BAM V 4

8/19/2019 BAM V 4

1/201

BRVKENTHAL. ACTA MVSEI

V. 4

8/19/2019 BAM V 4

2/201

8/19/2019 BAM V 4

3/201

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL

BRVKENTHAL

ACTA MVSEI

V. 4

Sibiu / Hermannstadt, 2010

8/19/2019 BAM V 4

4/201

REDACTOR ŞEF: prof. univ. dr. Sabin Adrian LUCA

REDACTORI RESPONSABIL DE NUMĂR : Dr. Anca NIŢOI Dr. Iulia MESEA

Ioan TĂUŞAN

Iulia – Maria PASCUMEMBRI: Dr. Dragoş DIACONESCU Olga BEŞLIU Alexandru SONOC

Dr. Constantin ITTU

Dr. Rodica CIOBANU

Ana Maria MESAROŞ Cecilia HĂRĂSTAŞAN Dr. Dorin BARBU

Dr. Dana HRIB

MEMBRI ASOCIAŢI: prof. dr. Docent Theodor Anton NEAGU (Membru al Academiei Române) prof. univ. dr. Paul NIEDERMAIER (Membru corespondent al Academiei

Române) prof. univ. dr. Conrad GÜNDISCH (Universität Oldenburg - Germania).prof. univ. dr. Erika SCHNEIDER – BINDER (Universität Karlsruhe, Bereich WWF Auen Institut - Germania)

prof. univ. dr. Zeno - Karl PINTER (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu) prof. univ. dr. Rudolf GRÄF (Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj Napoca) prof. univ. dr. Nicolae SABĂU (Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj Napoca) prof. univ. dr. Alexandru AVRAM (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu)

ISSN

Autorilor din ţară şi din străinătate, care doresc să publice în numărul următor al acestei reviste, le supunem atenţiei exigenţele de

redactare: text bilingv română/engleză (Times New Roman, 11), keywords (limba engleză, maxim 5), abstract (limba engleză, maxim70 cuvinte/5 rânduri), sistem de referinţe (la subsolul paginii) şi bibliografie Oxford-Humanities; adr esa office şi adresa de email a

autorului; imaginile grupate într -un folder; lista legendelor imaginilor (bilingv, română/engleză). Este de preferat trimitereamaterialului prin poştă (format electronic CD + 2 exemplare printate ale articolului).Autorii îşi vor asuma întreaga responsabilitate pentru informaţia de specialitate din materialele trimise, consiliul de redacţie aprobândsau nu materialele pentru publicare prin întocmirea unui referat.

To the authors in Romania or abroad, whishing to publish in the next issue of the present review, we submit the following terms ofelaboration: bilingual text Romanian/English (Times New Roman, 11), keywords (English language, maximum 5), abstract (Englishlanguage, maximum 70 words), Oxford-Humanities ref erences system for footnotes and bibliography; author’s office address and

email; images grouped in a folder; a list of bilingual (English/Romanian) legends for the images. The receiving of the material viamail will be preferred (CD + 2 prints of the article).The entire responsibility for the specialized information of the article’s content is to be assumed by the author; the editor ial office

will issue a paper for each article in order to defend or not the material for publishing.

Orice corespondenţă referitoare la această publicaţie rugăm a se adresa la:Muzeul Naţional Brukenthal – Casa Albastră , Piața Mare, nr. 5, Sibiu, 550163. Tel. 0269 217691.E-mail: [email protected]

Please send any mail or messages regarding this publication at: National Brukenthal Museum – Blue House, Piața Mare st., no. 5, Sibiu, 550163. Phone number: 0269 217691.

E-mail: [email protected]

8/19/2019 BAM V 4

5/201

Cuprins / Contents

Cecilia HĂRĂSTĂȘAN , Laboratoarele de Restaurare - Conservare ale Muzeului Național Brukenthal ……………………………………………………………….…………………………….. 763

Ioan MUNTEAN, Andrei POPA, Detalii ascunse în picturi ale Muzeului Național Brukenthal .................................................................................................................................... 767

Maria FOTA, Abbatis Panormitani Comentarea I și Ii, Nicolaus De Tudeschis(Panormitanus)............................................................................................................................. 775

Iulia-Maria PASCU, Franz Neuhauser, „Târg anual la Sibiu” Probleme de Conservare …………… 799

Radu SCHULLER, Piesă de mobilier stil Louis- Phillippe, Intervenț ii se restaurare ………………... 809

Simona STĂNCULESCU, Camelia CRIȘAN, Carmen SOTELECAN, Steagul Primăriei OraşuluiRâmnicu Vâlcea…………..……………………………………………………………………………. 815

Dorin BARBU, Expozițiea de restaurare…………………………………………………….………. .. 823

Dorin BARBU, Cristian ROMAN, Sica dacică, grădina castelului – Hunedoara, Restaurare şiconservare…………………………………………………………………………………..………….. 829

Călin BOBIC, Restaurarea unui lot de obiecte arheologice de provenienţă diferită……..…..……….. 839

Ruxandra-Ioana STROIA, Pantof de copil, Intervenţii de restaurare și conservare……..…………… 855

Ruxandra-Ioana STROIA, Olga BEŞLIU, Șorţuri de masoni aflate în colecţia Muzeului Naţional Brukenthal; Tipologie și Restaurare…………………………………………………………………... 861

Polixenia C. POPESCU, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă „Sf. Treime” din Sibiu: Investigaţii fizico-chimice pentru determinarea compoziţiei unor foiţe metalice decorative…………………..….. 891

Corina POPESCU, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă „Sf. Treime” din Sibiu: Investigaţii fiz ico-chimice ale picturilor murale……………….. 905

Daniela MOROȘAN, Doi pictori transilvăneni în colecția Brukenthal. Două portrete, un personaj:

Anna Maria Hutter von Huttern. Restaurare, Conservare, Expoziții...................................................... 907

Alexandru GH. SONOC, Dorina ŢIPLIC, Minodora BAN, Unele observaţii cu privire la colecţia delucrări în ghips a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu….……………………………………………... 915

Ramona Staicu, Reorganizarea colecţiei Modern – Contemporan în depozitul centralizat al Muzeului de Istorie – Casa Altemberger …………………………………………………….......... ....... 935

Silvia GALEA, Rolul conservatorului pe şantierul arheologic………………………………………….…. 943

Saveta-Florica POP, Managementul colecției de obiecte religioase a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia…………………………………………………………………………………………………………... 949

Raluca STOICA, Colecţiile entomologice ale Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu – Aspecte deConservare……………………………………………………………………………………………………….. 955

8/19/2019 BAM V 4

6/201

8/19/2019 BAM V 4

7/201

Brukenthal. Acta Musei, V. 4, 2010

Laboratoarele de Restaurare-Conservare ale Muzeului Național Brukenthal

763

LABORATOARELE DE RESTAURARE-CONSERVARE ALE MUZEULUI NAȚIONALBRUKENTHAL

Cecilia HĂRĂSTĂȘAN [email protected]

Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu

Key-words: : laboratory, restoration, specialists Abstract: Conservation Restoration Area Laboratory established in 1977, is one of the largest laboratoriesin the country, and has most all restoration technique, in which operate 23 specialists in one photo, twoinvestigation, twelve restoration sector

Laboratorul Zonal de Restaurare – Conservarea fost înfiinţat la 11 august 1975 şi funcţionează în

spaţiile special amenajate din Casa Albastră. Între anii 2008–2009 Casa Albastră a fost înreparaţii capitale, spaţiile fiind regândite şireorganizate în funcţie de cerinţele actuale.

Pe lângă reorganizarea spaţiilor s-a făcut şidotarea cu aparatură modernă şi competitivă.

Este unul din cele mai mari laboratoare dinţară punând ştiinţa şi tehnica în serviciuloperelor de artă.

Atât munca de investigaţie ştiinţifică necesarădescoperirii cauzelor degradării cât şi un studiuaprofundat al tipurilor de deteriorări constituie

condiţii preliminare, esenţiale în vederea selectăriitehnicilor adecvate de restaurare şi conservare. Activitatea laboratorului urmăreşte nu numai

restaurarea şi conservarea obiectelor deteriorate cişi protejarea lor împotriva degradărilor ulterioare.

Specialiştii laboratorului au posibilitatea de aexpertiza ştiinţific operele de artă pentruidentificarea, datarea, autentificarea‚ descoperireafalsurilor, toate în colaborare cu istorici, arheologişi muzeografi.

Se restaurează bunurile cultural–artistice şiştiinţifice, preponderent cele care fac parte din

patrimoniul cultural –naţional dar şi cele ce aparţin persoanelor fizice şi juridice.

Munca de restaurare și cercetare se finalizează prin articole scrise in reviste de specialitate,

participări la saloane de restaurare, comunicărisusținute la sesiuni naționale și internaționale. În laboratoarele Muzeului National Brukenthal

sunt pregătiți teoretic și practic viitorii restauratori. Laboratorul are 23 de specialişti: 2 experţi

investigatori, 11 experţi restauratori, 1 restauratoratestat, un fotograf specialist şi 8 restauratori înformare, împărţiţi pe următoarele specialităţi:

Investigaţii fizice Investigaţii chimice Restaurare hârtie, carte, document,

legătură carte

Restaurare piele

Restaurare grafică Restaurare pictură ulei Restaurare pictură tempera Restaurare metale

Restaurare lemn, mobilier

Restaurare ceramică, sticlă Restaurare textile

Restaurare os, corn, fildeş Restaurare piatră Restaurare lemn policrom

Laborator foto

8/19/2019 BAM V 4

8/201


Cecilia Hărăstășan

764

LISTA ILUSTRAŢIEI / LIST OF ILLUSTRATION

1.

Imagini din laboratoarele de restaurare conservare Imagines from restoration conservation laboratories

8/19/2019 BAM V 4

9/201


Laboratoarele de Restaurare-Conservare ale Muzeului Național Brukenthal

765

1.

8/19/2019 BAM V 4

10/201


Detalii ascunse în picturi ale Muzeului Național Brukenthal

767

DETALII ASCUNSE ÎN PICTURI ALE MUZEULUI NAȚIONAL BRUKENTHAL

Ioan MUNTEAN

[email protected] Național Brukenthal, Sibiu

Andrei POPA

[email protected] Naţional Brukenthal, Sibiu

Key-words: restoration, painting, repainting removal. Abstract: During restoration of ”Portrait of a men ” by Adriaen Thomas Key, was brought to light a charac-ter’s coat of arms, and the ”Flemish Cook”by Jeremias Van Winghe, the repainting was removed from acentral stage which represent supper from Emaus

În vederea expunerii corespunzătoare a lucrăr i-lor muzeului nostru, în cadrul expoziţiei „Bruegel, Memling, Van Eyck ... colecţia Brukenthal” orga-nizată împreună cu Muzeul Jaquemart André, laParis, au fost efectuate operaţiuni de restaurareconservare pentru un număr însemnat de lucrări.O parte din aceste lucrări au relevat aspecte deo-sebit de interesante. În cele ce urmează vom pr e-zenta două dintre aceste cazuri.

Astfel în data de 26.05.2009 a intrat în labor a-tor lucrarea cu numărul de inventar 920, autor

Adriaen Thomas Key, „Portret de bărbat”. Lucr a-rea este executată în tehnica ulei pe lemn şi aredimensiunea de 47x35,7 cm (Fig.1).

Această lucrare prezenta din fericire o stare deconservare relativ bună, degradări mai importantela o primă vedere au putut fi identificate doar lanivelul stratului de vernis. Stratul de vernis pre-zenta o brunificare naturală cauzată în special devechimea lui dar şi mici zone mate sau zone cuzgârieturi superficiale. Intenţia noastră iniţială afost aceea de a îndepărta stratul de vernis îmbă-trânit şi degradat şi a-l înlocui cu un strat de ver-

nis corespunzător. Înaintea testelor de curăţare ceurmau a fi efectuate am trecut la o analiză vizualăa lucrării. Lucrarea a fost studiată cu ajutorul lăm- pilor cu lumină U.V. unde prin fluorescența mate-rialelor, ce compun opera de artă, am identificatun strat de vernis gros şi compact aplicat pe toatăsuprafaţa lucrării şi pe lângă acesta, zone mici curetuş. Cu ajutorul lămpilor cu „lumină de zi” amtrecut la studierea suprafeţei stratului de culoare înregie de lumină frontală şi razantă. În lumină fron-tală am identificat o zonă de fond din parteadreaptă a lucrării, unde a fost efectuată o curăţireexcesivă, fiind prezente multe rosături ale stratuluide culoare. Surpriza şi mai mar e am avut-o atuncicând am studiat lucrarea în lumină razantă şi am

identificat pe fond în partea stângă o zonă în carestratul de culoare avea un relief nefiresc pentru osuprafaţă care este în general lisă. Împăstările de pe această suprafaţă nu erau foarte pronunţate şi păreau a urma un anumit desen geometric. Acestlucru m-a făcut să cred că ar putea fi vorba aici deuna din următoarele posibilităţi: a) o etapă de lu-cru anterioară, în care a fost pictat ceva pe fonddar la care pictorul a renunţat ulterior sau b) oeliminare a unui detaliu de pictură original prinaplicarea unui strat de culoare, această repictare

fiind executată de o terţă persoană motivat descopuri diverse (estetic, istoric, financiar, etc.).Am trecut apoi la o analiză atentă a aces tui stratde culoare brun, în special la marginile lui, studiulfiind efectuat de această dată cu ajutorul micr o-scopului stereo- binocular. Era vizibil faptul căstratul de culoare brun a fost aplicat ultimul, elacoperind marginile hainei personajului, zone de păr şi marginea urechii. În interiorul acestei zoneera prezentă şi datarea lucrării 1569, în interiorulcifrei 9 nu a mai fost aplicat acest strat de culoareşi era vizibil un alt strat de culoare brun cu o tona-

litate diferită (Fig.2). Stereo-binocularul a pus înevidenţă relieful acestui strat de culoare brun şine-a dat posibilitatea de a trage concluzia că avemo zonă de repictare.

Am trecut apoi la următoarea etapă în care aufost efectuate teste de curăţare pentru diferitelezone ale tabloului. În primul rând am încercat săîndepărtăm vernisul îmbătrânit şi retuşurile neco-respunzătoare din partea dreaptă a lucrării. Aceststrat de vernis era uşor de îndepărtat, el fiind uşorsolubil într -o gamă largă de solvenţi. Nu am avutnevoie aici de o soluţie de curăţare puternică. Pr o- blema ridicată de această zonă consta, odată cuîndepărtarea retuşului, într -o uzură mare a stratu-lui de culoare original. Această uzură a fost cauza-

8/19/2019 BAM V 4

11/201


Ioan Muntean, Andrei Popa

768

tă de curăţirea excesivă a startului de culoare. Este bine ştiut faptul că picturile executate în tehnicaolandeză foloseau şi răşina naturală pe lângă uleiîn amestec cu pigmenţii, putându-se astfel obţinefine transparenţe (glasiuri). Tocmai prezenţa răşi-nii în cadrul mediumului folosit face ca interven-ţia restauratorului să fie una extrem de anevoioasăîn cazul în care se doreşte îndepărtarea stratului devernis (compus şi el din răşină naturală). O soluţie prea puternică sau o acţiune prea îndelungată peacest strat de culoare original poate duce foarteuşor la apariţia de rosături. Acelaşi lucru s-a în-tâmplat şi cu partea dreaptă de fond a lucrării.

Mai dificil a fost pentru mine în a selecta o so-luţie de curăţare pentru zona cu repictări din par-tea stângă fond. Aici aveam nevoie de o soluţie decurăţare puternică (decapantă) pentru a îndepărta

un strat de culoare în ulei aplicat acum mai binede 150-200 ani (datarea aproximativă a acestuistrat de culoare am făcut-o după reţeauacraclurilor de bătrâneţe). Toate aceste teste au fostefectuate la microscopul stereo-binocular iar re-zultatele optime au fost obţinute cu soluţii aplicatesub formă de comprese care emoliau stratul deculoare şi făceau apoi posibilă îndepărtarea repic-tărilor, mecanic cu ajutorul bisturiului (Fig.3). Afost scos astfel la lumină un blazon realizat în ur-mătoarele culori: alb, roşu, ocru, brun şi gri. Din punct de vedere stratigrafic pe această zonă a bla-

zonului avem de-a face cu stratigrafia prezentă înschiţa de mai jos. Datorită faptului că lucrarea urma să fie expusă

la Paris în luna septembrie 2009, am fost nevoit săîntrerup operaţiunea de curăţare şi să mă limitezstrict, pe o zona restrânsă a blazonului(Fig.4).Complexitatea intervenţiei, executată sub micr o-scop a impus acest ritm de lucru. Lucrarea a fost protejată apoi cu un strat de vernis dammar. Odatăcu revenirea în ţară a lucrării, în luna ianuarie2010, vor fi continuate şi finalizate intervenţiilede restaurare(Fig.5).

Faptul că am scos la lumină blazonul acesta,face posibilă atribuirea mai exactă a lucrării şi oidentificare a personajului din acest tablou.

Pentru lucrarea inventar 773, autor JeremiasVan Winghe, „Bucătăreasă flamandă” au fost so-licitate intervenţii de restaurare în vederea partici- pării la expoziţia mai sus amintită. Lucrarea esteexecutată în tehnica ulei pe pânză şi are dimensi-unea de 114,7x101,8cm.(Fig.6)

Această lucrare a intrat în laborator în data de29.06.2009, având în principal stratul de vernisîmbătrânit şi brunificat dar şi numeroase zone curetuş care a virat din punct de vedere cromatic şiîmpiedica lizibilitatea lucrării.

După o atentă analiză vizuală a lucrării în dif e-rite tipuri de regii de lumină (frontală, razantă saucontré-jour) am trecut la efectuarea operaţiunilorde restaurare specifice. Au fost efectuate teste de

curăţare cu diferite tipuri de solvenţi, pornind dela soluţii slabe spre soluţii tari, decapante. Răşinace a stat la baza vernisului folosit era uşor solubilăîntr -o gamă mare de solvenţi.

Am selectat un amestec de esenţă de terebenti-nă şi alcool isopropilic. Această soluţie a permis oîndepărtare uşoară a vernisului dar şi a culorilorde retuş mai recente. Lucrarea a suferit mai multeintervenţii anterioare de restaurare, în care au fostrepictate unele zone, în special pe marginea lucră-rii. Aceste repictări au fost îndepărtate mai uşor cuacetonă. Din păcate, stratul de culoare prezintănumeroase degradări, rosături acumulate de-a

lungul timpului făcând ilizibile multe detalii alelucrării, acesta fiind probabil motivul pentru r e- pictarea completă a unor astfel de suprafeţe.

Aspecte inedite au apărut în timp ce curăţamzona de fond situată între cocoş şi mâna cu strugu-re. În această zonă am constatat că era prezent unstr at de repictare mai veche, de culoare închisă,care s-a dovedit ulterior că acoperea o scenă cu personaje într -un interior. Această scenă nu a fostidentificată în timpul analizei lucrării pentru că afost realizată delicat, cu straturi de culoare lise, în timp ce repictarea a fost realizată uniform, într -un

strat consistent. Curăţirea acestei zone s-a efectuatîn două etape, cu soluţie de esenţă de terebentinăşi alcool isopropilic a fost curăţat stratul de vernis,iar repictarea a fost îndepărtată cu soluţie formatădin dimetilsulfoxină şi acetat de butil. În timpulcurăţirii a fost relevată mai întâi mantia albastră a personajului din stânga, după care a fost dezvelităo bandă transversală pentru a determina dimensi-unile repictării şi a scenei acoperite (Fig.7). Dupăaceea, din aproape în aproape a fost curăţată în-treaga suprafaţă.

Scena descoperită în fundal, aflată într -o stare

bună de conservare, a fost identificată cu ajutorulcolegilor muzeografi ca fiind Cina din Emaus a Mântuitorului (Fig.8). Această descoperire nuschimbă doar compoziţia lucrării, ci modifică şisubiectul acesteia prin alăturarea componenteireligioase şi redeschiderea unor discuţii legate deatribuire, precum şi despre motivele care au de-terminat acoperirea acestei scene semnificative.

Următoarea operaţiune a fost chituirea lacune-lor, urmată de şlefuirea zonelor chituite şi de inte-grarea cromatică în culori de acuarelă. S-a trecutapoi la vernisarea generală a lucrării şi la retuş înculori de vernis. La final a fost aplicat un vernisde tip aerosol (Fig.9).

8/19/2019 BAM V 4

12/201



769


1. Adriaen Thomas Key, „Portret de bărbat”; înainte de restaurare.Adriaen Thomas Key, ”Man portrait”; before restoration.

2. Adriaen Thomas Key, „Portret de bărbat”; detaliu datare.Adriaen Thomas Key, ”Man portrait”; date detail.

3. Adriaen Thomas Key, „Portret de bărbat”; detaliu blazon, în timpul restaurarii.Adriaen Thomas Key, ”Man portrait”; coat of arms detail, during cleaning.

4. Adriaen Thomas Key, „Portret de bărbat”; după curățire.Adriaen Thomas Key, ”Man portrait”; after cleaning.

5. Adriaen Thomas Key, „Portret de bărbat”; după restaurare.Adriaen Thomas Key, ”Man portrait”; after restoration.

6. Jeremias Van Winghe, „Bucătăreasă flamandă”; înainte de restaurare.Jeremias Van Winghe, ”Flemish Cook”; before restoration.

7.

Jeremias Van Winghe, „Bucătăreasă flamandă”; detaliu în timpul r estaurării.Jeremias Van Winghe, ”Flemish Cook”; detail during restoration.8. Jeremias Van Winghe, „Bucătăreasă flamandă”; detaliu după restaurare.

Jeremias Van Winghe, ”Flemish Cook”; detail after restoration.9. Jeremias Van Winghe, „Bucătăreasă flamandă”; ansamblu după restaurare.

Jeremias Van Winghe, ”Flemish Cook”; ensemble after restoration.

8/19/2019 BAM V 4

13/201



770

1.

2.

8/19/2019 BAM V 4

14/201

8/19/2019 BAM V 4

15/201



772

6.

7.

8/19/2019 BAM V 4

16/201



773

8.

9.

8/19/2019 BAM V 4

17/201


Abbatis Panormitani Comentarea I și II Nicolaus de Tudeschis (Panormitanus)

775

ABBATIS PANORMITANI COMENTAREA I ŞI II

NICOLAUS DE TUDESCHIS (PANORMITANUS)

Maria [email protected]

Muzeul Naţional Brukenthal

Key-words: old book restoration, Abbatis Panormitani Comentaria I and II by Nicolaus de Tudeschis (Pa-normitanus. Abstract: The essay presents the restoration procedures performed for the book Abbatis Panormitani Com-entaria I and II by Nicolaus de Tudeschis (Panormitanus), from the old book collection of the Brukenthal National Museum library. The essay comprises: a short description of the book (biography of the author,content of the work); the description of the conservation state (physical and mechanical, chemical and bio-

logical damages); the phases of the restoration (dry and wet treatments in which water and neutral soaps solutions were used, in the end artistic consolidations were made). The restoration was complex, asking for a

combination of science and art.

A. Viaţa

În catedrala din Palermo, care datează din se-colul al XII-lea, se află mormintele marilor mo-narhi sicilieni - regele Roger al II-lea, împăraţiiHenric al VI-lea, Frederic al II-lea - şi de aseme-nea mormântul unui mare jurist sicilian, Nicolausde Tudeschis, mai uzual cunoscut caPanormitanus, nume pe care l-a primit după ce adevenit arhiepiscop de Palermo în 1434. Inscripţia

pe mormântul lui Panormitanus se citeşte, parţial:Canoanele Jurisprudenţa şi dreptul roman au mu-rit odată cu moartea ta şi zac înmormântate înacest loc. Tu, Nicolaus te-ai născut din sânge teu-ton la Catania şi ai deţinut demnitatea de arhiepiscop de Palermo.

Nicolaus s-a născut în Catania în anul 1386. Lao vârstă fragedă, a intrat în ordinul benedictin, dara fost trimis în tinereţe să studieze în nord. Dupăce a primit un stipendiu în 1405 sau în 1406, din partea senatului din Catania, a trecut concursul deadmitere la şcoala de drept de la Bologna. El a

început să predea în jurul lui 1411, la vârsta dedouăzeci și cinci de ani, la început la Bologna,ulterior la Parma, între 1411 şi 1418, apoi s-a mu-tat la Siena unde a stat până în jurul anului 1430.În perioada în care a predat la Siena este numit îndocumente Doctor Decretorum”, dar el nu a scrisnici un comentariu la Decretum până în 1436. Întimpul carierei sale sieneze, opera lui literară s-aconcentrat pe Decretalele lui Grigore al IX-lea.

Familia sa trebuie să fi avut influenţă conside-rabilă în Catania, el devenind canonic al consiliu-lui catedralei în 1415, în timp ce preda la Parma.

În 1425, Nicolaus a fost numit abate de Santa Ma-ria di Maniace, care este situată la piciorul denord-vest al Etnei, mănăstirea marcând locul unde

normanzii şi generalul bizantin GeorgiosManiakes i-au înfrânt pe sarazini în jurul anului1040. Pentru a comemora victoria, grecii au con-

struit imediat o biserică pe acel loc; contele RogerI şi contesa Adelaide au lărgit-o, ulterior, trans-formând-o într -un aşezământ monastic în jurulanului 1070.

Nicolaus a obţinut demnitatea de abate cu aju-torul senatului Cataniei şi se pare că a deţinut-o în

absentia, această funcţie trebuie să-i fi fost desti-nată în vederea înzestrării sale cu o sinecură. To-tuşi, deoarece a purtat titlul de abate, a devenitcunoscut printre jurişti ca Abbas modernus sau Abbas siculus. În anul 1435, Panormitanus devinearhiepiscop de Palermo, numit de regele Siciliei,

Alfonso al V-lea şi confirmat de papă.

B. Opera

1. Comentariu la Decretum2. Comentariu (Lectura) la Decretalele lui Gri-

gore al IX-lea

3. Pamfletul De translatione episcoporum”şialte falsificări. 4. Repetitiones5. Note la observaţiile obişnuite ale Clementi-

nelor6. Consilia7. Quaestiones, Disputationes et Allegationes

8. Additiones la Decretalele lui Grigore al IX-lea

9. Alte lucrări, false şi autentice

2. Comentariu (Lectura) la Decretalele lui Gri-

gore al IX-leaPanormitanus a început probabil această lucr a-

re în jurul anului 1411 şi a terminat-o atunci când

8/19/2019 BAM V 4

18/201


Fota Maria

776

a început să ia parte la conciliul de la Basel. El s-aocupat în special de cărţile unu, doi și trei din celecinci decretale. Panormitanus a redactat două sautrei versiuni manuscrise, destul de diferite întreele, ale comentariului cărții unu. Se pare că aceas-tă lucrare a fost scrisă în perioada în care autorul a predat la Siena. În sensul larg, termenul decretalis(de ex: epistola decretalis) înseamnă o scrisoare pontificală care conţine un decretum, sau o deci-zie pontificală. În sensul cel mai strict al cuvântu-lui, acest termen desemnează un răspuns al papei,dat atunci când i s-a cerut sfatul într -o problemăde disciplină. Decretalele papale nu sunt, aşadar,în mod necesar legi generale ale Bisericii, însă înmod frecvent, papa îi ordona destinatarului scriso-rii să comunice răspunsul papal autorităţilor ecle-ziastice ale districtului de care destinatarul aparţi-

nea. Ulterior, era obligaţia respectivelor autorităţisă acţioneze în conformitate cu acel decret papal.Decretalele lui Grigore al IX-lea diferă mult decodurile juridice moderne. În loc de a conţine odecizie legislativă într -o afirmaţie concisă, în ge-neral ele cuprind, la început, relatarea unei con-troverse, afirmaţiile părţilor aflate în dispută şi ocerere sau soluţia problemei. Aceasta este species facti sau pars historica şi nu are nici un fel de va-loare juridică. Numai partea decretivă a capitolu-lui ( pars dispozitiva) are putere de lege. În această parte se găseşte rezolvarea cazului sau stabilirea

regulilor de conduită. Rubricile titlurilor au puterede lege atunci când sensul lor este complet, deoa-rece titlurile fac parte integral din codurile de legioficiale. Rezumatele (sumaria) care precedă capi-tolele sunt opera canoniştilor şi pot fi de ajutor laelucidarea textului. Aşa-numitele partes decis joacă uneori un rol similar, dar niciodată atuncicând aceste părţi au fost omise în mod intenţionat,din dorinţa de a anula puterea lor legală sau deoa-rece conţin decizii ireconciliabile cu textul concretal legii. Printre principalii comentatori aiDecretalelor se numără şi Panormitanus. Acestea

constituie cea mai importantă operă a marelui ju-rist, care, în această lucrare de dimensiuni enorme,a urmărit să asigure sistemului legal ecleziastic,răspunsuri la chestiuni legale laice. Comentariilelui Panormitanus au rămas, de-a lungul secoleloral XV-lea şi al XVI-lea, unul din tratatele juridicecele mai stimate. În prezent, această lucrare estefoarte rară şi puţine biblioteci deţin toate volumeleei.

C. Restaurare

I.1. Descrierea pieseiCartea străină veche ABBATIS

PANORMITANI COMENTARIA I şi II este tipă-

rită în limba latină, pe o hârtie de culoare ocru pal,confecţionată din fibre textile (in şi cânepă) cutext pe două coloane.

Aspectul grafic: tipar negru şi roşu, marcă ti- pografică, iniţiale ornate

Paginaţie:Tomus Primus (1):1(F) 169 F în 8 [41 cm ] 84-101 R [35 x 21

cm] – (Fig.1)Tomus Secundus (2): 188 F în 8 [41 cm ] 84-

101 R [35 x21cm] – (Fig.2)Însemnele de proprietate : însemnări manuscris.

Tomus Primus1. Ex-libris etichetă: Biblioteca gimnaziuluidin Sibiu2. Note de lector – (Fig. 3)Legătura: coperţi din documente încleiate bloc

şi învelite în piele neagră (sec al XVI-lea ).Datare:1. 1588 (1592)2. 1591 (1592)

Cu toate că volumul I e tipărit în anul 1588, pe pagina de titlu a volumului I apare numai anul1592. Prin aceasta, tipografii au dorit să marchezeîn mod solemn anul 1592 ca fiind anul terminăriitipăririi tuturor celor 9 volume şi al scoaterii lor pe piaţă: Deţinător: Biblioteca Muzeului NaţionalBrukenthal Sibiu.

I.1.1 Descrierea copertelorLa coperta anterioară ca suport pentru înveli-toarea de piele a fost folosit un fascicul dintr-oPsaltire în limba maghiară din sec. al XVI-lea(Fig.6)

La coperta posterioară ca suport pentru înveli-toarea de piele a fost folosit textul Cicero – Morales definitiores A şi textul teologic reprezen-tând reproducerea unei scrisori prevăzute cu sigi-liile lui Paulus Sambekreti şi Ioannes Balass, ref e-ritoare probabil la dezvinovăţirea de unele acuzaţii – crimina reiecta (Fig.7).

I.2 Starea de conservare

I.2.1 Tipăritură sec al XVI-lea. Blocul cărţii Începând cu secolul al XV-lea şi rapida răs-

pândire a centrelor de producţie, se observă nume-roase modificări în procesul de fabricare a hârtiei.

Se ştie ca hârtia suferă în timp, procese de de-gradare ireversibile datorate atât factorilor endo-geni (natura materialelor utilizate), cât şi factorilorexogeni (factorii de mediu).

Starea de conservare a blocului de carte este

relativ bună.Tipărirea este executată pe o hârtie la a cărei

fabricare s-au folosit fibre textile din in şi cânepă.

8/19/2019 BAM V 4

19/201



777

Hârtia este de calitate, cu un grad de încleiere o p-tim, atât în masa cât şi la suprafaţă câştigând prinaceasta în rezidenţă şi preluând foarte bine cernea-la tipografică (neagră şi roşie) folosită la imprima-re. Literele au rămas clare şi cu contur precis.

Exemplarul nostru prezintă cele trei tipuri dedegradări: biologice, fizico–chimice şi mecanice.

Filele blocului de carte prezintă depuneri mor-fofiziologice, galerii de zbor (insecte xilofage),halouri de umezeală care au antrenat murdăria, pete brunificate, praf, îndoituri şi franjurări mar-ginale, iar colţurile bazale sunt puternic macerate,sfâşieri atât în text cât şi în suport, pierderi de ma-terial papetar şi pe mici porţiuni de informaţiescrisă – fragilizare generală pe fondul unui procesavansat de degradare biologică şi fizico-chimică(Fig.9-13).

I.2.2 CoperteleÎnvelitorile: au fost realizate în piele de viţel de

culoare maro închis-neagră. În prezent mai prezin-tă doar pe alocuri resturi de material cca. 25%,foarte fragilizat cu o efasare accentuată a grenului pielii. Pe resturile de piele se observă orificii dezbor provocate de insectele xilofage care şi-audesfăşurat ciclul în blocul cărţii (Fig.14).

Cotorul exterior: prezent doar pe alocuri sub

formă de resturi de piele între binduri, este foarte

fragilizat, cu o efasare accentuată a grenului pielii(Fig.14).Cotorul interior: rotunjitCusătura: pe cinci nervuri duble profilate cu

două lănțișoare marginale, capetele nervurilor în partea din faţă nemaiexistând, astfel scoarţa unueste desprinsă din integritatea volumului.

Scoarţele: ambele sunt alcătuite din foi volante încleiate între ele, care şi-au pierdut unitatea

desprinzându-se unele de altele la colţurile bazale.Hârtia este foarte deteriorată, cu pierderi de

material şi atacată intens de insecte xilofage sub

formă de galerii şi orificii de zbor (Fig.14)Forzaţurile: ambele prezente, dar destul de de-teriorate în zona colţurilor şi a tranşelor, cât şi pe parcursul lor apărând găuri de zbor provocate deinsecte (Fig.9).

Corpul cărţii: acesta nu are probleme din punc-tul de vedere al legăturii, unitatea acestuia exis-tând (Fig.4)

Hârtie este de fabricaţie manuală cu linii deapă verticale.

Tranşa: este vălurită în zona colţurilor (Fig.15)

I.3. Analize efectuatePropunerile de restaurare au la bază investigarea

științifică ce cuprinde analize biologice şi fizico-chimice.

Analizele biologice au avut rolul de a identifi-ca agenţii de biodegradare, prin observaţii la ste-reomicroscop.

Analizele fizico-chimice au avut scopul de adetermina natura şi lungimea fibrelor celuloziceutilizate pentru fabricarea hârtiei ,solubilitatea tehnicii, prezenţa incluziunilor metalice, pH-uliniţial, tipul de cerneală folosit, grosimea hârtiei.

I.4. DiagnosticLucrările au suferit atât degradării reversibile

cât şi ireversibile, de natura mecanică, chimică şi biologică, datorită naturii organice a suporturilor papetare.

O mare influenţa asupra stării de conservare aobiectului au avut-o condiţiile de microclimat im- proprii din locurile în care a fost păstrată până laachiziţie.

Deşi obiectul a fost achiziţionat într -o stare precară, el s-a păstrat în condiţii bune în depozitulde secolul al XVI-lea al Bibliotecii MuzeuluiBrukenthal Sibiu.

Datorită factorilor de degradare cumulaţi, in-clusiv influenţa omului, suportul lucrării (în totali-tatea lui) este fragilizat, prezentând deformăriuneori remanente, fragmentări, sfâşieri, zone lipsă,

halouri de umiditate, pete şi depozite de clei, depozite morfofiziologice, murdărie superficială şiaderentă, foxing” sub formă de pete de culoare brună, mai deschisă sau mai accentuată. (Fig.1-19)I.5. Propuneri de restaurare

- dezinfecţie cu timol în alcool etilic- fotografierea- curăţirea uscată cu guma, bisturiu, pensule

1. Copertele:- desprinderea cu ajutorul bisturiului a resturi-

lor de- piele de pe coperte şi îndepărtar ea lor.- detaşarea copertei posterioare din nervur ile

blocului de carte- imersarea în apa călduța 40°C - desprinderea documentelor filă cu filă din

blocul copertei şi uscarea libera pe hârtie defiltru

- umezirea foilor cu adezivi, aşezate pe un suport rigid şi folie de polietilenă

- răzuirea adezivului înmuiat cu ajutorul bistu-riului

-

spălarea filelor cu detergent anionic şi clăti-rea filelor.

- reîncleierea la umed cu CMC 0.5%

8/19/2019 BAM V 4

20/201


Fota Maria

778

- uscarea liberă pe foi de Netex şi foi de filtru- presarea intermediară între platane de lemn şi

hârtii de filtru - curățirea uşoară a marginilor foilor pentru

preluarea petecelor de hârtie japoneză - restaurarea artistică

a) coperta anterioară – restaurarea în tehnica„la dublu‟

b) coperta posterioară –caşerarea cu hârtie ja- poneză a versoului filelor (neimprimat) şi restau-rarea „la dublu‟ a lipsurilor mai mari - presare intermediară - curățirea surplusului de hârtie ja poneză - umplerea micilor perforaţii cu puf de hârtie

japoneză şi CMC sau cu mici petice de hârtie japoneză decupate după conturul găurilor

- presări finale

-

încadrare în format -

fotografii în timpul operaţiilor de restaur are

2. Blocul cărţii: - curățire uscată-desprăfuire - curățirea umedă, filă cu filă în tranşe de do-

uăzeci-treizeci file (cu soluţie hidro-alcoolicăşi tampon de vată)

- uscarea între hârtii de filtru- rearanjarea fibrelor hârtiei cu ajutorul fălțui-

torului de os- schimbarea hârtiei de filtru

-

presare uşoară - restaurarea artistică pe volum nedesfăcut cuhârtie japoneză la dublu

- curățirea surplusului de hârtie ja poneză - presări intermediare - încadrarea în format - propuneri privind modul de păstrare- completarea fişelor de restaurare

Comisia de restaurare a avizat propunerile demai sus motiv pentru care s-a trecut la executarea

lor.

I.6. Descrierea operaţiilor de restaurare efectuată

I.6.1. Dezinf ecţia Cartea în totalitate ei prezintă urme ale unui

atac biologic. Dezinfecţia s-a făcut cu timol înalcool etilic, în concentraţie de 3%, în etuva cuvid la o temperatură de 40° C, timp de patruzeci șiopt de ore. După scoaterea din etuvă, cartea s-alăsat la aerisit câteva zile. I.6.2. Fotografierea înainte de restaurare s-a f ăcut:- în detaliu şi în ansamblu - în lumină razantă - contre jour

Au fost fotografiate blocul cărţii şi o parte dinfile care sunt edificatoare pentru starea de conser-

vare şi importanţa lucrării.

I.6.3. Operaţiile de restaurare a filelor din cuprin-sul

copertelor

I.6.3.a1. Curăţirea uscată – desprinderea resturilorde piele de pe coperte

Resturile de piele de pe coperte (casante, pu-ternic deshidratate, cu orificii de zbor şi depuneride murdărie) au fost desprinse cu ajutorul bistu-riului iar reziduurile rezultate au fost îndepărtatecu o pensula moale (Fig.20-22).

I.6.3 a2. Detaşarea copertei posterioare din nervu-

rile cotoruluiAceastă operaţie s-a făcut prin tamponare repe-tată cu apă călduță în zona nervurilor incluse înmasa copertei (Fig.23-24).

După înmuierea locului supus operaţiei de de-taşare s-au degajat cu ajutorul bisturiului nervurile puternic încleiate şi apoi întreaga copertă împreu-na cu cele trei forzaţuri ce s-au desprins de întreg blocul cărţii. Forzaţurile nu prezentau nici o in-formaţie scrisă (Fig.25).

I.6.3 a3. Curăţirea umedă

Coperțile au suferit o imersare în apă călduță40°C. Foile puternic lipite între ele pe o suprafaţăde 79%, au început uşor să cedeze iar adezivul săfie eliberat treptat în baie. S-a recurs la schimba-rea apei în mod repetat, ori de câte ori era nevoie.

Filele au fost uşor şi cu mare atenţie desprinseuna câte una (una de alta). Încă încărcate cu ade-zivi s-au aşezat pe hârtii de filtru pentru uscarealor liberă. Pe hârtia de filtru a fost notată ordineanumerică a desprinderilor filelor precum şi din ce parte a copertei au fost extrase, respectiv: interiorşi exterior, exterior şi interior, coperta anterioară

sau posterioară (Fig.26). După douăzeci și patru de ore aceste file uscate

cu adeziv s-au aşezat pe un suport rigid (formatdintr-un platan de Plexiglas şi o folie de polietile-nă) înclinat în bazinul cu scurgere. S-a trecut cuapă călduţă peste hârtia cu adeziv şi s-a lăsat câte-va minute (5-10 min.) să se umezească bine. Ade-zivul s-a înlăturat răzuind cu ajutorul bisturiului,din aproape în aproape, în timp ce apa rece, pr e-linsă încet din capătul duşului mascat de mânăcurăţă adezivul răzuit (ce altfel avea tendinţa de arămâne ancorat pe filă). Astfel răzuind şi clătindîn acelaşi timp am avut un control mai bun asuprazonelor curăţate şi nu am mai revenit a doua oarăîntr -o zona şi aşa destul de fragilizată (Fig.27).

8/19/2019 BAM V 4

21/201



779

Pe partea filei curăţate am intervenit cu pensu-la înmuiată în detergent aionic şi prin mişcăriuşoare,circulare, s-a spălat fila pe tot cuprinsul eişi s-a clătit apoi cu apă rece pentru îndepărtareatotală a detergentului (Error! Reference sourcenot found.Fig.28-29).

Prin intermediul sandvișului format din foliede polietilenă, filă, o alta folie de polietilenă, amîntors fila pe partea cealaltă desprinzând cu atenţie,în diagonală (de la un colţ la altul) folia de polieti-lenă de deasupra filei,

pentru a putea repeta operaţiile de spălare şi peverso.

I.6.3.a 4. Reîncleierea După ce fila în prealabil a fost răzuită de ade-

ziv, spălată şi clăită, folia de polietilenă ce susţi-nea această filă a fost mutată pe orizontală, pentruo reîncleiere la umed cu CMC (0.5%) prin pensu-lare. Peste faţa filei pensulată cu agentul dereîncleiere, s-a aşezat o bucată de Netex cu fibra bine împâslită şi care depăşea uşor marginile filei.

S-a întors, prin acelaşi procedeu al sandvișului(format de data aceasta, din folie de polietilenă,filă, foaie de Netex) pe partea cealaltă.

Având ca bază acum foaia de Netex am pensu-lat versoul filei cu CMC (0.5%). apoi am desprins

foaia de Netex, purtătoare de filă, de pe plexigla-

sul orizontal şi l-am aşezat pe un rastel (Fig.30-31).Menţionez că prin acest tip de tratament con-

tactul direct a su portului cu mână restauratoruluinu a avut loc, decât prin intermediari mai pu-ţini ”agresivi” şi mai uşor de controlat. Uscarealiberă s-a făcut pe un pat absorbant şi de protecţieformat din hârtie de filtru şi încă un strat de Netex.După un interval de timp (24 de ore) fila s-a uscatşi a aderat la foaia de Netex fiind aproape perfectîntinsă (Fig.32Error! Reference source notfound.).

Fila uscată, rezistentă la manevrare s-a desprins cu atenţie de pe foaia de Netex şi s-a intro-dus între platane de lemn şi hârtie de filtru la pr e-sa metalică pentru încă douăzeci și patru de ore.

I.6.3 a5 Restaurarea artistică După ce filele au fost presate (douăzeci și pa-

tru de ore) s-a obţinut o planeitate şi elasticitatefoarte bună a hârtiei suport. Pentru ca acestea să preia în bune condiţii hârtia japoneză aleasă pen-tru restaurare,s-au curăţit cu ajutorul bisturiuluimarginile foilor.

a. Coperta anterioară:

- completarea lipsurilor din suport,a acestor file, am făcut-o prin tehnica re-staurării la dublu” cu hârtie japoneză.

- hârtia japoneză pentru restauraream ales-o să fie asemănătoare cu suportul

în ceea ce priveşte grosimea, nuanţa, tex-tura, greutatea.

- sfâşierile le-am rezolvat cu val japonez ocru iar fixarea desenului literelorsfâşiate le-am făcut cu ajutorul lupei

- după presări intermediare (două-zeci și patru de ore) în presa metalică s-atrecut la înlăturarea surplusului de hârtie japoneză pe o parte şi alta a filelor, cu aju-torul bisturiului.

- golurile mici provocate de insec-tele xilofage, din cuprinsul filelor (mai

mult sau mai puţin regulate), s-au comple-tat cu puf de hârtie japoneză şi CMC (2%)sau cu mici petice de hârtie japoneză de-cupate (confecţionate) după conturul gău-rilor (Fig. 33-34).

b. Coperta posterioară Filele cuprinse în această copertă nu au fost

imprimate și pe verso. În acest caz am optat pen-tru caşerarea lor cu hârtie japoneză (aleasă ca şigrosime la jumătatea hârtiei suport), ţinând cont

ca liniile de apă a hârtiei japoneze să fie în acelaşisens cu liniile de apă a hârtiei suport (Fig.36).Lipsurile marginale mari le-am completat prin

tehnica la dublu” cu aceeaşi hârtie japoneză(Fig.35-38). După o presare de douăzeci și patrude ore, s-a curăţat surplusul de hârtie japonezădoar pe partea cu textul imprimat.

Partea de contact dintre hârtia japoneză şi hâr-tia suport s-a lipit cu CMC (2%) şi presat uşor înzona de contact cu ajutorul fălțuitorului de os.

Filele în această fază, au stat în presa metalicămai multe zile (după caz, 8-10 zile)

I.6.3.a6. Încadrarea în format Pentru încadrarea în format a filelor s-a ţinut

cont de dimensiunea filelor iniţiale, luată după ceaa filelor cărții şi de reperele marginale, respectivoglinda textului imprimat. Deşi filele ne sugerează prin imprimarea lor, o pliere de mijloc, totuşi amoptat ca ele să fie prezentate şi conservate aşa cumau fost desprinse din cuprinsul copertelor.

Pentru tăierea în unghi drept m-am folosit deT-ul metalic şi de un cutter foarte bine ascuţit,astfel ca tăierea să se obţină la o singură acţiune(Fig.39-40).

8/19/2019 BAM V 4

22/201


Fota Maria

780

I.6.3.b. Operaţii de restaurare pe volum nedesfă-cut

I.6.3.b1. Curăţire mecanică uscată Cartea a suportat operaţiile de curăţire mecani-

că, efectuate pentru a îndepărta impurităţile care s-ar fi putut fixa în timpul tratamentului umed cusoluţie hidro-alcoolică (pe volum nedesfăcut).

Pentru îndepărtarea prafului şi a murdăriei s-afolosit pensula cu perii moi, bisturiul şi guma(Fig.41).

I.6.3.b2. Curăţire umedă Înaintea spălării cu ajutorul tamponului de vată

îmbibat în soluţie hidro-alcoolică (1:1) şi binestors, s-au pregătit foi de filtru care au fost aşezateîntre filele umede, precum şi un platan de plexi-

glas, ce avea rolul de a delimita cele douăzeci defile alese, de restul blocului de carte.Plexiglasul, protejat de folie de polietilenă şi

hârtia de filtru, a avut rolul de suport rigid şi de protecţie pentru celelalte file ce trebuiau să rămâ-nă uscate până la intrarea lor în tratament (Fig.42- 43). S-a ales un număr redus de file pentru tr a-tament pentru a nu solicita cotorul prea mult, atât prin adăugarea de hârtie de filtru cât şi prin presă-rile uşoare timp de două-trei ore, într -o primă fazăşi apoi prin schimbarea lor cu hârtie de filtru usca-tă, într -o faza ulterioară şi alta presare timp de

douăzeci și patru de or e (Fig.44).Între aceste faze de schimbare a filtrelor, s-anetezit cu fălţuitorul de os filă cu filă lăsându-leapoi aproximativ o oră libere (hârtiile de filtruabsorbind umezeala din filele umede ,se relaxau şise ondulau imprimând filelor de carte aceste de-formări ce trebuiau remediate).

După fiecare tratament s-au protejat atât filelespălate şi netezite (presate) cât şi cele ce urmau afi spălate ulterior , cu folie de polietilenă şi hârtiede filtru. Menţionez că aceste file după spălare nus-au reîncleiat.

I.6.3.b3. Restaurarea artistică pe volum nedesfăcut. Filele prezentând urme de atac biologic, sfâşi-

eri în text şi cu lacune marginale au necesitat ope-raţiunea de completare.

Înainte de completare s-a efectuat o uşoară de-fibrare a marginilor cu ajutorul bisturiului. Com- pletarea zonelor lipsă s-a făcut în tehnica “la dublu” folosindu-se hârtie japoneză la jumătate dingrosimea filelor tipăriturii şi de o culoare apropia-tă.

S-au respectat liniile de apă şi textura docu-mentului.

Lacunele au fost completate prin aplicarea de petice de hârtie japoneză pe cele doua feţe ale filei.Hârtia japoneză fiind aşezată pe sensul fibrelorsuportului papetar cu partea lucioasă la exterior(Fig.45).

Pentru fixarea petecelor s-a utilizat fălţuitorulde os.

Ca adeziv s-a folosit o soluţie decarboximetilceluloza (CMC) de concentraţie 2%aplicată prin pensulare.

Pentru completarea lipsurilor de mici dimensi-uni cum ar fi găurile de zbor, s-a folosit hârtia japoneză croită cu ajutorul vârfului bisturiului şiaplicată la simplu.

Sfâşierile s-au rezolvat cu val japonez ocru.După zvântarea adezivului s-a practicat o pre-

sare mai puternică până la uscare. Surplusul de

hârtie a fost eliminat cu ajutorul bisturiului avândca suport rigid o bucată de sticlă subţire, iar pen-tru locurile mai puţin accesibile s-a folosit foi deacetofan (Fig.46).

I.6.3.b4. Presare finală Filele de hârtie restaurate s-au presat puternic

timp de zece minute după ce au fost alternate cufoi de Netex, hârtii de filtru uşor umezite prin pulverizarea cu apă distilată, file de filtru uscate şi platane de plexiglas.

Următoarea intervenţie a constat in schimbarea

hârtiilor de filtru cu unele uscate şi presarea lortimp de 30 de minute, urmate de o altă înlocuirecu hârtie de filtru şi o presare puternică de lungădurată.

I.6.3.b5. Încadrarea în format S-a făcut prin decuparea marginilor cu ajutorul

riglei metalice, cutter-ului, foarfecii şi a unui suport rigid de sticlă (Fig.47-51).

I.6.3.b6. Condiţii de păstrare Pentru conservarea corespunzătoare atât a căr-

ţii cât şi a filelor extrase din coperte, se recoman-dă păstrarea lor separată în cutii din carton neutrucăptușite cu hârtie de filtru. Cutiile vor fi păstrate pe un raft în poziţie orizontală în depozitul Biblio-tecii Brukenthal.

Temperatura aerului 14-18°C şi umiditatea r e-lativă (UR) a aerului 50-65% reprezintă principalamăsură pentru conservare. Este importantă evita-rea variaţiilor mari de temperatură şi umiditate.

Se expune în poziţie relaxată pe suport, la o in-tensitate luminoasă de 50-70 lucși şi pe o perioadădeterminată, maxim 6 luni.

8/19/2019 BAM V 4

23/201



781


1. Tomul I, foaia de titlu.Tome I, title page

2. Tomul I.

Tome I /3. Tomul II, foaia de titlu.

Tome II, title page4. Ex libris etichetă şi notă de lector .

Ex libris label and reader note.5. Coperta anterioară

Front cover.6. Foi din copertă anterioară.

Foils from front cover.7. Coperta posterioară.

Posterior cover.8. Foi din coperta posterioară.

Foils from posterior cover.9. Îndoituri, franjurări, sfâşieri bazale şi pierderi de material papetar .

Paper loss

10. Macerări ale colţurilor bazale.Bottom corners maceration

11. Pierderi de material support.Material loss.

12. Halouri de umezeală. Water stains.

13. Orificii de zbor.

Flight orifice.

14.

Învelitorile, scoarţele şi cotorul.Envelope, cover, shelf-back.15. Forzațuri

Fly leaf.16. Tranșă.

Edge.

17. Învelitoare 1. Envelope 1.

18. Învelitoare 2.Envelope 2.

19. Scoarţă şi corp carte.Case.

20.

Desprinderea resturilor de piele 1.Detachments of leather rest 1.

21. Desprinderea resturilor de piele 2.Detachments of leather rest 2.

22. Îndepărtarea reziduurilor de piele.Removal of leather residue.

23. Tamponări cu apă călduţă.Dabs with warm water.

24. Detaşarea nervurilor .Separation of strings.

25. Desprinderea copertei de blocul cărţii.Removal of the cover from the book.

26.

Desprinderea la umed a filelor lipite între ele Wet detachment of the foils.

27. Răzuirea adezivului.

8/19/2019 BAM V 4

24/201


Fota Maria

782

Adhesive scraping.28. Spălarea cu detergent aioni.

Cleaning.29. Clătirea filei.

Rinsing.30. Desprinderea foliei de polietilenă.

Removal of polyethylene foil.31. Reîncleierea pe verso a filei.

Verso foil pasting.

32. Desprinderea filei uscate de pe Netex.Detachments of dry foil from Netex.

33. Degajarea surplusului de hârtie japoneză.Japanese paper surplus removal.

34. Restaurare completă.Complete restoration.

35. Dublarea versoului.Verso tabling

36.

Restaurare la dublu a lipsurilor mari.Restoration of the big absence.37. Restaurare la dublu” a tuturor lipsurilor – faţă.

Restoration.38. Restaurare la dublu” a tuturor lipsurilor – verso.

Restoration.39. Încadrarea în format 1.

Fraiming.40. File încadrate în format.

Fraiming.41. Curăţire mecanică uscată.

Mechanical cleaning.

42.

Curăţire cu soluţie hidro-alcoolică faţă-verso.Cleaninig with alcoholical solution.43. Curățire umedă faţă-verso.

Wet cleaning verso.44. Uscarea filelor între hârtie de filtru.

Foils drying between filter paper45. Completare prin tehnica “la dublu” cu hârtie japoneză.

Filling with Japanese paper.46. Eliminarea surplusului de hârtie japoneză.

Removal of Japanese paper surplus

47. După restaurare - tom I.After restoration tome I.

48.

Ansamblu după restaurare foaie de titlu. After restoration title page.

49. După restaurare – bloc.After restoration.

50. După restaurare - tom II.After restoration tome II.

51. După restaurare – tom II.After restoration tome II..

8/19/2019 BAM V 4

25/201



783

1.

2.

8/19/2019 BAM V 4

26/201


Fota Maria

784

3.

4.

8/19/2019 BAM V 4

27/201



785

5. 6.

7.

8/19/2019 BAM V 4

28/201


Fota Maria

786

8.

9.

8/19/2019 BAM V 4

29/201



787

10.

11.

8/19/2019 BAM V 4

30/201

8/19/2019 BAM V 4

31/201



789

15. 16.

17. 18.

19. 20.

8/19/2019 BAM V 4

32/201


Fota Maria

790

21.

22.

23.

8/19/2019 BAM V 4

33/201



791

24.

25.

26.

8/19/2019 BAM V 4

34/201


Fota Maria

792

27. 28.

29. 30.

31. 32.

8/19/2019 BAM V 4

35/201



793

33.

34.

35.

8/19/2019 BAM V 4

36/201


Fota Maria

794

36. 37.

38.

8/19/2019 BAM V 4

37/201



795

39. 40.

41.

8/19/2019 BAM V 4

38/201


Fota Maria

796

42. 43.

44. 45.

46.

8/19/2019 BAM V 4

39/201



797

47.

48. 49.

50. 51.

8/19/2019 BAM V 4

40/201


Franz Neuhauser, Târg anual la Sibiu Probleme de conservare

799

FRANZ NEUHAUSER, TÂRG ANUAL LA SIBIU PROBLEME DE CONSERVARE

Iulia-Maria [email protected]


Key-words: Brukenthal Museum, conservation, degradation, Franz Neuhauser Younger.

Abstract: The purpose of this paper is to present some aspects of conservation status of the artwork with theinventory number XI/935 "Annual Fair in Sibiu" by Franz Neuhauser Younger museum piece that belongs to Brukenthal National Museum.

A. Introducere

Scopul acestei lucrări este de a prezenta câtevaaspecte legate de stare de conservare a lucrării cunumărul de inventar XI/935 „Târg anual la Sibiu”de Franz Neuhauser cel Tânăr, (Fig.1) piesă ceaparține Muzeului Național Brukenthal. Cerceta-rea stării de conservare a fost necesară pentru în-tocmirea dosarului obligatoriu pentru deplasare,expunere și restaurare. Acuarela a fost restauratăde către Kerstin Haussermann, și expusă în cadrulexpoziției „Die Gerufenen. Deutsches Leben inMittel-und Osteuropa”, Berlin în anul 2009.

B. Starea de conservareB.1.Fragmentul A

Starea de conservare a fragmentului este preca-ră. În anul 1970 acuarela a suferit o inundare cuapă fierbinte ceea ce a condus la degradări impor-tante: halouri de umiditate, pierderi parțiale destrat pictural, fragilizare a suportului papetar, di-luare a adezivului folosit pentru înrămare, brunificări, atac biologic.

Inițial piesa a fost pliată în două pe verticală,degradările produse se pot observa și la negato-

scop.(Fig.2,3) În lumină razantă este evidențiatăvălurirea fragmentuluiSuportul papetar prezintă o îngălbenire gener a-

lă, ca urmare a procesului de îmbătrânire a mate-rialului. Pe toată suprafața lucrării se observămurdărie aderentă și ancrasată.

Colțurile fragmentului sunt perforate (Fig.4). Depozite morfofiziologice se întâlnesc pe în-

treaga suprafață a lucrării dar sunt concentrate înzona superioară. O brunificare accentuată a supor-tului de hârtie se observă pe margini cu excepțiacelei inferioare pe o suprafață de 10mm. Latura

superioară a fost afectată puternic de inundație,rezistența mecanică este scăzută și prezintă fisuri,rupturi pierderi de suport papetar (Fig.5).

Lucrarea este ușor ondulată în zona centrală alaturi din stânga (Fig.6).

Pe întreaga suprafață se observă pete de natură,și culoare diferită, mai proeminente în zona supe-rioară. În colțul din dreapta sus există pete închisela culoare, urmarea unui atac biologic (Fig.7).

O altă degradare gravă a inundării a fost mi-grarea cleiului folosit la înrămare în structura ma-terialului papetar, ceea ce a determinat pătareainestetică a colțului din stânga sus, pe o suprafațăde 370X250X450mm (Fig.8)

B.1.a. Față: Stratul pictural a suferit degradări, diferite: r o-

sături, pierderi de strat pictural, etc.. Se observăurme lăsate de o cârpă umedă în zona biserici ro-mano-catolice. Datorită inundației și tehnici pictu-rale, turla bisericii a fost parțial îndepărtată. Str a-tul de culoare prezintă rosături concentrate pemarginile laterale a lucrării și in zona acoperișului biserici romano-catolice. (Fig.9-11)

Unde piesa a fost pliată există pierderi de cu-loare.B.1.b. Verso.

În stânga fost scris cu pastă albastră, de tip pixnumărul de inventar și cu creion albastru numărul

790 (Fig.12). Lucrarea a suferit intervenții de r e-staurare, un număr de cinci fisuri au fost consoli-date cu hârtie japoneză ce a determinat modifica-rea grosimii suportului papetar de la 2,5µ la4µ(Fig.13).

Marginea inferioară prezintă urme de adeziv pe o porțiune de 5mm, aici a fost, inițial,atașatfragmentul B (Fig14).

B.2. Fragmentul B (Fig.15)Inițial fragmentul prezenta fisuri, rupturi. și

pierderi de suport papetar. Aceste probleme de

conservare au determinat intervenții de restaurareîn care a fost aplicat tratament de curățire și dublare cu hârtie japoneză de grosime 2µ.

8/19/2019 BAM V 4

41/201


Iulia-Maria Pascu

800

Pe fragment se întâlnesc pete de culoare brun-roșcat pe întreaga suprafață

Pe verso a fost scris în colțul din stânga sus, cucreionul numărul de inventar al ansamblului.

C. Relevee

Pentru a crea un impact vizual a stării de con-servare a piesei s-au realizat două relevee ce redau

distribuția degradărilor pe fața și pe versoul lucră-rii.

S-a creat un sistem de reprezentare cromatică adegradărilor. Fiecărui tip de deteriorare îi cores- punde o culoare specifică, semnificația lor estedezvăluită în legenda din dreapta releveului.

8/19/2019 BAM V 4

42/201

8/19/2019 BAM V 4

43/201


Iulia-Maria Pascu

802

1.

2. 3.

8/19/2019 BAM V 4

44/201



803

4.

5.

6.

8/19/2019 BAM V 4

45/201


Iulia-Maria Pascu

804

7.

8.

8/19/2019 BAM V 4

46/201



805

9.

10.

8/19/2019 BAM V 4

47/201


Iulia-Maria Pascu

806

11.

12.

8/19/2019 BAM V 4

48/201



807

13.

14.

15.

8/19/2019 BAM V 4

49/201


Iulia-Maria Pascu

808

16.

17.

8/19/2019 BAM V 4

50/201


Piesă de mobilier stil Louis-Phillippe. Intervenții de restaurare

809

PIESĂ DE MOBILIER STIL LOUIS-PHILLIPPEINTERVENȚII DE RESTAURARE

Radu SCHULLER

[email protected] Naţional Brukenthal Sibiu

Key-words: furniture, Luis-Philippe style, restorationAbstract: This piece of furniture is made of different materials, for example: wood (a spectrum of species),metals, varnishes. All of these are at risk from deterioration.The general technical principles of restoration and the methods of scientific investigation useful for elabo-

rating the restoration concept are briefly presented.This article offers general guidance and is not intended to be a substitute for the professional advice of anaccredited conservator.

A. Introducere

Denumire: Dulap - noptieră Data confecţionării: 1850-1870 (sec. XIX)Domeniu principal de folosinţă: Obiect de mo-

bilier cu rol decorativ pentru interiorDimensiuni înainte de restaurare:

- Înălțime: 805 mm - Lățime: 396 mm - Grosime: 327 mm

B. Descrierea artistică a piesei

Această piesă se încadrează sfârșitului stiluluineoclasic si începutul stilului eclectic (sfârșitulstilului Louis Philippe). Piesa are un ornamentsimplu, este acoperită cu un furnir de nuc, cufibraţia dispusă radial și îmbinat la mijloc înoglindă. Zona mediană este placată cu rădăcină denuc, încadrată într -un cartuș cu partea de josdreaptă și partea de sus în formă semicirculară curol decorativ; pe margine sunt două șipci dinlemn masiv decorate prin holcher dublu, frezate .

De asemenea mai întâlnim lemn realizat prin fre-zare în zona de mijloc, situat între sertar și ușă. La

ușă se află un mâner de formă sferică, strunjit.Sertarul are în centru un element decorativ metalicdin alamă (schild pentru cheie).

Noptiera are patru picioare din lemn masiv,strunjite, dispuse pe cele patru colţuri.

Interiorul piesei este din lemn de brad, nu segăsește nici un fel de decoraţie în această zonă.

D. Descrierea tehnică a piesei Noptiera este executată din mai multe esenţe

lemnoase: lemn de rășinoase, paltin și furnir denuc (tulpina și rădăcina), furnir tehnic (furnir de paltin).

Piesa are o formă paralelipipedică cu bazadreptunghiulară. Două laterale din scândură, îm-

binată în cant. Fundul este îmbinat cu lateralele încoadă de rândunică. Spatele glisează pe cele douălaterale în nut și feder.

Sertarul are o forma dreptunghiulară și are do-uă tipuri de îmbinări în coadă de rândunică: as-cunsă în partea din faţă și la vedere pe spate. Înfaţă sertarul are un furnir dispus în oglindă și unorificiu pentru cheie cu o placă de alamă care areun rol decorativ. Pe spatele sertarului este vizibillocul unde a fost amplasată broasca. Pe interiorsertarul glisează pe un suport format din trei laturi,

latura din faţă fiind profilată iar celelalte laturisunt aplicate pe margine.În faţă se găsește o ușă în sistem de rama și

câmp interior, având furnir atât pe faţă cat și pespate. În colţul de sus dreapta, ușa are un mânermic de lemn realizat prin strunjire. Ușa a fost rea-lizată din patru scânduri îmbinate prin suprapune-re și lipite. Pentru a se putea realiza partea de sus,care are forma unui arc de cerc, s-a recurs la con-fecționarea și lipirea a două bucăţi de lemn înformă de triunghiuri pe care s-a aplicat furnirul denuc. În dreptul ușii, în interior, la mijlocul piesei

se af lă o tăblie cu rol de suport, care s-a pierdut.Pe margini s-au păstrat doar șipcile de susținere,fixate de laterale prin cuie de fier. De asemenea pe

o latură a noptierei, în interior, se găsește o șipcă prinsă în cuie de fier, cu rol de suport pentru ușă.

În faţă, colţurile noptierei sunt teșite și sunt lipite pe marginea lor două șipci de lemn profilate,realizate din lemn de paltin (lezen).

Pe canturile noptierei sunt atașate în tehnicacep și bucea patru picioare strunjite, realizate dinlemn de paltin.

Tehnici de confecționare: debitare, retezare,degroșare, profilare, strunjire, furniruire, încleiere.

8/19/2019 BAM V 4

51/201


Radu Schuller

810

Materiale folosite: lemn de brad, nuc, paltin,clei de oase. Se presupune că s-a folosit ca vernisun amestec de schelack si colofoniu.

E. Starea de conservare a piesei:

Piesa prezintă o intervenţie necorespunzătoareregulilor de conservare-restaurare. Piesa a fostsupusă la o intervenţie necorespunzătoare. Blatulde lemn masiv lipsește el fiind înlocuit cu un blatde marmură. Urma blatului de marmură este im- primată pe suprafaţa unui suport format din scân-duri din lemn de brad; blatul a fost iniţial lipit peacesta. In spatele piesei șipca superioară lipsește.Scândura ce formează spatele are o crăpătură înlungul fibrei și are mici pierderi de material lem-nos în partea de jos a piesei. De asemenea ea este prinsă necorespunzător prin cuie de fier, scândura

ce glisează pe cele două laterale a fost prinsă iniţi-al prin cuie de lemn situată în partea inferioară a piesei.

O șipcă profilată, situată pe marginea piesei es-te fixată necorespunzător prin cuie de fier iar cea-laltă șipcă este desprinsă.

Pe porțiuni mici lipsește furnir în special laser tar și la ușă. La ușă, în stânga jos furnirul estedesprins și deteriorat (fisuri de-a lungul fibrei),datorat manipulării necorespunzătoare. Sistemulde închidere cu bilă a fost înlocuit, martor fiindurma lăsată în materialul lemnos. Ușa nu se mai

închide corespunzător pe bagheta de lemn, aceastafiind desprinsă și deplasată de la locul ei. In câm- pul median, ușa are o fisură de-a lungul fibrei, sieste vizibilă atât în interior cât și în exterior.

Picioarele sunt descleiate și mișcă in lăcașullor, ele fiind prinse prin cuie de fier. Datorităacestui fapt un picior are mici crăpături în zona de batere a cuielor.

În interiorul piesei, poliţa intermediară si unadin șipcile de glisare al sertarului lipsesc.

Datorită umidității, cuiele metalice și balama-lele-cui prezintă oxizi care au pigmentat lemnul.

Piesa nu prezintă atac de insecte xilofage ma-siv, făcând excepţie doar zona inferioară a spate-lui unde s-a păstrat o anumită umiditate datorată poziţionării în locuri neprielnice, creând astfel unmediu propice atacului.

Se observă depuneri de praf si murdărie ade-rentă pe întreaga suprafaţă și mai ales în interio-rul piesei, pe fund, unde se întâlnesc și halouri deumiditate.

F. Diagnostic:

- Uzură funcțională -

Deformări, contrageri ale lemnului - Descleieri, desprinderi, fisuri, rupturi- Atac biologic

- Pierderi de material- Îmbătrânirea vernisului și al cleiului

G. Operațiuni de restaurare efectuate:a. Studierea și fotografierea în amănunt a

piesei,

b.

Prelevare de micro-probe pentru investi-gaţii de laborator

c. Încleierea si consolidarea furnirului cuhârtie cu clei, la colţul de jos al ușii, unde furni-rul prezintă fisuri și desprinderi

d. Consolidarea cu clei la îmbinări. Se aplică presat timp de 24 de ore

e. Curățiri mecanice cu perii moi din păr na-tural și cu mini aspiratorul

f. Demontarea în elemente componente șiinventarierea lor

g.

Extragerea cuielor metalice care sunt in plush. Demontarea balamalelor si a sistemului

de închidere cu bilă de la ușă pentru curățarealor separat de restul piesei

i. Îndepărtarea cleiurilor îmbătrânite cu aju-torul unei paste realizate dintr-un amestec de apăcu făină. Acest pap este lăsat aproximativ 15minute să acţioneze după care cleiul este înde- părtat ușor unde este cazul (se îndepărtează me-canic cu ajutorul unui ţicling)

j. Îndepărtarea vernisului îmbătrânit cu aju-

torul unei paste decapante și neutralizare cu al-coolk. Refacerea elementelor lipsă f olosind lemn

de aceiași esență : blatul confecţionat din douăscânduri din lemn de brad lipite una de alta,marginea profilată si aplicată pe blat; furnirui-rea cu furnir de nuc așezate în oglindă șipcasuperioară în care urmează să gliseze spateleșipca pe care glisează sertarul în partea de jos aușii, unde este fixată șipca profilată poliţa inter-mediară din interiorul no ptierei

l. Repoziționarea șipcii de închidere a ușii si

prinderea ei prin cuie de fierm. Ușa se desface, iar în partea de fisură se

încleiază și se r emontează apoi în ramă n. Încleierea completărilor cu lemn, furnir de

aceeași esenţă și a elementelor descleiateo. Chituirea zonelor degradate și cu pierderi

folosind materiale reversibile p. Şlefuirea cu hârtie abrazivă de diferite

granulaţii, mai grosieră pentru completări și maifină pentru celelalte suprafeţe

- Aplicarea straturilor de vernis ( shelack cucolofoniu) succesiv folosind tehnica fran-

ceză cu mingea și respectiv etapele: apli-carea unui strat de grund de vernis,schelack cu colofoniu

8/19/2019 BAM V 4

52/201



811

- șlefuire cu hârtie abraziva mai grosieră - aplicarea a unu sau două straturi de încăr-

care a porilor de lemn folosind vernis, uleisi spuma de mare

- șlefuire cu hârtie abrazivă de gr anulaţiemedie între cele două straturi și eventualeretușuri cu chituri pe bază de ceara si

shelack de nuanţe si colorit adecvat furni-rului

- șlefuire cu hârtie abrazivă de gr anulaţiefină

- aplicarea stratului final de vernisr. Remontarea elementelor

8/19/2019 BAM V 4

53/201


Radu Schuller

812

Louis-Phillippe Style Furniture

Intervention to Restore

This piece of furniture is made of different materials, for example: wood (a spectrum of species), metals,

and varnishes. All of these are at risk from deterioration, but each has an environmental ‘ideal’ which canmaximise its preservation.

Furniture restoration and conservation finds itself a corresponding place as importance in the general con-text of conservation of cultural heritage and tradition, through the artistic, technical, historical and documen-tary value associated to the furniture objects. The present paper offers to the reader the minimum necessary

information to understand the complexity and importance of furniture restoration activity, with characteristic particularities resulted from the double aesthetical and functional valence of the furniture objects as well asfrom their complexity in terms of materials diversity, structure, techniques of manufacturing, decorating andfinishing. The general technical principles of restoration and the methods of scientific investigation useful forelaborating the restoration concept are briefly presented.

This article offers general guidance and is not intended to be a substitute for the professional advice of anaccredited conservator


1. Ansamblu faţă înainte de restaurare.Ensemble, front, before restoration.

2. Ansamblu din timpul restaurării.Ensemble during restoration.

3. Ansamblu blat înainte de restaurare.Ensembles before restoration.

4. Ansamblu blat după restaurare.Ensembles after restoration.

5. Detaliu al părți de jos.

Detail of the lower part.6. Detaliu picior după.

Detail, after, foot.7. Piesa metal înainte de restaurare.

Metal piece before restoration.

8. Piesă metal după restaurare.Metal piece after restoration.

8/19/2019 BAM V 4

54/201



813

1. 2.

3. 4.

8/19/2019 BAM V 4

55/201


Radu Schuller

814

5. 6.

7.

8.

8/19/2019 BAM V 4

56/201


Steagul Primăriei Oraşului Râmnicu Vâlcea

815

STEAGUL PRIMĂRIEI ORAŞULUI RÂMNICU VÂLCEA

Simona STĂNCULESCU Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu

Camelia CRIȘAN Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu

Carmen SOTELECAN


Key-words: Flag, restoration, painting Abstract: Within this study are exposed a few aspects of the restoration of the Râmnicu Vâlcea Conty M u- seum Flag. In 2008 at the Textile Restoration Laboratory of Brukenthal National Museum was brought for

restoration a flag with grave conservation problems. Complex interventions were made for restoration of thetextile material and painting. In the future the flag will the „pièce de résistance” of the Râmnicu VâlceaCounty Museum main exhibition.

În Laboratorul nostru a fost adus pentru restau-rare, în anul 2008, Steagul Primăriei OraşuluiRâmnicu Vâlcea. Datat la început de secol XX,steagul cu două feţe este compus din trei benzitricolore – roşu, galben şi albastru – dispuse peorizontală. Central este pictat un peisaj de pe Va-lea Oltului şi un poştalion, înconjurat de o pangli-că violet pe care sunt pictate cu galben cuvintele:

PRIMĂRIA ORAŞIULUI RÂMNICU VÂLCEA. Încele trei colţuri sunt pictate, cu auriu, motive ve-getale. Piesa este bordată pe trei laturi cu franjurimetalici aurii.

Steagul este confecţionat manual din saten cuurzeala din bumbac şi băteala din mătase naturală.Doar franjuri sunt cusuţi mecanic şi sunt constitu-iţi din cupru aurit iar banda din cupru (Fig.1).

La data intrării în laborator piesa se afla într -ostare avansată de degradare, necesitând intervenţiicomplexe de restaurare. Obiectul prezenta degra-dări fizico-mecanice, uzură funcţională, degradare

fotochimică, strat pictural cu lacune în proporţiede 60-70%, sfâşiere pe o porţiune de aproximativ43 cm. în zona centrală. Degradările au fost pr o-vocate de greutatea picturii, care a produs tensio-nări la nivelul fibrei. Culoarea roşie migrată înstructura fibrei nu poate fi îndepărtată, aspectulestetic al piesei fiind astfel alterat (Fig.2- 6).

În consecinţă, am început intervenţia asupra piesei prin curăţirea mecanică, urmată de demon-tarea: franjurilor, celor două feţe, manşonului, precum şi a benzilor roşu, galben şi albastru(Fig.7).

Etapa următoare, a vopsirii şi pregătirii mater i-alelor necesare dublării şi înlocuirii, se constituie

într -un proces laborios, de numeroase teste pânăla obţinerea rezultatului final.

În continuarea operaţiunilor efectuate s-a pro-cedat la curăţirea umedă, pe suprafaţă plană, pe placă melaminată, fiecare bandă în parte fiind cu-răţată cu soluţie de Radix saponaria 3% prin tam- ponări uşoare pe întreaga suprafaţă evitându-se porţiunile pictate. Au urmat clătiri repetate cu apă

distilată. Uscare controlată cu hârtie de filtru, apoi presări pe toată suprafaţa cu plăci de marmură. Pentru a evidenţia problemele dificile întâlnite

vom enumera câteva din operaţiunile importantedin procesul de restaurare. Banda galbenă a fostînlocuită cu un material similar, saten din mătasenaturală, vopsit în prealabil la culoare. Restaur a-rea benzii albastre, a porţiunilor cu rupturi şi sfâ-şieri s-a realizat prin dublarea cu mătase naturalăsubţire, vopsită la culoare. Consolidarea s-a reali-zat cu fir subţire de bumbac tip Mouline în punctde broderie bizantin. Dublarea benzilor roşu, gal-

ben şi albastru cu materialul chimizat, a fost efec-tuată în colaborare cu colegii experţi restaurare pictură, deoarece partea pictată necesită o atenţiespecială. Dublarea s-a realizat prin întinderea uneifoi de Melinex, pentru a evita lipirea stratului pic-

tural, apoi pe dosul fiecărei benzi s-a aşezat mate-rialul chimizat şi s-a lipit cu fierul cald peste unstrat de tifon.

Satenul roşu nu necesita dublare cu mătase na-turală deoarece erau pierderi doar din băteală, firulde urzeală fiind sănătos. Degradările s-au consoli-dat cu fir roşu de bumbac în punct de broderie bizantin.

Partea galbenă a fost înlocuită cu material nousimilar. Pentru transferul picturii s-au efectuat

8/19/2019 BAM V 4

57/201


Simona Stănculescu, Camelia Crișan, Carmen Sotelecan

816

următoarele operaţii: protejarea şi consolidareasuprafeţei pictate prin aplicarea unui „facing” cufoiţă japoneză şi clei de peşte în concentraţie de9%, decuparea picturii (medalionul central, pan-

glicile laterale şi benzile aurii), iar transferul penoul material din mătase naturală, s-a realizat cuajutorul filmului BEVA aplicat pe versoul picturii.S-a poziţionat corespunzător compoziţia şi pestesuprafaţa pictată, acoperită cu o folie de Melinex, prin glisare cu fierul de călcat încălzit la 60°C; prin topirea filmului BEVA şi presarea la rece cu plăci de marmură s-a obţinut adeziunea între ver-soul pictat şi suportul din mătase (Fig.8-11).

Reasamblarea s-a realizat prin aşezarea faţă lafaţă a celor trei părţi componente şi apoi s-au prins cu fir galben de bumbac în punct înainteaacului.

După această operaţie steagul a fost preluat desectorul restaurare pictură, unde au fost efectuateurmătoarele operaţii: îndepărtarea „facing”-ului cu beţişoare cu vată umezită în apă caldă. Odată cufacingul s-au înlăturat şi depunerile de praf de pesuprafaţa picturii. În urma testelor de curăţire,efectuate cu amestecuri de solvenţi, s-a obţinut unrezultat satisfăcător cu soluţia: esenţă de tereben-tină + alcool etilic 60%+40%. Pentru operaţia de

chituire s-a folosit un amestec de clei de peşte de6% şi cretă de munte. Chitul s-a aplicat cu pensula,în limitele lacunelor, surplusul şi aducerea la nivelcorectându-se cu beţişoare cu vată umezită. Retu-şul (integrarea cromatică) s-a efectuat în primafază în culori de apă pentru o mai rapidă acoperirea suprafeţelor chituite. A urmat o vernisare gene-rală cu vernis de tip Aerosol în acest modcorectându-se gradul de absorbţie a lacunelor chi-tuite şi izolându-se originalul de intervenţia urmă-toare. Retuşul în culori de vernis, aplicat după overnisare generală poate fi mai uşor de îndepărtat,în cazul unei restaurări viitoare, fără a periclitaoriginalul. După operaţiunea de integrare cromati-că întreaga pictură a fost vernisată cu vernis de tipAerosol (brillant-gloss) (Fig.12-13).

Reasamblarea finală a celor două feţe ale stea-

gului, a constat în prinderea cu fir de bumbac, înculoarea corespunzătoare, cu punct înaintea acului.Prinderea franjurilor pe cele trei laturi cu fir

galben de bumbac în punct în urma acului. Com- pletări pe porţiuni mici cu franjuri metalici simi-lari.

Steagul restaurat va deveni piesa de rezistenţădin expoziţia de bază a Muzeului Judeţean Râm-nicu Vâlcea (Fig.14).

8/19/2019 BAM V 4

58/201



817


1. Ansamblu înainte de restaurare.Before restoration.

2. Detaliu degradare pictură (front) înainte de restaurare.Detail painting degradation before restoration (avers)

3. Detaliu degradare pictură ( revers ) înainte de restaurare. Detail painting degradation before restoration.

4. Detaliu degradare colţ înainte de restaurare.Detail degradation corner before restoration.

5. Detaliu degradare colţ înainte de restaurare.Detail degradation corner before restoration.

6. Detaliu degradare zona centrală înainte de restaurare Detail degradation central zone before restauration

7. Aspect în timpul restaurării.Photo during restoration.

8.

Detaliu colţ după restaurare.Detail corner after restoration.

9. Detaliu colţ după restaurare. Detail corner after restoration.

10. Transfer pictură pe suportul nou.Painting transfer on a new.

11. Aspect în timpul restaurării.Photo during restoration.

12. Detaliu pictură (front) după restaurare.Detail painting after restoration (avers).

13. Detaliu pictură (revers) după restaurare.

Detail painting after restoration.14. Ansamblu după restaurare. Flag after restoration.

8/19/2019 BAM V 4

59/201



818

1.

2. 3.

8/19/2019 BAM V 4

60/201



819

4. 5.

6.

8/19/2019 BAM V 4

61/201



820

7.

8. 9

10. 11.

8/19/2019 BAM V 4

62/201



821

12. 13.

14.

8/19/2019 BAM V 4

63/201


Expoziția de restaurare

823

EXPOZIȚIEA DE RESTAURARE

Dorin BARBU

[email protected] Naţional Brukenthal, Sibiu

Key-words: Brukenthal Museum, restoration, exposition. Abstract: During November and December 2007, the year when Sibiu was European Cultural Capital, at History Museum – Altemberger House –an exposition was realized, named ”The restoration of fire guns” bythe restorer Dorin Barbu

Patrimoniul cultural constituie un domeniu dis-tinct al culturii oricărui popor. Muzeul, instituţie

aflată în centrul vieţii culturale a oricărei comuni-tăţi, ne oferă deseori momente speciale de descoperire a pieselor de patrimoniu.

Deschiderea unei expoziţii de restaurare con-stituie însă o mare surpriză pentru public şi o mareemoţie pentru specialişti. Sunt puţine momenteleîn care ni se dezvăluie ceea ce se întâmplă în cul i-sele unei expoziţii, cu mult înainte de ridicareacortinei şi aprinderea reflectoarelor. Deseori seadmiră ex ponatele, fără a se bănui măcar, muncadeosebită a restauratorilor pentru salvarea şi pr e-zervarea obiectelor muzeale.

Restaurarea, de care din păcate se vorbeştefoarte puţin, presupune o activitate pr ofesionalăcomplexă, de echipă, a unor oameni obişnuiţi sălucreze “în spatele uşilor închise”, pentru ca se-menii şi urmaşii lor să se poată bucura de mărtur i-ile istoriei. Este o profesie deosebită care cerefoarte multă răbdare.

Restauratorul este cel care în fiecare momental activităţii sale rămâne conştient de faptul că deel depinde o valoare unică, pe care înai

BAM V 4

Documents