f*il-W baiatutr cu Filarnale m dur8i Traducere din limba englezi LUCIAOSTAFI-ILM,SCU I rfr editura rao
f*il-W
baiatutr cu
Filarnale m dur8i
Traducere din limba engleziLUCIAOSTAFI-ILM,SCU
I
rfreditura rao
CUPRINS
CAPITCILUL IINTJ
CAPTTOLUL DOI
CAPruOLUL TREICazul ftu& Sperant4................. ..................29
CAPITOLUL PATRUCe au v&zut copiii pe fereastrA ......."..........38
CAPITOLUL CINCIInterzis Al permanen(* si farn excepXi .......46
cAFrroL[]L $ASEMenqiera platija prea bine.... .....................61
cAPrroLUL $APTECum profita marna de pe urma unei fapte
CAPITOLUL OPTDe ce a plecat bunica aserneni unei furtuni.................g2
CAPITOLUL NOUABruno igi amintegte ca ii placeau explorarile...............l0l
Biiatul cu pijamale in dungi
CAPITOLUL ZEC'f,Punctul cre deveni o Pata, cme deveni un Strop, cme
deveni o Siluetd, care deveni un 8iiat.....................109
CAPITOLUL UNSPREreCErury........... ..;"............... ..........121
CAPITOLTIL DOISPREUCEShmuel se gflndegte si dea un rispuns la
trtrCbarea lui Bruno........."............ ........130
CAPTTOLUL TREISPREZECESticla cu vin ......................r....,.,... ,...."........138
CAPTTOLUL PAISPREZECEBruno spune o rninciun& perfect justifi cata .. ".............. 1 54
CAPMOLUL CINCISPREZEffi
cAPrroLUL $ATSPRMECETunsoarea.."......:".....,..... ....."....190
cAPrrclLUL $APTESPR Emff,Mama ?gi urmeaz& propriul drum........ "...................,.,., I 89
CAPITOLI.]L OPTSPREZECEPlinrrind avefitura finala ..........i.....,...................."........195
CAPITOLUL NOUASPREMCECe s-alnt&nplat a doua zi..."......."......""......."..;...........:.2A2
CAPITOLUL DOUAZECIUltirnul caprtql ....;................!.....!........i.....215
CAPITOLUL UNU
Bruno face o descoperire
tntr-o dupf,-amiazh, c6rLd Bruno se intoarse
acas[ de Ia $coalf,, fu surprins sf, o gf,seasci pe
Maria, menajera familiei - care intotdeauna i$i
finea capul plecat si nu ridica niciodata privirea de
pe covor -, in dormitorul lui, scot0ndu-i lucrurile
din Sifonier gi impachet0ndu-le in patru cufere
mari de lemn, chiar si obiectele pe care le dosise
el, care ii aparfineau in exclusivitate gi care nu
erau treaba nimanui altcuiva.
- Ce faci? o intreba el c6t putea de politicos,
chiar dacf, nu era deloc incdntat sf, vina acasf, gi
s& gf,seascl pe cineva umbl0ndu-i prin avut, dar
mama ii spusese c[ trebuia si o trateze intot-
deauna pe Maria cu respect gi sI nu imite modul
in care vorbea tatal lui cu ea. Ia-ti mdinile de pe
lucrurile mele!
Maria cl[tin[ din cap si arlt[ spre scara din
spatele lui, unde tocmai apiruse mama. Era o
IOHN BOYNE
femeie ina16, cu parul lung, rogcat,pe care il tineastrdns la spate intr-un fel de plasa. Mama isi freca
mdinile nervoasi, de parca n-ar fi vrut sa spuniceva sau nu i-ar fi venit sf, creadd ceva.
- Mam[, i se adresa Bruno, indreptAndu-se spre
ea, ce se int6mpla? De ce umbla Maria prin lucru-
rile mele?
- Le impacheteazL, explica mama.
- Le impacheteazh? mai intreba el, deruldnd inminte evenimentele ultimelor cdteva zile, si vada
dacf, nu cumva fusese deosebit de neascultator
sau folosise cu voce tare acele cuvinte pe care
nu-i era permis sa le intrebuinteze, $i deodatA era
trimis de acasi din catza asta. Totu$i, nu-gi putu
aminti nimic. De fapt, in ultimele citeva zile, se
purtase exemplar cu toatA lumea Si nu-si amintea
sa fi ficut vreo problema. De ce? intreba el iar. Ce
am facut?Dar mama plecase in dormitorul ei, unde se
afla Lars majordomul, care impacheta si lucrurile
ei. Ea ofta si ridicl m6inile in sus frustrata, dupa
care se indrept[ din nou spre scari urmatf, de
Bruno, care n-avea intentia si lase problema aqa,
far[ nicio explicafie.
- Mami, insista el. Ce se tntAmpll? Ne mutam?
- Vino cu mine jos, spuse mama, conducdn-
du-l spre sufrageria cea mare, unde saptamdna tre-
cuti fusese Fury la cina. Vorbim acolo!
Biiatul cu pijamale in dungi
Bruno cobori in vitezi gi o depagi pe sciri, iarcdnd ea intrl, el o a$tepta deja in sufragerie. Oprivi un moment fara s[ spuna nimic gi observa ca
in dimineata aceasta nu reugise sd se machiezeprea bine, deoarece pleoapele ii erau mai rogiidecit de obicei, a$a cum erau ale lui dupa ce firceavreo nhzbdtie, era pedepsit si termina p16ng6nd.
- Nu trebuie sa fii ingrijorat, Bruno, spuse
mama, agez6ndu-se incet pe scaunul pe care sta-
tuse frumoasa femeie blond[ care venise la cinicu Fury si-i ficuse seflrn cu m0na cdnd tatainchisese usile. De fapt, totul e pe cale sa devinao mare aventura.
- Ce anume? intreba el. Sunt trimis de acasa?
- Nu, nu numai fu, rf,spunse ea, aproape zdm-bind pentru o clipl. Plecam totri. Tat[l tiu qi eu,
Gretel $i cu tine. Toti patru.
Bruno reflecta la cele auzite gi se incrunta. Nul-ar fi deranjat in mod deosebit dacir Gretel ar fifost trimisa de acas6, deoarece ea era un Caz firhSperan{[ si nu-i fircea decit neplaceri. Dar nuparea cinstit ca toti sf, trebuiasca sA plece odaticu ea.
* Unde? intreba el. Unde mergem exact? De ce
nu putem sa ram6nem aici?
- Serviciul tatalui tau, explica rnarna. Tu gtii
c6t e de irnportant, nu-i a$a?
IOHN BOYNE
- Sigur ca da, acceptb Bruno, ddnd din cap,
deoarece in casa la ei existaseri intotdeaunaatdt de multi vizitaton - blrbati in uniforme fan-
tastice, femei cu masini de scris, de care el nu tre-
buia sa se atinga - gi care au fost intotdeauna
foarte politicogi ctr tata, spun0ndu-gi unul altuiach" era un om demn de stim[ gi c[ Fury avea pla-
nuri mari pentru el.
- Ei bine, uneori, cdnd cineva e foarte impor-tant, continuf, mama, omul al carui angajat este iicere sf, se ducf, in alt5 parte, unde existf, o treaba
foarte speciala pe care el trebuie sf, o facf,.
- Ce fel de treaba? intreb[ Bruno, deoarece,
daca era sa fie cinstit cu el insugi - ceea ce incer-case intotdeauna -, nu era prea sigur ce fel de sluj-bd aveatata.
tntr-o zi, Ia $coalf,, toti au vorbit despre tafii1or. Karl a spus chtatil lui era bacan si Bruno $tiacL era adevf,rat, deoarece avea o b[canie in cen-
truI oragului. Daniel a spus ch tatil lui era profe-
sor gi Bfuno stia ca era adevf,rat, deoarece preda
la clasele mai mari, pline de baieti de care era
intotdeauna inlelept sf, te feregti. Martin a spus citatii lui era bucf,tar-gef Si Bruno $tia ca e
adevirat deoarece uneori il lua pe Martin de lagcoali gi era imbracat intotdeauna cu o bluzd albirde lucru gi cu un sort in carouri, de parca tocmai
ar fi iesit din bucatarie.
Biiatul cu pijamale in dungi
Dar c6nd l-au intrebat pe Bruno ce ff,cea tatallui, el a deschis gura sa raspunda, apoi gi-a datseama ca nici el nu gtia. Tot ce putea sa spuna era
cb, tathl lui era un om important gi ca Fury avea
planuri mari pentru el. O, gi ca purta o uniformf,formidabih!
- E o treabf, foarte importanta, rf,spunse marna,
ezitdnd o clipa. Un serviciu care necesiti un omfoarte special care si-l duca la indeplinire. Poti in-felege asta, nu-i aga?
$i trebuie si mergem toti? mai intrebl Bruno.
- Sigur cd da, rf,spunse mama. Doar nu vrei ca
tata sa se duca far[ noi la noua lui slujba si sa stea
acolo singur, nu-i aga?
- Presupun cf, nu, r6spunse Bruno.
- I-am lipsi foarte mult daca n-am fi cu el,
adauga mama.
- Cine i-ar lipsi mai mult? intrebi Bruno. Eusau Gretel?
* I-ati lipsi amdndoi la fel, raspunse mama,pentru ca nu-i placeau favoritismele, lucru pe care
Bruno il respecta, mai ales de c6nd gtia ca in rea-
litate el era favoritul ei.
- Dar ce o si se int6mple cu casa noastra? in-trebi Bruno. Cine va avea grija de ea cdt suntemplecali?
Mama ofta gi se uita in jur la camera in care se
aflat, de parca si-ar fi luat ramas-bun de laea.Era
G
JOHN BOYN E
o casA foarte frumoasi gi avea in total cinci etaje,
daca includeai si pivnila unde bucitarul preg[tea
mdncarea, iar Maria gi Lars stateau la masa
cert0ndu-se gi aruncdndu-si unul altuia cuvintedespre care se spunea ci nu ar trebui folosite, gi
daca includeai si camf,ruta de la mansardf,, cu fe-restrele ei inclinate, de unde Bruno putea sa vada
tot Berlinul, c6nd se ridica in v0rful picioarelor gi
se finea str0ns de tocul lor.
- Pentru moment, va trebui s[ inchidem casa,
rlspunse mama. Dar cdndva ne vom intoarce.
- $i ce se int6mpla cu bucf,tarul? intreb[ Bruno.
$i cu Lars? $i cu Maria? Doar n-o siL ramdna s[locuiascf, aici?
- Vin cu noio explici mama. Dar, destul cu in-trebarile! Poate ci ar trebui sf, urci $i si o ajufi pe
Maria la impachetat.
Bruno se scula in picioare, dar nu pleca. Maiavea cdteva intrebiri de pus, inainte de a-gi per-
mite sa abandoneze chestiunea.
- $i cdt de departe e asta? intreb[ el. Noulserviciu, vreau sf, spun. E mai departe de doi kilo-metri?
- O, Doamne, rispunse mama rdztnd, degi era
un r6s ciudat, deoarece nu arlta deloc fericit[ Si-siintorsese fata de la Bruno, ca $i cum s-ar fi ascuns
de el. Da, Bruno, adf,uga ea apoi. Sunt mai mult de
doi kilometri. De fapt, mult mai multi.
Bliatul cu pijamale in dungi
Ochii lui Bruno se facura mari si gura lui schipun,,O!". lsi simti brafele lipindu-i-se de trup, a$a
cum se intdmpla de cite ori il surprindea ceva.
- Doar nu vrei si spui cI plec[m din Berlin?intreb[ el, tragdnd aer in piept in timp ce vorbeleii ieseau din gura.
- Mi-e teama ch da, rispunse mama dtnd trist[din cap. Serviciul tatalui ffiu e...
- Dar ce se va int6mpla cu gcoala? trtreb[ Brunointrerup6nd-o, un lucru pe care Stia ca nu avea
voie sa-l facl, dar simtind ca de data aceasta va fiiertat. $i ce va fi cu Karl, 9i cu Daniel, gi cu
Martin? Cum vor gti unde sunt c6nd m[ vor ciuta?
- Va trebui s[ le spui la r"rred"r. prietenilor taipentru o vreme, rosti mama. DeSi sunt sigur5. ca iivei revedea. $i, te rog, nu o mai intrerupe pe
mama ta c6nd vorbegte, adf,ugi ea.
Degi acestea erau ni$te ve$ti ciudate gi nepll-cute, in mod clar Bruno n-avea voie sdLincalce re-gulile de politele ce ii fuseseri impuse.
- S[ le spun la revedere? intreba el, privind-osurprins. Sa le spun la revedere? repet6, scui-pdnd cuvintele, ca gi cum ar fi avut gura plin[ de
biscuilii pe care-i sff,rfimase in mici buc6[e1e,
dar pe care nu-i inghitrise inci. Sa le spun larevedere lui Karl, gi lui Daniel, $i lui Martin? con-tinua el cu un ton ridicat, lucru nepermis in casa.