Cele mai noi bazine turistice
Turismul este una din ramurile economice care au cunoscut cea
mai rapid expansiune n ultimele decenii. Apariia turismului de mas
n tot mai multe ri ncepnd cu secolul 20 generalizarea concediilor
anuale pltite, progresele fr precedent nregistrate n domeniul
transporturilor au permis dezvoltarea extrem de rapid a acestui
domeniu nou al economiei . Industria turistics-a dezvoltat rapid n
ri precum Grecia, Italia, Spania, Frana, Austria, Israel, Egipt,
Tunisia, Thailanda, SUA i n unelemici state insulare, devenind
vital pentru economiile acestor ri.
Beneficiile economice ale industriei turistice sunt multiple.
Industria turistic genereaz un numr semnificativ de locuri de munc,
iar investiiile n acest domeniu au o durat de amortizare relativ
scurt.
Economia local, n ansamblu, beneficiaz ca urmare a dezvoltrii
turismului. Turitii creeaz o cerere suplimentar de servicii i
bunuri de consum, stimulnd astfel sectorul teriar al economiei
(serviciile, comerul, industriile artizanale etc). n acelai timp,
localitile turistice tind s aib o infrastructur edilitar i de
servicii mai dezvoltat. Sectorul transporturilor i sectorul
imobiliar sunt alte dou ramuri importante ce au de ctigat prin
dezvoltarea turismului.
Trebuie avute n vedere,de asemenea, avantajele indirect obinute
prin creterea vizibilitii i a interesului pentru acele regiuni care
nregistreaz un mare aflux de turiti. Astfel, n functie de criteriul
formarii si pozitiei lor (dupa C. Cristureanu), avem:
I. Bazinele traditionale: Europa Occidentala, Europa Orientala,
tarile nord-americane, localizari turistice ale lumii a treia. II.
Bazinele noi: localizari periferice; localizare ndepartata;
localizare de pionerat.I. Bazinele turistice traditionale
Europa Occidentala reprezinta principalul bazin traditional. n
cadrul lui distingem mai multe zone :
- Zona mediteraneana reprezinta cea mai mare concentrare
turistica din lume, concentrnd peste 1/3 din ncarcatura turistica
mondiala si 1/2 din cea regionala; totodata ea reprezinta zona cu
cele mai vechi traditii, chiar daca atractia pentru soare se
manifesta acum cu precadere n sezonul cald, spre deosebire de
secolele trecute cnd se calatorea pe tarmuri n anotimpurile reci.
Principalele centre turistice sunt localizate n zonele de tarm, dar
bazinul mediteranean cuprinde si mari centre urbane (Roma, Venetia,
Florenta, Granada, Cordoba, Atena), adaugnd turismului maritim
balnear si pe cel cultural, sportiv, hotelier, comercial, astfel ca
toata perioada anului este folosita pentru turism. Anual, aceasta
zona primeste peste 15 mil. de turisti. Principale regiuni se
contureaza n Spania, ce valorifica din plin zonele litorale (Costa
Bravo, Costa Dorado, Costa Blanca, Costa del Sol), la care se
adauga insulele Baleare, dar si zona marilor centre istorice
(Barcelona, Malaga, Estepona). n prelungirea litoralului spaniol se
situeaza riviera franceza cu renumitele statiuni de pe Coasta de
Azur (Saint Tropez, Cannes, Nice, Antibes). Italia are statiuni
mult vizitate, att pe tarmurile nord-vestice (Riviera italiana - cu
statiunile San Remo, Nervi, Santa Margherita Ligure) cat si pe
tarmurile Marii Adriatice cu renumita Venetie, la care se adauga
Riviera Palermitona (Sicilia) si Riviera Sarda (Sardinia). Aceasta
zona are ca puncte de atractie si orasele-muzeu cu vestigii antice
si medievale (Roma, Florenta, Napoli, Verona). Grecia reprezinta
poate tara cu cele mai vechi traditii n turism. O atractie
deosebita, pe lnga zonele litorale, o reprezinta Atena (cu
mprejurimile), Pelopones si insulele: Rhodos, Creta, Ionice,
ncarcate de marturii ale istoriei si civilizatiei elene. Pe
litoralul turcesc sunt construite statiuni climaterice si
balneo-climaterice: Antalya, Adana, Taarsus.
- Zona fatadei Atlanticului de Nord : pe coasta atlantica a
Spaniei -San Sebastian n Franta -Biarritz, Deauville, Marea
Britanie -Whithy Bay, South Shilds, East Bourne, Brington ; Parisul
- Versailles si Chartres, iar Londra - Oxford si Cambridge.
- Arcul Alpin situat n centrul Europei : Elvetia (Gaus Montana
si Davos), Franta (Chamonix, Megeve si Axles Bains, Grenoble),
Italia (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta, Courmayeur), Germania
(Garmisch Partenkirchen, Berchtesgaden, Mittenwald) si Austria
(Kitzbuhal, Innsbruck, Bad Gastein).-Europa oriental: aceast zon
s-a deschis cu adevarat abia cu anii 90. De un interes deosebit
sunt statiunile din Marea Neagra, atat de pe litoralul romanesc,
cat si de pe cel bulgaresc (Varna, Burgas, Nisipurile de Aur) sau
din Carpatii Romanesti. Afluxul de turisti provine din Germania,
Polonia, Cehia, Slovacia, CSI.
-Tarile nord-americane: zona litorala de la Oceanul Atlantic(
Peninsulee Florida :Miami Beach , Palm Beach), sau litoralul
Pacific (San Francisco, Los Angeles, San Diego), zona Marilor
Lacuri, marile orase din N-E (Boston, New York, Philadelfia),
Niagara, Marele Canion, Parcul Yellowstone, Cascada Niagara, Disney
Land.
-Localizarile turistuce ale lumii a treia : Insulele Caraibe,
orasele din Mexic: Manzahileo, Puerto Valerta,n Egipt,:Valea
Nilului si vestigiile lumii antice, si alte orase : Cairo, Hong
Kong, Port Said.
II. Bazinele turistice noi Aceste bazine turistice au aprut n
apropierea regiunilor emitoare clasice, dar i n zone ceva mai
indepartate, ca urmare a lrgirii fenomenului de turism n mas.
n apropierea bazinelor clasice, s-a realizat prin cresterea
bazinelor din lumea a treia, la distante relativ mici fata de
tarile industrializate (maxim 3 de ore zbor)-ca localizare
periferic. Acestea sunt concentrate in trei arii geografice:
- Litoralul nord african are o oferta diversificata si de buna
calitate in primul rind in Maroc (Tanger, Al Hoceima, Agadir, Cato
Negro), Tunisia (Tunis), cu imprejurimile cu vestigii romane,
feniciene si islamice. Tot in acest sector se inscriu Algeria, cu
statiunile balneare (Tipassa, Cote turquoise) si orase cu trecut
istoric incarcat (Alger, Bejaia) si Libia (tripoli).
- Partea sud-estica a bazinului mediteranian, zona inca afectata
de evenimente politice ce au stopat pentru o perioada turismul
international.
- zonele recent incluse in acest tip de bazine turistice sunt
reprezentate de bazele turistice rezervate rentru turismul de
shopping, turismul pentru participarea la congrese, conferinte,
pentru a cunoaste arta, obiceiuri traditionale.
Localizare indepartata este caracterizata de o oferta aflate in
zone din ce in ce mai indepartate, dar care practica preturi mici,
la conditii de confort ridicate.
- Africa Centrala si de Sud se remarca prin potentialul natural
(cinegetic, pentru safari) si traditiile africane. Principalele
arii sunt: Golful Guineii, Africa de Sud, Bazinul fluviului Zair,
Lacurile Africane, Litoralul Estic.
-Australia si Noua Zeelanda sunt vizitate mai ales de europeni
(britanici). Zonele cele mai vizitate sunt in Australia : marile
orase (Camberra, Sydney, Melbourne), zonele litorale, bariere de
corali; in Noua Zeelanda : orasele Auckland, Christchurch,
statiunile pentru cure balneare cu ape termale (Rotorna, Tanpo) sau
statiuni pentru practicarea sporturilor de iarna.
-Asia. Acest continent s-a remarcat, in primul rand, prin
turismul cultural generat de multimea marturiilor istorice, la care
se adauga turismul religios (religiile: islamice, budiste, hinduse)
sau turismul montan sau maritim-balnear.
Turistii sunt atrasi aici de monumentele istorice si
arhitectonice, marturii de civilizatii antice. Se remarca Ninive,
Ur, Eridu, Babilon (Irak), Persepolis, Hamedan, Kermanshah (Iran),
Mecca (Arabia Saudita), Delhi, Bombay, Madras, Hyderabad (India),
Anuradhapura, Colombo (Sri Lanka), Dacca (Bangladesh), iar in estul
continentului asiatic principalele zone turistice apreciate pentru
trecutul istoric sunt cele din China, Coreea, Filipine, Japonia,
Indonezia.
Sunt apreciate si statiunile montane amenajate la poalele
muntilor Himalaya sau in Japonia pentru turism montan si sporturi
de iarna. Din ce in ce mai multi turisti se indreapta catre
statiunile litorale, balneoclimaterice din India (Golful Bengal),
Filipine sau catre exoticele Insule Hawaii, samoaa, Fiji,
tahiti.
Localizarea de pionerat. Expeditiile cu scop stiintific din
zonele arctice si antarctice au avut ca efect popularizarea
acestora. Intre timp, au capatat amploare si turismul din alte
regiuni cum ar fi : desertul Sahara, Nepal sau Amazonia.Apariia
bazinelor noi de ofert turistic a fost determinat de trei factori i
anume: dezvoltarea economic a rilor n dezvoltare, i care, din
raiuni politice, economice i de identitate naional, i-au dezvoltat
i specializat oferta turistic n raport cu specificul resurselor
turistice; internaionalizarea turismului, sub impactul turismului
de mas i democratizarea turismului, prin constituirea reelelor
integrate (pe plan mondial) de hoteluri, touroperatori, companii de
transport (aerian, feroviar, rutier i naval); contientizarea a tot
mai multor ri, vis--vis de rolul economic, politic i social al
turismului, ceea ce le-a scos dintr-o anumit autoizolare
tradiional. Bazinele de ofert turistic se localizeaz att n
apropierea destinaiilor tradiionale i a bazinelor emitoare de
turiti, ct i la distane mai ndeprtate de acestea.
ntre bazinele ofertei turistice situate n apropierea
destinaiilor tradiionale se remarc n America, ri ca: Mexic (21,4
mil. turiti) cu ofert cultural (vestigii toltece, mayae i aztece,
centre culturale), de litoral (plajele caraibiene i pacifice) i de
afaceri; rile caraibiene (19,5 mil. turiti) cu o ofert specializat
n vacane de litoral, croaziere i cultural: Puerto Rico (3,6 mil.
turiti), R. Dominican (3,9), Cuba (2,1), Jamaica (1,7) sau cele
culturale: Costa Rica (1,9), Guatemala (1,4), Honduras (0,8) etc.;
Pentru Europa: litoralul nord-african cu oferte diversificate de
litoral, cultural, balnear i de aventur n deert i servicii de
calitate: Tunisia (6,7 mil. turiti), Maroc (7,4), Algeria (1,7);
Orientul Apropiat (47 mil. turiti; 34 mild. $ USA ncasri) cu ofert
cultural i de litoral: Siria (4,5 mil. turiti), Iordania (3,4),
Liban (1,0) etc. Egiptul este o destinaie turistic n plin
dezvoltare, cu oferta cultural pe Valea Nilului i n oraele Cairo i
Alexandria, precum i cea vacanier i de agrement nautic la Marea
Roie (10,6 mil. turiti) cu staiunile Hurghada i Sharm el Shkeik
(Glvan, 2005, 2006).
n ultimii ani, turismul de shopping, vacanier i de pelerinaje a
cunoscut o cretere substanial n rile arabe: Arabia Saudit (11,5
mil. turiti), Emiratele Arabe (7,0) i Bahrein (4,5).Emiratul din
Dubai va lansa noi planuri de promovare a turismului si de
dezvoltare comerciala, printre care este inclusa construirea celui
mai mare centru comercial din lume. Astfel, Emiratele Arabe Unite
incearca sa recupereze ambitiile sale turistice, dupa criza
datoriilor corporative din ultimii trei ani.
Potrivit mass-mediei locale, dezvoltarea se va face la marginea
orasului si va avea un parc cu 30% mai mare decat Hyde Park din
Londra, in cuvintele primului-ministru, Sheikh Mohammed bin Rashid
al-Maktoum.
Concret, complexul comercial, care ar putea fi numit Mall of the
World, va gazdui 80 de milioane de vizitatori pe an si ar include
100 de hoteluri.
Va avea, de asemenea, un parc tematic legat de centrul comercial
si care va fi dezvoltat de Universal Studios, pentru sase milioane
de turisti pe an.
Dezvoltarea, numita Mohammed Bin Rashid City include, de
asemenea, un cartier de galerii de arta si un loc unde
antreprenorii isi vor putea dezvolta afacerile.
Autoritatile nu au oferit informatii despre costul proiectului
sau cand va fi terminat acesta, dar au recunoscut ca investitia se
va ridica la miliarde de dolari si ca va fi construita de catre
Dubai Holding, un conglomerat detinut de seic.
In ultimul an, au fost anuntate diverse proiecte turistice in
acest emirat din Golful Persic, inclusiv noi complexe hoteliere ale
Four Seasons, un hotel submarin, trei noi hoteluri Starwood, etc.
In plus, Aeroportul din Dubai va ajunge la 99 de milioane de
pasageri in 2020.
In noiembrie 2009, criza financiara a afectat, de asemenea,
Dubai, dar emiratul a primit ajutor financiar de la emiratul-frate
din Abu Dhabi, care are venituri mai mari datorita petrolului.
allurile din Dubai adpostesc prtii de schi, terenuri de hochei,
patinoare i cel mai mare acvariu din lume, plin cu rechini i alte
90 de specii marine. Burj Khalifa, cel mai nalt turn din lume (160
etaje), este un orel, compus din hoteluri, birouri, cabinete
medicale, piscine, moschei, magazine i restaurante.
n mod uimitor, emiratul acesta este de fiecare dat altul i
atraciile sale turistice se modific n ritm abracadabrant.
Acum vreo civa ani se scria ntr-un articol despre Mall of
Emirates, faimosul centru comercial de un miliard de euro. Erai
fascinat de prtia de schi de 85 de metri nlime din cadrul
complexului, care sfida cele peste 40 de grade la umbr din afara
geamurilor de sticl. Mai bine de 1.000 de muncitori ridicaser n
inima deertului cea mai modern staiune de schi indoor" din ntreaga
lume. Acum aceast minune a ingineriei moderne pare dat uitrii.
Locul su a fost luat n atenia turitilor de Mall Dubai, un nou
complex care abund n superlative. Este considerat cel mai mare mall
din Orientul Mijlociu, iar n interiorul su se afl un imens teren de
hochei i, printre altele, cel mai mare acvariu acrilic din lume.
Certificat Guinness Book! Imensul bazin adpostete 33.000 de animale
din 90 de specii marine, inclusiv rechini de talie mare.
Oraul turn: n faa cldirii Mall Dubai sunt alte dou noi minuni
ale Orientului: fntna magic" i Burj Khalifa. Prima ofer turitilor
un fascinant spectacol de muzic i dans al apei", printre flcrile ce
poteneaz efectele acustice i vizuale. Burj Khalifa este la ora
actual cea mai nalt cldire din lume, avnd 828 de metri. Construcia
abund n recorduri. Imobilul are cele mai multe etaje (160), este
dotat cu lifturi care se deplaseaz cu cea mai mare vitez (18
metri/secund), iar piscina situat la etajul 76 este bazinul aflat
la cea mai mare nlime fa de sol.
Finalizat n perioada crizei, mult mediatizata construcie, care
trebuia s se numeasc Burj Dubai, risca s intre n faliment i s rmn
neterminat. Atunci a intervenit financiar Khalifa bin Zayed Al
Nahyan, preedintele Emiratelor Arabe Unite. n onoarea sa, numele
turnului a fost schimbat.
n celebra cldire se afl mai multe uniti de cazare, printre care
i hotelul Armani, ntins pe 15 etaje. Cu toate acestea, cel mai
titrat hotel al Dubaiului rmne btrnul" Burj Al Arab, nalt de 321 de
metri. Cldirea se afl pe o insul artificial la 280 de metri de
plaja golfului Persiei i este unit cu Dubaiul printr-o crruie
curbat care are capetele la aproape 90 de grade. Silueta hotelului
seamn cu pnza unei dhow" (o ambarcaiune arab) i a crui umbr nu
atinge niciodat plaja. Gurile rele spun c arhitectul italian, care
a proiectat cldirea, i-a pclit pe eici, deoarece dintr-un anumit
unghi, vzut de pe mare, conturul hotelului este n form de
cruce.
O noapte de cazare ntr-unul din cele 202 apartamente ale Burj Al
Arab cost n medie ntre 1.000 i 6.000 de dolari, n funcie de
suprafaa camerei i de dotri. Cel mai scump apartament ajunge ns la
15.000 de dolari pe noapte.
Parfum de condimente iui: Dubaiul are ns i o alt fa, tradiional,
care pe mine m fascineaz la fel de mult. Sunt zone care mai poart
nc parfumul acela de condimente iui i vanilie, pstrat de pe vremea
cnd oamenii locuiau n case cu grdini interioare care aveau ca
element distinctiv coralul, iar colibele de la periferie erau
acoperite cu frunze de palmieri. n primele locuiau negutorii
persani, iar n cele din urm pescarii beduini i cuttorii de
perle.
n locul acesta ce pare rmas cu dou secole n urm, adresele
strzilor n-au nicio utilitate i numele lor sunt oarecum anonime.
Dac cineva o s v direcioneze astfel: Magazinul pe care-l cutai este
n vila alb de lng copacul cel mare, vizavi de Hotelul Avari", nu v
speriai. Cu siguran, oferul de taxi o s tie unde s v lase.
Paradis al emigranilor indieni: Situat n Golful Persic, Dubaiul
este al doilea ca mrime din cele apte emirate care alctuiesc statul
Emiratelor Arabe Unite. Federaia a luat natere dup retragerea
britanic din 1971 i are capitala la Abu Dhabi.
Clima clduroas, face ca perioada ideal pentru a vizita ara s fie
noiembrie - martie, cnd temperaturile nu sunt att de ridicate.
Populaia emiratului este foarte cosmopolit, aici locuind ntre dou i
trei milioane de locuitori. Dintre acetia se pare c nativii
reprezint n jur de 15%. Restul au venit din mai multe ri arabe,
precum i din Iran, China, Filipine, Indonezia i Malaezia. Cel mai
mare procent l reprezint indienii, undeva n jurul a 40%.
Peste trei sferturi din populaie este de religie musulman. Limba
oficial este araba, dar aproape toat lumea folosete engleza ca limb
secundar. Moneda naional se numete dirham. Un euro este
echivalentul a 5,25 dirhami.
La final v prezint 5 realizari recente care au intrat deja in
atentia turistilor pe Glob. Capital Gate din Abu Dhabi
Capital Gate din Abu Dhabi este o cladire a carui proiect a
lasat, cel putin pentru o vreme, intr-un con de umbra realizarile
arhitecturale ambitioase ale Dubaiului. Capital Gateeste
unzgarie-noride 35 de etaje care sfideaza gravitatia cu inclinatia
sa uluitoare de 18, fiind de patru ori mai inclinat decat Turnul
din Pisa. Constructia a fost finalizata in 2010 si in acelasi an a
intrat Guiness World Records drept structura cu cea mai mare
inclinatie artificiala. Muzeul SubacvaticdinCancun(MUSA), Mexic
In 2010, Mexicul facea valuri cu deschiderea celui mai mare
muzeu subacvatic din lume care contine 400 de sculpturi umane
asezate pe fundul Parcului National Marin. Aceasta idee indrazneata
apartine artistului britanicJason deCaires Taylor, cel care a si
realizat figurinele. La fel ca intr-un muzeu autentic, statuetele
lui Taylor sunt asezate pe mai multe nivele si grupate in 4 sali.
Doar ca in loc sa paseasca prin camere tacute, vizitatorii inoata
printre statui. Cladirea miscatoare (Dynamic Tower), Dubai
Despre Dynamic Tower din Dubai am mai scris dar imi face placere
sa o amintesc printre obiectivele spectaculoase care vor mai atrage
multe priviri si impresii de acum incolo. Prima cladire miscatoare
din lume, Dynamic Tower are 85 de etaje in forma circulara si ofera
rezidentilor sai o perspectiva la 360 de grade asupra Golfului
Persic. Miscarea structurii este atat de lenta incat este aproape
insesizabila si este programata la interval fixe. Doar rezidentii
apartamentelor penthouse pot controla miscarea structurii prin
comanda vocala.
Strings Bridge din Ierusalim, Israel
Podul Strings a fost deschis in 2011 la Ierusalim pentru a
descongestiona traficul din oras, dar a devenit o atractie
turistica in sine datorita aspectului sau deosebit. Intr-un oras
plin de istorie antica, podul aduce un aer de modernitate.
Structura podului a fost fabricata din piatra si sticla si are
aspectul deosebit al unui set de coarde, inspirate de harpa regelui
David.
Auditoriul Congresului National din Brazilia
Auditoriul Congresului National din Brazilia arata ca o cladire
ciudata din viitor si atrage multe sprancene ridicate. Complexul
este format din doua turnuri si doua auditoare rotunde, una
gazduind Senatul si cea de-a doua Camera Deputatilor. Speciala este
si intrarea in cladire care seamana cu spatiul de acces intr-un
OZN. Aspectul futurist il plaseaza printre obiectivele care vor
starni interesul turistilor multi ani de acum inainte.
Bibliografie:
Negut S. Geografie economica , 2007, Bucureti;
http://www.historia.ro/exclusiv_web/travel/articol/dubai-un-emirat-guiness-book;
http://camera102.blogspot.ro/2011/01/destinatii-turistice-pe-glob-si-in.html;
http://www.gotravel.ro/blog/descopera-5-obiective-turistice-noi-ale-secolului-xxi/;
Aspecte privind dezvoltarea turismului n regiunea centru- ADR
Centru, Alba Iulia.