BASIC ICU
BASIC ICU
Fiziologia aplicata a aparatului CVFuntia sist CV este aceea de
adistribui oxygen si nutrienti la tesuturi si de indeparta CO2 si
alti produsi de catabolism.
Factori ce influenteaza fluxul sanguine tisular
Fluxul sanguine tisular apare ca rezultat al diferentei de
presiune intre artera si vena ce vascularizeaza tesutul.Totusi
mgnitudinea fluxului saanguin nu este proportionala cu diferenta de
presiune.Intre anumite limite fluxul sanguine este relative
constant in ciuda modificarilor TA.in afara acestor limite fluxul
este dependent de presiune.Acest process numit autoreglare este
adesea afecta la pacientii critici, astfel ca la pacientii din TI
mentinerea unui flux sanguine adecvat este dependenta de TA.Fig 1
autoreglare
Factori ce influenteaza TA
TA este determinate de debitul cardiac (DC) si de gradul de
vasoconstrrictie al vaselor sanguine periferice. Cu cat este mai
mare vasoconstrictia cu atat este mai mare TA.Gradul de
vasocostrictie este reflectata de RVP.
TAM = DC x RVP
Factori ce influenteaza debitul cardiac
DC este determinat de FC si volumul de singe pompat la fiecare
contractie (volum bataie - VS- Stroke volum).
DC = FC x VS
Forta generat de muschi prin contractie este partial dependenta
de gradul de intindere al muschiului inaintea de contractie.Aceasta
se numeste presarcina(P1).In anumite limite cu cat este mai mare
presarcina cu atat este mai mare forta e contractie si volumul
bataie.Crescand intoarcerea venoasa la inima va creste vol.de sange
din ventrucul si astfel intinderea muschiului cardiac inainte de
contractei (presarcina).astfel o crestere a intoarcerii venoase
det.o crestere a volumului bataie si consecutive a DC.Fig. 2
efectul cresterii presarcinii a DC
Volumul bataie este de asemenea dependent de contractilitatea
ventriculului .Contractilitatea este crescuta de stimularea
simpatica si este scazuta de o gama larga de medicamente, de
ischemie, acidoza si sepsis.Ultimul factor ce influenteaza volumul
bataie este postsarcina(P2).P2 este presiunea din peretele
ventriculului necesara in timpul sistolei pt a ejecta sangele din
inima.De aceea este in mare masura dependent de rezistenta
vasculara dar este si crescut de stenoza valvelor aortica sau
pulmonara.O cresrere a postsarcinii scade DC si viceversa.
Contractia si relaxare cardiacaAtat contractia cat si relaxarea
sunt procese ce necesita energie.Astfel ca ambele sunt afectate
daca inima este ischemica.Fluxul sanguine coronarian
Ca rezultat al presiunii mari generate in ventriculul stg in
timpul sistolei fluxul sanguine la miocardul ventric.stg se
realizeaza numai in timpul diastolei, in timp ce fluxul sanguine
coronarian in ventriculul drept se produce ata in sistola cat si in
diastola.Astfel ca fluxul sanguine al ventr.stg este dependent de
TA diastolica in timp cee fluxul sang al VD este dependent de
TAM.Mai mult durata diastolei este importanta. Cand creste FC scade
atat durata sistolei cat si a diastolei dar este o scadere
disproportionate a diastolei, ca rezultat tahicardia creste riscul
de ischemie al VS.Freventa cardiaca
FC este det.de cellule pacemaker specializate.FC este data de
cellulele pacemaker cu cea mai mare rata de descarcare.In mod tipic
acestea sunt celulele din nodul sinusal.Daca NS nu functioneaza
functia de pacemaker este preluata de catre celulele cu urmatoarea
cea mai mare frecventa , in general cele din nodul sino-atrila
.Frecventa nodului sinusal este crescuta de stimularea simpatico si
scazuta de cea parasimpatica.Impulsurile elecrtice care provin din
nodul sinusal se transmit la nivelul atriului(producand contractia
atriala) pana la NAV apoi sunt conduse prin fibre specializate
catre ventriculi determinand contractia ventriculara.Figura 3
stimularea electrica a inimii
Aceste evenimente sunt reprezentate pe EKG. De catre unda P (
excitarea atriala) si complexul QRS (excitarea venticulara(
fig.4)Durata complexului ORS este scurta deoarece impulsurile sunt
rapid conduse prin fibre specializate.Daca impulsul se produce in
ventricul ( in timpul tahicardiilor ventriculare) nu este condus
prin aceste fibre si de aceea conducerea este lenta determinand un
complex ORS larg.
Figura 4 excitarea atriala (unda P) si ventriculara (QRS)
Homeostazia
Homeostazia este mecanismul prin care corpul isi mentine
parametrii cheie in limite normale.Astfel corpul face automat
schimbari pentru a mentine tA in limite normale.Daca volumul bataie
scade FC va creste si vaselelsanguine se vor contracta pt. a
mentine TA constanta.TA va scadea numai daca reducerea volumului
bataie este atta de severa incat mecanuismele compensatorii sunt
incapabile sa mentina homeostazia.
Raspunsul la sangerare
In conditii normale o mare parte din volumul sanguine circulant
este localizat in vasele de capacitanta.In hipovolemia usoara spre
moderata corpul poate compensa prin constrictia sistemului venos de
capacitanta pentru a mentine intoarcerea venoasa si presarcina.Ca
rezultat nu se produce nici o schimbare a tensiuni arteriale sau a
pulsului(dar PVC poate scadea).In cazurile severe scade presarcina
avand ca rezultat scaderea volumului bataie.
Pentru a mentine TA corpul va creste FC si RVP.In cazurile
foarte severe aceasta compensare nu este suficienta si TA
scade.
Inima si plamanii
Inima poate afceta plamanii si viceversa.Daca vetriculul stg nu
se goleste in moda adecvat, in general datorita afectarii
contractiei, atunci in timpul diastolei presiunea din ventr.va
creste.aceasta detemina cresterea presiunii in atriu stg, venele si
capilarele pulmonare.Daca presiunea creste in capilare rezulta o
tendinta a lichidului de a extravaza in afara capilarelor
pulmonare.Daca volumul extravazat depaseste capacitatea de drenaj a
sist limfatic pacientul va dezvolta EPA(fig.5)
Figura 5 Fluidul tinde sa extravazeze in afara capilarelor ca
rezultat al presiunii hidrostatice crescute.Acest mechanism este
contracarat de presiunea oncotica, datorita albuminei si altor
proteine din sange.excesul de fluid extravazat din capilare este
drenat prin sistemul limfatic, dar daca capacitatea acestui system
este depasita fuidul intra in alveole.
Aceasta forma de insuf.cardiaca este cunoscuta ca insuf.cardiaca
sistolica.afectarea relaxarii inimii in timpul diastolei poate de
asemenea determina cresterea presiuni ventriculare diastolice si
edem pulmonary sau insuf.cardiaca diastolicaIntoarcerea venoasa la
inima se produce ca rezultat al gradientului presional intre
sist,venos periferic si inima.Cand pacientul inspira presiunea de
la nivelul toracelui devine negative(aerul intra in plaman) si
gradientul presional intre restul corpului si inima este
crescut.aceasta determina o crester a intoarcere venoase si
consecutive o crestere a volumului bataie.La un pacient care este
ventilat cu presiune pozitiva presiunea al nivelul toracelui nu
este niciodata negative.Ca rezultat se produce o reducere a
intoarcerii venoase si a presarcinii in special la pacientii care
sunt hipovolemici.Aceasta tinde sa reduca DC. In acelasi timp
possarcina este redusa si aceasta tinde sa creasca DC.efectul net
asupra debitului cardiac este dependent de functionarea normala a
ventriculului stg.La pacientii cu un ventricul stg.normal
ventilatia mechanic va tide sa reduca DC,La pacientii cu insuf de
vetricul stg ventilatia mecanica va tinde sa creasca
DC.Monitorizarea hemodinamicaMonitorizarea hemodinamica este un
element cheie al ingrijirii pacientului din TI.Ideal monitorizarea
hemodinamica ar trebui sa vizeze perfuzia adecata a fiecarui organ
tinta; totusi nici un system de monitorizare nu este capabil sa
masoar acest lucru.In schimb utilizam maasuri clinice si teste
simple de laborator pt a evalua functia organelor, bazandu-ne pe
prezumtia ca perfuzia organelor este probabil adecvata daca functia
organelor este normala.Alte monitorizari precum EKG, PVC, DC, si
presiune de ocluzie a arterei pulmonare sunt utile in determinarea
cauzei de perfuzie inadecvata.
Mijloace de masurarea aperfuziei tisulare
Pielea
Timpul de reumplere capilara
Comprimati pulpa degentului timp de 2 sec.apoi eliberati
mentnand degetul la nivelul inimii.Notati timpul necesar pentru
recolorarea degetului. Timpul de reumplere capilara trebuie sa
fie< 2 se.
Figura 1 timpde reum >3 secunde indica un flux sanguine
neadecvat la copii si adultii tineri.La varstnici poate sa fie de
4-5 sec.apasati timp de 2 sec.inainte de a elibera
Temperatura periferica si culoarea tegumentelor. Mainile si
picioarele palide cianotice sau reci sugereaza o perfuzie
inadecvata Tegumentele marmorate sugereaza de asemenea o perfuzie
inadecvata
Rinichiul
debitul urinar este un bun indicator al perfuziei renale, in
absenta utilizarii diureticeleo sau a unei insuf.renale
cunoscute
debitul urinar trebie sa fie > 0,5 ml/kg/ora la adult
creierul
statusul mental alterat (confuzie, agitatie, alterarea
constientei) pot indica o perfuzie cerebrala inadecvata.
Teste de laborator
Acidoza metabolica si lactatul seric crescut se pot datora
perfuziei tisulare inadecvate.TA
Desi nu este in mod strict un parametru de masurare a perfuziei
hipotensiunea este in general asociata cu o perfuzie tisulara
inadecvata.Este important sa intelegem ca perfuzia tisulara poate
fi afectata si pacientul poate fi in soc chiar si atunci cand TA
este normala.Masurarea TA
Masurarea TA se poate ace ata non-invaziv utilizand o manseta
cat si invaziv utilizand o linie arteriala.
Masurarea non-invaziva a TA
Masurarea non-invaziva a TA se realizeaza utilizand un
tensiometru manual sau automat.Este important sa retimnem ca desi
un aparat automat afiseaza TA in mod coninuu ea este masurata
intermitent.Astfel ca TA afisata nu reflecta intotdeauna situatia
curenta. Marimea mansetei este un factor determinat al acuratetei
masuratorii, latimea ei trebuie sa fie aprox 40% din circumferinta
bratului.Figura 2. marimea manseteti trebuie sa fie adecvata pt. a
determina o masurare corecta
Dispozitivele automate tind sa : supraestimeze TA cand este prea
mica
subestimeze TA cand este prea mare
sad ea rezultate inadecvate la pacientii cu aritmii in specila
la cei cu FA
Masurarea invaziva a TA
Linia arteriala este un cateter care se inera in artera cel mai
frecvent in artera radiala.Celalat capat al cateterului este atasat
la un system de tuburi pline cu fluid.Un semnal mechanic creat de
presiunea din interiorul tuburilor este convertit intr-un semnal
electric de catre un transducer care afiseaza semnalul ca o unda pe
monitor. O linie arteriala furnizeaza o masurare continua si
corecta a TA. In majoritatea cazurilor este de dorit o TAM > 65
mmHG.Figura 3 autoreglarea
Calibrarea dispozitivului de masurare a tA invazive
acuratetea monitorizarii arteriale depinde de nivelul de
presiune al transducerului transducerul trebuie pozitionat la
nivelu axului flebostatic spatiul 4 IC pe linia medio-axilar (
fig.4)
fig4 nivelul de pozitionare al transducerului pentru linia
arteriala
transducerul trebui repozitionat de cate ori este repozitionat
pacientul(figura 5) calibrarea la 0 a transducerului la presiunea
atmosferica,cel putin o data pe tura este foarta importanta pentru
a asigura acuratetea masuratorii
figura 5.tranducerul trebuie pozitionat la nivelu intersectiei
liniei axilare medii cu spatiul 4 ic indifferent de pozitia
pacientului
aspectul normal al curbei TA invazivafigura 6 curba normala
Curba TA corespunde ciclului cardiac.Curba incepe cu o crestere
brusca cunoscuta ca panta ascendenta sau cresterea anacrota.
Aceasta reprezinta ejectarea rapida a sangelui in aorta ce urmeaza
dupa deschiderea valvei aortice. Varful acestei unde reprezinta
presiunea ventriculara maxima, numita presiunea sistolica de
varf.Aceasta este urmata de o panta descendenta care este cunoscuta
ca panta dicrota sau descendenta si reprezinta scaderea presiunii
din timpul diastolei. Nodul dicrot reprzinta inchiderea valvei
aortice.Accidete/incideente ale liniei arteiale
Accidente/incidente ale liniei arteriale
Overdamping/underdamping al curbei
Overdamping-ul se produce cand exista o obstructie intre
sistemul plin cu lichid si transducer, precum un cheag de sange sau
bule de aer. Underdamping se produce cand se utilizeaza tuburi
excesiv de lungi, sau in cazul tahicardiei. Urmatoarele figuri
arata dampingul liniei arteriale.
Fig.7 Underdamped. Underdamping-ul determina supraestimarea TA
sistolice si subestimarea TA diastolice. TA medie ramane in esenta
neafectata. Acest lucru se intampla din cauza tuburilor excesiv de
lungi si a rezistentei vasculare crescute.
Fig.8 Overdamped. Overdamping determina subestimarea TA
sistolice si supraestimarea celei diastolice. Din nou, TA medie
ramane neschimbata. Cauzele sunt prezenta bulelor de aer, cateter
icudat ,cheaguri de sange in sistem, absenta lichidului in sistemul
de flash sau presiune scazuta in sistemul de flash
Testul undei patrateTestul undei patrate este folosit pentru a
evalua daca unda arteiala este under sau overdamping.Pt a face
testul undei patrate folositi dispozitivul de irigare rapida atasat
la transducer pentru a umple linia arteriaala.Aceasyta manevra va
crea o urma patratoasa; cand disp.de irigare este relaxat observati
viteza si forma in care unda revine la0.La unda arteliala
amortizata optim apar una sau 2 oscilatii rapide inainte ca unda sa
ajunga la 0(fig6).Daca sunt necesare peste 2 oscilatii pentru ca
unda sa ajunga l 0 iar aceasta are unde si pante exagerate atunci
unda este underdaped.Aceasta va cauza o TA sistolica fals marita si
TA diastolica fals joasa.Dca sint necesare mai putin de 2 oscilatii
pt ca unda sa revina l0 iar unda este neclara si fara detalii fine
atunci unda este overdamped.Aceasta poate duce la o TA sistolica
fals scazuta si TA diastolica fals ridicata.
Cea mai buna varianta de arezolva aceste probleme este sa aspiri
si sa irigi linia si sa inlaturi excesu de tubulatura.
Adevarata TA sistolica
Damping-ul sistemului poate fi testat in mod formal, dar este
mai simplu sa verificam acuratetea liniei arteriale prin
determinarea adevaratei tensiuni arteriale sistolice folosind un
tensiometru manual. Plasati maseta tensiometrului pe membrul pe
care a fost instalata linia arteriala(Fig. 11a). Umflati manseta
tensiometrului pana cand curba devine plata si apoi dezumflati
incet pana cand pulsatiile pot fi detectate pe curba(Fig. 11d).
Presiunea afisata pe manometru este adevarata tensiune arteriala
sistolica(Fig. 11c).
Complicatiile monitorizarii invazive a TA
Infectia
Hemoragia
Deconectare
Intereruperea circ. Periferice
Ingrijirea liniei arteriale
Ser fiziologic 0.9% folosit pt a umple sistemul nu utilizati
glucoza
Pastreaza manseta de suprapresiune la 300mmHg
Observa semnele de infectie la nivelul punctiei
Panseaza steril la nivelul punctiei
Foloseste tehnica aseptica pentru conectarea si deconectarea
tubului de presiune
Verifica perfuzia la nivel distal de linia arteriala (fig.
10)
Montarea si indepartarea liniei art. trebuie facute in conditii
de asepsie
Nu se administreaza medicamente pe linia arteriala
Monitorizarea frecventei cardiace
Monitorizarea continua EKG in 3 sau 5 derivatii se face de
rutina in TI si permite monitorizarea continua si inregistrarea
frcventei cardiace si a ritmului.Daca se afiseaza o singura
derivatie aceasta este DII deoarece ofera o buna vizualizare a
undei P.amplitudinea uzuala este de 1mV/cm.o frecventa cardiaca
scazuta va scadea debitul cardiac daca pacientul nu este capabil sa
si creasca volumul bataie. FC foarte mare diminua timpul de umplere
ventriculara si scade debitul cardiac(DC)
Monitorizarea presiuni venoase centrale
Cateterul venos central (CVC) este un cateter inserat intro vena
centrala mare ( vena cava superioara , subclavia sau vena femurala
).poate fi folosita pentru a da medicamente si pentru masurarea
presiunii venoase centrale(PVC).PVC este presiunea din atriul drept
si reflecta de obicei presarcina si furnizeaza o estimare a
volumului de sange circulant.PVC normala este intre 2-6 mmHg .
Totusi cand se apreciaza daca pacientul mai are nevoie de fluide ,
modificarea PVC dupa admn. unui bolus de fluid este mai utila decat
o singura determinare. ca o regula generala daca raspunsul la un
bolus de fluid este cresterea PVC cu:
0-3mmHg pacientul este probabil hipovolemic si necesita sa
primeasca mai multe fluide
>3mmHg este normo sau hipervolemic si nu necesita fluide
Indicatie pentru CVC
Monitorizarea statusului volemic al pacientului.
Administrarea de vasopresoare medicamente iritante sau TPN??
.
Pentru a evita punctiile venoase multiple.
Complicatiile CVC
Pneumotorax
Infectii
Sangerare
Aritmie cardiaca
Punctie arteriala
Embolie gazoasa
Pierderea ghidului
Calibrarea
Acuratetia monitorizarii PVC depinde de nivelul
transducerului.
Transducerul trebuie pozitionat la nivelul axului flebostatic
spatiul 4 intercostal pe linia axilara medie.
Transducerul trebuie repzitionat de cate ori se repzitioneaza
pacientul
Transducerul trebuie calibrat o data pe tura la presiune
atmosferica (important pt acuratetia masuratorilor)
Curba PVCCurba PVC corespunde ciclului cardiac .Este format din
unda a care refecta contracti atriala, unda c care reflecta
inchiderea valvelor tricuspide si unda v care reflecta unplerea
pasiva atriala .
Panta descendenta x reprezinta scaderea presiunii atriale dupa
contractia atriala si Panta descendenta y reflecta scaderea
presiunii atriale cand se deschid valvele tricuspide.
Ingrijirea CVC Ser fiziologic 0.9% folosit pt a umple
sistemul
Pastreaza manseta de suprapresiune la 300mmHg
Observa semnele de infectie si hemoragie la nivelul punctiei
Panseaza steril la nivelul punctiei
Foloseste tehnica aseptica pentru conectarea si deconectarea
liniei iv
Montarea si indepartarea liniei art. trebuie facute in conditii
de asepsie
Evaluare zilnica a necesitatii CVC.
Cateter arterial pulmonar
Cateterul arterial pulmonar numit si cateter Swan Ganz,este un
cateter cu balonas la varf care este inserat in artera pulmonara
prin intermediul unei vene centrale .
Este un dispozitiv de monitorizare hemodinamica ce poate fi
utilizat pt a evalua debitul cardiac si statusul volemic .aceste
catetere sunt asociate cu un numar mare de riscuri si beneficiile
sunt controversate .de aceea multi cliniceni nu le mai folosesc
.
Cateterul are cel putin 4 lumene (fig.15).
Aceste lumene permit masurarea urmatoarelor presiuni:
Presiunea in artera pulmonara
Presiunea de ocluzie a arterei pulmonare
Presiunea in atriul drept
Presiunea in ventricolul drept
Determinarea debitului cardiac
Cateterul arterial pulmonar (CAP) este util pentru a obtine
valori hemodinamice avansate.pt a face acest lucru un bolus de
fluid este injectat in lumenul proximal (PVC). Pe masura ce fluidul
(amestecat cu sange )trece prin AD,VD si AP se modifica
temperatura. Proba de temperatura de la capatul cateterului masoara
aceste modificari ale temperaturii si utilizeaza aceste informatii
pt a calcula valori hemodinamice precum
Indexul cardiac
Rezistenta vasculara sistemica
Rezistenta vasculara pulmonara
Indexul rezistentei vasculare sistemice
Indexul rezistentei vasculare pulmonare
Aceste valori sunt utile pt determinarea necesarului de fluide
si inotropi.
Complicatiile cateterului arterial pulmonar
Cateterul este inserat printr-o teaca care se gaseste intr-o
vena centrala. Ca urmare toate complicatiile cateterului venos
central se aplica si cateterului arterial pulmonar
Aritmii
Infarct pulmonar
Ruptura arterei pulmonare
Ingrijirea cataterului arterial pulmonar
Unda de presiune a cateterului arterial pulmonar trebuie
monitorizata continu pentru a ne asigura ca varful este corect
pozitionat .trbuie sa se afle in artera pulmonara dar nu la limita
ei ,deoarece determina infart pulmonar .De asemenea nu poate fi
amplasata in ventricolul dr determina tahicardie ventriculara .
Intodeauna mentineti balonul desunflat exceptie in timpul
masurarii presiunii de ocluzie a arterei pulmonare
Cand unflati balonul ,daca volumul specific de aer nu determina
expansiunea balonului ,nu se va suplimenta aer balonul poate fi
rupt provocand embolie gazoasa.
Pozitia CAP la insertie trebuie masurata si documentata la
fiecare tura .fiecare linie neagra groasa reprezinta 50 cm lungime
si fiecare linie neagra subtire reprenzinta 10 cm in lungime (total
lung. 110 cm ).
Nu se administreaza nimic pe lumenul cateterului cu exceptia Na
Cl 0.9%
Ser fiziologic 0.9% folosit pt a umple sistemul
Pastreaza manseta de suprapresiune la 300mmHg
Transducerul trebuie pozitionat la nivelul axului flebostatic
spatiul 4 intercostal pe linia axilara medie.
Observa semnele de infectie la nivelul punctiei
Panseaza steril la nivelul punctiei
Foloseste tehnica aseptica pentru conectarea si deconectarea
tubului de presiune
Socul si oliguria
Definitia socului :
socul este amenintator de viata ,caracterizat prin flux
inadecvat tisular .
????fiziologie
MAP=CO*TPR ( TAM = DCX RVPCO=HR*SV( DC -= FC X VS)
MAP=HR*SV*TPR (TAM = FR X VS X RVP) dar VS este dependetnt de
presarcina, postsarcina si contractilitate inseamna ca TAM depinde
parametrii cheie
MAP=presiunea arterialaCO=debit cardiac
HR =frecventa cardiaca
SV= volum-bataie de pre / post sarcina si contractilitate)
TPR=rezistenta vasculara periferica
Parametri cheie in soc sunt
Frecv. Cardiaca
Contractilitate
Presarcina
Rezistenta vasc. periferica
Cauzele socului
Socul este cauzat de orice patologie ce reduce fluxul sanguin
tisular
Tipul soculuiCauze comunetratament
hipovolemicPierdere sange \fluideResuscitare volemica cu
fluide\sange.identificarea cauzei hipovolemiei eventual interv.
Chir. Terapia cu vasopresoare poate fi necesara in cazurile
grave
cardiogenicIMA,anomalii valvulare\structuraleMentine o presiune
diastolica adecvata cu vasopresoare .Daca debitul cardiac ramane
scazut dupa cresterea presiunii diastolice se adauga inotrope
obstructivTEP ,tamponada cardiaca,pneumotorax in tensiuneAtentie
la adm. Fluidelor
Terapie trombolitica la embolia pulmonara
Decompresie de urgenta la tamponada si pneumotorax
DistributivSepsa
Neurogenic
Anafilactic
Resuscitare volemica rapida
Terapie cu vasopresoare
Antibioterapie in socul septic
Nursingul pacientului in soc
Monitorizati si tratati pacientul in functie de semnele si
simptomele socului,incluzand frecventa cardiaca,TA ,PVC, ,debit
urinar,temperatura ,timpul de reumplere capilara
Asigura iv la pacient pt resuscitare volemica
Medicamente precum vasopresoare si inotrope pot fi necesare pt a
mentine TA adecvata
Monitorizati nivelul lactatului pt a detecta hipoperfuzia
organelor
MAP=CO*TPR (TAM = DC X RVP)In concluzie daca TA este scazuta fie
debitul cardiac este scazut ,fie rezistenta vasculara periferica
este scazuta.Rezistenta vasculara periferica poate fi estimata prin
evaluarea circulatiei periferice .Daca pacientul prezinta
vasoconstrictie(extremitati reci si timp de reumplere capilar lent
)rezistenta este crescuta.Daca pacientul prezinta vasodilatiatie
,rezistenta este scazuta.
Daca debitul cardiac este scazut , fie frecventa cardiaca ,fie
volumul bataie scazut.Daca STROKE VOLUM este scazut ,atunci
presarcina este scazuta ,contrctilitatea este scazuta sau
postsarcina este crescuta.Postsarcina si contractilitatea nu sunt
de rutina monitorizate.
Parametrii cheie la un pacient hipotensiv sunt:
Perfuzia IN PERIFERIE :scazuta sau crescuta
Frecventa cardiaca
PVC (daca raspunsul la bolus este cunoscut)In concluzie este
folositor sa se comunice acesti parametri cand te consulti cu
cineva despre un pacient hipotensiv
Daca problema este presarcina scazuta,administrati fluide
Daca este scazut volumul bataie ,corectati presiunea diastolica
inainte sa corectati fluxul coronarian .
Daca volumul bataie ramane scazut se adm. Inotrop. daca,cauza
este frecventa cardiaca scazuta se adm medicatie cronotropa sau se
face pacing .
Vasopresoare si inotrope utilizate in managemetul socului
Noradrenalina
Catecolamina care stimuleaza receptorii alfa si cauzeaza
vasoconstrictie .La pacientii hipotensivi de obicei creste debitul
cardiac
Se adm pe CVC si se titreaza in functie de tensiunea
pacientului
Poate produce tahicardie si perfuzie vasculara scazuta
Adrenalina
Inotrop,vasoconstrictor sau cronotrop
Poate fi adm bolus in timpul SCR si hipotensiune amenintatoare
de viata sau perfuzie
Adm pe CVC este recomandata dar poate fi adm si iv
Cand este adm ca si perfuzie se titreaza in functie de TA a
pacientului
Poate produce tahicardie sau tahiartimie, hiperglicemi sau
retentie acuta de urina
Dobutamina
Are efect inotrop,vasodilatator si cronotrop
De obicei este folosita alaturi de noradrenalina sau adrenalina
deoarece poate cauza hipotensiune la pacientii cu soc severe
datorita efectului vasodilatator
Oliguria
Cauzele oliguriei pot fi divizate in pre-renale,renale si
post-renale .
Cauze post-renale:datorita obstructiei sistemului urinar si
include prostata marita,tumori,hematom sau colectie lichidiana
.
Cauze pre-renale:datorita hipoperfuziei .la nivelul rinichilor
si include hipotensiune prelungita,hipovolemie sau sepsis
,deshidratare,soc cardiogenic sau toxicitate medicamentoasa
Managementul oliguriei
Confirmarea oliguriei :efectuati eco la nivelul vezicii urinare
pt a identifica volumul de lichid si goliti vezica urinara
Flush pe sonda vezicala cu Na Cl utilizand tehnica aseptica pt a
va asigura ca sonda vezicala nu este obstruata
Indepartarea sondei vezicale trebuie luata in considerare daca
pacientul are oligurie continua(24 ore) si nu are
contraindicatie
Mentinirea unei TA optime pt a imbunatati perfuzia
renala(MAP>65-75mmHg)
Mentinerea adecvata a hidratarii si a presarcinii ( pVC 8 12 mm)
Transplantul renal se va lua in considerare in cazul oliguriei cu
ureea si creatinina modificate,dezechilibrul electrolitilor
,hiperpotasemie .
Utilizarea diureticelor in oligurie este controversata
Aritmii amenintatoare de viata
Ritmul sinusal
Ritmul sinusal reprezinta bataia si ritmul normal al inimii
.acesta este setat de pacemaker-ul intern al inimii ,cunoscut sub
numele de nodul sinoatrial .Nodul sinoatrial este localizat in
camera dreapta a inimii(atriul drept) iar impulsul electric este
condus din nodul sinoatrial la atrii si coboara in ventricoli.daca
pacientul nu are un ritm sinusal normal este clasificat ca si
aritmie.
Aritmia
Apare atunci cand este o problema cu sist. De conducere electric
al inimii.
Este cauzata de mai multe patologii incluzand afectare cardiaca
, diselecrotemii si perfuzie coronariana scazuta . artitmiile pot
fi amenintatoare sau nonamenintatoare de viata .Aritmiile devin
amenintatoare de viata daca afecteaza debitul cardiac .
Nursing-ul aritmiilor
Este o aritmie?numonitorizare
da
Este pac. Compromis hemodinamic?daUrg. Medicala cheama ajutor .
BLS daca pacientul nu are puls
nu
Verifica electrozii, EKG ,oxigen,gaze arteriale,electroliti
,
Aritmii amenintatoare de viata
Aritmia amenintatoare de viata este aceea care determina un
debit cardiac neadcvat.
Principalele aritmii amenintatoare de viata sunt:
FV
TV
ASIST.
BRADICARDIA PROFUNDA
AEFP
BLOC TOTAL
TV
Se manifesta ca o tahicardie cu complexe largi. Frecventa
ventriculara este 120-250 b/min, ritmul este regulat si are un
pattern de dinti de fierastrau.Unda P de obicei nu se vede, poate
fi retrograda sau ascunsa in complexul QRS. Complexul QRS are
durata > 0.12s, larg, bizar, cu amplitudine mare, poate varia ca
apect. TV necesita interventie imediata c\deoarece se poate
transforma in FV.
FV
Se manifesta ca un ritm dezorganizat fara unde P sau complexe
QRS.Rata ventriculara peste 300
AEP
Seamana cu un ritm sinusal normal dar nu este asociat cu puls
sau debit cardiac
ASISTOLA
Lipsa activitatii electrice.Pe EKG nu se observa ritm sau
frecventa
BRADICARDIA SIMPTOMATICA
Este un ritm cu o frecventa sub 60/min..Este clasificata ca si
bradicardie simptomatica daca pacientul prezinta simptome asociate
hipoperfuziei, precum hTA, durerea toracica, scaderea starii de
constienta si dispnee.
BLOC AV DE GR.III (TOTAL)
Ritmul este regulat dar atriul si ventriculul se contracta
independent unul de celalalt.Frecventa atriala este deseori mai
rapida decit cea ventriculara(de obicei este scazuta).Blocul AV
complet poate fi precedat de un bloc AV tip II.Acesta este
caracterizat de unde P neconduse intermitent care nu sunt precedate
de un interval PR prelungit.ALTE ARITMII INTALNITE IN T.I.
FIBRILATIA ATRIALA
Este cea maintalnita aritmie cardiaca, este un ritm neregulat cu
unde P care nu se vad.Frecventa atriala nu poate fi detecta de\ar
de obicei este >400 b/min., in timp ce frecventa ventriculara
variaza intre 150 b/min.
FLUTTER ATRIAL
Este caracterizat de unde P anormale care dau un aspect de dinti
de fierastrau.Numarul conducerilor prin nodul AV este exprimat ca
si frecventa condusa.Frecventa atriala este >350 b/min dar cea
ventriculara poate fi scazuta, rapida sau normala.
TPSV
O tahicardie cu complexe inguste, frecventa >150, undele P
pot fi invizibile deoarece sunt suprapuse cu undele T.
RCPPrognosticul SCR a pacientilor internati este in general este
foarte rezervat.Scopul tratamentului ar trebui sa fie intervenirea
inainte ca starea pacientului sa se deterioreze pana la SCR.
Cine ar trebui resuscitata
RCP ar trebui instituit doar la pacientii care au o sansa
rezonabila sau acceptabila de beneficiu.Nu ar trebui instituit la
pacientii la care ne asteptam sa moara sau la care SCR este ultima
faza a unei deteriorari progresive si graduale.
Oricandse impune RCP ar trebui luata in considerare ca pt
fiecare pacient decizia sa fie revizuita impreuna cu un medic cu
experienta.Factori de luat in calcul sunt: varsta , antecedentele (
premorbid status), bolile asociate, speranta de viata, calitatea
vietii si bineinteles dorinta pacientului.Statusul de resuscitare
ar trebui discutat cu pacientul si familia sau alt reprezentant
legal.Statusul DNR ar trebui documentate clar impreuna cu
rationamentul deciziei.De asemenea ar trebui sa fie bine inteles ca
aceste dispozitii se refera doar la resuscitarea in timpul SCR si
ca toate celelate tratamente ar trebui continuate.
Recunoastrea SCR in TI
Multi pacienti din TI sunt ventilati si monitorizati intens,
acest fapt putand face dificila recunoasterea SCR.
la multi pacienti SCR este recunoscut prin aspectul EKG de
aritmie amenintatoare de viata :FV,TV, asistola
totusi este posibil ca SCR sa fie secundar la AEP de notata ca
in toate cazurile de SCR nu exita puls
atat FV cat si asistola sunt ritmuri care nu asigura
perfuzia.Daca pacientul pare sa prezinte un asa ritm pe EKG dar are
puls atunci dg. de FV sau asistole este gresit.Cel mai probabil EKG
este rezultatul uni echipement defect
la pacientii ventilati SCR de obicei nu este recunoscut prin
absenta respiratiei
Managementul SCR la pacientii internati
Punctele cheie a unei resuscitari de succes:
recunoasterea precoce
solicitare precoce ajutorului
compresiuni toracice precoce
defibrilare precoce
ritmuri socabile/ nonsocabile
de tradus pag.34 40
Obstructia cailor aeriene superioare si managementul cailor
aeriene
Obstructia cailor aeriene reprezinta blocarea partiala sau
completa a CA astfel ca este imposibil sau dificil intrarea si
iesirea aerului din plamani.
Obstructia CA este o situatie periculoasa care poate ameninta
viata. Identificati precoce semnele si simptomele de obstructie si
cereti imediat ajutor
La pacientii neintubati obstructia de CA superioare se poate
datora caderii posterioare a limbii ( la pacientii inconstienti),
corpilor straini sau edemului CA.Semnele si simptomele sunt:
raguseala
stridor
dispnee
agitatie
cianoza periorala( un semn tardiv de hipoxemie)
La pacientul intubat CA este obstruata in mod obisnuit prin
sputa.Totusi sangele, muscarea sondei IOT, cudarea sondei si a
filtrelor de umidificare pot fi cauze de obstructie.La modurile de
ventilatie dependente de volum obstructia va cauza o crestre a
presiunii in CA.
La modurile de ventilatie dependente de presiune va cauza o
scadere/prabusire in volumul tidal.
La pacientii cu respiratie spontana poate sa apara dispneea.
Managementul cailor aeriene
Urgentele CA necesita un raspuns urgent caci pacientii se pot
deterioara foarte rapid.De aceea este esential nu numai sa te
instruiest in managementul acestor situatii dar si sa fi pregatit
adecvat.Cand incepi munca intr-un mediu nefamiliar verifica
intodeauna disponibilitaea si functionarea adecvata a
echipamentului de managent de urgenta a CA, inclusiv locatia si
continutul kitului de CA dificila.Managenetul CA este necesar cand
un pacient nu este capabil sa isi mentina singur CA deschise sau nu
este capabil sa se ventileze adecvat.acestea se pot datora :
scaderea nivelului de constienta
obstructia CA
respiratie inadecvata
Obiectivele managementuli de urgenta a CA:
asigurarea unie CA patente
asigurarea ventilatiei plamanilor
protejarea plamanilor de aspiratieIn mod cert obtinerea unei cai
aeriene patente trebuie atinsa mult mai urgent decat protectia
CA
Managementul CA ar trebui intotdeauna sa inceapa cu verificare
patentei CA, urmata, daca e necesar, de manevre de baza de
eliberarea a CA +/- ventilatie pe masca si balon.Figura
1.priveste,asculta si simte respiratia
Daca permeabilitatea CA si ventilatia nu pot fi restaurate rapid
si usor cereti imediat ajutor.
In majoritaea cazurilor masurile simple vor fi suficiente sau
vor castiga timp pentru procedurile avansate.Tenhnici de baza de
eliberarea a cailor respitorii
Pag 42.
O varietate de manevre aplicate cailor aeriene ridica limba si
tesuturile faringelui anterior si deschid CA. Asistentul ar trebui
sa fie familiarizat cu acestea si sa fie capabil sa le execute pe
toate: hiperextensia capului este usoara si eficienta. O mana
plasata ferm pe frunte inclina capul spre posterior fata de
articulatia atlanto-occipitala
hiperextensia capului este completata cu ridicarea mandibulei
prin aplicarea degetelor de la cealalta manasub portiunea osoasa a
mandibulei si ridicarea barbiei spre anterior
tripla manevra este folosita cand celelalte metode de deschidere
a CA au dat gres. Capul este in hiperextensie spre posterior, si
degetele ambelor maini trebuie sa prinda ramurile mandibulei, care
este subluxata inspre sus si anterior. Apoi ambele police sunt
folosite pentru a deschide buza inferioara (figura 2) subluxatia
mandibulei exclude hiperextensia capului si e folositoare in cazul
instabilitatii coloanei cervicale (figura 3)Caile aeriene
oro/nasofaringiene
Pozitionarea unei cai oro- sau naso-faringiene poate fi utila in
prevenirea obstructiei de CA prin tesuturi moi (palat moale,
epiglota si baza limbii) la pacientii cu status mental alterat.
O cale aeriana orofaringiana poate stabili o CA adecvata pentru
ventilatie spontana sau cu masc asi balon atuinci cand
hiperextensia capului si subluxarea mandibulei sunt insuficiente.
Este inserata cu concavitatea orientata spre palat si apoi rotita
la 180 in pozitia corecta pe masura ce inainteaza (figura 4)
Complicatiile includ traumatizarea mucoaselor, agravarea
obstructiei prin apasarea epiglotei pe orificiul laringian sau prin
dizlocarea limbii mai posterior. Urmatoarele masuri (lungime
masurata de la bordura la varf) sunt recomandate: adult mare-100 mm
(pipa Guedel nr 5), adult mediu 90 mm (pipa Guedel nr 4), adult mic
80 mm (pipa Guedel nr 3).O cale aeriana nasofaringiana este un tub
de pastic sau cauciuc moale inserat in nara si avansat de-a lungul
planseului nazal in faringele posterior. Este mai bine tolerata de
catre pacientii semiconstienti decat calea orofaringiana.
Complicatiile includ epistaxisul, aspiratia, laringospasmul si
pozitionarea esofagiana.
Ventilatia pe masca si balon
Necesita timp si experienta. Majoritatea baloanelor sunt
autogonflabile cu un rezervor (punga)separat, conevtate in serie,
care asigura o cincentratie importanta de oxigen (figura
6)Adaugarea unei valve PEEP poate imbunatati oxigenarea arteriala
si ajuta la depasirea obstructiei de CA prin laringospasm. Se
recomanada masti transparente.
Atentie: ventilatie inadecvata: etanseizarea mastii pe fata
trebuie sa fie buna. Ventilatia pacientilor edentati poate fi
dificila. Daca pierderea de aer intre masca si obraz este
importanta, sunt recomandate doua persoane, una care sa mentina
masca in pozitie si cealalta care sa ventileze distensia gastrica:
este des intalniata si creste riscul de varsatura si aspiratie.
Distensia abdominala severa poate cauza compromitere
acrdiovasculara. Aplicarea unei presiuni usoare pe cricoid poate
evita distensia gastrica hiperinflatia plamanilor. Majoritatea
baloanelor de ventilat permit administrarea unui volum tidal de
1.5-2 l . Administrarea rapida a unor volume tidal mari pot duce
rapid la blocarea aerului in plamani. Hiperinflatia si presiunea
intratoracica ridicata pot cauza o instabilitate hemodinamica
marcata. Folositi doar volume tidal de 300-500 ml la o rata
respiratorie de 10-16/min. Aspiratia pulmonara: Pozitionarea unei
sonde nazogastrice pentru aspirarea continutului gastric poate fi
de ajutor, dar golirea comleta a stomacului nu poate fi garantata
si poate fi indus reflexulde varsatura. In cazuri de urgenta, la
pacientii cu stomacul plin, poate fi necesara ventilarea pe masca
si balon cu presiune pe cricoid din partea unui ajutor, pana cand
CA este securizata.Tenhnici avansate de eliberarea a cailor
respitorii
Un adjuvant avansat al cailor aeriene este necesar la pacientii
care necesita ventilatie artificiala continua. Inserarae acestuia
necesita munca de echipa si este important sa fiti familiar, sa
cunosteti tehnica si rolul vostru in echipa.IOT prin laringoscopie
directa este metoda aleasa pentr pcientii apneici,
inconstienti.Alte indicatii pentru IOT includ:
obstructia acuta de cai aeiene superioare
faciliatrea aspiratiei traheale protejarea caii aeriene de
aspiratia macroscopica insuficienta respiratorie necesitand
ventilatie mecanica invazivasecventa de inductie rapida
este o tehnica avansata de protezare a caii aeriene care include
inducerea rapida a lipsei de reactie si a relaxarii musculare
pentru a face pacientul inconstient si flasc in vederea facilitarii
intubarii rapide a traheii.Scopul secventei repide de intubare este
sa reduca la minim riscul de aspiratie in timpul procesului de
intubare.Acesta este atins prin reducerea la minim a timpului
dintre pierderea constientei si plasarea corecta a IOT cu balonasul
umflat. De aceea este importan ca toate etapele procedurii sa fie
savarsite cat mai curand si mai eficient posibil. Munca de echipa
eficienta este esentiala.Pasii unei secvente de inductie rapide
sunt: pregatire
preoxigenare
pretratament
paralizie cu inductie
protectie ( presiune cricoida) si pozitionare
plasarea sondei si confirmarea pozitiei
management postintubatie
Pregatire
discuta planul de intubare
clarifica rolurile
medic IOT
asistent ventilatie
administrare medicament
presiune cricoidiana
pregateste echipamentul, medicamentele pentru IOT si
vasopresoarea si fluide pentru resuscitare
Echipament
2 laringoscoape standard cu la a(Macintosh nr.2 3 si 4)
Ataseaza lama si verifica lumins Sonda IOT
Obisnuit 8.0-9.0 mm la adult barbat si 7.0-8.0mm la femei
Umflati balonasul si verificati integritatea
Seinga pentru umflarea balonasului
Ghid
Suficient de ferm astfel incat sa poata fi tinut orizontal de la
un capat
Stilet
Intrebati c
Persoana care efectueaza IOT daca doreste sau nu mandren
Daca da lubrefiatil cu gel si asigurati-va ca varful sau nu
depaseste capatul distal al sondei
Pensa Magill
Pensa de artera mare?????????
Prelungitor IOT(cot flexibil)
Pipa orofaringiana
Balon autogonflabil cu masca potrivita ca dimensiune
Aspirator
Sonda de aspiratie flexibile si de tip Yankauer
Monitor
TA, EKS, pulsoximetrie si EtCO2 Fluid si trusa pregatita pentru
administrarea rapida in caz ca pacientul devine hipotensiv
Sedative si miorelaxante
Preoxigenarea si pozitionarea pacientului
Pacientul ar trebui poazitionat in supinatie cu gatul usor
flectat (metoda cea mai usoara de realizare este prin ridicarea
occiputului aprox.7-10 cm cu o perna dura, ferma sau suport
triunghiular (wedge) si vertexul la marginea patului.Daca pacientul
are gasping pozitionati intai capul si gatul pacientului dar
asteptati pana in ultimul moment sa- l pozitionati in
supinatie.Administrati oxigen 100% pe masca si balon cel putin 5
minute inaintea IOT.
Pretratament
Administrati un agent anestezic si spalati linia cu ser.Nu
administrati medicatia pana cand tot echipamentul si personalul
sunt pregatite si vi se dau instructiuni clare de administrare.Dupa
administraea agentilor anestezici este necesara monitorizarea
atenta a TA.Anticipati ca pacientul piate deveni hipotensiv asa
capregatiti fluide si medicatie vasopresoare(epinefrina,
fenilefrina, si metaraminol)
Paralizie cu inductie
Aceasta implica administraea unui agent de blocare
neuromusculara de ex.vercuroniu, rocuroniu sau suxametazona imediat
inainte de IOT
Protectia si presiunea cricoidiana
Implica administrarea de relaxante musculare imediat dupa ce
agentul anestezic a fost administrat i aplicarea presiunii
cricoidiene.Scopul presiunii cricoidiene este ocluzionarea
esofagului si reducerea la minim a riscului de regurgitare a
continutului stomaca.
1. localizeaza cartilajul cricoid
Este cel mai usor de realizat prin localizarea cartilajului
tiroid (marul lui Adam) miscand degetele in jos pe linia mediana
spre torace.sub cartilagiul tiroid veti simti o arie fina (membrana
cricotiroidiana) si apoi un alt cartilaj acesta fiind cart.
Cricoid.Asezati degetul mare si degetul mijlociu de o parte si alta
a cartilajului
In acelasi timp (daca pacientul isi pierde constienta) faceti
presiune pe cartilajul cricoid ( manevra Selick).
Nu intrerupeti manevra Selick pina in momentul in care sonda IOT
a fost introdusa corespunzator si balonasul a fost umflat si
persoana responsabila de aceasta manevra va confirmat
intubatia.
Pozitionarea si confirmarea sondei IOT
Pentru a asista plasarea sondei IOT- pozitionare in partea
dreapta a persoanei care urmeaza sa intubeze- incepe cu
preoxigenarea pacientului cu 15l de oxigen pe minut cu masca si
balon cu rezervor.-Dupa ce medicamentele au fost administrate se va
inlatura masca cu balon si se va introduce laringoscopul.- in
functia de imaginea pe care o obtine in timpul laringoscopiei
acesta va solicita diverse dispozitive
-Este foarte important sa intelegem ca persoana care intubeaza
nu trebuie pastreze imaginea laringelui in timpul procedurii si nu
ar trebiu sa fie nevoit sa se uite in alta parte pentru a lua
dispozitivul care ii este oferit.Acesta trebuie pus in mana sa
dreapta si pozitionat corect-sonda de intubat cu/fara mandren
-ghid-sonda de aspiratieYankauer
-Masca si balon
Daca sonda IOT a fost introdusa corect:
- conectati senzorul de ETCO2
- atasati balonul la
- umfalti balonasul de la sonda IOT(fig.17)Daca este necesara
utilizarea unui ghid:
Lubrefiati partea distala a ghidului (partea care este introdusa
in pacient)cu gel lubrefiant,nu lubrefiati intrgul ghid pentru ca
este greu de tinut.Odata ce ghidul este plasata introduceti sonda
IOT pe el avand grija sa nu il dislocati Figura 18.doctorul va
introduce onda IOT prin faringe in trahee. In timpil acesta tineti
varful proximal al ghidului pentru a oferi stabilitate.( figura 19)
Cand vi se spune si doara atunci scoateti ghidul in timp ce medicul
mentine IOT( figura 20)Odata ce sonda IOT este plasata verificati
miscarile cutiei toracice ascultati murmurul vezicular si conectati
EtCO2 pentru a confirma corectitudinea plasari sondei IOT
Odata ce suntem siguri ca IOT este plasata corect umflati
balonasul si verificati presiunea din balonas
Securizati sonda cu leucoplast si insemnati sonda pe lungime in
dreptul incisivilor
Daca pacientul nu poate fi intubat dupa 2 incercari chemati
ajutor suplimentar si solicitati echipamentul de intubatie dificila
daca nu este deja pregatit
Ingrijirea post intubatie :
-evaluarea pacientului A,B,C
-Pornirea sedari continue
-Efectuarea RX torace pentru stabilirea corectitudinii IOT
-Informarea apartinatorilor
-Initierea ventilatiei mecanice
Fiziologia respiratorie
Scopul este de a intelege relatia dintre ventilatie si schimbul
gazos si cauzele insuf. respiratorii
Functia sistem.cardiorespiratoreste de oxigenarea sangelui si
eliminarea dioxidului de carbon.
Scopul final este de a asigura oxigenarea celulelor si returul
CO2 la plamani
Ventilatia pulmonara
Ventilatia este transferul aerului din atmosfera in diverse
parti ale plamanului si intoarcerea acesteia,este posibila datorita
diferentei de presiune dintre aerul din atmosfera si plamani
Inspirul se realizeaza prin contractia muschilor inspiratori
care duce la o miscare in jos a diafragmului si o ridicare si
expansionare a cutiei toracice.
Fig.1
Aceasta duce la o presiune intrapleurala negativa care destinde
plamanii.Fig.2
Acestia aspira aerul prin gura , nas cai aeriene superioare si
inferioare pana in alveole.
Fig 3
Relaxarea muschilor respiratori, determinatta de elasticitate,
cauzeaza un efect opus.Odata cu relaxarea muschilor inspiratori si
golirea plamanilor, presiunea alveolara depaseste presiunea
atmosferica astfel ca aerul se scurge din alveole spre exterior
pentru un anumit nivel de efort inspirator, cantitatea de aer
care este aspirat va fi proportional cu rigiditatea peretelui
toracic, a pleurei si parenchimului pulmonar si cu rezistenta
intampinata la nivelul cailor aeriene
astfel patologia care afecteaza muschii respiratori, peretele
toracic, pleura, parenchimul pulmonar sau caile aeriene poate
determina hipoventilatie
volumul de gaz vehiculat in cursul unei respiratii normele este
cunoscut ca volum tidal(volum curent)
volumul de aer vehiculat prin respiratii normale timp de un
minut se numeste volum minu sau ventilatie minut si e dat de
formula
ventilatie minut = volum tidal x FR
o parte din aerul circulat trece doar prin caile aeriene si alte
parti ale plamanilor unde nu au loc schimburi gazoase .Acest volum
de aer este cunoscut ca spatiu mort(Vd) Ventilatia care este
implicata in schimbul gazos este ventilatia alveolara.Ventilatia
alveolara=(Volum Tidal- Volum spatiu mort)x FR(frecv.resp.)Astfel
un spatiu mort crescut poate genera hipoventilatie
Tranferul gazos la nivel alveolar membrana capilara
transferul gazos depinde de gradientul de presiune la nivelul
membranei
CO2 trece din sange in alveole deoarece nivelul sau in sange
este superior celui alveolar (PaCO2) figura 4 Oxigenul trece in
directia opusa deoarece nivelul alveolar (PaO2)este superior celui
din sange.Odata ce oxigenul trece in sange se leaga de Hb.Doar o
mica parte de O2 este prezenta in sange ca oxigen dizolvat
O modificare a nivelului de CO2 in alveole va schimba gradientul
dintre sange si alveole si va modifica nivelul sanguin.Similar o
schimbare in nivelul oxigenului alveolar va afecta nivelul
sanguin.
Alte gaze prezente in alveole sunt azotul si vaporii de apa
Presiunea atmosferica va afecta presiunea partiala a gazelor din
alveole
Un alt factor determinant major al PaO2 il reprezinta
concentratia O2 inspirat
Factorul determinant major al PaCO2 este rata de eliminare care
este dependenta de ventilatia alveolara
Perfuzia si relatia ventilatie/perfuzie
pentru ca oxigenul sa fie transferat din alveole in sange iar
CO2 in sens invers alveolele trebuie sa fie perfuzte
pentru un schimb de gaze optim fiecare regiune a plamanului ar
trebui ventilata in aceasi masura
daca alveolele sunt ventilate dar nu sunt perfuzate ele se
adauga spatiului mort.Aerul intra si iese din alveole dar CO2 nu
este eliminat deoarece nu exista flux sanguin la nivel
alveolar(fig.5). Daca pacientul nu poate compensa cresterea
spatiului mort prin cresterea volumului tidal sau prin frecventa,
cresterea spatiului mort va determina cresterea nivelului de CO2 in
sange
perfuzia alveolelor neventilate nu este implicata in schimbul de
gaze(fig. 6) si astfel de fapt sunteaza plamanii, cauzand
desaturatie intalnita in mod obisnuit la pacientii critici. Unele
sunturi apar fiziologic de aceea la oamenii sanatosi saturatia
normala este aprox.97% nu 100%. Astfel concordanta dintre
ventilatie si perfuzie este importanta pentru mentinerea schimbului
de gaze in limite normale.
Transportul oxigenului la tesuturi
O2 este transporta la tesuturi predominant legat de Hb
Continutul de O2 al sangelui e in principal dependent de
concentratia de Hb, de saturatia de O2 a sangelui si de capacitatea
de legare a Hb
Conditiile din plaman favorizeaza legarea O2 de Hb asigurand
astfel incarcarea maxima cu O2
Conditiile di tesuturi favorizeaza eliberarea O2 din Hb
asigurand astfel transferul maxim al O2 din sange in tesuturi
Un alt factor determinant al livrarii O2 la tesuturi este
Debitul Cardiac caci sangele trebuie pompat din plaman spre
tesuturi
Controlul ventilatiei
ventilatia este controlata de centrii respiratori din trunchiul
cerebral acesta raspunde la schimbarile de Ph si Pa CO2 din
LCR:
Ph scazut = ventilatie crescuta
Ph crescut = ventilatie scazuta
Acidoza metabolica si/sau Pa CO2 cresct = ventilatie
crescuta
Alcaloza metaboliza si/sau PaCO2 scazut = ventilatie scazuta
Acest centru respirator poate fi stimulat si de hipoxie dar
acesta nu este un factor important pana cand nivelul O2 din sange
nu e foarte mic Centrul respirator este si sub control voluntar
Cand centrul respirator este stimulat un impuls nervos este
transmis muschilor inspiratori prin caile descendente ale
trunchiului cerebral, maduva spinarii , radacinile nervoase
cervicale si toracice, nervi periferici si placa
neuromusculara(fig.7).Patologiile oricaror dintre aceste structuri
pot cauza scaderea ventilatiei Cele mai importante radacini
nervoase si nervi sunt cele care inerveaza diafragmul( radacinile
nervaoase 3,4,5 cervicale si nervul frenic) pag 63
Insuficenta respiratorie acuta
Examenul clinic
Din motive pragmatice examenul clinic al unui pacient cu
insuficienta respiratorie trebuie sa inceapa cu o examinare a
permisivitatii cailor respiratorii, urmata de o determinare a
gravitatii, tipul si cauza insuficientei respiratorii (in ordinea
enuntata).
Daca pacientul are caile respiratorii compromise sau
insuficienta respiratorie severa, tratamentul trebuie initiat
inainte de continuarea examenului clinic.
Gravitatea
Aceasta poate fi evaluata prin determinarea gradului de hipoxie
al tesuturilor si prin evaluarea reactiei pacientului (efort
crescut in respiratie si raspuns simpatic).
Semnele clinice ale hipoxiei tesuturilor: stare mentala
alterata- variaza de la agitatie pana la coma si convulsii;
cianoza
Puls-oximetrul
Determinarea gazelor sangvine arteriale
Efort respirator crescut tahipnee, folosirea muschilor
respiratori accesori, usturime nazala, retractie
intercostala/suprasternala/supraclaviculara sau o respiratie
paradoxala, neuniforma (de tip fierastrau) Stimularea simpatica:
transpiratie, tahicardie, hipertensiune (hipotensiunea si
bradicardia sunt semne tarzii)
Organizarea prioritatilor
Hipoxemia cauzeaza lezarea tesuturilor iar daca nu este
corectata devine fatala. Reversia brusca a hipoxigenarii este de
asemenea critica. Hipoxemia trebuie tratata cu suplimentarea
oxigenului in timp ce cauza patofiziologica este determinata si
instaurat tratamentul specific.
Pozitia
In general, potrivirea ventilatiei cu perfuzia si ventilatia
alveolara sunt imbunatatite in pozitia de sezut, comparativ cu
clinostatismul. Ca rezultat, simpla asezare a pacientului in sezut
poate cauza imbunatatiri substantiale.
Suplimentarea cu oxigen
Un numar de diferite metode ce pot determina suplimentarea cu
oxigen au fost descoperite. Abilitatea cadrului de a afla fluxul
inspirator spontan al pacientului determina care este volumul
circulant la fiecare respiratie. Metodele ce suplimenteaza plamanii
cu o concentratie constanta de oxigen se numesc dispozitive fixe.
Dispozitivele variabile furnizeaza concentratii variabile, in
funtcie de rata respiratorie a pacientului si de volumul
circulant.
Canula nazala
Acesta este un dispozitiv variabil. Maximul traheal de FiO2 este
putin probabil sa depaseasca 0,4.
Fluxurile circulante mari au un efect de uscare si iritare a
mucoasei nazale. Canula nazala, este comfortabila si bine tolerata
la debite mici, dar nu permite controlul exact al FiO2.
Mastile simple faciale ( masca lui Hudson)
Acestea sunt si ele dispozitive variabile. FiO2-ul traheal
suplimentat de aceste masti e dat in tabelul 1, pagina 64.
Mastile de antrenare a aerului (masca lui Venturi)
Mastile de antrenare a aerului sunt create pentru a livra o
concentratie constanta de oxigen dintr-un FiO2 de la 0.24 la 0.5,
independent de fluxul inspirator al pacientului sau de rata
respiratorie. Acesta se obtine prin aprovizionarea cu un flux gazos
foarte mare. Aceste masti sunt cele mai utile cand este necesar
controlul FiO2 sau pentru a cunoaste FiO2.
Mastile faciale cu rezervor
Mastile faciale cu rezervor constau intr-o masca cu valve si o
punga rezervor. Punga rezervor este plina in procent de 100% cu
supliment de oxigen. Fluxul de oxigen furnizat este ajustat astfel
incat punga ramane umflata pe parcursul ciclului respirator. In
timpul inspiratiei, oxigenul este inspirat atat din sursa de oxigen
cat si din rezervor. Furnizarea oxigenului poate fi totusi
maximizata. Masca nu este etansata si astfel este antrenat si aer
din exterior, rezultand ca nu este un dispozitiv cu adevarat fix.
FiO2-ul la un flux de oxigen de 15 L/min este de aproximativ 0.7
.
Resuscitatorul cu punga si valva
Atunci cand masca este tinuta ferm pe fata, angrenarea aerului
este limitata. Daca fluxul de oxigen spre punga este ridicat
(>15 L/min), un supliment ridicat de oxigen este furnizat.
Aditia unei pungi rezervor mareste capacitatea sistemului de a
furniza 100% oxigen. Punga de resuscitare nu necesita sa fie
compresata pentru a aproviziona cu oxigen, fiindca sistemul de
valve permite respiratia spontana. Reprezinta un sistem inchis, de
mari concentratie si flux de oxigen.
Ventilatia mecanica
In unele cazuri decizia de a ventila un pacient este foarte
limpede. Pacientul hipoxic fie in ciuda inspiratiei a concentratii
mari de oxigen, fie este inconstient datorita hipercapniei,
necesita cu siguranta ventilatie mecanica. Pacientii care necesita
intubatie pentru a proteja caile respiratorii, sunt deobicei
ventilati, cel putin temporar. In multe cazuri, decizia este una
complexa din perspectiva a mai multor factori ce trebuie luati in
considerare:
Severitatea insuficientei respiratorii
Rezerva cardiopulmonara. Pacientii cu o rezerva redusa trebuie
ventilati din timp
Adecvarea compensarii. Pacientii incapabili sa compenseze i.r.
necesita ventilatie timpurie
Necesitatea ventilatiei trebuie deasemenea luata in considerare.
Pacientii cu un necesar mare de ventilatie (infectie severa,
acidoza metabolica severa) sunt predispusi sa dezvolte oboseala
muschilor respiratori si astfel sa devina incapabili de a-si
asigura necesarul ventilatiei fara ajutor.
Viteza presupusa a raspunsului la tratament, sub conditiile
prezente. Pacientii care raspund rapid sunt mai capabili la a face
fata unei insuficiente respiratorii fara ventilatie artificiala.
Orice presupunere a vitezei de reactie trebuie sa se bazeze pe
cunostiintele despre boala prezenta si pe terapia deja
administrata.
Riscurile unor complicatii asociate cu ventilatia. Anumite
conditii (ex:astm) sunt asociate cu riscuri crescute de aparitie a
complicatiilor
Necesitatea unei ventilatii mecanice din alte motive decat
respiratorii: intubarea pentru a asigura caile respiratorii,
ventilatia mecanica pentru operatie
Cand luam in considerare ventilatia mecanica este important sa
calculam daca este necesar sa intubam pacientul sau daca pacientul
poate fi intubat non-invaziv
Ventilatia mecanica: Bazele
Ce este ventilatia mecanica?
Ventilatia mecanica implica pomparea gazelor in plamanii
pacientului si lasand expirul pasiv. Rolul ventilatiei este de a
introduce oxigen in pacient si de a scoate dioxidul de carbon.
Scopul tratamentului folosind ventilatia mecanica este de a
asigura ventilatia si oxigenarea adecvata, de a reduce efortul in
respiratie si de a asigura comfortul si sincronizarea cu
ventilatia, in timp ce se minimalizeaza riscul de efecte
adverse.
Indicatii pentru ventilatia mecanica
Anestezie generala
Pacienti care au fost intubati pentru a proteja caile aeriene
sau pentru obstructionarea lor. Astfel un nivel scazut al
ventilatiei mecanice este suficient
Insuficienta respiratorie refractara
Bazele
Un model simplu de plaman explica relatia dintre presiune, volum
si fluxul dintre ventilatia mecanica si plamanii ventilati.
Plamanii ventilati pot fi vazuti ca un tub cu un balon la capat.
Tubul reprezinta tubul ventilator, tubul endotraheal si bronhiile
mari in timp ce balonul reprezinta alveolele.
Raportul dintre flux si volum
Fluxul este volumul de gaz furnizat in unitatea de timp. Se
masoara in litri pe minut.
Flux=volum/timp
Deci, volumul de gaz asigurat prin ventilatie este egal cu flux
X timp.
Factorii determinanti ai presiunii cailor aeriene
Pentu ca gazul sa circule dintr-o zona in alta, este necesara o
diferenta de presiune intre cele doua zone. Asadar presiunea
trebuie sa domine rezistenta conductului si sa umfle balonul.
Presiunea necesara sa depaseasca rezistenta tubului este
determinata de rezistenta si de flux.
Presiunea din interiorul balonului (presiunea alveolara) poate
fi impartita in doua componente: presiunea limita si presiunea
necesara distensiei plamanului. Presiunea de baza (limita) este
presiunea din alveole la sfarsitul expirului sau PEEP(presiunea
pozitiva de sfarsit al expiratiei). Presiunea necesara umflarii
este determinata de volumul aditional de gaz introdus in plaman si
de rigiditatea plamanului.
Ca rezultat :
Presiunea alveolara=volum/rigiditate+PEEP
Asadar presiunea totala in timpul inspiratiei este:
Presiunea aerului= flux x rezistenta+ Volum/rigiditate +
PEEP
Cat timp presiunea,fluxul si volumul sunt legate una de cealalta
este posibil sa controlezi doar doua dintre variabile in tipurile
de ventilatie,cea de-a treia find dependenta de celalalte doua.
Moduri de ventilare comune
Moduri de control-asistare
In aceste moduri respiratia poate fi initiata de pacient
(respiratia asistata)sau de ventilator (respiratie controlata).
Caracteristicile fiecarei respirati sunt la fel indiferent daca
sunt initiate de pacient sau de ventilator.
Trebuie setata o rata respiratorie.Daca pacientul nu are nicio
respiratie spontana,ventilatorul va provoca respirati fortate in
concordanta cu rata respiratorie presetata.Daca pacientul are
tendinta de a face un efort inspirator in timpul fazei
expiratorii,o respiratie asistata va fi livrata cu volumul
presetat.Daca rata respiratorie spontana a pacientului este mai
mare decat rata respiratorie presetata,ventilatorul nu va initia
nicio respiratie.
Caracteristicile respiratiei sunt setate in asa fel incat
ventilatorul va livra un volum exact (volum presetat asistat sau
controlat)sau o presiune (presiune presetata asistata si
controlata).Cand termenul asistat controlateste folosit fara nicio
precizare fie este volumul setat sau presiunea setata,dar de obicei
se refera la volumul setat asistat controlat.
Volumul presetat al ventilatiei asistate controlate
Acesta este de asemenea cunoscut ca si volum control
(ventilatoarele Macquet) si IPPV(presiune ventilatorie pozitiva
intermitenta in ventilatoarele Drager).
Un volum presetat este livrat cu un flux presetat in timpul
inspiratiei presetate si ratei respiratorii presetate. In timpul
pauzei inspiratorii,nu exista flux livrat pacientului insa plamanii
sunt tinuti in inspiaratie pentru a permite o distributie a gazului
in plaman mai buna si asadar o oxigenare mai buna.
Varful presiuni respiratori poate sa varieze de la o respiratie
la alta daca rigiditatea si rezistenta se schimba. De exemplu, o
rezistenta crescuta (in sputa) si o rigiditate scazuta vor conduce
la o presiune a aerului crescuta.
ImportantPentru a proteja plamanii de la o presiune
excesiva,care conduce la o barotrauma,este important sa setezi
limita superioara a presiunila o valoare acceptabila (de obicei mai
mic decat 40 cm H O).Daca presiunea atinge limita superioara
ventilatorul se va muta rapid pe modul expirator si va afisa o
alarma pentru presiune crescuta.
Presiunea ventilatiei controlate
In acest mod,ventilatorul aplica presiunea setata in timpul
inspirator.Aplicarea unei presiuni constante in timpul inspiartiei
rezulta printrun flux initial crescut,care ajunge la 0 sau se
apropie de 0 la sfarstitul inspiratiei.
Volumul livrat poate varia,depinzand de nivelul presiuni
setate,rigiditatea plamanului pacientului,rezistenta tubului
endotraheal si a cailor respiratori.
Acest nivel al presiuni de control este de obicei setat ca o
presiune mai mare decat PEEP astfel incat Varful presiuni cailor
respiratorii afisata pe ventilator este suma a PEEP si a presiuni
setate peste PEEP.
Important Cum volumul livrat poate sa varieze,este important sa
setezi alarma pentru minutul de volum expirat pentru a asigura
pacientului o ventilatie adecvata.
Ventilatia sincronizata intermitenta obligatorie (SIMV)
In acest mod,pacientul primeste un numar setat de respiratii
obligatorii,care sunt sincronizate cu orice tentativa a pacientului
de a respira. Pacientul poate de asemenea sa execute respiratii
aditioanale intre respiratiile obligatorii de obicei respiratia
obligatorie are un volum controlat dar poate fii si presiunea
controlata.
Fiecare ciclu SIMV consta in perioade SIMV si perioade spontane.
Daca pacientul incearca sa execute respiratii si provoaca
ventilatorul in timpul perioadei SIMV, o respiratie obligatorie
sincronizata va fi executata. Daca ventilatorul este provocat in
perioada spontana, o respiratie suport pentru presiune va fi
executata.
Presiune suport (PS)
In acest mod pacientul primeste o presiune inspiratorie
presetata cand acesta initiaza o respiratie. Daca nu initiaza nici
o respiratie, nici o respiratie nu ii va fi livrata. Daca durata
apneei depaseste limita alarmanta ventilatorul va pornii alarma sau
va trece pe un mod de asistare-control. In acest mod de ventilatie
volumul este dependent de rigiditatea plamanului, rezistenta si
efortul inspirator al pacientului. Deoarece pacientul detine
controlul asupra ratei ventilatorii, durata ventilatiei si volumul
acest mod de ventilatie este mai confortabil pentru majoritatea
pacientilor.
Important
Sensibilitatea aparatului trebuie setata favorabil astfel incat
tentativele de respiratie sa fie simtite corect de ventilator. De
obicei fluxul provocator este mai confortabil decat presiunea
provocatoare Monitorizarea nivelului de volum si a ratei
respiratorii Alarma apneei trebuie tot timpul setata astfel incat
sa se potriveasca situatiei individuale fiecarui pacient Asigura-te
ca alarma limita pentru minitul expirator al alarmei si pentru rata
respiratorie sunt setate cum trebuie ca sa asigure pacientului o
respiratie adecvataPresiunea pozitiva continua a cailor
respiratorii (CPAP)
In acest mod, o presiune constanta este aplicata in inspiratie
si expiratie (desi unele ventilatoare vor aplica automat un nivel
scazut al presiunii suport in timpul inspiratiei). O presiune
continua pozitiva este mentinuta in alveole pt a prevenii colapsul
cailor respiaratorii.
Presiunea pozitiva la sfarsitul expiratiei (PEEP)
PEEP este foarte similar cu CPAP, cu exceptia presiunii setate
care este aplicata pe parcursul expiratiei. Este folosita doar cand
pacientul este ventilat. Efectele sunt similare cu CPAP.
Este important sa monitorizezi de aproape pentru a fi sigurca
PEEP este la un nivel presetat. PEEP mai mare va cauza compresie
hemodinamica ce va conduce la hipotensiune, datorita cresterii
anormale a presiunii intra-toracice conducand la o scadere a
intoarcerii venoase la inima.
Masa corporala estimata
Estimarea masei corporale este determinat de sexul pacientului i
de inaltime. Inaltimea trebuie msurat cu pacientul intins pe
spate.
Efectele adverse ale ventilaiei mecanice
Degradarea plmnului indus de ventilator
Cauzata de presiunea alveolara crescuta, volumul mare,colapsul
recurent si reexpansiunea alveolara, are ca rezultat pneumotorax,
emfizem chirurgical si degradarea acuta a plamanului. Totusi n
general varfuri presiunii inspiratorii trebuie tinut sub 30 cmH2O
si volumul 6-8 ml/kg corp ideal. Pentru a asigura o ventilaie
mecanic n siguran limita varfului presiuni inspiratorii este de
obicei setata intre 30 si 40 milimetri coloana de mercur. Daca este
necesara o limit a nivelului mai ridicat trebuie sa fi clar
documentat de doctor.
Blocarea gazului
Aceasta are loc daca timpul pentru ca alveolele sa se goleasca
nainte de urmatoarea respiraie este insuficient i este mai probabil
s se ntmple la pacientii care au caile respiratorii obstrucionate
(astm,COPD), n timpul inspiratoreste lung sau rata respiratorie
estemare.
Totusi,raportul i/e este deobicei setat la 1:2 la normal iar
rata ventilatorie presetata este de 15-20 respiratii pe minut.
Efectele cardio-vasculare
Presiunea pozitiva rezultata in urma ventilatiei mecanice va
cauza modificari de presiune in interiorul toracelui, conducand la
modificari cardiovasculare.
Infectiile
Pneumonia este o complicatie comuna a ventilatiei mecanice. Este
important sa urmezi cu atentie procedurile practice de control al
infectiilor, pentru a prevenii raspandirea infectiei.
Ventilatia mecanica: depanare
Depanarea ventilatoarelor mecanice necesita indemanare, practica
si precizie. Cand ingrijesti un pacient care necesita ventilatie
mecanica intr-un stadiu in dezvoltare, este crucial sa iti
recunosti si sa iti intelegi limitele. Oamenii priceputi precum
asistentii in varsta si personalul medical sunt mentorii tai pe
parcursul invatarii acestei etape si trebuie sa fie folosita cu
imediata ocazie in care apare o necesitate.
Cand incepi sa ingrijesti pacienti care sunt ventilati mecanic
cel mai important este sa evaluezi pacientul.
De aici urmatoarele 2 puncte trebuie realizate:
Pacientul respira? (priveste, asculta, simte)
Necesita pacientul resuscitare de urgenta?
Daca pacientul primeste aer in plamani urmatoarele etape trebuie
verificate:
Cat de repede se misca pieptul acestuia si daca este
simetric?
Pacientul arata cianotic?
Care sunt saturatiile arteriala si periferica?
Este pacientul stabil dpdv hemodinamic?
Nota: in niciun caz alarmele ventilatorului nu trebuie oprite
daca nu s-au remediat cauzele ce le-a declansat. Orice dubiu ai,
cere ajutor imediat.
Alarmele ventilatorului
Abtine-te de la tentatia de a fugii la ventilator in momentul in
care s-a declansat o alarma, prima ta prioritate este sa te uiti la
pacient si sa-l monitorizezi inaintea aparatului, deoarece asa vei
obtine cele mai precise informatii asupra capacitatii pacientului
de a se ventila. Intoarce-te la baze si incepe sa evaluezi caile
respiratorii, respiratia, circulatia si incapacitatile, si
verifica-ti monitorizarile, specific, capnografia, saturatia de
oxigen, rata respiratorie si starea hemodinamica a pacientului.
Ventilatorul este echipat cu setari care pot fi ajustate de
utilizator si optimizate astfel incat sa se imbunatateasca
ventilatia. Alarmele pentru aceste setari sunt de asemenea ajustate
pentru a-l atentiona pe utilizator ca pacientul este
supra/subventilat. Cele mai comune alarme vor fi descrise mai
jos:
Presiunea cailor respiratorii crescutaO alarma de presiune
crescuta a cailor respiratorii la un pacient ventilat poate fi
declansata de:
Obstructia tubului endotraheal: sputa, tubul este innodat sau
pacientul musca de tub
Rezistenta scazuta: prenumotorax, rezistenta peretelui toracica
scazuta(pacientul se impotriveste ventilatorului), sputa, colapsul
plamanului
Rezistenta crescuta a cailor respiratorii: bronhospasm
Setarile ventilatorului: setari gresite (ex: volum sau flux prea
mare, timp inspirator scazut)
Probleme de circuit: acumularea de lichid in circuit, filtrarea
si indoirea tubului
Gestionarea:
Uita-te la pacient: I se misca pieptul? Exista sunete de
respiratie? Exista modificari ale capnografiei?
Care este saturatia de oxigen si daca este stabil pacientul dpdv
hemodinamic?
Daca starea pacientului nu se deterioreaza, introdu un cateter
de suctiune prin tub, si observa daca acesta trece usor si distanta
aproximativa la care acesta intampina rezistenta. Aspira orice
secretie si observa daca aceasta rezolva problema. Daca nu, cere
ajutor imediat.
Daca starea pacientului se deterioreaza, cere ajutor, scoate
pacientul de pe ventilator si ventileaza-l cu ajutorul unei pungi
cu 100% oxigen.
Cat timp ajutoarele sunt pe drum, verifica circuitul de noduri,
daca schimbatorii de caldura si umezeala sunt saturati cu vapori de
apa sau daca un volum mare de apa s-a adunat in circuit
Posibil sa gasesti cand ajutoarele specializate ajung, ca
pacientul este desconectat de la ventilator si ventilat cu ajutorul
unei pungi manuale de resuscitare. Acest lucru se face fie pentru a
determina daca pacientul are o problema in respiratie fie pentru a
vedea daca ventilatorul are o problema. Daca problema este la
ventilator sau circuit, solutia este usoara: o ventilare a
pacientului cu ajutorul unei pungi. Dificultatea va fi intampinata
in cazul in care problema apare datorita tubului endotraheal al
pacientului.
Desaturarea
Desaturarea de oxigen poate conduce la leziuni hipoxice daca nu
este corectata din timp. Daca desaturarea apare, realizeaza o prima
evaluare a cailor respiratorii, respiratiei, circulatiei si
considera urmatoarele sfaturi pentru depanare:
Verifica monitorizarea pentru puls-oximetru si capnografie
Mareste fractia oxigenului inspirat la 100%
Cere ajutor imediat
Executa tehnici de aspirare pentru a elimina obstructia
endotraheala
Ventileaza pacuientul cu o punga manuala de resuscitare pentru a
te asigura ca problema este cu pacientul si nu cu ventilatorul
Volumul circulant
Volumul introdus se refera la cantitatea de gaz in mL necesara
pentru a livra un expir, cu aproximatie 6-8 ml/kg corp. Depinzand
de ventilator, volumul introdus poate fii reglat in functie de
pacient sau de o valoare presetata (obligatorie).
In fazele acute alebolilor grave, volumele introduse inadecvat
pot cauzade o ventilatie gresita si o acidoza respiratorie.
Urmatoarele alarme sunt explicate:
- volumul introdus mare: pacientul este supraventilat sau
respira indelungat. Volume excesive pot cauza traume acute
plamanului cunoscute ca barotrauma
-volumul introdus mic: un volum mic poate indica faptul ca
pacientul este subventilat si poate fi rezultatul urmatoarelor
cauze:deteriorare neurologica, sedare, obstructionarea sau
defectarea ventilatorului. Management: realizeaza o evaluare
primara, in special urmareste daca pieptul se ridica, simetria
acestuia,saturatia de oxigen, monitorizarea CO2, nivelul de sedare
si dovezi asle deteriorarii neurologice
- efectueaza o aspirare a tubului endotraheal pentru a exclude
obstructionarea tubului
- cere ajutor imediat
- daca pacientul nu se ventileaza: instaleaza-i o punga de
resuscitarecu Fio2 100% pana cand ajung ajutoarele
- pacientul s-ar putea sa necesite instalarea la ventilator pe
modul obligatoriu, pentru a-i filivrate o serie de volume
- identifica cauzele
Nota: unele ventilatoare nu au alarme pentru volume prea mici
sau prea mari. Obisnuieste-te cu aparatele din unitatea ta.
Monitorizarea volumui introdus este importanta in primul rand
pentru pacientii ventilati pe care se fooseste un control al
presiunii sau un mod de presiune suport. In aceste moduri o
modificare in sistem, rezistenta sau rigiditate are ca rezultat o
modificare in volum. La pacientii care sunt ventilati cu volume
presetate, volumul introdus este improbabil sa se modifice
semnificativ decat daca setarile ventilatorului au fost modificate
sau daca aparatul este defect. Toate conditiile ce pot aparea la o
presiune crescuta a cailor respiratorii in modul de volum presetat,
pot rezulta si in volume mici in modul de presiune presetata.
Rata respiratorie
Rata respiratorie poate fispontana caz in care pacientul o
controleaza sau poate fi presetata, livrata de ventilator.
O rata respiratorie spontana, mare indica in general un
metabolism crescut, anxietate sau disconfort sau exista o incercare
sa se compenseze un volum inadecvat. O rata respiratorie
crescuta(RR)si volum circulant(VC)crescut vor contribuii la un
volum minut crescut RR X VC =MV
Ventilatia de minut
Ventilatia de minut este cantitatea de gaz expirat de pacient
intr-un minut. Masurata in litri, ventilatia satisfacatoare variaza
de la 4-10 L/min. Acest calcul estedeterminat de volumul circulant
expirat si de rata respiratorie si astfel o modificare in
ventilatia de minut este atribuita unei modificari asupra unuia
dintre cei doi factori de mai sus.
Management: daca alarma ventilatie de minut scazuta se
activeaza, verifica intotdeauna daca ventilatorul este conectat la
pacient, daca balonul endotraheal este suficient de umflat si daca
tubul endotraheal se afla in caile respiratorii. Incepe o evaluare
primara, cere ajutor daca problema nu este rectificata imediat.
Apneea
In absenta unei defectiuni a vetilatorului, aceasta alarma ar
trebuii sa porneasca doar la pacientii care sunt in totalitate
ventilati intr-un mod suport (cum e suportul pentru presiune) fara
ventilatie secundara.
Stimuleaza pacientul sa respire. Daca aceasta esueaza treci pe
modurilecontrol asistat sau SIMV, sau ventilarea cu punga si cauta
ajutoare pentru a rezolva problema.Daca trebuie in repetate randuri
sa stimulezi pacientul sa respire este necesara o modificare de
mod. Ia in considerare cerintele sedarii si semnele de deteriorare
neurologica care pot cauza apneea.
Nota: in niciun caz pacientul nu va fiimutat pe modul
obligatoriu fara a se identifica cauza apneei. Daca pacientul este
apneeic si nu se datoreazasedarii, echipajul medical trebuie
instiintat pentru a determina in continuare cauza.
Hipotensiunea si aritmiile cardiace
Hipotensiunea se datoreaza rar ventilarii mecanice, dar totusi
se poate intampla la scurt timp dupa intubare, datorita efectului
medicamentelor. Cand este legata de ventilatia mecanica, deobicei
se datoreaza retentiei de gaz (vezi Ventilatia mecanica) sau unei
tensiuni pneumotorax. Hipotensiunea si aritmiile cardiace pot de
asemenea sa apara in timpul aspiratiei endotraheale. Aceasta se
intampla deoarece terminatiilenervuluivag se distribuie in faringe,
laringe, trahee si alte organe. Daca cateterul de suctiune este
introdus prea adanc potcauza stimularea vagului, rezultatul final
fiind hipotensiunea si aritmiile.
Sfat: pentru a reduce riscul stimularii vagului: introdu
cateterul pana cand apare un reflex de tuse , scoate cateterul un
cm, apoi aplica aspirarea si retrage-l.
Concentratie scazuta de oxigen
Aceasta alarma se activeaza deobicei dupa ce setarile de oxigen
inspirat au fost crescute. Totusinu trebuie ignorata.Verifica daca
concentratia de oxigen inspirat este in crestere pana la nivelul
setat. Daca nu, verifica rezerva de gaz si daca ventilatorul este
conectat corect la ea. Majoritatea dar nu toate ventiatoarele
moderne au o alarma separata pentru rezerva de oxigen scazuta.
Ventilatia non-invaziva
Ventilatia non-invaziva de presiune pozitiva (NIPPV) reprezinta
livrarea de respiratii mecanic asistate sau generate, fara
instalarea de cai respiratorii artificiale.
NIPPV este cea mai eficienta pentru pacientii cu obstructie
cronica a cailor respiratorii sau cu edem pulmonar cardiogenic si
cea mai putin eficienta pentru pacientii cu pneumonie sau sindrom
acut de oprire a respiratiei (ARDS)
NIPPV necesita ca pacientul sa fie in alerta, sa coopereze, sa
fie capabil sa isi protejeze caile respiratorii (sa fie prezente
reflexe precum tuse si voma) si hemodinamic stabil.
Nota: NIPPV i se mai face referire ca NIV (ventilatie
non-invaziva)
Indicatori ai presiunii pozitive non-invazive
Exacerbarea acuta a COPD
Non-COPD insuficienta respiratorie acuta hipercarbonica
Edem pulmonar cardiogenic
Insuficienta respiratorie hipooxica
Pacienti imunocompromisi
Dezvatarea in urma suportului de ventilatie
Pneumonie datorata comunitatii
Astm
Pacientii post-operatie
Interfate de presiune pozitiva non-invazivaInterfatele cu
presiune pozitiva non-invazive sunt sub forma de masca nazala,
interfate orale sau casti, si sunt cruciale pentru realizarea cu
succes a NIV. Ideal este sa discuti cu pacientul despre alegerea
mastii disponibile pentru ei, deoarece orice disconfort al
pacientului va creste sansele ca NIV sa esueze.
Puncte de verificat pentru NIPPV
1) Verifica setarile alarmei si rezerva de oxigen (unele aparate
pot sa opereze cu aerul atmosferic chiar fara supliment de
oxigen)
2) Setarile initiale sunt bazate pe decizia clinica prescrisa de
doctor. Se incepe cu o presiune scazuta si creste-o in functie de
confortul pacientului.
3) Ofera o reasigurare si explicatii adecvate pacientilor:
a) Explica-i pacientului motivele pentru terapia de tip NIPPV.
Datorita fluxului mare al NIPPV se anticipeaza ca in timpul
terapieisa fie dificila de tolerat. Cooperarea din partea
pacientului este necesara.
b) Alege o masca potrivita pentru pacient si tine-o in pozitie,
permitandu-i pacientuluisa simta fluxul mare al aparatului.
c) Cand incepi NIPPV, tine masca peste fata pacientului pentru
cateva minute, pentru ca pacientul sa se acomodeze cu fluxul inalt,
pana o securizezi pe fata lui.
d) Securizeaza masca folosind curelele sau elasticele si observa
toleranta pacientului.
4) Setarile ventilatorului si monitorizarea semnelor vitale ale
pacientului:
a) Verifica ventilatia si oxigenarea adecvata a pacientului.
Corecteaza orice problema de insuficienta respiratorie, si
asigura-te ca pacientul este acomodat si tolereaza masca si
setarile.
b) Evalueaza orice dovada de scurgere in jurul mastii ce poate
conduce la scaderea volumului circulant si la desaturarea cu
oxigen
c) Pentru setari, caoncentreaza-te pe:
Obtinerea un volum circulant adecvat 5-7 ml/kg
Scaderea RR90%
Monitorizeaza ABG-urile si efectueaza ajustarile necesare
5) Interventia de urgenta:
a) Daca pacientul vomita este important sa dai jos rapid masca
ca sa previi aspiratia. Mastile deobicei au un mecanism rapid de
desprindere. Asigura-te ca esti obisnuit cum se da jos masca
rapid
b) Instruieste pacientul despre desprinderea mastii si metodele
de a cere ajutor. Aceasta poate include tehnici de comunicare,
vizualizarea pacientului sau un inmanarea pacientului un clopotel
de urgenta.
Ingrijirea pacientilor ventilati mecanic
Ingrijirea pacientilor ventilati mecanic este o practica
esentiala in unitatile de ingrijire intensiva, oricum aceasta este
o indeletnicire care cere cunostiinte teoretice si practice. Acest
capitol aduce un ghid despre cum trebuie sa ingrijesti pacientii
ventilati mecanic.
Stabilirea ventilatiei mecaninceCerinte:
Ventilator
Tuburi de ventilare
Umidificator
Filtru de ventilator
Aspirator incorporat
Echipamentul esential de urgenta si verificarea de siguranta
La inceputul fiacarei ture verifica echipamentul esential ce
trebuie sa fie gata oricand de folosire de
urgenta. Asigura-te ca patul este curat si daca echipamentul
este pregatit de folosire in cazul in care
apare o situatie de urgenta.
Echipamentul esential necesar langa pat
Pungi de resuscitare ce se umfla automat, masca, tuburi de
oxigen
Masti de diferite dimensiuni
Unitate de suctiune pentru flux inalt Yankauer si catetere de
suctiune endotraheale
Conducte respiratorii Guedel de diferite marimi
Verificari de siguranta asupra ventilatorului mecanic
Asigura-te ca ventilatorul functioneaza si este conectat la o
sursa neintrerupta de curent
Asigura-te ca oxigenul si conectoarele de aer sunt stranse si nu
exista scurgeri
Verifica modul ventilatorului, setarile, nivelul FiO2. Verifica
limitele alermelor asupra ordinelor ventilatorului.
Asigura-te ca alarmele ventilatorului sunt pornite iar limitele
sunt setate corespunzator (consulta un asistent specializat daca nu
esti sigur)
Confirma functionarea monitarizarilor ex: pulsoximetru,
capnografia si monitorizarea cardiaca sunt conectate corect si
limitele de siguranta ale alarmelor sunt setate
Observatii de ingrijire pentru pacientii ventilati mecanic
Observatiile referitoare la pacientii ventilati mecanic sunt
bazate pe evaluari ale pacientului, intelegerea
modurilor ventilatorului mecanic, depanarea si setarile
ventilatorului.
O evaluare de baza a pacientului trebuie sa permita
identificarea timpurie a modificarilor , in special a agravarilor.
O evaluare fizica completa trebuie facuta la inceput de fiecare
tura si regular pe parcursul
zilei. Tine minte ca pacientul iti poate aduce cele mai precise
informatii clinice, daca nu esti sigur pe
informatiile primite in urma evaluarii, consulta ajutor
specializat.
Ingrijirea pacientilor ventilati mecanic
Confortul pacientului
COnfortul pacientului trebuie asigurat indiferent de metoda de
ventilatie aleasa. Urmatoarele puncte vor sublinia strategii de
folosire corecta a echipamentului precum tubul endotraheal.
Igiena: Spalarea zilnica trebuie asigurata pentru toti
pacientii. Asigura-te ca imbracamintea este schimbata daca se uda
si ranile/locurile de insertie/zonele operate sunt ferite de
umezeala.
Ingrijirea ochilor: ochiul necesita ingrijire speciala mai ales
pentru persoanele care nu prezinta reflexul de clipire si cei
incapabili sa isi inchida ochii. Pentru acesti pacienti, o data la
3 ore trebuie administrate picaturi si lubrifianti oculari.
Ingrijirea gurii: Spalarea pe dinti trebuie efectuata zilnic si
la pacientii intubati endotraheal. Asigura-te ca manseta ETT e
umflata, aplica o cantitate mica de pasta de dinti si periaza bland
dintii, gingiile,limba si cavitatea bucala. Foloseste o solutie
orala antiseptica sau apa, tragand intr-o seringa de 10ml si
dispersand usor in cavitatea orala. Simultan foloseste un cateter Y
de suctiune pentru a indeparta lichidul si a prevenii aspiratia.
Aplica un umezitor de buze. De indata ce acestea au fost efectuate,
foloseste regular tampoane cu apa sau solutie orala pentru a
prevenii uscarea cavitatii orale.
Ingrijirea zonei de presiune: aceasta trebuie efectuata la
fiecare 3 ore iar pacientii trebuie intinsi pe lateral pentru a se
pastra integritatea pielii. Intreband pacientul cum vrea sa stea
(pe spate, pe lateral) va ajuta la imbunatatirea confortului
Pozitia pacientului: pozitionarea pacientului trebuie efectuata
o data la 3 ore pentru a prevenii dezvoltarea zonelor de presiune.
Intreaba pacientul cu prefera sa stea daca este adecvat. Pentru
pacientii care necesita menajarea coloanei, personalul specializat
cunoaste tehnici de manuire, reasigura pacientul si sprijina-i
capul si gatul in timpul pozitionarii. Trebuie pozitionat cu grija
pentru a asigura alinierea scheletului. Este important sa stii ca
unii pacienti pot necesita calmante inaintea repozitionarii.
COMUNICAREA
Pacientii constienti de conditia si tratamentul lor dar
incapabili sa comunice verbal cu asistentii sau familia reprezinta
o provocare atat pentru personal cat si pentru pacient. Ca
asistent, este necesar sa se faca toate eforturile posibile pentru
a stabilii o legatura cu pacientii nostrii., ce include un plan
pentru a asigura comunicarea dintre pacient si asistent.
Exista diferite metode care pot fi alese pentru a facilita si
imbunatatii comunicarea cu pacientii ventilati mecaninc.
Limbaj corporal si atingere: Introducandu-te pacientului cu o
atitudine relaxata poate ajuta la reasigurarea simtului de calm si
siguranta. Semnele mainilor pot uneori sa fie folositoare pentru a
stabilii raspunsuri simple (bun, rau, folosind policele), si prin
simpla atingere sau o strangere de mana pentru a-i reda calmul
pacientului si senzatia de grija.
Expresii faciale: Pacientii pot sa citeasca o mare parte din ce
se petrece de pe chipurile noastre. O fata calma, prietenoasa si
relaxata este mai incurajatoare decat una nervoasa si
concentrata.
Contactul vizual: contactul vizual este important in orice
conversatie sau interactiune umana. Uitandu-te la pacientii
intubati in timp ce le vorbesti si ii asculti arata ca esti capabil
sa comunici bine
Intrebari inchise: Pacientul poate este capabil sa comunice doar
prin miscari scurte din cap , caz in care aceasta unealta este
foarte folositoare in stabilirea unor raspunsuri simple la
intrebari precum te doare ceva? sau vrei sa trag draperia?.
Comunicarea scrisa: unii pacienti pot fi toleranti la tubul
endotraheal si necesita doar doze mici de sedativ, s-ar putea sa
fie capabili sa scrie pe foaie intrebari sau comentarii
Placi cu desene: acestea pot fi din comert sau facute impreuna
cu pacientul si/sau familia lui. Acestea includ o lista de fraze pe
o coala de hartie precum ma doare sau trebuie sa merg la baie spre
care pacientul poate sa arate cand e nevoie.
Realizarea istoricului: informatii referitoare la preferintele
personale ale pacientului sau obiceiuri pot fi aflate de la membrii
familiei astfel ca asistentul poate intelege mai bine necesitatile
fiecarui pacient
Identificarea unor conditii pre-existente (vederea sau auzul
inegal): Aducand pacientului o pereche de ochelari sau suport
auditiv poti ajuta pacientul sa comunice cu ceilalti si devine
esential deoarece ajuta la reorientare si la reducerea izolarii
Program de vizita flexibil: acesta ajuta minimalizand izolarea
sociala pentru pacient si ii incurajeaza familia sa se angajeze in
sprijinirea acestuia.
Ingrijirea tubului endotraheal
De indata ce3 tubul endotraheal a fost introdus de medic iar
pozitionarea sa confirmata de
radiografie,ingrijirea si protejarea zilnica a tubului devine
responsabilitatea asistentului. Aceasta actiune
va detalia procedurile comune necesare pentru securizarea,
ingrijirea si indepartarea tubului
endotraheal.
Securizarea tubului endotraheal
Securitatea tubului endotraheal poate fi obtinuta prin o
varietate de metode. Te rugam verifica politica
spitalului pentru a confirma metoda folosita.
Banda de bumbac in diagonala
Aceasta este o metoda uzuala folosita pentru procedura de in