This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL NICOLAE CIORĂNESCU TÂRGOVIŞTE
PROIECTPENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE
Nivelul 3
Ruta progresivă seral
Specializarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii
COORDONATOR:
Inginer ROŞULESCU ALIN
ABSOLVENT
BĂISAN CĂTĂLIN
Clasa a XIV-a B RP
Sesiunea Iunie 2012
1
TEMA:
Utilizarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor
hidraulice şi pneumo-hidraulice
2
CUPRINS
ARGUMENT
1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTALAŢIILE HIDRAULICE ŞI
PNEUMO-HIDRAULICE
1.1. Noţiuni generale privind Pneumatica şi hidraulica
1.2. Domenii de utilizare a acţionărilor pneumatice şi hidraulice
1.3. Componenţa instalaţiilor de acţionare pneumatică.
1.4. Exemple de instalaţii hidraulice şi pneumo-hidraulice
1.4.1. Cilindri pneumatici
1.4.2. Cilindri pneumatici cu franare hidraulica
1.4.3. Transformatoare pneumo-hidraulice
1.4.4. Multiplicatoare de presiune
1.4.5. Camere pneumatice cu membrana
1.4.6. Motoare pneumatice rotative
1.4.7. Elemente pneumatice de distributiE
1.4.8. Regulatoare de presiune
1.4.9. Filtre pentru aer comprimat
1.4.10. Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita
1.4.11. Ungator de aer cu pulverizare fină (cu microceată de
ulei)
1.5. Schemele instalaţiilor de acţionare pneumatică.
2. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE
2.1. Întreţinerea instalaţiilor pneumatice
2.1.1.Dereglari şi defecte
2.2. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice
3. MĂSURI PENTRU SPNĂTATEA ŞI PROTECŢIEA MUNCII (SSM)
BIBLIOGRAFIE
3
ARGUMENT
În timpul exploatării, maşinile şi utilajele suferă uzuri, care se impun sa fie înlaturate
prin reconditionare şi prin înlocuirea unor piese, conform unor tehnologii şi metode de
reparare adecvate.
Cu cât însa întreţinerea curentă, şi mai ales ungerea este efectuata corect şi regulat, cu
atât uzurile progreseaza mai încet şi se pot înlatura prin recondiţionarea pieselor de mai multe
ori fără a se recurge la înlocuirile lor. Aceasta conduce la economisirea importantă a unor
resurse materiale şi de manoperă. În acest scop este necesară organizarea procesului de
întreţinere şi reparaţii şi pregatirea personalului tehnic, care să cunoască şi să aplice cu
stricteţe tehnologiile întreţinerii şi reparării maşinilor-unelte, utilajelor şi instalaţiilor de
producţie.
Ţinând seama de importanţa şi necesitatea executării întreţinerii şi reparării maşinilor
şi utilajelor, este necesar să fie puse la dispoziţia celor care se ocupa de exploatarea,
întreţinerea şi repararea acestor fonduri fixe de baza în procesul de producţie, lucrări tehnice
cât mai complete privind organizarea, metodele şi tehnologiile de reparare ale acestora.
În prezenta lucrare am cautat să cuprind metode practice de întreţinere şi reparaţii şi
să prezint din literatura de specialitate existenta bazele teoretice ale tehnolgiilor şi metodele
de recondiţionare şi de înlocuire a unor piese în procesul de reparare.
4
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTALAŢIILE HIDRAULICE ŞI PNEUMO-
HIDRAULICE
1.1. Noţiuni generale privind Pneumatica şi hidraulica
Pneumatica este o tehnologie rapidă şi uşor de utilizat, care necesită puţină intreţinere şi care
are componente şi sisteme ecologice. Acest domeniu tehnologic de la Bosch Rexroth oferă un
vast program de cilindri, ventile şi accesorii pentru industrie, precum şi soluţii personalizate
pentru aplicaţii pneumatice în anumite domenii-ţintă, cu cerinţe speciale. O particularitate o
reprezintă lanţurile danturate de antrenare şi transport.
Integrarea funcţiilor electronice în sistemele şi instalaţiile pneumatice oferă
perspective deosebite. În plus, domeniul tehnologic cuprinde componente de acţionare
pneumatică şi electrică pentru tehnica navală şi pentru autocamioane.
Hidraulica este stiinţa care studiază legile de echilibru şi de miscare a fluidelor din
punctul de vedere al aplicaţiilor în tehnică. Denumirea de hidraulică provine din cuvintele
greceşti hitra-apa şi aulos-tub.Noţiunea a fost iniţial pusă în legatură cu orga de apa unde
caracteristicile sunetelor erau realizate de înaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiază în principal lichidele care sunt fluide practic încompresibile, ele
nu au formă proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele în cantitaţi
mici iau forma sferica iar în cantitaţi mari iau forma recipientului, prezentînd o suprafaţa
liberă.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuala nu
există nici o ramura a tehnicii unde sa nu işi gasească aplicabilitatea.
Exemple:
Industria constructoare de maşini: în tehnica automobilului, locomotivei,
aviatiei, navalei, în industria uşoara şi alimentară au extins sistemele
5
hidraulice de comenzi, actionari şi automatizari, amortizoare, suspensii
hidraulice.
Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de
transport sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele,
avioanele, vehiculele pe perna de aer. De asemenea transportul fluidelor în
conducte şi canale, transportul hidraulic şi pneumatic al diferitelor materiale în
suspensie.
Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este
problema apei de răcire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare
a metalelor şi maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor.
Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate:
turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri.
Acţionările pneumatice şi hidraulice asigură o fiabilitate înaltă de funcţionare inclusiv
în condiţii grele de exploatare - umiditate sau temperatură înaltă, vibraţii mari sau praf
excesiv, pericol de incendii sau explozii. Ultimele condiţii sunt inevitabile, de exemplu, în
industria petrolieră şi minieră, pentru care acţionările pneumatice şi hidraulice devin
prioritare.
Aceste acţionări au obţinut o utilizare largă şi în alte ramuri industriale cu condiţii
grele de exploatare, de exemplu în industria metalurgică, chimică, energetică, atomică,
constructoare de maşini, alimentară, a cimentului, sticlei, celulozei, hârtiei şi cartonului,
unele dintre care vor fi descrise în partea a doua a acestui manual. Alimentatoarele
cuptoarelor de topit metal, ciment, sticlă, sau maşinile de fasonare a sticlei topite de o
temperatură de 1000-1100ºC, au o acţionare pneumatică. Acţionările electrice în astfel de
condiţii nu pot rezista fără măsuri speciale. În plus la aceasta, simplitatea acţionărilor
pneumatice şi proprietatea de comprimare a aerului micşorează rebutul obiectelor fasonate
din sticlă topită, asigurând totodată şi o răcire necesară a lor.
O clasă aparte de utilizare industrială în masă a acţionărilor pneumatice şi hidraulice
este robototehnica sau roboţii industriali.
6
1.2. Domenii de utilizare a acţionărilor pneumatice şi hidraulice
Acţionările pneumatice au fost cunoscute şi folosite de mult timp, în multe domenii
ale tehnicii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, la lucrăriile de costrucţii şi la curăţirea piselor
în turnătoriile de fontă şi oţel se utilizau ciocane şi perforatoare pneumatice. Acţionările
pneumatice s-au răspândit cu repeziciune în domenii foarte diferite şi, încă înainte de anul
1900, s-au utilizat la maşinile de format în turnătorie, la unele maşini-unelte, la acţionarea
macazurilor, semnalelor şi barierelor căilor ferate, la frânările pentru locomotive şi tramvaie,
în industria textilă etc. Acţionările pneumatice din această epocă au fost utilizate mai cu
seamă la obţinerea unor mişcări de translaţie. Ceva mai târziu au apărut acţionările
penumatice cu mişcarea de rotaţie, care au fost utilizate la maşinile manuale de polizat, la
maşinile de găurit şi la maşinile de înşurubat.
Acţionările pneumatice cu mişcare de rotaţie se utilizează, în special acolo unde
greutăţile mici ale uneltelor de lucru şi turaţiile mari necesare nu pot fi obţinute cu motoare
electrice.
În ultimii 30 de ani, utilizarea acţionărilor pneumatice s-a răspândit în mod
considerabil. Aproape că nu există domeniu al industriei în care acţionarea pneumatică să nu
ocupe un loc important şi care tinde să se extindă mereu.
Întâlnim acţionările pneumatice, de exemplu :
în industria oţelului, pentru producerea mişcărilor la dispozitivele de presare,
deplasare, ridicare de sarcini, reglarea poziţiei valţurilor
în industria hîrtiei, pentru acţionarea maşinilor de tăiat şi presat
în industria materialelor lemnoase, pentru acţionarea preselor de încleiat şi a preselor
de furnir
la maşinile-unelte, pentru fixarea pieselor de prelucrat, pentru mişcări de avans la
tăiere şi pentru deplasări ale semifabricatelor
Examinând modul în care s-au răspîndit acţionările pneumatice, se constată că
posibilităţile şi avantajele pe care le prezintă acestea nu au fost exploatate pe deplin. Se
intâlnesc, încă, multe acţionări mecanice greoaie, printre care cele ale multor maşini-unelte la
care numai cursa de lucru este acţionată pneumatic, iar celelalte mecanisme sunt acţionate
7
electric.Multe procese de lucru pot fi automatizate sau mecanizate integral prin introducerea
acţionărilor pneumatice. Posibilităţi de automatizare şi mecanizare a proceselor de lucru care
în prezent se execută manual există în toate ramurile de activitatea industrială.Cu toate
avantajele pe care le prezintă acţionările pneumatice, utilizarea lor largă întâmpină o oarecare
rezistenţă.
Acest fapt se datoreşte, pe de o parte, lipsei unor cunoştinte suficient de aprofundate
în rândul proiectanţilor şi personalului tehnic din exploatare, şi pe de alta parte, lipsei în ţara
noastră a unei aparaturi pneumatice tipizate, care să fie fabricată în serie de uzine specializate
şi care să stea la dispoziţie pentru utilizare, ca şi aparatura şi motoarele electrice.
Proiectarea şi utilizarea instalaţiilor cu acţionări pneumatice, ca şi reglarea unor
asemenea instalaţii, necesită un personal tehnic cu experienţă şi cu cunoştinţe mai
aprofundate. De asemenea, de cele mai multe ori, timpul de lucru pentru proiectarea unor
instalaţii de acţionări pneumatice este mai mare decît acela cunoscut pentru o instalaţie cu
acţionare mecanică sau electrică cu funcţii similare. Acest dezavantaj este însă compensat cu
prisosinţă de avantajele acţionărilor pneumatice.
Echipamentele pneumatice şi electropneumatice îşi lărgesc continuu sfera de utilizare,
datorită unor avantaje deosebite :
cost redus
multiple posibilităţi de modulizare şi miniaturizare
siguranţă în funcţionare
insensibilitate la medii dificile de lucru
posibilitatea obţinerii unor viteze liniare mari
turaţii înalte
largi posibilităţi de automatizare
Eficienţa automatizării unor operaţii auxiliare cum sunt
încărcarea, descărcarea, strîngerea şi desfacerea semifabricatului
transportul, deplasările rapide şi pozitionarea unor subansamble, poate fi apreciată,
atît din punct de vedere al preciziei de execuţie, al productivităţii crescute şi al
reducerii efortului fizic al operatorului uman cît şi prin aceea că preţul de cost al
aerului comprimat este de 50...100 ori mai redus decît energia umană
8
Sistemele logice pneumatice şi fluidice înlocuiesc cu succes şi pe cele electronice, în
multe cazuri, fiind mai puţin pretenţioase şi sensibile la o serie de factori care pot avea
consecinţe negative asupra funcţionării corecte. Acestea pot prelucra informaţii în ambele
tehnici de comandă şi reglaj - numerică şi analogică - în condiţii optime ca performanţe
funcţionale.În cadrul sistemelor automate, comanda logică capătă din ce în ce mai multă
utilizare. Aplicaţii interesante ale sistemelor pneumatice sub forma unor microîntrerupătoare
de capăt, traductoare de poziţie, elemente de comutaţie etc. sau impus în construcţia
maşinilor-unelte, în cadrul unor sisteme de frânare, accelerare, oprire, poziţionare, realizarea
unor cicluri secvenţiale, înlocuind cu succes sistemele electrice sau hidraulice de comandă, în
realizarea celor mai complexe cicluri de lucru secvenţiale.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuală nu
există nici o ramură a tehnicii unde să nu işi găsească aplicabilitate.
Exemple:
Industria constructoare de maşini: în tehnica automobilului, locomotivei,
aviaţiei, navale, în industria uşoară şi alimentara s-au extins sistemele
hidraulice de comenzi, acţionări şi automatizări, amortizoare, suspensii
hidraulice etc.
Transporturi: principiile de funcţionare ale celor mai multe mijloace de
transport sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele şi submarinele,
avioanele etc. De asemenea transportul fluidelor în conducte şi canale,
transportul hidraulic şi pneumatic al diferitelor materiale în suspensie(pulberi,
paste, grane).
Metalurgie: siderurgie, în industria grea, de o importanţa deosebită este
problema apei de racire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare
a metalelor şi maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor şi preselor
etc.
Maşini hidraulice: reprezintă de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate:
turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri etc.
1.3. Componenţa instalaţiilor de acţionare pneumatică.
9
Exista 3 grupe de instalatii:
producerea aerului comprimat;
distribuirea aerului comprimat;
utilizarea pentru actionari pneumatice.
C-compresor;
RT-rezervor tampon(elimina apa şi uleiul din aerul comprimat compenseaza presiunea din
hidraulice ale maşinilor şi utilajelor, în cea mai mare parte, este depozitat într-un rezervor sau
bazin. Datorită frecărilor mecanice, variaţiei presiunii, schimbării temperaturii etc. agentul de
lucru este supus oxidării, descompunerii, murdăririi, acţiuni care îi modifică proprietăţile
fizice şi chimice, făcându-l necorespunzător scopului său, conducând şi la uzarea instalaţiei
hidraulice.
Rezervorul de ulei, împreună cu filtrele instalaţiei, au rolul de a contribui la
menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic, eliminând particulele solide prin decantare şi
filtrare şi, asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile.
Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaţie de
mare gabarit etc. Separarea contaminanţilor, a căror densitate relativă este mult diferenţiată
de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bună separare, decantoarele sunt
compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de
staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min, iar temperatura de 70-80°C. Particulele ce nu pot li
reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă, deoarece filtrele
pot fi schimbate cu uşurinţă fără, să afecteze sistemul de ulei.
32
Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt:
conductele, armăturile, rezervoarele.
Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde, după care se introduce succesiv în
băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţie 50%) ce conţine pasivizatori, băi cu apă pentru
spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea
conductelor cu abur, apoi, fără pauză, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate
anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor.
Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi, acolo unde sunt pete de rugină, se va
interveni cu perii de sârmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se curăţă prin sablare, frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi
(tricloretilenă).
După montarea instalaţiei hidraulice, este necesară spălarea întregului sistem prin
recircularea intensă, a unui lot de ulei de spălare, la temperatura de 65-75°C, fără circulaţie în
lagăre sau alte dispozitive speciale. În timpul spălării, se curăţă filtrele ori de câte ori se
înfundă şi, acolo unde există, se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea
impurităţilor existente în suspensie, în fluid. Operaţia de spălare se consideră încheiată când
la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi.
După spălare, se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi.
Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculează şi se filtrează, dacă se consideră că este
necesar, după care instalaţia poate intra în funcţiune normală.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supraîncălzirilor,
impurificărilor şi infiltraţiilor de aer.
Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cât şi măsurile de remediere ce
trebuie luate de personalul de întreţinere sunt date în tabelul de mai jos.
33
Defecţiuni şi remedieri ale instalaţiilor hidraulice.
Defecţiunea Consecinţe Cauze Mod de remediere
Supraîncălzirea
(la temperaturi
peste 1000C)
- scăderea vâscozi-
tăţii uleiului;
- formarea de depu-
neri şi aglomerări de
acizi;
- uzuri rapide ale
cilindrilor;
- deteriorarea garni-
turilor;
- blocarea comenzilor
şi a supapelor de
siguranţă;
- miros urât al
uleiului;
- uleiul îşi închide
culoarea şi se constată
o scădere de presiune.
- ulei necorespunzător;
- nivelul uleiului este
scăzut;
- suprasarcina;
- suprapresiuni, demontări
repetate;
- pierderi interioare la
pompă;
- obturarea fluxului de ulei
datorită avariilor la
tubulatură;
- răcire insuficientă,
reglarea defectuoasă a
supapei de siguranţă.
- se schimbă uleiul conform
vâscozităţii indicate de
constructor;
- reglarea regulatorului în
vederea respectării caracte-
risticilor nominale;
- înlocuirea garniturilor;
- se controlează viteza de
funcţionare a diverselor
organe cu comandă
hidraulică şi eventual
înlocuirea pompei;
- înlocuirea tubului avariat;
- se îmbunătăţeşte circulaţia
aerului şi se curăţă punctele
încălzite;
- se rectifică şi se reglează
supapele.
Impurificări - se accelerează oxi-
darea uleiului;
- pătrunderea particu-
lelor în aerisiri şi
garnituri;
- acţiuni abrazive.
- montarea unor piese
necurăţate în utilaj;
- montarea în utilaj a unor
piese cu impurităţi.
- curăţirea întregului circuit
hidraulic şi repunerea lui în
funcţiune;
- se înlocuieşte şi se curăţă
filtrele, rezervorul de ulei şi
accesoriile;
- după ce utilajul a făcut trei
cicluri în gol se descarcă
uleiul de spălare, se curăţă
filtrele şi se alimentează cu
34
ulei hidraulic proaspăt.
Infiltraţii de aer
- apariţia spumei în
sistem;
- accelerarea oxidării
uleiului.
- garnituri necorespunză-
toare;
- învelişul filtrului
absoarbe ulei;
- absorbirea de aer de la
pompă.
- se descoperă locurile pe
unde pătrunde aer, scurgând
uleiul pe racord şi ascultând
modificarea zgomotului;
- ţevile de aspiraţie şi
refulare la rezervor se va
plasa cât mai jos sub nivelul
uleiului.
În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într-un interval cât mai scurt. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi, iar unele subansamble defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate.
Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri, membrane, magneţi, cilindri, arcuri etc.
35
CAPITOLUL IV
MĂSURI PENTRU SĂNĂTATEA ŞI PROTECŢIEA MUNCII (SSM)
1) Înaintea intervenţiei asupra unui aparat cu comandă electrică, a demontării aparatului de
pe maşina, se execută urmatoarele operaţii:
- Cilindrii verticali se aduc în poziţia de jos, fixându-se ;
- Se întrerupe curentul de la dulapul electric ;
- Se golesc acumulatoarele şi se asigură că nu există nici o presiune în circuit.
2) Niciodată nu vă plasaţi în faţa unui jet de lichid sau să probaţi colmatarea ;
3) Se va curăţa cât mai repede uleiul care s-a scurs pe sol ;
4) Înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiei se vor executa operaţiile :
- Se va degaja complet maşina de personalul străin ;
- Se vor detaşa (prin deşurubare) toate limitatoarele de presiune, precum şi valvele
de reducere a presiunii ;
- Se va controla dacă sensul de rotaţie al pompei este cel bun ;
- Personele nu se vor plasa pe traiectoria organelor aflate în mişcare
5) Pentru centralele hidraulice amplasate în locuri neacoperite, este preferabil a se
utiliza ulei hidraulic sau ulei de motor tip SAE 10W al cărui punct de solidificare este mai
mare cu 30° C.
36
6) Rezervorul hidraulic nu se va umple cu un ulei diferit de cel utilizat în prealabil. Noul
ulei poate fi foarte bun, dar aditivii conţinuţi pot fi incompatibili cu aditivii uleiului utilizat
anterior.
7) Se va avea grijă întotdeauna ca sistemul hidraulic să nu se supraîncalzească, aceasta
ducând atât la deteriorarea garniturilor cât şi la micşorarea vâscozităţii uleiului , reducându-i-
se astfel eficacitatea. Dacă în sistem avem şi un racitor, asiguraţi-vă că alimentarea acestuia
funcţionează in tip ce sistemul este în lucru.
8) Verificaţi regulat indicatorul de nivel de ulei de pe rezervor. Dacă nivelul de ulei scade
foarte repede, verificaţi toată instalaţia pentru a detecta eventualele pierderi de ulei. Verificaţi
ca nivelul de ulei sa fie cât mai aproape de valoarea maximă şi nu lăsaţi, în nici un caz,
instalaţia să funcţioneze cu un nivel inferior nivelului minim, caz în care poate pătrunde mult
aer în sistem.
9) Nu lăsaţi ca sistemul să funcţioneze fără supapă de aer.
Pentru persoane
Prezenţa uleiului pe maşina sau pe sol determină condiţii proaste de lucru. Acestea pot
provoca :
- accidente, entorse, contuzii;
- boli, iritaţii ale pielii sau ale ochilor;
- dificultăţi de întreţinere : deraparea maşinilor, alunecarea pieselor care pot
provoca accidente ;
- deteriorarea încălţămintei sau a îmbrăcămintei din cauciuc ;
- murdărirea îmbracamintei şi a persoanelor.
Pentru maşini şi mediul înconjurător
O scurgere este un consum suplimentar de lichid, care duce la creşterea costurilor de
funcţionare ale maşinii. Ea provoacă adesea şi poluarea apelor din apropierea întreprinderilor.
37
Atunci cănd o maşina prezintă scurgeri, pe sol se va pune rumeguş sau pudră
absorbantă de tip « Porosyl ». Utilizarea rumeguşului sau a pudrei absorbante prezintă, pe
langă aspectul de mizerie, şi alte inconvenienţe ca :
- amestecul dintre rumeguş şi ulei prezintă risc de incendiu ;
- prezenţa rumeguşului sau a pudrei absorbante în jurul rezervorului hidraulic
diminuează capacitatea de evacuare a caldurii, ceea ce duce la creşterea
temperaturii lichidului hidraulic,
- circuitul de ungere al masşnii riscă să fie poluat.
Pericole datorate unui jet de lichid sub presiune :
- Temperatura ridicatş a lichidului poate provoca incendii.
- Datorita vitezei foarte mari, un jet de ulei poate cauza deformari importante ale
materialelor.
38
BIBLIOGRAFIE
1. Avram Mihai: Acţionări hidraulice şi pneumatice, Echipamente şi sisteme clasice şi
mecatronice, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005
2. Constantin, M., ş. a. – Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor,
Editura All, Bucureşti, 2002
3. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Delta Publishing
House, Bucureşti, 2004
4. Dick Doina, ş.a.: Mecatronică, Îndrumar pentru laborator clasa a XI-a, Ed. Delta
Publishing House, Bucureşti, 2005
5. Huzum, N. ş. a. – Utilajul şi tehnologia meseriei –mecanic montator întreţinere şi
reparaţii în construcţia de maşini, Editura didactică şi pedagogică, RA, Bucureşti, 1996
6. Colecţia revistelor “FIS”, Festo AG & Co, Esslingen