), la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică de care
este legat parcul eolian. De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea intră intr-
un transformator ridicător de tensiune şi iese printr-o linie electrică către staţia de transformare
400 KV Banca. Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat ce
va parcurge procedurile de acord de mediu şi obţinerea autorizaţiei de construcţie..
Reglarea puterii, a frecvenţei şi tensiunii se realizează printr-un sistem combinat de
reglarea a unghiului de înclinare al palelor şi a vitezei de rotaţie a acestora, prin aşa numitele
proceduri moderne Opti Tip / Opti Speed.
Comanda pentru toate funcţiunile turbinei se asigură prin blocul Power Control ce conţine
un microprocesor programat pentru realizarea tuturor comenzilor.
Rotirea nacelei perpendicular pe direcţia vântului şi oprirea palelor la depăşirea vitezei de
25m/s se realizează hidraulic, în mod automat.
Pe timpul în care turbina nu funcţionează se realizează alimentarea cu energie electrică din
reţeaua operatorului de distribuţie, pe un circuit invers. Dacă şi aceasta nu funcţionează există
baterii de acumulatori de rezervă sau grup electrogen în staţia electrică a parcului eolian.
1.6 Informa ţii privind produc ţia
Pentru realizarea instalaţiilor proiectate se vor folosi în conformitate cu procedurile de lucru:
- componentele turbinelor transportate pe amplasamente de către furnizor;
- beton (clase diferite);
- pietriş (dimensiuni diferite);
- nisip;
- balast;
- tuburi de protecţie din pvc (diametre diferite);
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 20
- combustibili necesari utilajelor.
Tabel nr. 3 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice
Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor Energie electric ă ~ 180.000 MWh Energie eoliană 7-9 m/s -
1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice
Tabel nr. 4 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele
chimice
Denumirea materiei prime, a
substan ţei sau a
preparatului chimic
Cantitatea anual ă/ existent ă
în stoc
Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)
Categorie- Periculoase/
Nepericuloase (P/N)
Periculozitate**) Fraze de risc*)
Ulei hidraulic 1500 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen
lung asupra mediului acvatic
R53, S23, S51 Ulei transmisie 12000litri P
Antigel - P R22 R36 S26 S36 S37 S39 S45 S53
* Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase
**Conform Anexei 1 – criterii generale de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice şi preparatelor periculoase din HG nr
1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 21
1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă
Tabel 5
Tip
ul p
oluăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i m
ediu
)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în
considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării Perioada de construc ţie
Pol
uare
atm
osfe
rică
Trafic rutier (utilaje şi
autovehicule de transport)
emisii specifice
activităţilor de transport,
particule de praf
Funcţie de numărul
utilajelor şi autovehiculelor
care vor fi utilizate în
cadrul organizării de şantier
CMA STAS
12574-87 -
Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în
dotare
Transportul şi descărcarea materialelor
(pulberi, COV, etc.)
CMA STAS
12574-87 -
Praf antrenat de curenţii
atmosferici in zonele vecine
Acoperirea materialelor in timpul transportului
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 22
Tip
ul p
oluăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i m
ediu
)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în
considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării
Pol
uare
a so
lulu
i
Depozitarea necontrolată a
materiilor prime şi
materialelor, a deşeurilor generate
Ord.
MAPPM 756/1997
-
Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării
de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-descărcare
Scurgeri de produse petroliere
Funcţie de starea tehnică a
utilajelor şi maşinilor
MAPPM 756/1997 -
Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în
mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de către
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea utilajelor
Funcţie de numărul
utilajelor utilizate in cadrul
organizării de şantier
STAS 10009/88 Monitorizarea nivelului de
zgomot
Pol
uare
a ap
ei
Evacuarea necontrolată a
apelor menajere
În cazul apariţiei unor poluări
accidentale în perioada
organizării de şantier
NTPA 002/2002
Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate
menajere (toalete ecologice)
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 23
Tip
ul p
oluăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i m
ediu
)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în
considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării
Acumulări de ape pluviale
In funcţie de nivelul
precipitaţiilor
Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea
apelor pluviale către exteriorul amplasamentului
Perioada de func ţionare
Pol
uare
a so
lulu
i Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în
urma întreţinerii turbinelor eoliene
MAPPM 756/1997
Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare- descărcare
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea turbinelor eoliene
Funcţie de numărul turbinelor utilizate in
cadrul parcului eolian
STAS 10009/88
Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către
utilaje la limita amplasamentului.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 24
1.8.1 Zgomot şi vibra ţii
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de
utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite
instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
� Zgomot de sursă;
� Zgomot de câmp apropiat;
� Zgomot de câmp îndepărtat
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul
zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp
liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,
independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât
pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o
informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.
În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este
amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează
nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa
la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,
acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat
prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.
Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este
evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui
grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.
Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns
legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva
sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:
� fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,
� gradientul de temperatură si de vânt;
� absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen
denumit „efect de sol”;
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 25
� absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta
spectrală a zgomotului;
� topografia terenului;
� vegetaţia.
La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul
obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore
în zona unui front de lucru.
Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în
construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind
nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:
� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);
� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);
� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);
� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);
� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);
� basculante Lw ≈ 107 dB(A).
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile
sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în
general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia
acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase)
pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului
instalaţiei de obţinere a electricităţii.
Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La
viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă
în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va
masca în general complet orice sunet de turbină.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 26
Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina
percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre
turbine.
Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli (A)
pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.
Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie
multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate
cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.
Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea sunetului,
indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2 ori energia
unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela că
urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului,
decât presiunea sunetului însăşi.
S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia
undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te
deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m
depărtare.
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina
eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între 55-
60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se o
intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.
Figura nr. 7 Varia ţia intensit ăţii
sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 27
Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi
reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.
Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform
tabelului:
Tabel. 6 Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de
viteza vântului
Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă (dB(A))
Cota +10 m teren Înălţime turn 80 m
Densitate aer 1,225 kg/m3
4 m/s 94,4 dB(A) 5 m/s 99,4 dB(A) 6 m/s 102,5 dB(A) 7 m/s 103,6 dB(A)
>8 m/s 104 dB(A)
Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat
s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelul maxim atins de 100 dB(A). Harta de
zgomot este prezentată în figura de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont
de nivelul intensităţii vântului conform tabelului de mai sus.
Simularea (harta de zgomot) s-a realizat pe întreaga suprafaţă a parcului eolian de aprox.
10 ha cu funcţionarea a 8 turbine eoliene simultan. Modelarea grafică rezultată (harta de
zgomot) este prezentată în diagrama de mai jos .
Figura nr. 8 Nivelul maxim de zgomot emis de 8 turb ine eoliene
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 28
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina
eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între 55-
60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se o
intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.
Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă de
parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).
Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49/2007 al
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca
amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală cu
„înălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul
comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei plus
3 m”.
Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană cu
înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală cu 119 m
x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea mai apropiată zonă
construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate observa pe Planul de situaţie
anexat distanţele dintre parcul eolian şi localităţile învecinate au următoarele valori:
� ~ 400 m faţă de satul Pleşa;
� ~ 750 m faţă de satul Mînzăneşti;
� ~ 650 m faţă de satul Şipote;
� ~ 750 m faţă de satul Aldeşti;
� ~ 1000 m faţă de satul Puricani;
� ~ 410 m faţă de satul Prodăneşti;
� ~ 2200 m faţă de satul Comăneşti;
� ~ 1500 m faţă de satul Slivna;
� ~ 2300 km faţă de Bereşti Meria;
� ~ 1700 m faţă de Bereşti.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 29
Figura nr. 9Localizarea parcului eolian fa ţă de zonele locuite
La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului eolian din
zona Bereşti Meria nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei satelor învecinate.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 30
Tabel nr.7 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian
Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii
de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a zgomotului produs.
Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustică de 100 dB(A).
Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce
echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul scade
la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m
zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.
Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul generat
de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după instalarea
acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei
predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,
zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul
de zgomot din interiorul unei case.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de
rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 31
vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de
calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.
1.8.2. Interferen ţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele eoliene
pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei.
Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se
produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:
� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);
� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.
Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul lemnului
sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi materiale
compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o
influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (119 m
înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de
radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.
Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de:
� localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;
� caracteristicile palelor turbinei;
� frecvenţa semnalului interferat;
� caracteristicile receptorului;
� modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior
1983).
1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă
Nu este cazul.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 32
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare
cu:
� alegerea amplasamentului;
� tipul turbinelor;
� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;
� alternative privind organizarea activităţilor de construcţie si de dezafectare/reabilitare a
mediului;
� alternativa 0 – de neimplementare.
1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect
Amplasamentul propus realizării proiectului analizat, include organizare de şantier, lucrări de
modernizare atât a drumurilor de exploatare existente cât şi crearea drumurilor de acces din
drumurile de exploatare spre turbina eoliană, realizarea platformelor tehnologice, realizarea
fundaţiilor, montarea turbinelor eoliene) compus din 30 turbine eoliene se desfăşoară pe o
suprafaţă totală de 10 ha.
Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul comunelor
Bereşti şi Bereşti Meria, judeţul Galaţi. Conform certificatului de urbanism nr. 277/25188 din
21.12.2011 terenul destinat implementării proiectului analizat va fi situat astfel:
Şuletea (23%). Situl analizat, este localizat în zona stepică, fiind delimitat de următoarele
coordonate geografice: latitudine N 46º 15' 2'' şi longitudine E 27º 49' 39'', având o
suprafaţă totală de 20.188, 00 ha. Situl cuprinde o zonă reprezentativă din Dealurile
Fălciului cu păduri de foioase, păşuni şi terenuri agricole.
Vulnerabilitatea sitului este reprezentată prin, intensificarea agriculturii – schimbarea
metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, folosirea
excesivă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje
şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării
activităţilor agricole precum cositul sau păşunatul.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 80
În ceea ce priveşte proprietatea, zona Horga – Zorleni se afla pe teritoriul
administrativ al comunelor: Bacani, Banca, Zorleni, Epureni, Suletea, Grivita, Vinderei şi
Malusteni. 90 % din pădurile din aceasta zonă sunt administrate de Directia Silvica Vaslui,
Ocolul Silvic Epureni şi numai 10 % sunt paduri de protectie a terenurilor accidentale aflate
in proprietate privată sau in proprietatea primariilor. 95% din terenurile agricole se afla în
proprietate privată, primariile deţinând doar izlazurile comunale. În situl “Zona Horga -
Zorleni”, Ocolul Silvic Epureni deţine o suprafaţă de 6894.2 ha. Din aceasta suprafaţă cca.
1500 ha sunt păduri particulare administrate de Directia Silvica Vaslui, Ocolul Silvic
Epureni.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 81
� Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 20 09/147/EC:
Cod Denumire specie Popula ţie: reziden ţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit
pop Conserv. Izolare Global
A122 Crex crex - 5-10 p - - D - - - A238 Dendrocopos medius - 7-14 p - - D - - - A379 Emberiza hortulana - 12-15 p - - D - - - A098 Falco columbarius - - 5-10 i - C B C C A103 Falco peregrinus - - 3-5 i - C B C C A321 Ficedula albicollis 25-30 p - - D - - - A234 Picus canus - 15-20 p - - D - - - A073 Milvus migrans - - - 2-5 i D - - - A255 Anthus campestris - 50-100 p - - C C C C A224 Caprimulgus europaeus - 30-50 p - - C B C B A031 Ciconia ciconia - 30-40 i - - C B C C A338 Lanius collurio - 300-500 p - - D - - - A339 Lanius minor - 150-200 p - - C A C B A246 Lullula arborea - 200-400 p C A C B A307 Sylvia nisoria - 50-80 p - - C A C B A089 Aquila pomarina - 1-2 p - - D - - - A072 Pernis apivorus - 3-5 p - - C B C C A231 Coracias garrulus - 3-5 p - - D - - - A092 Hieraaetus pennatus - 1-2 p - - C A C B
� Specii de p ăsări cu migra ţie regulat ă nemen ţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147 /EC:
Cod Denumire specie Popula ţie: reziden ţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit
pop Conserv. Izolare Global
A099 Falco subbuteo - 1-3 p - - D - - - A096 Falco tinnunculus - 6-10 p - - D - - - A256 Anthus trivialis - C - - D - - - A221 Asio otus - C - - D - - - A373 Coccothraustes - RC - - D - - -
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 82
Cod Denumire specie Popula ţie: reziden ţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit
pop Conserv. Izolare Global
coccothraustes A207 Columba oenas - RC - - D - - - A113 Coturnix coturnix - C - - D - - - A212 Cuculus canorus - RC - - D - - - A299 Hippolais icterina - R - - D - - - A251 Hirundo rustica - C - - D - - - A233 Jynx torquilla - RC - - D - - - A271 Luscinia megarhynchos - RC - - D - - - A230 Merops apiaster - C - - D - - - A262 Motacilla alba - RC - - D - - - A260 Motacilla flava - P - - D - - - A277 Oenanthe oenanthe - RC - - D - - - A214 Otus scops - RC - - D - - - A276 Saxicola torquata - RC - - D - - - A311 Sylvia atricapilla - RC - - D - - - A310 Sylvia borin - RC - - D - - - A309 Sylvia communis - RC - - D - - - A232 Upupa epops - C - - D - - - A247 Alauda arvensis - C - - D - - - A087 Buteo buteo - 6-10 p - - D - - - A208 Columba palumbus - RC - - D - - - A383 Miliaria calandra - C - - D - - - A337 Oriolus oriolus - RC - - D - - - A274 Phoenicurus phoenicurus - RC - - D - - - A275 Saxicola rubetra - RC - - D - - - A210 Streptopelia turtur - C - - D - - - A249 Riparia riparia - RC - - D - - -
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 83
Desemnarea sitului - zona Horga-Zorleni, pana in prezent nu a mai fost desemnată
ca arie protejată şi în interiorul sitului nu se găsesc alte arii protejate.
Activitaţile antropice, şi efectele lor în sit şi în vecinătatea lui sunt reprezentate de:
a. activităţi şi consecinţe în interiorul sitului:
Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 10 - 140 Păşunatul C 2 0 230 Vânătoare C 5 0 170 Creşterea animalelor C 1 0
166 Îndepartarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare B 10 0
430 Structuri agricole A 60 0
b. activităţi şi consecinţe în jurul sitului:
Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 400 Zone urbanizate, habitare umana A 40 - 430 Structuri agricole B 30 0
Organismul responsabil pentru managementul sitului: responsabilitatea pentru
suprafeţele aflate în administrarea Ocolului Silvic Epureni, revine Direcţiei Silvice Vaslui,
iar pentru terenurile private, responsabilitatea revine proprietarilor.
În ceea ce priveşte planul de management al sitului: suprafeţele de pădure
administrate de Ocolul Silvic Epureni, Direcţia Silvică Vaslui, sunt gestionate conform
amenajamentelor silvice.
Descrierea sitului de importan ţă comunitar ă ROSCI 0175 Pădurea T ălăşmani
Situl de importanţă comunitară ROSCI0175 Pădurea Tălăşmni, este poziţionat în
judeţul Galaţi (100 %), fiind situat pe teritoriul administrativ al oraşului Bereşti. Situl
analizat, este localizat în zona stepică, fiind delimitat de următoarele coordonate
geografice: latitudine N 46º 7' 18'' şi longitudine E 27º 50' 26'', având o suprafaţă totală de
53,00 ha.
Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de
interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,
habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă
comunitară, sunt:
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 84
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Valoare conservativ ă
conform HABITATELE DIN
ROMÂNIA, N. Doni ţă Cod Denumire Cod Denumire
91Y0 Păduri daciene
de stejar şi carpen
R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii
moderată
R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa
mare
R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
moderată
R4128 Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera
moderată
R4135
Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum
ridicată
R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense
mare
R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima
ridicată
Alte specii importante de flor ă şi faun ă
Cat. Specia Denumirea popular ă OUG 57/2007
Directiva habitate
Iucn Red List
A Bufo bufo Broască râioasă brună Anexa 4B - LC M Dryomys nitedula Pârş cu coada stufoasă Anexa 4A - LC M Nannospalax leucodon Orbetele mic Anexa 4B - DD A Hyla arborea Brotăcel Anexa 4A Anexa IV LC M Muscardinus avellanarius Pârş de alun Anexa 4A - LC
Relieful este cel de tip colinar, cu dealuri prelungi, desfăşurate între văi paralele.
Pădurea este în cuesta pârâului Jerăvăt. Profilul are următoarea succesiune de straturi
geologice: nisipuri, pietrişuri, argile şi loessuri a căror vârstă a fost situată în romanian
(pliocen).
Calitatea şi importanţa acestui sit o constituie habitatul de padure naturala cu
Quercus robur, Fagus orientalis, Fraxinus excelsior, Acer campestre şi Tilia cordata din
zona de deal, 23 de exemplare marcate de arbori seculari din specia Fagus orientalis -
specie rară în aceasta zonă. Arborii seculari, aflaţi în stare bunaă de vegetatie, existenti în
masivul de padure Talasmani (padure de quercinee), sunt marcati, pentru fiecare fiind
întocmita câte o fişă de catre prof. dr. N. Bacalbasa. Alături de exemplarele de arbori
seculari sunt şi speciile: Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia,
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 85
Fraxinus prallisae. În jurul acestor exemplare este protejată şi zona tampon (pădure de
foioase). Asociaţii de specii ierboase specifice pădurilor de deal: Corydalis sp., Isopyrum
cardui (fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).
Structura faunistic ă a ecosistemelor agricole a totalizat specii de artropode din
care dominante au fost speciile din Ord. Hemiptera, Hymenoptera, urmate de
reprezentanţii ord. Coleoptera şi Orthoptera. Fără excepţie, speciile identificate nu au fost
până în prezent evaluate pentru includerea eventuala în Listele Roşii a Nevertebratelor din
România.
Specii de artropode identificate în ecosistemele agricole:
Tabelul nr. 20 Fauna de nevertebrate semnalate în z ona analizat ă
Nr. crt Grupul sistematic Specia Statutul de
vulnerabiliate
Ord. TROMBIDIFORMES 1 Fam. Trombidiidae Trombidium holosericeum L. NE Ord. OPILIONES
2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. NE Ord. ARANEAE
3 Fam. Lycosidae
Pardosa italica Tong. NE 4 Alopecosa sulzeri P. NE 5 Lycosa tarentula 6 Fam. Salticidae Salticus scenicus NE Ord. LITHOBIOMORPHA
7 Fam. Lithobiidae Lithobius forficatus Leach NE Ord. JULIDA
8 Fam. Julidae Julus terrestris L. NE Ord. COLLEMBOLA
9 Fam. Entomobryidae Entomobryia arborea Tullb. NE Ord. DIPLURA
10 Fam. Japygidae Japyx sp. NE Ord. DERMAPTERA
11 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. NE Ord. ORTHOPTERA
12
Fam. Acrididae
Locusta migratoria L. NE
13 Dociostaurus maroccanus Thunb. NE
14 Caliptamus italicus L. NE
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 98
Nr. crt Grupul sistematic Specia Statutul de
vulnerabiliate
15 Fam. Tettigoniidae
Tettigonia viridissima L. NE 16 Decticus verrucivorus L. NE 17
Fam. Gryllidae Gryllus campestris L. NE
18 G. desertus L. NE 19 Gryllotalpa gryllotallpa NE Ord. THYSANOPTERA
20 Fam. Phloethripidae Haplothrips tritici Kurdj. NE Ord. HEMIPTERA
21 Fam. Aphididae
Schizaphis graminum Rond. NE 22 Rhopalosiphum maidis Fitch. NE 23 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. NE
24 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta Scop. NE
25 Fam. Miridae
Lygus pratensis L. NE 26 Adelphocoris seticornis F. NE 27
Fam. Pentatomidae
Dolycoris baccarum L. NE 28 Pentatoma rufipes L. NE 29 Carpocoris fuscispinus L. NE 30 Palomena prasina L. NE 31 Eurydema oleracea L. NE 32 E. ornata L. NE 33 Aelia rostrata Boh. NE 34 A. acuminata L. NE 35 Graphosoma lineatum L. NE 36
Fam. Scutelleridae Eurygaster integriceps L. NE
37 E. maura L. NE 38 E. austriaca Schr. NE 39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. NE Ord. HYMENOPTERA
40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. NE 41
Fam. Formicidae Formica rufa L. NE
42 Lasius niger NE 43 Fam. Chalcididae NE 44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. NE 45 Tryphon succinaeus Gr. NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. NE Ord. COLEOPTERA
48
Fam. Carabidae
Carabus cancelatus Illig. NE 49 Clivina fossor L. NE 50 Amara aenea DeGeer NE 51 Harpalus aeneus F. NE 52 H. azureus F. NE 53 H. distinguendus Duft. NE 54 H. griseus Panz. NE 55
Fam. Coccinellidae
Adalia bipunctata L. NE
56 Coccinella septempunctata L. NE
57 Thea 22-punctata L. NE 58 Propylea 14-punctata L. NE 59
Fam. Chrysomelidae
Phylotreta sp. NE 60 Chrysomela sanguinolenta L. NE 61 Aphthona coerulea Geoff. NE 6263 Haltica oleracea L. NE
64 Fam. Scarabaeidae Pentodon Idiota Herbst. NE
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 99
Nr. crt Grupul sistematic Specia Statutul de
vulnerabiliate
65 Melolontha melolontha L. NE 66 Anoxia vilosa F. NE 67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. NE 6869
Fam.Curculionidae
Tanymecus dilaticollis Gyll NE
70 Psalidium maxilosum NE
71 C. quadridens NE 72
Fam. Elateridae Agriotes lineatus L. NE
73 A. obscurus L. NE
74 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. NE Ord. DIPTERA
75 Fam. Bibionidae Bibio marci L. NE 76 Fam. Agromyzidae NE 77 Fam. Chloropidae NE 78 Fam. Sciaridae NE
Ord. LEPIDOPTERA 79
Fam. Noctuidae Agrotis ipsilon Hufn. NE
80 A. exclamationis L. NE
Prin implementarea proiectului în zona studiată nu vor fi afectate speciile de
nevertebrate semnalate. Datorita abundenţei şi prolificitatii speciilor identificate, mobilitatea
mare a acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redus prin lucrările de
construcţie ce se vor realiza în cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ
entomofauna zonei.
Amfibieni
În perimetrul amplasamentului nu au fost observaţi amfibieni însă nu putem exclude
prezenţa unor exemplare de Bufo viridis. Nu au fost observate bălţi folosite de această
specie pentru reproducere, hrănire sau odihnă.
Reptile
În perimetrul analizat care reprezintă aproape în totalitate terenuri agricole şi drumuri
de exploatare, au fost identificate specii de herpetofaună aparţinând unei clase mari:
Clasa Reptila: Lacerta viridis şi Podarcis taurica.
Ecologia speciilor prezente în zona studiată şi influenţa proiectului propus:
� Lacerta viridis (guşterul) – specie comună, fiind inclusă în categoria risc
redus cu preocupare de conservare minima conform IUCN Red List, consemnata în
anexa II a Convenţiei de la Berna şi anexa IV a Directivei Habitate.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 100
Descriere: Lungimea totală 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii
transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat; gulerul
(colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali carenaţi,
\egali mai mult sau mai puţin mari. Coada cilindrica la mascul, lăţită la bază, mai lunga la
femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenuşii, cu o banda
torso-laterala albă sau galbenă şi sub ea un şir de puncte gălbui mai mult sau mai puţin
distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulţi verzi cu nuanţe
până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gat cu pete negre. Femelele adulte mai mult
cenuşii cu diferite nuanţe până la cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două
şiruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzând cu dungile longitudinale de pe
fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe coadă. Alte femele verzui cu
liniile egale şi cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var.
concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar la cei bătrâni verde, ca şi
trunchiul.
Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pământ
moale, ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Ouăle sunt albe-murdar, lungi de
15-18 mm şi cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variază, în funcţie de căldură şi umiditate,
de la 2,5 la 3,5 luni.
Hrana: Se hrăneşte cu coleoptere, himenoptere (gândaci, viespi, albine, furnici).
Habitat: Destul de comun în ţara noastră, trăieşte prin luminişurile şi lizierele pădurilor
de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor.
Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor
factori perturbatori. Această specie, a fost observată cu precădere înlungul drumurilor
judeţe (DJ 242B, Dj 242C), şi a drumurilor de exploatare existente în mod deosebit
imediata vecinătate a zonelor de tufărişuri. Aceste tufărişuri de păducel şi măceş îi asigura
speciei habitatul de hrană şi adăpost. Având în vedere localizarea în teren unde a fost
observata specia, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, consideram că impactul
asupra populaţiei speciei ca urmare a realizării parcului eolian va nesemnificativ.
� Podarcis taurica (şopârla de câmp) – este o specie comună întâlnită cu
precădere în aproape toate zonele ţării, preferând în mod deosebit terenuri
înierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă
rară, liziere, păduri rare. Specie Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Convenţia de
la Berna. Exemplare ale acestei specii au fost observate la periferia habitatelor
forestiere din vecinătatea parcului eolian. Implemetarea proiectului analizat nu va
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 101
afecta în nici un fel habitatele frecventate de indivizii aparţinând speciei Podarcis
taurica.
MAMIFERE
Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se
practică o agricultură intensivă.
Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi
Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării.
De asemenea popândăii (Spermophilus citellus) au fost observaţi, sectorul împădurit
supus proceselor geomorfologice, situat în partea sud – estică a parcului eolian din zona
Bereşti – Bereşti Meria, unde există zone de vegetaţie forestieră şi spontană specifică
habitatelor pe care această specie le frecventează. Apreciem că există până la 5-7 indivizi
adulţi în vecinătatea parcului eolian.
Deşi ariei proiectului îi este alocată o suprafaţă mare (10,00 ha) în zonă este prezent
un număr mic de exemplare. Acest fenomen se datorează absenţei zonelor extinse cu
vegetaţie ierboasă sălbatică de care specia este strict dependentă şi care reprezintă
optimul pentru a se asigura dezvoltarea acestei specii. Prezenţa cu frecvenţă foarte
redusă a omului, lipsa lucrărilor agricole din zonă, constituie o premiză favorabilă nefiind
afectat potenţialul de dezvoltare al speciei. Având în vedere localizarea zonei, faţă de
parcul eolian, apreciem că impactul investiţiei propuse nu va influenţa negativ populaţia de
Spermophilus citellus din zonă.
Această specie este inclusă în Anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC, Natura 2000,
Convenţia de la Berna şi OUG 57/2007.
În zonă au mai fost observate alte 3 mamifere neprotejate de legile din România şi
Europa, respectiv:
� Vulpes vulpes - vulpea – probabil cateva familii sau femele cu pui, au fost
observate în zona analizată în special în imediata vecinătate a habitatelor forestiere
din zonă, habitat ce oferă atât hrană cât şi loc de odihnă şi reproducere – fac parte
din Ord. Carnivora, Familia Canidae. Foarte des întâlnită aproape în toate zonele
tării, fiind o specie caracteristică zonei de stepă. La nivel naţional efectivul speciei
se menţine stabil. Având în vedere zona studiată, şi mobilitatea foarte mare a
speciei în special în cautare de hrană, apreciem că impactul implemtării proiectului
(parc eolian) în zona analizată nu va avea un impact negativ asupra speciei.
� Lepus europaeus – iepurele de câmp, între 10 - 15 exemplare adulte – face
parte din Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie foarte comuna, răspândită în
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 102
întreaga ţara, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au fost
semnalate pe terenurile agricole în tranzit către zone de deal şi habitatele forestiere
din zonă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională
(Directiva Habitate) şi nu necesita măsuri speciale de conservare. Impactul asupra
speciei va fi nesemnificativ ca urmare a implementării proiectului „Parc eolian
Bereşti Meria”.
� Microtus arvalis - (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie
comuna în toate zonele de câmpie şi deal din ţara. Specia a fost semnalată pe
amplasamentul parcului eolian, în zona limitrofă terenurilor agricole. Nu este inclusă
în nici o listă de protecţie europeana sau naţională (Directiva Habitate) şi nu
necesită măsuri speciale de conservare. Sunt specii cu mobilitate şi prolificitate
mare ce nu vor fi afectate semnificativ de lucrările de realizare a parcului eolian.
Chiropterele
Liliecii sunt trataţi într-un capitol special atât datorită valorii conservative ridicate a
acestora cât şi evidenţei faptului că liliecii sunt puternic afectaţi de instalaţiile eoliene în
cazul când acestea se suprapun pe linii de migraţie sezonieră sau deplasare zilnică, în
apropierea coloniilor şi a adăposturilor sau în apropierea habitatelor propice de vânătoare.
Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor. Metoda
de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale în
fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian. Ca aparatură
au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet şi Batbox Baton.
Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi
notaţi în fişede teren. Zona reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al
conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite.
Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un
număr redus de lilieci datorita tehnologiei de întreţinere a culturilor agricole, unde
tratamentele fitosanitare cu insecto-fungicide este foarte intens şi din acest motiv există o
cantitate foarte redusă de hrană. O parte a liliecilor din adăposturi antropice aflate în
satele din vecinătate şi habitatele forestiere din vecinătatea parcului, pot folosi ca habitate
de hrănire zonele marginale ale parcului eolian.
În luna august s-a constatat o activitate mai intensă a liliecilor în cursul transectelor
realizate, probabil datorită faptului că puii născuţi în acest an, încep să zboare şi să
vâneze în această perioadă. Aceste exemplare tinere datorită lipsei de experienţă probabil
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 103
frecventează mai intens şi habitatele de hrănire de o calitate mai slabă cu surse de hrană
reduse, ca de exemplu terenurile agricole.
În septembrie activitatea liliecilor se menţine la un nivel aproape de nivelul din august,
dar din octombrie se poate constata o reducere a activităţii, paralel cu încetarea sezonului
de vegetaţie şi cu reducerea puternică a faunei de insecte şi aşa redusă, în terenurile
agricole din zona parcurilor de eoliene.
În cursul analizării datelor din teren liliecii au fost identificaţi la nivel de specie sau
grupuri de specii. În unele cazuri sunetele nu pot fi identificate la nivel de specie datorită
faptului că în cazul unor perechi sau grupuri de specii (de ex. Eptesicus serotinus şi
Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula şi Vespertilio murinus, Pipistrellus kuhlii şi Pipistrellus
Pe baza sunetelor speciile identificate sunt liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii),
liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu aripi
late (Eptesicus serotinus).
Trebuie recunoscut faptul că aceste date ar putea conţine erori datorate numărărilor
multiple. Cei mai mulţi lilieci au fost observaţi pe transectul 1 care urmează graniţa nord –
estică si sud - estică a parcului eolian, în vecinătatea zonelor forestiere de la periferia
localităţilor/satelor (Şipote, Aldeşti, Puricani, Prodăneşti) limitrofe parcului eolian. Numărul
relativ ridicat din transectul numărul 4 se datorează probabil habitatelor forestiere din zona
satului Pleşa şi a locuinţelor nemodernizate/abandonate existente şi faptului că există o
varietate mai mare de microhabitate.
Concluzii:
Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor, datorită
lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în zonă
(terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de hrănire
pentru lilieci.
Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor importante, elemente de
conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.
Păsări
Având în vedere vecinătatea proiectului propus cu ariile naturale protejate (ROSCI
0175 Pădurea Tălăşmani - aflat la o distanţă de ~ 1,4 km, respectiv ROSPA 0119 Horga –
Zorleni - aflat la o distanţă de ~ 3,2 km), a fost realizat monitorizarea efectivelor de păsări
aflate în diferite stagii ecologice (migraţie, popas, hrănire şi cuibărire) în scopul stabilirii
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 104
efectelor semnificative datorate implementării planului propus asupra avifaunei existente în
zona studiată şi limitrof. Punctele de monitorizare au fost stabilite în funcţie de conformaţia
terenului (majoritatea acestora fiind amplasate în zona analizată (terenuri agricole) dar şi
puncte de observaţie limitrofe, situate în imediata vecinătate a habitatelor forestiere –
pentru a determina/evidenţia/analiza avifauna din zonă.
Rezultatele cercetărilor finalizate în aceasta perioada se vor continua şi în anii viitori
prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei
avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor active
în faza de operare.
Motivele observaţiilor avifaunistică în zona analizată au fost reprezentate de:
1. Existenţa pasărilor de talie mare, medie şi mică (conform fişei sitului
ROSPA 0119 Horga – Zorleni - aflat la o distanţă de ~ 3,2 km), care în timpul
migraţiei se deplasează fie grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de
obicei la înălţime de peste 150 m, pe deasupra zonelor de observaţie.
2. Evaluarea globală în mod corelat a populaţiilor de păsări prezente, din
punct de vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum şi evaluarea
eventualului impact provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care
migrează în zona în perioada de şantier şi în cea de exploatare.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 105
În urma activitatăţii de monitorizare efectuată (pentru acoperirea întregii perioade de activitate avifaunistică) a fost
identificat un numar important de specii comune precum şi specii care sunt enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC. Speciile identificate in zona analizată precum si fenologia acestora sunt menţionate în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 21 Fenologia speciilor identificate
Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata
luna Activitatea speciei Regimul trofic
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS Anthus campestris – Fasa de camp x x x x x x x INS
Buteo buteo– Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO
Corvus corax - Corb x x x x x x x x x x x x x ZOO Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT
Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT
Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS Dendrocopos medius – Ciocanitoarea de stejar x x x x x x x x x x x INS
Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS Falco tinnunculus - Vanturelul rosu x x x x x x x x x x x PR
Falco vespertinus – Vanturel de seara x x x x x x x ZOO Fringilla coelebs - Cinteza x x x x x x x x x x x x x x MIXT
Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS
Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS
Merops apiaster - prigonie x x x x x x INS Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS
Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS Passer domesticus - Vrabie de casa x x x x x x x x x x x x x MIXT Passer montanus - Vrabie de camp x x x x x x x x x x x x x MIXT
Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT Pica pica - Cotofana x x x x x x x x x x x x x ZOO
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 106
Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata
luna Activitatea speciei Regimul trofic
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Streptopelia decaocta - gugustuc x x x x x x x x x x x x x VEG
Sturnus vulgaris - Graur x x x x x x x x x MIXT Sylvia communis Silvie de campie x x x x x x INS
Upupa epops - Pupaza x x x x x x INS
Legenda:
SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;
Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu
nevertebrate), INS= Specii insectivore;
Specii listate in anexa I - Directivei Consiliului 2009/147/EC
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 107
În cazul observaţiilor asupra activităţii avifaunei din zona Bereşti – Bereşti Meria – au
fost identificate pe lângă speciile menţionate anterior şi specii de păsări care fac obiectul
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice.
Migra ţia de prim ăvara şi toamn ă
Migraţia de primăvara, perioada (prevernal – vernală) a populaţiilor de păsări
migratoare a fost studiată în zona analizată pentru a evidenţia/identifica/cuantifica
dinamica şi distribuţia speciilor în zonă. Punctele de observaţie au fost alese în zonele
cele mai înalte şi cu cea mai bună vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite
şi pentru observaţiile legate de migraţia de toamna. Punctele de observaţie a avifaunei
migratoare au fost amplasate în extravilanul localităţilor Bereşti şi Bereşti Meria.
Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare în migraţia de primăvară de talie
mare şi medie a fost dinspre nord-est spre sud-est, urmărind în principal culoarul Prutului.
Având în vedere migraţia în număr mare a speciilor de paseriforme nu au putut fi stabilite
modele constante privind direcţia de zbor, acestea trecând în pasaj mult mai repede peste
zona.
Migraţia păsărilor primăvara a fost mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite
spre locurile de cuibărit şi foarte mult influenţate de condiţiile nefavorabile meteorologice.
De asemenea în această perioada au fost înregistrate şi speciile de păsări, altele în
afara de cele cu zbor planat (răpitoare şi berze), care au trecut în pasaj, s-au care au
vizitat perimetrul pentru hrănire, popas sau care au manifestat comportament de
teritorialitate.
Interesul principal l-a reprezentat în special migraţia răpitoarelor, specii care au
zbor planat şi care ar putea suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc
de eoliene (posibil risc de coliziune).
Speciile semnalate aflate în faza de migraţiune de primăvara sunt prezentate în
tabelul următor:
Tabelul nr. 22 - Specii de p ăsări (mari şi medii) identificate – migra ţia de
� habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole şi habitate ruderale) sunt
folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.
� o activitate a liliecilor a fost evidenţiată în imediata vecinătate a zonelor locuite,
situate la distanţe considerabile faţă de aria de impelemntare a proietului analizat,
zone ce oferă adăposturi pentru câteva specii de lilieci;
� impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea
accidente în perioada de operare.
Mamifere mici
� nu fost identificate colonii ale speciilor de interes comunitar (Spermophilus citellus),
în zona de implementare a parcului eolian;
� abundenţa cea mai mare se află in zona de sud - vest în afara parcului eolian, într-o
zonă supusă unor fenomene geomorfologice (ravenări, tasări, alunecări de teren,
etc), zonă împădurită cu salcâm, pentru a stabiliza solul în zonă. Fiind o zonă mai
puţin frecventată de locuitorii din zonă, acest areal oferă un habitat propice pentru
speciile de popândăi din zonă;
� această specie este protejată de Directiva Europeană asupra habitatului şi de
legislaţia românească în domeniu.
� prin măsurile luate atât de constructor, cât şi de beneficiar, implementarea
proiectului nu va genera un impact negativ asupra acestei specii.
4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului
Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar
din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 132
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 133
Nr. Crt. Domeniul M ăsura Eficienta
1. Conservarea habitatelor
Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate
� reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis).
� reducerea efectelor schimbărilor climatice.
� asigurarea condiţiilor necesare pentru existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.
� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.
� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului.
� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.
� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.
Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor
Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.
Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene; Realizarea lucrărilor de amenajare (refacerea zonelor afectate ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat
impactul negativ al acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a
habitatelor si a speciilor caracteristice. Monitorizarea si limitarea impactului activităţilor
generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale
protejate
2. Conservarea speciilor de flora şi fauna
Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a
populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile
periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea
naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi
cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării
impactului asupra speciilor periclitate. Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar
putea afecta biodiversitatea.
Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a
habitatelor şi a speciilor locale.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 134
Tabelul nr. 28 Impactul prognozat şi măsurile de diminuare a impactului asupra florei şi faunei locale
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
AVIFAUNA 1 Alauda arvensis Anexa 5C În urma monitorizării au fost observate
speciile de păsări menţionate aflate în diferite stadii de activitate: în căutare de hrană sau tranzitând perimetrul
analizat. Lipsa unui habitat prielnic pentru cuibărire, fac ca amplasamentul
analizat să nu fie favorabil pentru speciile de păsări caracteristice ariei
naturale protejate aflată în vecinătatea proiectului.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a zonei
analizate cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur
cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite
habitate „receptori”. Având în vedere dinamica de zbor şi rutele de migrare,
se poate zoncluziona, ca implementarea proiectului nu va crea un efect de barieră asupra speciilor
din zonă în perioada de migrare, deoarece acestea urmăresc cu precăderea culoarul râului Prut
(drumul de migrare est-elbic şi pontic). Obiectivele proiectului şi natura
lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de
hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007. In perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact
Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus. În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.
Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate:
1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru;
2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei.
3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe.
4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă. Aceasta este foarte importantă pentru multe specii având un rol mare în selecţia sexuală, migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu afectează în nici un fel vederea umană neinterferând astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate.
28 Sturnus vulgaris ANEXA 5 C 29 Sylvia communis neconsemnată 30 Upupa epops Anexa 4B
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 135
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
de coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.
5. Unii autori recomandă diferite tipuri de iluminare în timpul nopţii. Există însă dovezi care atestă faptul că păsările care migrează noaptea devin uneori atrase de turbinele iluminate. Dacă din motive de siguranţă pentru aviaţie se impune folosirea luminii pe unele dintre turbine trebuie să se aibă în vedere faptul că folosirea luminii intermitente a dus la scăderea sau eliminarea mortalităţii produse prin atragerea păsărilor de către lumina continuă. De asemenea înlocuirea luminii albe cu cea roşie a redus mortalitatea cu peste 80%. Lumina albă atrage mult mai bine insectele care la rândul lor atrag liliecii crescând astfel pericolul coliziunii.
În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.
În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri:
� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului;
� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului;
� Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la amplasamentul proiectului propus;
� Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat).
� Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian.
Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 136
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
speciile de avifaună existente. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul
eolian îl are asupra păsărilor. Se va monitoriza:
� Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.
FLORA 31 Achillea setacea neconsemnată
În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ
asupra zonei analizate: � Nu se vor modifica suprafeţelor
biotopurile de pe amplasament - proiectul dezvoltându-se pe
terenuri agricole;
� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă;
Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.
Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:
� Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil;
� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;
� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;
� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufaris existente.
� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a impactului pentru etapa de operare;
� depozitarea materialelor în spaţii amenajate.
Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate.
În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra
nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi
renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste
specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.
În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.
96 A. exclamationis L. neconsemnată 97 A. obscurus L. neconsemnată 98 Adalia bipunctata L. neconsemnată
99 Adelphocoris seticornis F. neconsemnată
100 Aelia rostrata Boh. neconsemnată 101 Agriotes lineatus L. neconsemnată
102 Agrotis ipsilon Hufn.
neconsemnată
103 Alopecosa sulzeri P. neconsemnată
104 Amara aenea DeGeer neconsemnată
105 Anoxia vilosa F. neconsemnată
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 139
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
106 Aphthona coerulea Geoff. neconsemnată
107 Athalia rosae L. neconsemnată 108 Bibio marci L. neconsemnată 109 C. quadridens neconsemnată
110 Caliptamus italicus L. neconsemnată
111 Carabus cancelatus Illig. neconsemnată
112 Carpocoris fuscispinus L. neconsemnată
113 Cephus pygmaeus L.
neconsemnată
114 Cercopis
sanguinolenta Scop.
neconsemnată
115 Ceresa bubalus L. neconsemnată
116 Chrysomela sanguinolenta L. neconsemnată
117 Clivina fossor L. neconsemnată
118 Coccinella septempunctata L.
neconsemnată
119 Decticus verrucivorus L. neconsemnată
120 Dermestes frischi Kugl. neconsemnată
121 Dociostaurus maroccanus
Thunb. neconsemnată
123 Dolycoris baccarum L. neconsemnată
124 E. austriaca Schr. neconsemnată 125 E. maura L. neconsemnată 126 E. ornata L. neconsemnată
127 Entomobryia arborea Tullb. neconsemnată
128 Eurydema oleracea neconsemnată
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 140
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
L.
129 Eurygaster integriceps L. neconsemnată
130 Forficula auricularia L. neconsemnată
131 Formica rufa L. neconsemnată 132 G. desertus L. neconsemnată
133 Graphosoma lineatum L. neconsemnată
134 Gryllotalpa gryllotallpa neconsemnată
135 Gryllus campestris L.
neconsemnată
136 H. azureus F. neconsemnată
137 H. distinguendus Duft. neconsemnată
138 H. griseus Panz. neconsemnată 139 Haltica oleracea L. neconsemnată
140 Haplothrips tritici Kurdj. neconsemnată
141 Harpalus aeneus F. neconsemnată 142 Japyx sp. neconsemnată 143 Julus terrestris L. neconsemnată 144 Lasius niger neconsemnată
145 Lithobius forficatus Leach neconsemnată
146 Locusta migratoria L.
neconsemnată
147 Lycosa tarentula neconsemnată 148 Lygus pratensis L. neconsemnată
149 Melolontha melolontha L. neconsemnată
150 Nabis ferus L. neconsemnată
151 Opatrum sabulosum L. neconsemnată
152 Palomena prasina L. neconsemnată
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 141
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
153 Pardosa italica Tong. neconsemnată
154 Pentatoma rufipes L. neconsemnată
155 Pentodon Idiota Herbst. neconsemnată
156 Phalangium opilio L. neconsemnată
157 Phylotreta sp. neconsemnată
158 Pimpla turionellae L.
neconsemnată
159 Propylea 14-punctata L. neconsemnată
160 Psalidium maxilosum neconsemnată
161 Rhopalosiphum maidis Fitch. neconsemnată
162 Salticus scenicus neconsemnată
163 Schizaphis graminum Rond.
neconsemnată
164 Tanymecus dilaticollis Gyll neconsemnată
165 Tettigonia viridissima L. neconsemnată
166 Thea 22-punctata L. neconsemnată
167 Trombidium holosericeum L.
neconsemnată
168 Tryphon succinaeus Gr. neconsemnată
169 Vespa germanica L. neconsemnată
Specii de faun ă 170 Microtus arvalis neconsemnată În urma monitorizării, au fost
observate câteva exemplare de mamifere. De asemenea nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice
Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor
171 Lepus europaeus Anexa5 B
172 Vulpes vulpes Anexa 5B
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 142
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
pentru speciile de rozătoare. astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.
În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună va fi nul. Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi din vecinătatea habitatelor forestiere, etc. 173 Spermophilus
citellus Anexa 3
În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus, în zona de implementare a parcului eolian, această specii fiind semnalate în partea de S a amplasamentului în afara ariei de implementare a proiectului.
Reptile şi amfibieni 174 Bufo viridis Anexa 4A Pentru amfibieni impactul va fi
foarte mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului.
Populaţia îşi va reveni la nivelul initial în perioada de post-construcţie.
În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni.
Speciile de reptile se vor refugia odată cu derularea planului, în vecinătate existând posibilitatea dezvoltării acestora în condiţii bune de hrănire şi reproducere. De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate). Având în vedere localizarea acestor specii, comparativ cu aria de
Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană
de pe marginea drumurilor. Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile
de către personalul angrenat în implementarea proiectului; Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru
depistarea exemplarelor speciilor de reptile captive; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe
suprafeţele strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
175 Lacerta viridis Anexa 4A
176 Podarcis taurica
Anexa 4A
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 143
Nr. crt Specia
Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare
implementare a proiectului analizat, estimăm un impact redus asupra speciilor de reptile şi amfibieni.
Chiroptere 177 Pipistrellus kuhlii neconsemnată Obiectivele proiectului şi natura
lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil asupra indivizilor semnalaţi. Nu sunt prezente în zona habitate prielnice formării de colonii şi hrănirii acestei specii. În perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a liliecilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.
Reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării pe şantier în zonele în care nu se lucrează.
În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor.
Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare
al zonei de către lilieci.
Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de lilieci – căutare pe o rază pe cât posibil egală cu înălţimea totală a eolienei, cau în orice caz pe o rază nu mai mică de 50 m.
178 Pipistrellus pipistrellus neconsemnată
179 Nyctalus noctula neconsemnată
180 Eptesicus serotinus neconsemnată
Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului;
Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~15.000 E, respectiv~20.000 E pentru eventualele măsurile de reducere care ar putea exista în urma funcţionării Parcului Eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere.
Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului
Impactul prognozat M ăsura de reducere a impactului Factori
implica ţi
Perioada de implementare a
masurilor Responsabil
Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a
faunei specifice zonei datorită
� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;
� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;
� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;
Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;
Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 144
construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.
� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;
� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat proietului (existente sau nou create);
� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)
� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.
� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);
� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;
� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;
Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate
Măsuri permanente.
Responsabil
SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL
Faza de exploa tare Direct Pe termen lung
� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;
� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene
� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.
� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;
� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.
Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al
zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi
lilieci.
Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.
Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor.
Responsabil
SC ELECTRA
NORTE EOLIAN SRL
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 145
� Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.
� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);
� În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.
Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 146
4.6. Peisajul şi impactul vizual
Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din
vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte
minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite (400 m faţă de
satul Pleşa, 750 m faţă de satul Mînzăneşti, 650 m faţă de satul Şipote, 750 m faţă de
satul Aldeşti, 1000 m faţă de satul Puricani, 410 m faţă de satul Prodăneşti, 2200 m faţă
de satul Comăneşti, 1500 m faţă de satul Slivna, 2300 km faţă de Bereşti Meria, 1700 m
faţă de Bereşti).
Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia
în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind
delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I,
conform Anexei 3.
Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat
printr-o serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea
mai mare parte a zonei.
4.6.1 Impactul prognozat
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl
constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al
terenurilor.
Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare
deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în
cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori
modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc nu
există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de
funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un impact vizual
neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de transport, materiale de
construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un aspect neplăcut pe durata
amenajării lor.
În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul
perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier,
caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi de
modificare a aspectului locaţiei.
Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o
persoană la alta prin diferenţa de percepţie.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 147
Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă
elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.
4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului
Tabelul nr. 28 M ăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Design Amenajare Construc ţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.
√ - - -
Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului. √ - √ -
Refacerea zonelor de teren afectate - √ √ - Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament - - - √
4.7. Mediul social şi economic
Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie
eoliană va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie
a parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea
de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii complementare
direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi
absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea generală a potenţialului
economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi
eventuala extindere a acestui sector în zonă.
În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul
următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporară a
activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest
impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului.
Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi
montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact
este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol
poate fi cultivat până la 0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.
Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din zonă,
în codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de şantier,
la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 148
Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi
efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene
sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase.
În privinţa efectul vizual este posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă
sunt bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe
mai mari. Însă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele
senine de la răsăritul soarelui până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia
privitorului.
Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită
transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele
specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul lucrărilor
pe amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări
asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă. Tehnologia
de construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi
complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt
asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni
se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului este cea dată
activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună.
Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate
spune:
- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare
de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);
- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator
social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;
- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină
modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.
- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat
că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa
actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii
alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din
motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.
- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci
şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în
care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea
preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 149
Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus
vor include:
Faza de construc ţie
� capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;
� faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;
� perioadă de exploatare a proiectului de minim 40 ani;
� pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.
Faza de operare
� generare de energie regenerabilă;
� parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;
� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Evaluare cost-beneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:
� costuri de construcţie;
� costuri de operare şi întreţinere.
� beneficiile proiectului de investiţie constau în:
� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
� reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect
de seră;
� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat
local dacă este posibil.
4.7.1 Impactul prognozat
Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc
eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:
� crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare estimată la 16 luni;
� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;
� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.
� surse suplimentare de venit la bugetul local.
� nucleu de dezvoltare a altor afaceri in zona.
Concluzii
Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în
economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 150
asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare,
servicii şi dezvoltare economică.
4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării
cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici
un fel de impact asupra acestora
În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul
lucrărilor de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în
acest domeniu.
4.8.1 Impactul prognozat
Construcţia/dezafectarea şi funcţionarea parcului eolian Bereştmi Meria nu va afecta
siturile arheologice existente la nivelul oraşului Bereşti. Acestea sunt localizate în afara
ariei de implementare a proiectului analizat
.
4.8.2 Măsuri de diminuare a impactului
Monumentele istorice de pe raza administrativă a oraşului Bereşti, incluse in Lista
monumentelor istorice aprobata de Ministerul Culturii si Cultelor cu Ordinul 2314/2004, nu
vor fi afectate de construirea Parcului eolian Bereşti Meria.
Cu toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în
care prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau
de alta natura, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii istorie,
arheologice şi culturale să intrerupă desfasurarea acestor lucrări, să inştiinteze autorităţile
competente în acest domeniu, consultarea unui specialist de la Muzeul de Istorie si
Arheologie Galaţi, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor de
conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrarilor. În cazul zonelor
cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la data de descarcare de sarcina
arheologica autorizatia de construire se suspendă, primarul unităţi administrativ teritoriale
dispune întreruperea oricarei alte activitati se instituie regimul de supraveghere sau
sapatura arheologica, in conformitate cu avizul de la Ministerul Culturii si Patrimoniului
National.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 151
4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de
implementarea proiectului al ături de cele opt parcuri eoliene, folosind Matricea de
tip Leopold
Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi
proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a proiectului propus.
Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact
cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:
� Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe terenurile de luncă învecinate
ale comunei Bereşti Meria, respectiv a oraşului Bereşti;
� Activităţi agricole mecanizate desfăşurate in zona proiectului – terenuri agricole;
Având în vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul
cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita o raza de
20 km in jurul proiectului , suprafaţa pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont
si de:
� Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;
� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulative;
� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;
Proiectul propus se va implementa in extravilanul comunei Bereşti Meria, respectiv
a oraşului Bereşti, unde pana in prezent activităţile economice principale desfăşurate sunt
reprezentate de agricultura, creşterea animalelor. De asemenea sunt aprobate o serie de
proiecte ce au ca activitate producerea de energie electrica din surse regenerabile ce vor
face obiectul analizei impactului cumulativ.
Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în
mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe
baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la
studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în
domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor
eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de
minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Arealul în care se va dezvolta proiectul ce face obiectul evaluării este cunoscută ca
având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 152
o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu
reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată, biodiversitatea
specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare
adaptată condiţiilor actuale de mediu.
Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona
(ferme avicole, asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării
parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact
negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această
activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.
electrică, colector curent, drum de acces, racord electric aferent;
� S.C. GL WINDPARKS S.R.L – Parc Eolian în comuna Bălăbăneşti – 3
turbine.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 153
Figura nr. 20 Localizarea parcurilor eoliene în zon a analizat ă
Cai de cumulare a impactului
In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au
stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se
asupra:
� Biodiversităţii locale;
� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;
� Mediului social economic.
Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investiţie mai sus
menţionate (parcuri eoliene) s-a realizat atât în faza de construcţie/amenajare cât şi în
perioadă de funcţionare şi postfuncţionare/dezafectare.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 154
Cuantificarea impactului produs
Sistemul de cuantificare utilizat asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor
note care se acorda fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea nivelului
de referinţă se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de
specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul
unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene
asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a
impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru
identificarea impactului generat de implementarea celor 3 proiecte (parcuri eoliene):
� s-a definit o matrice simplă în care activităţile ce determină un impact asupra
mediului se înscriu pe o axă, iar efectele lor asupra mediului pe cealaltă axă.
� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta
constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală
predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea
unor valori numerice în situaţii de decizie.
Niveluri de referin ţă Defini ţie
5. Foarte important
- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang
- Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare
4. Important
- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi
- Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme
- Poate să nu fie rezolvată în întregime
3. Importan ţă medie
- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei
- Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme
majore
2. Mai pu ţin important
- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic
- Nu este un factor determinant pentru problemele majore
1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă
- Nu are efecte măsurabile
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 155
Tabel nr. 29 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alături de cele 3 parcuri eoliene (SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL – 30 turbine, SC ENVICONS WIND SA – 10 turbine şi S.C. GL WINDPARKS S.R.L – 3 turbine),
folosind Matricea de tip Leopold
Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 165
Variante Furnizor Tip turbin ă Diametru rotor [m]
Înălţime turn [m]
23 VESTAS V 90-3MW 90 105 24 VESTAS V 112-3MW 112 119
Cu ajutorul softului RetScreen au fost estimate costurile investiţiei, producţia de
energie electrică şi termenul de recuperare al cheltuielilor efectuate pentru fiecare
scenariu. Un alt factor de care s-a ţinut seama este clasa IEC a turbinelor eoliene pentru
care acestea sunt omologate.
Turbinele eoliene se omologhează pentru diferite clase de vânt identificate printr-o
cifră şi o litera. Cifra depinde în primul rând de viteza vântului: viteza medie anuala dar şi
viteza în rafală iar litera de turbulenţa maximă a vântului.
S-a analizat calitatea energiei electrice astfel încât aceasta să corespundă normelor
tehnice emise de către ANRE.
S-a ţinut seama dacă turbinele respective sunt în fabricaţie de serie sau numai în
proiect. S-a ţinut cont de impactul asupra factorilor de mediu.
În urma prelucrării tuturor acestor date s-a concluzionat că pentru realizarea parcului
eolian sunt necesare maxim 30 turbine eoliene, având o putere instalată de maxim 3
MW/turbină.
Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora
Capacitatea maximă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor
eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie
a energiei electrice.
Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:
� zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a
păsărilor;
� culoarelor şi rutelor de migrare a păsărilor.
Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact :
� până la aproximativ 180.000 MWh energie pe an generată din surse regenerabile
nu va fi produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 28.000 locuinţe)
� emisii de 120.000 tone CO2 rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere
a energiei din surse neregenerabile;
� lipsa locurilor de muncă;
� pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 166
Alternativele referitoare la organizarea activit ăţilor de construc ţie şi dezafectare
precum şi de reabilitare a mediului au fost:
� realizarea unei singure organizări de şantier pentru parcul eolian analizat, şi a unei
singure zone de stocare a materialelor care să deservească întreg parcul eolian;
� realizarea a 2 organizări de şantier (una în N parcului şi una în partea de S a
parcului eolian) respectiv amenajarea a două zone de stocare a materialelor care vor
deservi la implementarea parcului eolian.
În urma analizei cost-eficienţă privind cele doua alternative, titularul proiectului a optat
pentru o singură organizare de şantier, aceasta urmând a fi amenajată în zona centrală a
parcului eolian.
Alternativa 0
În cazul neimplementării proiectului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala
folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce
priveşte dezvoltarea durabilă a comunelor angrenate în derularea proiectului şi cu
cerinţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zonă,
respectiv a potenţialului eolian.
6. MONITORIZAREA
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru
factorii de mediu apă, aer, sol.
6.1. Factorul de mediu ap ă
Monitorizarea pe şantier va atât în faza de construcţie cât şi în faza de dezafectare
a parcului eolian va avea în vedere următoarele aspecte:
� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie/dezafectare a parcului eolian;
� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea
corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002
de evacuare a apelor uzate;
� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 167
6.2. Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie/dezafectare se recomandă să se realizeze monitorizarea
pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest
posibil poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.
În perioada de construcţie/dezafectare beneficiarul va trebui sa respecte parametrii
impuşi de STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor
de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în
suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.
6.3. Factor de mediu sol şi subsol
În perioada de construcţie/dezafectare, depozitarea temporară a componentelor
turbinelor şi a materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier
va trebui să se realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de
tasare a solului prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul
producerii de accidente. Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri
accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea produselor absorbante.
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi
raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile
turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi
control.
6.4. Factor de mediu biodiversitate
În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită
asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru
identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de
carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului
de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 168
Planul de monitorizare a impactului asupra biodiver sitatii
Monitorizarea biodiversit ăţii în faza de construc ţie
În această fază va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, păsărilor şi
micromamiferelor. Monitorizarea se va realiza până la terminarea lucrărilor.
Reptile
Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl provoacă asupra habitatelor de la
marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele
găsite captive în şanţuri, gropi vor fi eliberate.
Reptilele care vor fi găsite moarte dar şi cele captive vor fi înregistrate în fişe de teren
special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observaţiei, specia, gradul
de alterare etc. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia mediului.
Păsările
Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl are asupra populaţţilor de păsări. Se va
urmări: cuiburi distruse, număr de ouă distruse, indivizi morţi. Observaţiile vor fi
înregistrate în fişe care vor conţine: data observaţiei, condiţiile meteo, spacia, gradul de
alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, ouălor. Raportul va fi
trimis autorităţii pentru protecţia mediului.
Micomamifere – popând ăi
Se va monitoriza impactul traficului în şantier asupra popândăilor. Popândăii care vor fi
găsiţi morţi ca urmare a traficului vor fi înregistraţi în fişe de teren special concepute pentru
acest scop cu detalii privind sexul şi vârsta. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia
mediului.
Monitorizarea impactului asupra biodiversit ăţii în faza de operare
În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin
metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin un an.
Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate
specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.
Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de
perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul
de mai jos:
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 169
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora
Păsări cuib ăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Chiroptere
Amfibieni, reptile
Mamifere
Nevertebrate terestre
Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei
categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte
de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot
influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor
obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să
fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele
unui stagiu, după cum urmează:
� păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de
cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;
� păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de
migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul
perioadei de migraţie;
� păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor
în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile
de cuibărit;
� păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare
şi cele care iernează.
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 170
PLAN MONITORIZARE FAUN Ă
GRUPARE TAXONOMICĂ
OBIECTIVE INDICATORI
Reptile
1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;
2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;
1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;
2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate
Păsări cuibăritoare
1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului parcului eolian;
2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada amplasării turbinelor cât şi pe perioada de funcţionare;
3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial
3. Respectarea perioadelor recomandate
Păsări de pasaj
1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul parcului eolian cât şi zonele adiacente;
2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasării turbinelor precum şi pe durata funcţionării lor, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial
Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale
populaţiilor de păsări în sectorul lor de iernare;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
Mamifere
1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul parcului în căutarea hranei;
2. Monitorizarea dinamicii migraţiei speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
7. SITUAŢII DE RISC
Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un
accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 171
antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post
construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează
amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.
Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:
Cauze interne
a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control sau de
automatizare.
Ele se datorează:
� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la
variaţiile de temperatură, etc;
� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;
� nerespectării normelor tehnice de securitate;
� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;
36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;
37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation
strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;
� http://www.eukarya.ro/
� http://www.efloras.org/
� http://www.hear.org/
� http://plants.sagebud.com/
� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/
� http://www.henriettesherbal.com/
� http://www.treknature.com/
� http://www.salvaeco.org
� http://ec.europa.eu/
� http://www.sor.ro/
� http://www.rspb.org.uk/
� http://www.birdlife.org/
� www.iucn.org
RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN
MEDIU Consulting 185
CUPRINS: 1. Informaţii generale ........................................................................................................................ 3
1.1 Informaţii despre titularul proiectului ........................................................................................ 3
1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu .......................................................................................................... 3
1.3 Denumirea proiectului ................................................................................................................ 3
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ........................................................ 4
1.6 Informaţii privind producţia ...................................................................................................... 19
1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .......................... 20
1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă .......................................................................................................................... 21
1.8.1 Zgomot şi vibraţii ................................................................................................................... 24
1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .............................................................................. 31
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ................................................................................................. 32
1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ................................................................................................................................................ 32
1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................... 34
1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ... 35
2. Procese tehnologice ................................................................................................................... 38
2.1. Procese tehnologice de producţie ........................................................................................ 38
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere............................................................................................................. 42
2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ......................................................................................................................................... 53
2.2. Activităţi de dezafectare ......................................................................................................... 53
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA .................... 58
4.1. Apa ............................................................................................................................................. 59
4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................ 59
4.1.2 Alimentarea cu apă ............................................................................................................... 59
4.8.2 Măsuri de diminuare a impactului ..................................................................................... 150
4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene, folosind Matricea de tip Leopold .................................... 151