UCRAINA REPUBLICA MOLDOVA Bazinul Râului Prut PROBLEME CHEIE IN DOMENIUL APELOR Acest proiect este implementat de un consorțiu condus de Hulla & Co. Human Dynamics KG Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană EPIRB Environmental Protection of International River Basins
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UCRAINA REPUBLICA MOLDOVA
Bazinul Râului PrutPROBLEME CHEIE IN DOMENIUL APELOR
Acest proiect este implementat de un consorțiucondus de Hulla & Co. Human Dynamics KG
Proiectul este finanțat deUniunea Europeană
E P I R BEnvironmental Protection of International River Basins
2
Proiectul Protecția Mediului
Bazinelor Riverane Internaționale
(EPIRB) are ca scop îmbunătățirea
calității apei în bazinele riverane
transfrontaliere în regiunea
extinsă a Mării Negre, inclusiv
Ucraina și Republica Moldova.
Unul dintre obiectivele specifice
este de îmbunătățit capacitățile
tehnice prin elaborarea planurilor
de gestiune a bazinelor riverane
(RBMP) în bazinele riverane pilot
selectate, conform cerințelor
Directivei Cadru pentru Apă a UE
(WFD). Unul dintre bazinele pilot
selectate este Bazinul Râului Prut,
care pornește din Ucraina de est și
se extinde de-a lungul hotarului
între România și Moldova.
3
Directiva Cadru pentru Apă a UE și pla-nurile de gestiune a bazinelor riveraneUna dintre cerințele WFD este realizarea și păstrarea unei stări bune aapei prin gestionarea apelor în unități naturale — care sunt bazineleriverane.
Planificarea bazinelor riverane urmează o abordare structurată:identificarea faptelor, selectarea activităților necesare, elaborareaplanului de gestiune, și implementarea planului în practică. Un primpas important este identificarea unor probleme semnificative degestiune astfel încât să poată fi elaborate soluții și măsuricorespunzătoare.
Impactul activității umane Activitatea umană poate duce la probleme serioase în termeni de calitateși cantitate a apei. Cele mai răspândite probleme legate de apă suntpoluarea și efectele modificării fizice a râurilor și lacurilor.
Poluarea apei poate avea loc din două tipuri de surse: surse - puncte,cum ar fi deversările de la întreprinderile industriale și instalații pentruepurarea apei; și surse difuze, cum ar fi activitățile de utilizare a solurilorinclusiv agricultura și turismul.
Alterările hidromorfologice includ modificarea fizică a cursului apelor,cum ar fi modificările inginerești ale structurii naturale sau cursuluirâurilor pentru a le utiliza într-un anumit mod. Astfel de modificări arputea include scurgerea, construcția protecției contra inundațiilor, saubarajelor pe râuri pentru acumularea apei pentru generare deelectricitate sau facilități pentru creșterea peștilor.
O altă problemă potențială este extragerea excesivă a apei, care poatereduce debitul râului și chiar să cauzeze uscarea râurilor și lacurilor.
Starea bună a apei este realizată atunci când
poluarea este sub control și
există suficient debit pentru ca
ecosistemele să funcționeze și
supraviețuiască.
Un bazin riveran este terenul peste sau sub care
curge apa îndreptându-se spre
râu. Bazinul expediază toată
apa care vine în el spre un râu
central sau estuar.
4
BAZINUL RÂULUI PRUT –Profil
Bazinul pilot Prut (Ucraina) Bazinul pilot Prut (Moldova)
Bazinul extins Prut (Romania)
Lituania
Belarus
Federaţia Rusă
Ucraina
Moldova
România
SUPRAFAŢA TOTALĂ:
27,540 km2
LOCAŢIE: 9,350.012 km2 în Ucraina de est;8,123.35 km2 în Moldova
CARACTERISTICI: Cinci parcuri naționale, câtevarezervații naturale, o zonă deterenuri umede și câteva lacurilistate în Ramsar de-a lungul râului Prut.
UTILIZAREA APEI: În Ucraina, 48.92 milioane m3 deapă au fost abstrase în 2011. Apelesubterane au fost utilizate pentrufurnizarea apei pentrugospodării/potabile (51.3%),agricultură (42.9%), industrie (5.7%)și îmbuteliere comercială (0.1%). ÎnMoldova, o medie de 21% din apaconsumată este utilizată pentruscopuri municipale. Circa 3milioane m3 de apă din bazin, sau17.6% din consumul total de apă,sunt folosite pentru irigare.
AŢI ȘTIUT OARE CĂ? Râul Prut pornește de pe pantele desud-est al muntelui Goverla, dinmasivul Cernogory, și se revarsăîn fluviul Dunărea.
5
Majoritatea deșeurilor care ajung în râuri au fost
deșertate pe sol. Procurarea
produselor reutilizabile și
evitarea excesului de ambalaje
pot ajuta la reducerea cantității
deșeurilor produse și prin
urmare proteja râurile
de la poluare.
Bazinul Râului Prut — Provocări pentru apă
POLUAREA PRIN ARUNCAREA DEȘEURILOR SOLIDE
Ce anume cauzează problema? În Bazinul Râului Prut, în regiunea Cernăuți din Ucraina, există 11 terenuri
municipale pentru deșeuri solide cu o suprafață totală de 67 ha, opt
dintre care exced capacitatea planificată. În 2011, regiunea a generat
peste 225,000 tone de deșeuri, 160,000 tone dintre care au fost generate
de orașul Cernăuți.
În bazinul râului Prut în Republica Moldova sunt 742 terenuri municipale
pentru deșeuri solide menajere, care acoperă o suprafață de 529 ha, și
șapte facilități de depozitare pentru pesticide și îngrășăminte chimice.
Există multe terenuri și gunoiști neautorizate pentru deșeuri solide
industriale și menajere, și o cantitate mare de deșeuri miniere, în
particular în nordul bazinului. Există un deficit de facilități moderne de
tratare, deși au fost construite 15 terenuri noi în 2011 în raioanele Briceni,
Nisporeni, Ungheni și Cahul.
Cum aceasta afectează starea apei?Creșterea drastică a producerii deșeurilor solide și lipsa terenurilorechipate adecvat duce la scurgerea chimicalelor toxice extrem depericuloase și a poluanților cancerigeni chimici și biologici în apelesubterane și corpurile de apă de suprafață.
Levigatele, mai ales din gunoiști neautorizate, penetrează apelesubterane, ies la suprafață prin izvoare și ajung în râul Prut.
6
Poluarea apeieste contaminarea apelor de
suprafață și apelor subterane
cu substanțe nocive, cauzând o
degradare a calității apei.
POLUAREA DIN APELE UZATE EPURATE PARȚIAL SAU NEEPURATE
Ce cauzează problema?
Instalațiile de epurare a apelor uzate din bazinul râului Prut în Ucraina au
fost construite între 50 și 60 ani în urmă și nu au fost proiectate pentru a
elimina poluanții moderni. Echipamentul lor este învechit iar durata de
exploatare expirată demult. Majoritatea întreprinderilor industriale din
bazin sunt așa-zișii consumatori secundari de apă, ceea ce înseamnă că
apele lor uzate sunt transportate pentru epurare la facilitățile
municipale, acolo unde ele nu sunt epurate în modul corespunzător de
obicei. Adițional, sistemele de colectare de canalizare sunt inadecvate în
orașe mici și zone rurale. În 2011, nivelul de acoperire în localitățile din
regiunea Ivano-Frankivsk (4 la sută) a fost printre cele mai joase din
Ucraina, și acoperirea este de asemenea joasă în Cernăuți (6.2 la sută).
În localitățile care nu au sisteme de canalizare, sau au doar parțial, apele
uzate sunt colectate în sisteme de canalizare descentralizate cum ar fi
fose septice sau gropi latrine.
În Moldova, facilitățile de epurare a apelor uzate deseori nu respectă
standardele de mediu, inclusiv prevenirea și controlul poluării. Lipsa
rețelelor de canalizare și instalațiilor de epurare în majoritatea
localităților este o problemă serioasă. Majoritatea instalațiilor de epurare
a apelor uzate necesită reconstrucție și modernizare tehnologică, mai
ales în raionul Cahul și în Cornești și Valea Mare în raionul Ungheni.
Calitatea apelor reziduale deversate s-a redus semnificativ din cauza
echipamentului învechit și capacității inadecvate a instalațiilor de
epurare. Deși s-a redus în volum, media apei epurate insuficient rămâne
a fi înaltă, la o cifră de 1.5 milioane m3 pe an în ultimii patru ani.
cursurilor râurilor, și consolidarea malurilor râurilor. În zonele muntoase
o măsură populară de consolidare a malurilor este construcția pereților
de reținere. La începutul lui 2012, un total de 202.3 km a fost redresat în
regiunea Ivano-Frankivsk și 123.4 km în regiunea Cernăuți.
În bazinul râului Prut din Moldova este o singură HPP de 32,000 kW
funcțională. Construită în 1979 în comun cu România, ea este
amplasată lângă Costești și Stânca, 576 km de la izvoarele râului Prut.
Sarcina de bază a complexului hidrotehnic este de a ajusta debitul
râului Prut astfel încât 34 zone rezidențiale situate aval, cu peste100,000
locuitori, sunt protejate de inundații. Terasamente de protecție contra
inundațiilor de-a lungul râului Prut au fost construite și reconstruite de
la mijlocul anilor 1900, mai ales după inundația istorică din 1969.
Hidromorfologiacombină studiul regimului
hidrologic și condițiilor
morfologice. Ea are de a face
cu cantitatea și dinamica
debitului de apă, precum și
forma și hotarele unui corp
de apă anumit.
11
Cum afectează aceasta starea apei?
Infrastructura inginerească perturbă ecosistemele acvatice, debitul râurilor și
migrația organismelor acvatice. Îndreptarea albiilor râurilor duce la alterații
morfologice și, prin urmare, la schimbări în ecosisteme. În Ucraina, lucrările
de modificare a albiei deseori implică întregul volum al apei din râu, lăsând
albia râului uscată. Derivarea cursului duce la probleme serioase: sunt
distruse habitaturi, peștii nu reușesc să se reproducă și organismele acvatice
dispar. Aceasta de asemenea duce la probleme socioeconomice, cum ar fi
declinul potențialului de turism.
În Moldova, impactele construcției terasamentului au fost pozitive în termeni
de protecție contra inundațiilor; și negative, sporind viteza debitului râului.
Barajele principale sunt în părțile de mijloc și inferioare ale bazinului (Cahul,
Cantemir, Leova și Hâncești).
Rutele de migrarenaturală ale peștilor și
accesul lor la habitate sunt
deseori obstrucționate de
construcția barajelor.
Incorporarea facilităților pentru
migrarea peștilor în structurile
care intersectează râurile ajută
la păstrarea accesibilității
habitatelor, protejând modelele
de reproducere și ciclurile
de viață și asigurând
durabilitatea populației.
Uniunea Europeană este cel mai mare donator din lume de asistență oficială pentru dezvoltare. Directoratul General al Comisiei Europene pentru Politica Vecinătății Europene șiNegocierea Extinderii (DG NEAR) gestionează majoritatea asistenței financiare și tehnice a Uniunii și asistența tehnică pentru țările din vecinătate și în procesul extinderii. Prinimplementarea activităților de asistență în vecinătatea de est și sud a Europei, DG NEAR susține reformarea și consolidarea democratică, și consolidează prosperitatea, stabilitatea șisecuritatea în Europa. DG NEAR ajută la promovarea valorilor UE, politicile și interesele din această regiune, și contribuie la elaborarea relațiilor speciale ale UE cu țările lor vecine.
Aviz juridic: Această publicație a fost produsă cu asistența Uniunii Europene. Opiniile exprimate în această publicație sunt în responsabilitatea doar a Human DynamicsConsortium implementând proiectul și nu poate fi în nici un mod percepute drept reflecție a opiniei Uniunii Europene.
Biroul Regional din Kiev al Proiectului EPIRB Kyiv 01034, UkraineVolodymyrska Street 48a, office 23Tel.: +380 44 360 87 75
Biroul Regional din Tbilisi al Proiectului EPIRBTbilisi 0102, Georgia5 Marjanishvili Street, office 402Tel.: +995 32 236 8877
Editori: Imola Koszta ● Jovanka IgnjatovicCo-autori: Nataliia Zakorchevna ●Victor BujacDesign și formatare: Tricia BarnaCopyediting și corectură: Alex FloreaFotografii: Victor Bujac ● EPIRB partners ● iStock ●Nataliia Zakorchevna Editor: The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe