FORMA EXECUTARII : REZUMAT. DATA:28.01.2012.1.Conceptiile etice
ale lui Confucius,Moise,Mahomed,Buddha si
Hristos;Socrate,Epicur,Im.Kant,L.Tolstoi,M.Gandhi,M.L.King,D.Gusti.Conceptiile
etice ale indrumarorilor omenirii: Confucius ,Buddha ,Moise
,Hristos ,Mahomed, cinci oameni de insemnatate cruciala au
exercitat o influenta istorica de o incomparabila cuprindere si
profunzime.Conceptiile etice ale lui Confucius (551-479 i.H) s-a
nascut si a murit in statul China.In timpul in care a trait si
gindit, a activat,s-a observat tendinta permanenta a lui de a-si
aplica invatatura pe plan politic.Ideea fundamentala a lui
Confucius este cea a salvarii omului si a innoirii Antichitatii.In
acea epoca a destramarii imperiului,filozoful a dorit sa aduca
oameniilor mintuirea cu sfaturile lui mentionind Sunt un om care
transmite mai departe traditia,si nu unul care creeaza ceva nou:
sunt un suflet devotat si iubesc Antichitatea.Prin aceste cuvinte
observam ca Confucius isi exprima atitudinea sa fundamentala de
pietate,socotind ca substanta fiintei noastre se gaseste in obirsia
istoriei.El a descoperit omul,a inteles particularitatile
existentei lui si locul lui in lume.Categoria fundamentala a
invatarii lui este Jeni, ce ar insemna a iubi oamenii fenomen care
se realizeaza prin stabilirea relatiilor omului cu alti
oamenii.Relatiile dintre oameni capata un continut moral,devin
semnificative si capata un caracter armonios. Etosul moral-politic
al lui Confucius este conpus din rituri (Li) si muzica, etos care
se realizeaza in raporturile dintre oameni si in cadrul
guvernarii.Dupa Confucius ordinea este conservata prin rituri,
imperative ale conduitei.Un popor nu poate fi condus decit prin
rituri,si nu prin stiinta remarca el, iar imperativele conduitei
inseamna educarea permanenta a tuturor oamenilor. Remarcind faptul
ca pentru Confucius aceste Li,imperative ale conduitei nu au un
caracter absolut.Dupa el Omul se desteapta prin cintece,se
intareste prin Li, se desavirseste prin muzica.Devine om cel ce
biruindu-si sinele se incadreaza in literele acestor Li, ale
legilor moralitatii.Astfel dupa el, respectul fata de parinti si
stima fata de fratii mai mari reprezinta baza omeniei. Filozoful
stabileste doua principii ale interventiei omului in realizarea
istorica,exercitata spre un mai bine.Primul principiu conform
caruia omul capabil trebuia sa stea la locul potrivit si al doilea
principiu relatiile publice trebuie sa fie de asa natura,incit sa
existe posibilitatea de a interveni.Dupa Confucius o guvernare
dreapta trebuie sa se ingrijeasca de trei lucruri: de suficienta
hrana, de o forta armata suficienta si de pastrarea increderii
poporului in stapinire.Tot Binele,Adevarul,Frumosul,Confucius il
vede in continut idealul omului nobil. Omul nobil e
independent,indura deopotriva necazurile indelungi si o indelungata
fericire, traieste fara spaime, il mihneste propria sa neputinta,
dar nu si faptul ca ceilalti nu-l cunosc.Un asa tip de om nu se
pierde in lucrurile departate,absente.Se situiaza intr-un aici si
acum, in situati reale.Ideile morale ale lui Buddha(cca.560-480
i.H) provine dintr-o familie nobile a calanului Sakya,nascut la
periferia Indiei de nord aflata atunci in plina dezvoltare,a trait
fericirea unei existente pamintesti imbelsugate.La 35-36 de ani au
devenit pentru Buddha ani ai unei ascenze severe ducind o viata
plina de lipsuri si experiente cumplite asupra corpului sau in
asteptarea clipei cunoasterii,ca pina la urma sa renunte si sa
inceapa a practica o meditatie in puritatea ei.Aceasta cunoastere e
formulata ca o invatatura: nu-i potrivita nici viata petrecuta in
placerile si desfatarile lumii,nici ce-a dusa intr-o ascenza in
care omul se chinuie pe sine insusi.Calea descoperita de Buddha se
afla la mijloc ,ea este Cararea mintuirii.Cu ochiul divin,
clarvazatori, transcedental Buddha a descris calea mintuirii
numind-o Cararea nobila cu opt brate:1.credinta dreapta;2.decizie
dreapta;3.vorba dreapta;4.fapta dreapta;5.viata dreapta;6.nazuinta
dreapta;7.amintire dreapta;8.adincire dreapta.Perspectiva lui
Buddha asupra fiintarii in lume e exprimata de el in adevarul
despre suferinta ,care constiuie baza doctrinei sale : 1.Acesta-i
adevarul despre suferinta: nasterea e suferinta,batrinetea e
suferinta,boala e suferinta;a fi legat de cei neiubiti e
suferinta,a fii despartit de cei iubiti e suferinta,a nu dobindi
ce-ti doreste e suferinta. 2.Acesta-i adevarul despre aparitia
suferintei:setea e cea care duce la renastere,setea de
placere,setea de devenire,setea de vremelnicire. 3.Acesta-i
adevarul despre suprimarea suferintei: a suprima aceasta sete prin
nimicirea deplina a dorintei,a o lasa sa se-n departeze, a se
lepada, a se deprinde de ea, a nu-i oferi adapost. 4.Acesta-i
adevarul despre calea suprimarii suferintei:este Crarea nobila cu
opt brate. Sa ne referim succind la fiecare din aceste 8 brate,care
este specificul fiecaruia:1.Credinta dreapta reprezinta insusirea
celor patru adevaruri cardinale ale lui Buddha. 2.Decizia dreapta
repezinta adoptarea acestor adevaruri ca programa individuala a
vietii si renuntarea la atasarea fata de lume. 3.Vorba dreapta
consemneaza renuntarea la minciuni,de la blocarea
cuvintelor,orentarilor verbale ce nu se refera la scopul moral,ce
consta in renuntarea la lume. 4.Fapta dreapta ce reprezinta
nonviolenta si neprecinuirea vre-unui rau vietatilor lumii. 5.Viata
dreapta consta in desfasurarea faptelor adevarate intr-o linie a
comportarii. 6.Nazuinta dreapta consta in starea permanenta de
veghe si vigilenta, pentru ca gindurile proaste au proprietatea de
a se intoarce. 7.Amintirea dreapta consta in faptul de a tine minte
permanent despre aceea ca totul este trecator. 8.Adincirea dreapta
trece prin patru stadii ce sunt: *extrazul care este promovat de
izolarea si care se manifesta printr-o atitudine contemplativa
asupra lumii; *bucuria linistii interioare ce este provocata de
eliberarea de interesul contemplativ; *eliberarea de bucuria
linistii interioare legata de constientizare eliberarii de toate
senzatiile corporalitatii si retrairilor spirituale;
*imperturabilitatea perfecta ce consta din indifernta si fata de
eliberare si de conceperea lui. In invatatura lui Buddha exista
notiunea Metta ce se traduce in romineste ca iubire,lipsa
dispretului.Invataturile lui Buddha este indreptata spre a pune
capat discordiei dintre oameni prin autoperfectionarea launtrica a
personalitatii.Conceptiile etice ale lui Moise s-a nascut in a doua
jumatate a mileniului doi i.H.,la rascrucea sec.XIV-XIII
i.H,personalitate cu valente multiple, de aparator si slujitor al
Dumnezeului unic,de ligislator si conducator de popor a avut cu
siguranta vederi largi care depaseau cu mult destinele propriului
sau popor.Misiune primordiala a lui Moise era de a-i scoate pe
evrei din sclavia egipteana,lucru care de altfel Moise l-a
realizat.Moise a elaborat un cod detaliat al regulilor ce
reglementeaza toate sferele vietii poporului-incepind cu pietalele
si terminind cu igiena individuala.Baza acestui cod o reprezinta
cele zece porunci,primele patru stipuleaza obligatiile omului fata
de Dumnezeu,inerezicind pe rind:politeismul,idolatria,apostazia si
incalcarea reglementarilor privind cultul- ziua odihnei.Primele
trei prescriu de a-l omagia numai pe Dumnezeu.Celelalte porunci
contin obligatiile fata de semeni,interzicind pe rind:impietatea
fata de parinti,omorul,desfriul,furtul,sperjurul,uzurparea
proprietatii altuia. Este necesar de asemeni a scoate la iveala si
unele particularitati ale Decalogului,documente ale epocii.-el
concentreaza atentia asupra actiunilor externe a omului,raminind
indiferent de ceea ce poate fi numit chipul moral al gindurilor;-in
el rasplata si pedeapsa sunt rupte de faptele proprii si se
raspindesc asupra urmasilor indepartati ce contravine ideii
responsabilitati morale individuale.Dispoziiile Decalogului, mai
intii de toate: Sa nu ucizi!, Sa nu fii desfrinat, Sa nu furi, Sa
nu marturisesti strimb impotriva aproapelui tau! au intrat in
cultura ca niste cerinte generale fara limite initiale determinate
din punc de vedere istoric.Subectul eticii lui Moise este poporul
si in asa calitate aceasta etica este etica echitatii.Ideea
echitatii este piatra unghiulara a invataturii lui
Moise.Conceptiile morale ale lui Hristos.Isus sa nascut la
Betleem,nasterea lui este situata prin anul 4 sau 6 inaintea erei
noastre.Invatatura lui Isus Hristos este rezumata in Predica de pe
munte unde El a expus atit atitudina Sa fata de Legea morala a
vechiului Testament,cit si continutul Noului Testament,pe care l-a
sintetizat sub forma fericirilor: *Fericiti cei saraci cu duhul, ca
a lor este imparatia cerului. *Fericiti cei ce pling,ca aceia se
vor mingiia. *Fericiti cei ce flaminzesc si inseteaza de dreptate,
ca aceia se vor satura. *Fericiti cei milostivi, ca acea se vor
milui. *Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe
Dumnezeu. *Fericiti facatori de pace,ca aceia fiii lui Dumnezeu se
vor chema. *Fericiti cei prigoniti pentru dreptate,ca a lor este
imparatia cerurilor.*Fericiti veti fi voi cind va vor ocari si va
vor prigoni si vor zice tot cuvintul rau impotriva voastra,mintind
din pricina Mea. In Fericire sunt date virtuti
precum:simplicitatea,blindetea,mila,nevoia de dreptate,de pace
etc.,virtuti care,prin simpla lor prezenta in inima omului,aduc cu
sine recompense precum: imparatia cerului, mostenirea
pamintului,mingierea sufleteasca,indestulare,apropierea de
Dumnezeu. Dragostea este realitateavlui Dumnezeu de care este
patrunsa intreaga Evanghelie,toata misiunea si slujirea lui
Isus.Profunzimea filozofica-patetica a invataturilor lui Isus
constituie pentru viitorii pedagogi un ghid de moralitate si de
etica,de intelegere si utilizare o pedagogiei umane.
Invatatura etica a lui Mahomed s-a nascut in orasul Mecca din
Arabia in anul 570 si a murit in anul 632.In anul 612 Mahomed
mediteaza,punindu-si diverse intrebari despre autenticitatea lui
Dumnezeu, a cultului practicat de arabi,a carui centru era la
Mecca,astfel el incepe activitatea publica.A inceput sa
propovaduiasca impresionind la inceput oamenii din cercul intim,pe
oamenii simpi,mestesugari,muncitori,sclavi,crestini sau convertiti
la iudaism.Aceasta venire este socotita drept inceputul erei
islamice :anul 622.Coranul,cuvintul lui Allah(Dumnezeu) este
considerat cea mai valoroasa lucrare literara in arabica
clasica.Omul ce doreste sa faca cunostinta cu etica Coronului
intr-o forma succinda ramine deziluzionat.Etica Coranului tine cont
de posibilitatile si circumstantele vietii,in acest sens,ea este
indulgenta fata de om.Invataturile etice ale filozofilor moralei:
Socrate ,Epicur ,Im.Kant ,L.Tolstoi ,M.Gandhi, M.L.King ,D.Gusti au
fost printre primii filozofi care au elaborat concepte etice.
Conceptiile morale ale lui Socrate (470-399 i.H) a fost cea mai
mare figura a istoriei gindirii grecesti este filosoful care
intemeiaza stiinta moralei pe autoritatea ratiunii teoretice,luind
ca punct de plcare principiul Cunoastete pe tine insuti.Marele
cugetator este,ca teoretician al moralei,un optimist si un
rationalist, pentru ca el este convins ca toti oamenii sunt, prin
natura educabili, fiind buni de la natura, dorindu-si binele
propriu si nicidecum raul.Socrate este primul filozof grec ce s-a
preocupat de statutarea universalului ca temei filzofi al stiintei
morale.Acest universal poate capata forme diverse :in domeniu
vointei este curaj, in cel al sensibilitatii este temperanta
etc.Este drept ca el crede vrednicia ca omul cind stie despre sine
stie implicit si ceea ce trebuie sa faca in lume.Conceptiile etice
ale lui Epicur (341-270 i.H) originar din Samus,Grecia Antica,a
creat o conceptie etica optimista, dupa scopul vietii omului consta
il obtinea fericirii in lumea reala prin satisfacerea rezonabila
placerilor si prin debarasarea de suferinte.Epicur are o conceptie
elevanta despre placere si deosebeste doua feluri de placeri:
*placerea de repaus-calma si persistenta,care este lipsa orcarei
dureri fizice si a orcarei nelinisti sufletesti; *placerea in
miscare-vie,rapida,trecatoare,constind in satisfacerea nevoilor
corporale. Epicur clasifica de asemenea,dorintele in trei grupe: 1.
Naturale si necesare (foamea, setea,placerile auzurilui);
2.naturale si ne-necesare (casatoria,cresterea copiilor);
3.nenaturale si ne-necesare (bogatia,onorurile). Omul poate fi
fericit, dupa Epicur, satisfacindu-si dorintele naturale si cele
necesare.Toate acestea se pot face pe cale rationala.Poate omul
dobindi fericirea rationala care nu poate consta pentru el in
placerile vulgare ale simturilor sau in placerile momentului,dar
intr-o fericire superioara,rationala,intr-o liniste calma,in
ataraxie.Apateia epicureica apare doar linistea individuala
,fericirea personala dupa el fiind considerata ca sigurul suprem de
aceea si dorinta lui Epicur apare ca ceva restrins.Sistemul etica a
lui Im.Kant (1724-1804) nascut in Konigsberg/Prusia
Orentala,filozof german a fost unul din cei mai importanti filozofi
europeni din Antichitate si pina in zilele noastre.Etica lui Kant
expusa in Intemeeierea metafizicii moravorilor (1785) si in Critica
ratiunii practicii (1787) este intemeiata pe ratiune, care ca
ratiune practica, fara a o putea demonstra, ne impune totusi legea
morala, imperativul categoric, care ne apare prin el insusi
evident, necesar si general valabil: Actioneaza in asa fel incit
maxima vointei tale sa poata servi oricind in acelasi timp ca
principiul al unei legiferari generale.Din legea morala deriva
datoria care este o forma proprie de manifestare a imperativului
categoric.Din legea morala a lui Kant deriva nu numai datoria, dar
si putinta de a o indeplini, de a fi liberi in vointa noastra sa o
indeplinim.Astfel,sistemul etic al lui Im.Kant, se bazeaza pe
convingerea, ca ratiunea este cea mai inalta instanta a
moralei.Conceptiile morale ale lui L.Tolstoi, M.Gandhi, M.L.King.
L.Tolstoi (1828-1910) a fost celebru scriitor rus totodata un mare
ginditor care a meditat asupra rolului vietii asupra sensului ei
moral.Dupa opinia lui Tolstoi, viata omului se umple de sens moral
in acea masura in care ea supune legii iubirii, conceputa ca
nonviolenta.L.Tolstoi a inceput sa mediteze asupra urmatoarelor
chestiuni: a) de ce,in virtutea caror cauze apare la om problema
despre sensul vietii si, b) in ce consta continutul ei.La prima
chestiune el gaseste un raspuns, conform caruia vieata traita fara
sens este aceea cind omul o traieste in petreceri,priveste viata
astfel incit dupa ea nu ar exista nimik.La a doua chestiune Tolstoi
a gasit urmatoarea explicatie-deoarece viata se pare fara sens, din
cauza caracterului ei pacatos, atunci problema sensului viatii este
problema unui astfel de continut al vietii care nu ia sfirsit odata
cu viata.Dupa Tolstoi, porunca centrala a crestinismului este cea
de a patra: Sa nu va impotriviti celui rau!, care interzice in mod
absolut violenta. Tolstoi ne da trei determinari ale violentei ce
se aprofundeaza treptat: 1) reprimarea fizica,omorul sau
amenintarea cu omorul; 2) actiunea din exterior; 3) uzurparea
vointei libere. In acceptia lui violenta este identica cu raul si
este inversa proportionala iubirii.Nonviolenta considerata de
Tolstoi este o anexa la invatatura lui Hristos la viata sociala,un
program social,vorbeste despre neinpotrivirea raului prin
violenta,prin forte fizice.Insa oamenii nu respecta legile
nonviolentei,nu cred in ea.Tolstoi scoate la iveala doua cauze ale
acestu fapt.Primul consta in traditiile multiseculare sprijinului
pe legea violentei.Adoua cauza consta denaturarea bine gindita si
pusa la punct a invataturii crestine din partea bisericilor
crestine.Mahatma Gandhi (1869-1948) si Martin Luther King
(1929-1968).Gandhi a reusit sa impuna poporului indian ce gemea sub
asuprirea britanica si care lupta pentru eliberarea nationala
impotriva colonialistilor englezi metoda noua de lupta bazata pe
nonviolenta.Ea presupune demonstratii, mitinguri de
protest,nesupunere civila autoritatilor coloniala care,i-a silit pe
englezi sa recunoasca independenta Indiei.1957 in orasul
Montgomery, statul Alabama, a luat nastere organizatie a
negrilor-Conferinta conducerii crestine din Sud in frunte cu
tinarul pastor M.L.King.Pentru aportul adus aceasta lupta lui
M.L.King i s-a decernat premiul Nobil pentru pace in 1964.In afara
de metodele legate de lupta King si organizatia sa a pus accentul
pe nonviolenta-boicotur defilari pe strazi,nesupunerea
civica.M.L.King a fost omorit in anul 1968 in timpul unui
miting,dar cauza lui si metoda nonviolentei promovata de el a adus
la succes.Etica lui Dimitri Gust (1880-1955) a fost profesor la
universitatile din Iasi si Bucuresti,este fondatorul Scolii
sociologice de la Bucuresti.Etica lui D.Gusti evoluiaza de la o
viziune teoretica spre o descifrare a tendintei reale ce exprima
intr-o anumita masura procesul de reinnoire din societate
romineasca.O filozofie a omului implica intodeauna o filozofie a
vointei ceea ce reclama a etica, a carei functie va fi sa indice
cum incearca omul sa se afirme.D.Gusti si-a imaginat un sistem al
stiintelor sociale care sunt intr-o unitate dialectica deoarece
toate au ca obiect vointa sociala.Pe fundalul constiintei
morale,Gusti studiaza mecanismul si motivarea actiunii morale si
dinamismul teleologic spunind ca in lumea sufleteasca e posibila
explicarea cauzala numai pentru faptele petrecute.El este de
parerea ca motiviatia vointei morale este un proces complex ce se
desfasoara pe doua nivele-motivarea afectiva-emotionala a vointei
si a actiunii morale si, motivarea intelectului-rationala a vointei
si actiunii morale.Un loc aparet in etica lui Gusti il ocupa
problema datoriilor morale ale personalitatii, deoarece pentru a-si
atinge obiectivul propus, etica practica trebuie sa descopere
principiile si datoriile morale ce conditioneaza realizarea
personalitatii.El este patriotismul ce trebuie sa fie activ,social
si cultural ce are menirea de a edifica natiunea ridicind-o la
rangul unei natiuni libere si autonome,a fost o personalitate
remarcabila relevindu-se ca o personalitate complexa ce si-a adus
contributia dezvoltarea eticii in general si a problemelor eticii
aplicate,special.
REFERINTA BIBLIOGRAFICA:
1.AXENTII I.A. Etica pedagogica.Suport de curs.Cahul
:Centrografic SRL,2012 (cap.I, p.17-50).
FORMA EXECUTARII:APLICATIE PRACTICA. DATA:29.01.2012.
2.Efecutuarea unei analize comparativa a omului nobil, si a
omului vulgar descris de Confucius,cu omul din societatea
contemporana.
Confiucius descrie omul nobil -fiind un om care se pricepe la
drepturi,este calm si sensibil in activitatile sale care le
indepineste,este sociabil si demn, se cerceteaza pe sine
,intodeauna este ferm si in caz de nenorocirea. Omul vulgar il vede
astfel-se pricepe la profit, permanent este incercat de spaime,este
necuvincios cu toata lumea,fara in sa sa fie sociabil,un om trufas
fara demnitate,ii cerceteaza pe alti,se pierde cu firea in diferite
cazuri. Unul dintre conceptele filosofiei lui Confucius este acela
al omului nobil, omul care isi cultiva natura umana, care face tot
posibilul sa se ridice deasupra instinctelor si sa exprime latura
sa superioara. Cum intotdeauna contrastul ne ajuta sa intelegem si
sa apreciem lucrurile mai bine, Confucius vorbeste despre omul
nobil, prin opozitie cu omul vulgar, needucat si de fapt prin
invataturile sale urmareste sa educe si sa armonizeze fiinta umana
si doar mai apoi se ocupa de guvernarea in stat, deoarece ordinea
politica se intemeiaza pe o ordine etica.Omul nobil ramane
statornic in toate si oricand. Omul nobil se pricepe la dreptate,
cel vulgar la profit. Omul nobil e calm si senin, cel vulgar tot
timpul incercat de spaime. Omul nobil e sociabil, fara sa fie cu
nimeni de o familiaritate triviala, cel vulgar se bate pe burta cu
toata lumea, fara sa fie sociabil. Omul nobil este demn fara
trufie, cel vulgar, trufas fara demnitate. Omul nobil ramane ferm
in nenorocire, cel vulgar in schimb se pierde cu firea. Omul nobil
se observa pe sine, cel vulgar ii studiaza pe ceilaltiAsa vedea
Confucius aceste categorii de oamenii.Efecuind o anaiza si vazind
ce a scris Confucius cum a caracterizat categorile ,asi zice ca
omul din societatea contemporana fac parete multi oameni din
categoria oamenlor i vulgarii.In ziua de astazi multi asteapta sa
le puna statul in buzunar sau sa profite de la altcineva,sa se
ocupe cu siretlicuri (sa fure,sa cerseasca).Si mereu acele persoane
care fac parte aproape toata populatia le place sa se uite la alti
ca acela are si el nu are nimic.Dar nu se gindeste la ce spune, ca
omul cela lucreaza si nu sta ca dinsul si asteapta sa ii cada din
cer.Oamenii de acesta categorie vulgara a dus tara la o perdere
mare.Daca nu lucreaza nu are nimic si este atras in jos permenent
este incercat de spaima si invidie, dar nci nu vrea sa
munceasca.Are cele mai rele calitati,necuvincos cu toata lumea
,fara insa sa fie sociabil.Omul vulgar se pricepe la toate relele
din lume si traieste pe spatele altora . Concluzie : vulgaritatea
este un dezastru care a dus societatea contemporana la perdere.Stie
numi sa profite de cineva care munceste.FORMA EXECUTARII:ACTIUNE
PRACTICA. DATA:29.01.2012.
3.Identificati 10 regului de nerespectare a Codului deontologic
al profesorului.Regulile de nerespectare a Codului deontologic dupa
parerea mea sunt: 1.Creeaza activitati de invatare; asuma-ti rolul
de mediator, consilier in procesul cunoasterii; implica-te in lumea
deciziilor de politica educationala la diferite niveluri precum si
in procesul complex si dificil de insertie profesionala si sociala,
corespunzatoare noilor conditii. 2.Protejeaza elevul, apara-l de
nedreptate respectindu-l si inspirindu-i incredere.Nu practica, nu
ingadui,nu instiga, nu colabora si nu consimte sau facilita nici o
forma de disriminare.In cazul in care estimezi ca interesul
tinerilor, in ceea ce priveste preocuparile si studiile, sunt
pereclitate sau gresit inteles de mediul in care acestia se afla,
fii ocrotitorul lor. 3.In relatia profesor-elev limiteaza relatiile
la subiectele care au legatura cu studiul.Implica-te in problemele
care-ti privesc profesia si nu decide in locul autoritatilor, nu
cere si nu fa confidente elevilor, nu favoriza in apreciere pe cei
care din variate motive iti sunt mai apropiati. 4.Invatamintul nu
trebuie practicat ca si comertul.Educatorul isi va interzice orice
soi de negot cu elevii.Pedagogul va evita orce interventie care
afecteaza calitatea actului profesional, fie ca este vorba de
interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip. 5.Nu
utiliza expresii absolutizate ca judecati de valoare negative
asupra elevilor de felul: -Nu esti in stare de nimik! -Esti greu de
cap! -Asa cum e familia, asa esti si tu! -Vai de capul tau, n-ai
stiut si n-o sa stii niciodata nimik... -Ma, da prost mai esti!Cred
ca asta e trasatura de familie. -Ia uitati-va in ce hal se prezinta
colegul vostru. -Prost ai fost si prost ramii!etc. 6.Nici un
educator nu poate refuza sa-i instruiasca pe elevi pe motivul unui
nivel intelectual slab, al unor carente culturale sau dificultatile
scolare.Totusi,el va refuza sa predea continutul care ii depaseste
pregatirea, aptitudinile, capacitatile. 7.Scopul invatamintului nu
este producerea, prin intermediul elevilor, de bunuri sau
servicii.Un cadru didactic care in exercitiu functiunilor sale cu
elevii sai realizeaza bunuri materiale sau nemateriale nu poate sa
faca comert cu acestea, nu le poate vinde in beneficiul
personal.Orce comercealizare a produselor realizate in scoala este
reglata de norme stabilite si acceptate de institutia scolara in
cauza sau prin acte juridice externe. 8.Cadrul didactic sa faca
profesia de educator atit de atractiva incit tinerii sa doreasca sa
devina pedagogi. 9.Cadrul didactic sa faca ca datele stiintei sa
devina accesibile persoanelor care au nevoie de ele, punindu-le la
dispozitia acestora si transformindu-le in limbajul omului
obisnuit. 10.Intre cadrele didactice trebuie sa se manifeste
respect reciproc, corectitudine, onestitate,loialitate si
solidaritate.Nimeni nu trebuie sa conteste valoare unui coleg.Nu se
vor exprima critici nefondate si etichetari la activitatea lor
profesionala.Nu se vor raspindi opinii susceptibile de a-l
pejudicia.Cdrul didactic nu trebuie sa influenteze
elevii,transmitindu-le acestora anumite indoieli cu privire la
capacitatea unui coleg.Conduitele vor fii in raport cu standartele
profesionale. REFERINTA BIBLIOGRAFICA:1. AXENTII I.A. Etica
pedagogica.Suport de curs.Cahul :Centrografic SRL,2012.
(cap.II.,p.89-98).
FORMA EXECUTARII: COMENTARIU. DATA:30.01.2012.
4.In contextul functiulor sociale ale datoriei profesionale
expuse de George Vaideanu: Profesorul chemat sa predea o disciplina
arunca saminta si sistemul de valori iar atmosfera scolii si
atitudinea favorabila a tuturor dascalilor o pot face sa rodeasca.
Fiecare profesor seamana in instiutia scolii seminte ce le
raspindeste intregii generatii.Dar fiecare din profesori trebuie sa
aiba un nivel de cunostinte bun si de caliate la nivelul
superior,ca sa poata semana cunostinte bune elevilor.Cum profesorul
preda aceasta disciplina asa rezultate primeste la finalul anilor
de studii.Profesorul intodeauna trebuie sa fie un bun exemplu
pentru elevi.Intr-o institutie calitatea unei dicipline depinde si
de predarea celorlalti profesori, trebuie transmisa atmosfera si
atitudinea pozitiva tuturor elevilor.Impreuna toti profesorii daca
au studii la nivelul inalt si cunostinte bogate atunci fiecare din
el seamana cea ce el a cules de la pofesorii care la invatat,atunci
scoala o pot face sa rodeasca ca un pom in prag de primavara.Cum o
sa fie florile frumoase de culoare roz asa va fii si elevul bogat
de cunostinte adunind semintele bune de la profesor si forminduse
un om destept.Fiecare scoala daca va semana cunostinte elevior si
ei le vor stringe in minte,societatea noastra va fii un pom bogat
si frumos care mereu ne vom mindri oriunde.FORMA EXECUTARII :
REZUMAT. DATA:30.01.2012.
5.Rolurile si comportamentele didactice dezirabile in instruirea
interactiva.
Identitatea profesionala apare...cind recunoastem ca un profesor
nu este numai un agent, ci el poate deveni un actor si ca nu este
simplu actor, ci trebuie sa devina autori afirma
G.Berger.Dezbaterile colective si in situatiile de cooperare, el
realizeaza si mentine legatura intre interventiile participantilor
si subectului discutiei si articuleaza coerent continuturile
diferitelor interventii.Practic, profesorul il invata pe altii sa
invete, constietizind ca aceasta inseamna altceva decit transmitere
de cunostinte complete si bine organizate.Inseamna mai degraba,
crearea conditiilor necesare dobindirii unor achizitii personale
pragmatice corespunzatoare cimpului epistemologic al unei
discipline sau al mai multor discipline.Adoptind ca perspectiva de
analiza pedagogica modul in care este conceputa prestatia cadrului
didactic,precizam ca instruirea interactiva sconteaza ca in locul
unui magisterat,sa avem de-a face mai mult cu un tuturor.In
instruirea interactiva,cadrul didactic isi exerseaza astfel
competentele disciplinare si transversale ca un actor in roluri si
ipostaze diferite: * pedagog care nu impune informatii
stiintifice,idei,opinii etc.,ci care construieste dispozitive de
invatare adaptate, practicind o pedagogie nondirectiva,
diferentiata si individualizata; * proiectant, tutore, manager,
moderator, organizator si gestionar al continuturilor,
activitatilor si experientelor de formare, persoana care
proiecteaza, organizeaza regleaza si amelioreaza activitatea de
cunoastere desfasurata de studenti; * mediator al invatarii,
persoana care (inter)mediteaza cunoasterea si care ii asigura
acestea un cadru euristic, care faciliteaza legatura dintre student
si reflectia, actiunea si cunoasterea; * facilitator al invatarii
si autofarmarii studentilor, lasa studentii sa invete ca niste
ucenici; * ajutor al studentilor de invatare, in constuirea de
variante de solutionare si in punerea lor in aplicare; *
acompaniator, insotitor, partener al studentilor intr-o relatie
educationala interactiva; * coordonator, consilier a studentilor in
munca lor personala,in orentarea lor, in utilizarea timpului de
instruire, aresurselor materiale etc. * ghid ,animator ,activator
si catalizator al activitatilor de formare,al sudentilor al
comunicarilor si schimbarilor intelectuale; * valorizator al
schimburilor intelectuale si verbale realizate in cadrul
instruirii,al comunicarii educationale; * persoana cu rol socaratic
si regizor, care valorifica si sustine dorinta si capacitatea
studentilor de a se forma ei insusi, gratie propriilor eforturi; *
interlocutor, care amoreaza invatarea studentilor, deschide spatii
de dialoguri, care intretine comunicarea educationala in
diferitelor ei variante ; * transmitator de germeni ai cunoasterii,
cu complexitate crescinda, dupa nevoie, fiecare student mergind,
invatind si formindu-se in ritmul sau; * releu persoana care
compatibilizeaza structurile cognitive ale studentilor si
cunostintelor de insusit; * evaluator, care pune in practica metode
si tehnici de evaluare si incurajator al studentilor; *
persoana-resursa pentru organizarea si desfasurarea demersurilor
studentilor,persoana care gindeste si le propune sarcini; * agent,
actor si autor in proiectare si derularea demersurilor educative; *
persoana-resursa care ofera modele de actiune strategica pentru a
ajuta studentii sa restructureze achizitiile pe care le detin; *
co-elaborator al modalitatilor de lucru si de evaluare, al
reglementarilor si regulilor de invatare, formare si socializare
care caracterizeaza dispozitivele educationale; * co-gestionar,
impreuna cu studentul al dispozitivelor de invatare si formare si
al responsabilitatilor corespunzatoare acestora,
co-responsabil,impreuna cu studentul, de invatarea si formarea
acestuia. In calitate sa de mediator al invatarii realizate de
studenti, cadrul didactic efectueaza medierea instruirii si
invatarii, respectiv punerea in relatie a cunostintelor, a
obiectului cunoasterii cu cel care invata-cu studentul. Medierea
cunostintelor vizeaza intelegerea de catre studenti a sensurilor
acestora, a semnificatiei lor. Medierea strategiilor mentale
vizeaza stimularea comunicarii educationale referitoare la
metacognitie- actul de autoobservare reflexiva a modului de
construire si utilizare a schemelor cognitive,a strategilor de
invatare si cunoastere.Putem vorbi,asadar de mai multe
medieri:-medierea unei atitudini educative si cognitive: dorinta de
a invata permanent,de a se forma si modela ca
personalitate;-medierea unei atitudini reflexive,interogative/de
chestionare si curiozitate:manifestarea interesului fata de
subiectul abordat;-medierea unei atitudini de audirectionare,
independenta: manifestarea independentei fata de profesor;-medierea
unei atitudini critice: neacceptarea ineilor noi fara a reflecta
asupra lor;-medierea unei atitudini de atentie si concentrare:
orentarea atentiei asupra ceea ce se intimpla in clasa, evitarea
digresiunilor;-medierea unei atitudini impersonale si obiective:
neimplicarea in rationamente si judecati a unor idei
preconcepute;-medierea unei atitudini active si interactive:
dorinta de a sti si de a cunoaste prin propriul potential,
manifestarea interesului de cunoastere;-medierea unei atitudini
deschise: disponibilitatea de colaborare si cooperare;-medierea
unei atitudni de relationare: interactiunea cu
ceilalti,comunicarea,colaborarea,cooperarea;-medierea unei
atitudini comunicative/de comunicare:climat favorabil schimbul de
idei;-medierea unei atitudini de ascultare si acceptare reciproca a
opiniilor: incurajarea unei relatii intre studenti, bazate pe
respect reciproc;-medierea unei atitudini prosociale:
receptivitateafata de noi parteneri de actiune si de noi situatii
problema;-medierea unei atitudini responsabile: implicarea cu
responsabilitate in instruire si formare;-medierea unei atitudini
dinamice: stuarea celui care invata in dinamica invatarii
individuale si colective;-medierea unei atitudini pozitive:
motivatie pentru activitate,manifestarea de interes,de incredere in
sine;-medierea unei atitudini optimiste: existenta unei stari de
siguranta in proprile forte intelectuale si motrice;-medierea unei
atitudini proiective: constientizarea faptului ca formarea ar
trebui sa tina cont de perspectiva viitorului. REFERINTE
BIBLIOGRAFICE:
1.Voiculesc F.(coordonator).Ghid metodologic de Pedagogie
universitara.Alba Iulia: Editura AETERNITAS, 2010,p. 208-213.
FORMA EXECUTARII: REZUMAT. DATA:31.01.2012.
6.1.Riscuri si oportunitati ale profesiei de pedagog (autor Lia
Sclifos). Un profesor bun este cel care Aa a nceput discuia noastr
la Asociaia Pedagogilor NATAN din Lublin:
Idei au fost multe i interesante: Un profesor bun este cel
creativ, inventiv, sociabil, bine pregtit; cel care crete
profesional odat cu discipolii si, ofer elevilor undia i nu petele,
i pune n valoare pe toi copiii etc. Oare de cte ori ne-am prins la
gndul c, din dorina de a acoperi aceste ateptri, ne-am epuizat, am
obosit, ne-am dezamgit? Cred c niciodat i drept rezultat sntem
supui riscului de a deveni victime ale epuizrii profesionale sau
ale sindromului arderii profesionale.
Sindromul arderii profesionale este o stare care l face pe
subiect contient sau incontient s nu i mai poat exercita obligaiile
cotidiene, cu energia pozitiv obinuit, un sindrom de epuizare
emoional, de depersonalizare i de reducere a realizrilor
profesionale, cauzat de implicare pe termen lung n situaii
solicitante . Cei mai afectai de acest sindrom snt profesorii,
medicii, avocaii, asistenii sociali, adic acei care lucreaz cu
oamenii i pentru oameni. Dac ne ncearc un sentiment de frustrare,
oboseal cronic, insatisfacie, furie, autoculpabilizare, team i,
uneori, depresii, atunci nu mai e nici o ndoial sntem afectai de
acest sindrom.
n lucrarea sa Ieirea din depresie medicamente sau psihoterapie,
Dominique Barbier prezint 4 faze ale sindromului arderii
profesionale, pe cnd Asociaia Psihologilor Americani remarc
5.NrDominique BarbierAsociaia Psihologilor Americani
1Entuziasmul ideal. O atitudine ce l caracterizeaz mai degrab pe
nceptor, care suprainvestete n carier la un nivel energetic extrem
de ridicat.Luna de miere. Omul este ndrgostit de munc, mulumit de
realizri, energic, optimist i plin de entuziasm
2Stagnarea ineficient. Munca ncepe s-i piard aspectul
primordial, nuana stimulatoareTrezirea. Timp n care omul observ c
aprecierea idealist a muncii nu este real, dar insist din rsputeri
s menin impresia iniial.
3Sentimentul de frustrare. Apar tulburri fizice, comportamentale
i emoionale. Subiectul se ntreab care este sensul muncii sale, nu
mai are chef s munceasc.
Suprasolicitarea. Realizarea sarcinilor profesionale necesit din
ce n ce mai multe eforturi, apar probleme n relaiile cu colegii,
clienii.
4Apatia plin de dezamgire. Frustrare n munc aproape cronic.
Individul recunoate c are nevoie de ea din motive pur
economice.
Epuizarea cu toate simptomele ei. Se remarc o epuizare fizic i
psihic total, o stare depresiv, o senzaie de singurtate, o dorin de
eliberare, de plecare de la serviciu
5Renaterea. Perioada tratrii rnilor aprute n rezultatul
arderii
profesionale.
Pornind de la premisa c una dintre cele mai evidente cauze este
stresul, prezentm cteva idei pentru depirea lui: s evitm gndurile
negative; s discutm cu apropiaii notri despre ceea ce simim; s cutm
persoane care pot s ne asculte cu-adevrat; s pstrm o atitudine
pozitiv i s nu ne percepem ca victim; s ne meninem n form; s avem o
ocupaie plcut i s practicm regulat un sport; s solicitm ajutor; s
ne cunoatem interesele, punctele forte i punctele slabe; s nvm a
spune Nu etc.
Fiecare om investete n sntate, carier, bani, familie,
dezvoltare, prieteni, distracii. De multe ori, investiiile
respective pun accentul pe unele domenii, neglijndu-le pe altele,
care devin poteniale surse de stres. 2.Portretul profesional al
pedagogului (autor Daniela State).O societate modern are nevoie de
personaliti responsabile, cu demnitate i verticalitate, cu iniiativ
i deschise spre schimbare. Realizarea acestui obiectiv major i
revine Pedagogului. De aceea, el nsui trebuie s fie receptiv la
schimbri, pentru a face lumea mai bun i mai tolerant. Un bun nvtor
simte copilul, i amintete c a fost i el copil i nelege toate
spaimele, tristeile, exuberana i bucuria prin care trec elevii lui.
Astfel, el devine un nvtor dedicat, care poate schimba chiar i
lumea interioar a discipolului su.nvtorul trebuie s fie nti de
toate elev subiect al propriilor performane, n acelai timp
,,discipolul elevilor si, depunnd efort volitiv pentru a ine pasul
cu ei, acceptnd s discute orice subiect, fiind corect i obiectiv n
aprecieri. El poart dialoguri deschise i rspunde mereu la
solicitare, se mndrete cu discipolii care-1 depesc, este mereu
ntr-o cutare pentru desvrirea sa profesional i omeneasc, tinde spre
perfeciune, nvnd i explornd noile tehnologii i metodologii.
Cheia succesului const n munca asidu pentru binele membrilor
comunitii, or, de datoria pedagogul este contientizarea acestei
funcii. Un profesor trebuie s fie: primo un profesionist, realiznd
procesul educativ nu numai prin comunicare direct, ci i indirect,
prin limbaj, gestic, atitudini, comportamente, personalitate,
vestimentaie etc. El trebuie s cumuleze un mnunchi mult mai complex
de caliti, printre care i inteligen, demnitate, obiectivitate,
sociabilitate, corectitudine, empatie, toleran, buntate,
amabilitate, competen. bineneles, calitile pot fi suplimentate cu
inventivitate, entuziasm, sinceritate, calmitate, prietenie,
generozitate etc.; secundo: profesionismul oblig la funcia de
consiliere, aceasta exprimndu-se n confruntarea cu ntregul spectru
de discipoli: mai linitii, mai nzdrvani, mai creativi, anxioi, mai
pui pe otii, un pic conformiti, isciplinai, mai motivai s nvee
lucruri noi. Identificarea nevoilor, promovarea unor activiti care
s conduc la contientizarea calitilor i posibilitilor elevilor,
precum i respectul principiului conform cruia fiecare copil este
unic i valoros n felul su toate constituie dezideratele dasclului
care tinde a deveni i ideal.
Pedagogul-prieten consider fiecare generaie o nou provocare,
pentru care este necesar s dezvolte comportamente, abiliti i
atitudini noi, se simte bine n clas, n prezena elevilor, zmbete.
Dac greete, nu-i este team s-i cear scuze, evalueaz corect i
obiectiv progresul elevilor, creeaz n clas un mediu care favorizeaz
dezvoltarea stilurilor de nvare. El nu devalorizeaz niciodat vreun
elev i promoveaz nvarea valorilor morale. Dimensiunea de regizor i
permite s ,,monteze viaa elevilor si, ncepnd cu primii pai, timizi
i nencrez tori la ,,intrarea n coal, continund cu ,,maturitatea,
pstrnd doar momentele inedite, pline de triri intense, ncrcate
emoional, care marcheaz i transform elevul de la o zi la alta, de
la un an la altul. El pune n valoare toate rolurile fericite din
viaa colarului. n calitate de actor, i susine rolul care-i revine,
pentru ca apoi s se retrag cu modestie, rmnnd doar n memoria
afectiv.un profesor ,,de vis aspir la cele menionate anterior i nc
la multe altele. El apreciaz adevrul i corectitudinea, nu
popularitatea sa, ncercnd s schimbe lumea, se transform zilnic,
transformndu-i i pe alii. Profesorul i ajut elevii s urce culmile
greu accesibile ale cunoaterii, s nfrunte deertul netiinei i
nisipurile neltoare ale comoditii, s se protejeze de aria
ndoielilor i de vntul nprasnic al confruntrilor, ca pn la urm, la
tradiionala rubric din catalogul vieii, s nscrie nota de om
EXCElENT! Cci PROFESOR nu este doar o profesie, ci un destin, o
vocaie, un dar de la Dumnezeu.FORMA EXECUTARII: PROBLEMA DE
REFLECTIE. DATA:01.02.2012.7.Amintiti-va de anii de scolaritate,
universitate si determinati ce calitati si competente in contextul
teoriei Deontologiei didactice (a datoriei profesionale in special)
manifestau profesorii.Cu ce calitati si competente asociai atunci
un profesor bun si cum?
Calitatile unui bun profesor nu se refera doar la competenta sa
didactica, ci si la capacitatile empatice si sociale. Astfel, a
avea competente de specialitate in functie de domeniul predat si
pedagogice este important, dar nu de ajuns pentru a fi intr-adevar
un profesor apreciat de catre elevii sai.In primul rand, calitatile
unui bun profesor imlica a avea anumite abilitati sociale de a
patrunde in viata interioara a grupului de elevi, abilitati
empatice, de a intelege copiii si a putea privi lumea prin ochii
lor, si nu in ultimul rand, valori superioare, caci profesorul este
un model pentru elevii sai.Un asemenea profesor perfect este un
specimen rar, din pacate, si aceasta deoarece este nevoie ca
persoana care sa hotaraste sa devina profesor sa ia aceasta decizie
in baza unei vocatii interioare, a unui ideal de a forma mintile
tinere. In schimb, de multe ori se ia decizia pentru o cariera in
invatamant din ratiuni pur practice inexistenta unui alt loc de
munca mai bun, statutul social apreciat. Astfel, printre calitatile
unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul si talentul
pedagogic, capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda in
mod creativ si de a nu se limita doar la un monolog plictisitor. De
multe ori, nu ceea ce spune un profesor este important, ci modul in
care o spune. Predarea unei lectii printr-un lung monolog nu
starneste interesul elevilor, mai mult, ii deranjeaza pe acestia,
caci se simt complet ignorati in aceasta interactiune intr-un
singur sens. Modul in care un profesor comunica cu elevii sai este
esential, iar daca acesta gaseste moduri atractive de a prezenta
informatiile si incearca o interactiune adevarata cu elevii sai,
rezultatele se vor observa imediat. Printre calitatile unui bun
profesor, dragostea pentru copii este esentiala. Un bun profesor
are o vocatie interioara pentru comunicarea adecvata a informatiei,
dar el trebuie si sa iubeasca, sa inteleaga copiii. Atitudinea
profesorului fata de copii pune amprenta asupra relatiilor in
clasa, iar daca acesta le arata elevilor sai dragoste, respect si
intelegere, procesul didactic va fi mult mai simplu. Empatia este
si ea foarte importanta cand se vorbeste despre calitatile unui bun
profesor: acesta trebuie sa cunoasca psihologia tinerilor, sa stie
cum functioneaza mintea lor si in primul rand sa poata sa ii
inteleaga pe copii. Empatia inseamna intuitie, intelegere, a putea
sa patrunzi in lumea interioara a copilului sau a tanarului si a
putea sa privesti lucrurile din perspectiva sa. Inseamna si a putea
sa iti cunosti cat se poate de bine fiecare elev si sa preconizezi
care dintre ei va manifesta anumite dificultati in anumite
situatii. Nu este o calitate prea des intalnita. Printre calitatile
unui bun profesor se afla si competentele sociale: un profesor care
stie sa comunice cu elevii sai trebuie sa fie sociabil, deschis, sa
aiba abilitati de relationare dezvoltate. Un profesor inchis in
sine nu va avea vreun rezultat si nu va impresiona prin nimic pe
elevii sai. Este important sa poti stabili o relatie adevarata,
bazata pe comunicare deschisa, respect reciproc si chiar atasament
pentru a avea un efect vizibil asupra gindiri tinere. Relatia
profesor-elev nu trebuie sa ramana inchisa in modelul autoritar.Un
profesor preferat cum il cred eu este : o persoana care stia cum sa
vorbeasca cu elevii, care este capabil sa faca si glume, care
impunea respect nu prin teama si pedepse, ci tocmai prin respectul
pe care il acorda el insusi elevilor.Acest gen de profesor se face
iubit si influenteaza impresionant de mult pe copii, astfel incat
chiar daca preda o materie in general respins de catre cei mici,
acestia vor ajunge sa o placa prin asocierea acesteia cu
profesorul.Calitati ale unui bun profesor este : abilitati
organizatorice, capacitatea de a organiza materia predata in
segmente usor de corelat, de a pregati fiecare lectie astfel incat
sa fie mai accesibila, dar si mai interesanta pentru elevii sai. Si
mai mult, capacitatea de a tine fiecare lectie intr-o maniera
interactiva, care sa implice elevii si sa le ceara opinia. Daca
elevul este integrat in predare, daca i se cere parerea si se tine
cont de aceasta, el va deveni incontestabil mai atent la
informatiile oferite. In concluzie, un profesor model ar trebui sa
isi formeze un stil pedagogic democratic si nu autoritar, sa tina
cont de nevoile elevului, nu numai de obligatiile lui, sa aiba acea
vocatie pentru cariera lui, vocatie ce inseamna atat motivatie
interioara, cat si dragoste pentru copii. Printre calitatile ideale
ale unui bun profesor se numara si talentul pedagogic, abilitatile
sociale si empatice, capacitatea de a relationa nu doar cu clasa de
elevi, ci si cu fiecare elev in parte.Copiii au nevoie de
afectiune, securitate si de stima de sine, iar aceste nevoi trebuie
asigurate atat in mediul familial, cat si in cel scolar pentru o
dezvoltare personala armonioasa a viitorului adult. Un profesor cum
din nefericire sunt multi care isi ignora elevii, ii ironizeaza,
este nervos si se bazeaza exclusiv pe autoritatea sa, nu numai ca
nu va avea rezultate didactice bune, ci va afecta si dezvoltarea
personalitatii copilului. REFERINTE BIBLIOGRAFICE:
1AXENTII I.A. Etica pedagogica.Suport de curs.Cahul
:Centrografic SRL,2012.FORMA EXECUTARII: REFLECTATI IN CONTEXTUL
TEORILEI CERCETATE. DATA: 02.02.2012.
8.Cum veti actiona in cazul cind, in anumite imprejurari sunteti
nevoit sa treceti cu vederea faptele constate in activitatea unui
pedagog, iar datoria profesionala va obliga sa fiti corect, onest,
demn? Este posibil o iesire din asemenea situatii?
Citind aceste teorii am reflectat asupra continutului, si am
ajuns la o concluzie inainte de a pasi acest pas in lumea
pedagogiei, trebuie sa te interesez in ce consta aceasta
profesie.Trebuie ca sa tii se potriveasca dupa caracter trebuie sa
ai multa rabdare si dorinta de a depasi orce obstacol.Aceasta
profesie este cea mai complicata din toate,de aici se pune baza
educatiei elevului si se auto formeaza pe sine insusi.Insa abordind
subectul de baza ajungem la urmatoarea concluzie ca fiecare pedagog
are nevoie de un ajutor din partea cadrului didactic,fiecare om
greseste si trebuie sustinut in cele mai grele clipe ale munci,de
incurajat sa mearga mai departe si sa primeasca cele mai bune
sfaturi.Pedagogii intodeauna au grija de obiectul care il
desfasoara elevilor, si sunt constienti la ce urmari vor avea
uneori.Nu poti fii pe plac tuturor elevilor si parintilor,care
mereu ei sunt persoanle cu pricina.Cel mai greu este de lucrat cu
parintii din clasele mai mici.Si pedagogul care are multi ani
lucrati tot pot sa ii se intimple orce,niciodata nu trebuie sa faci
rau cuiva.Ca nu stii ce te asteapta pe tine.Eu sa fiu in asa
situatie intelg acest pedagog si trec cu vederea toate lucurile
posibile.Ca la fiecare din pedagogi se paote intimpla orce si
trebuia sa ne punem in situatia data inlocul acelui pedagog .Iar
datoria profesionala trebuie sa o indeplineasca fiecare pedagog cum
se cere in regulament.Din orce situatie este o solutie buna dar
trebuie sa fie meditata si dupa aceea pusa in aplicare.Eu cred ca
in orce domeniu de activitate nu prea se tine cont de toate
regulele propuse.Deacea trebuie sa fim onesti si demni de a da o
mina de ajutor cind un pedagog are nevoia ce mai mare.In fiecare
din aceste instituti este o mare invidie care eu am constatato pe
parcursul anilor de studilor.E foarte rau in acest caz sa lucrezi
cu asa pedagogi si sa nu ai cu cine schimba o vorba sau un
sfat.Dupa parerea mea care o sa imi o sustin incontinuare ca tot am
pasit in lumea larga si frumoasa a pedagogiei, care intodeauna este
ceva nou de invata, trebuie fiecare sa raspunda de activitatea sa
nu sa aiba grija ce face colegul din prejurul sau,deaceea uneori
trebuie sa avem grija cu cine vb si despre ce vorbim.Trebuie sa
cunosti persoana pentru a comunica orce tema care iti poate pune in
pericol activitatea didactica.Dar este nevoie sa iti faci prieteni
ca de cele mai multe ori ai apelezi la aceea persoana cu orce
intrebare, asa este omul de cind este el are nevoie de a inpartasi
tot ce are pe suflec prietnilor.Concluzia finala este ca fiecare
pedagog trebuie sa aiba cele mai bune calitati si trebuie sa dea o
mina de ajutor colegilor,pentruca stia de la inceput cit este de
complicata specialitatea.
FORMA EXECUTARII: REFLECTII. DATA:03.02.2012. 9.1.Considerati ca
cultura generala incepe cu insusirea normelor comportarii
civilizate, cu manierele frumoase, cu o tinuta, un gest si o mimica
exterioara acceptabile unde mai intii de toate,trebuie sa stim a ne
adresa, a ne comporta in public,a ne saluta,a conversa, a face
vizite si a primi oaspeti, a servi masa etc.?Daca da, de ce viata
ne arata ca insusirea normelor etice nu inseamna si respectarea
lor.
Citind aceste fraze eu consider ca cultura generala are cea mai
mare importanta in viata omului ,pentruca fiecare om trebuie sa
cunoasca normele comportari civilizate.Dupa felul cum se prezinta
omul,poate fii apreciat atit cultura lui interioara cit si cea
exterioara.Aceste norme se cer a fii respectate si azi, dar insa
rar se intilneste o fiinta care respecta toate aceste norme.Aceste
norme trebuie impuse tuturor pentru ca punem in pericol cultura
poporului nostru.Fiecare dintre noi isi arata educatia care a
primito de la parinti si educatoarea de la gradinita, deoarece si
ea influenteaza asupra acestor norme.Trebuie de invatat toti copii
de mici aceste norme comportarii civilizate.Pentruca de aci se
formeaza omul si asa va creste in societate.Viata ne arata ca
insusirea normeleor etice nu inseamna si respaectare, deoarece de
la un copila care nu a fost educat toti incep a vorbi cuvinte rele
si nu isi mai aduc aminte de aceste norme culturale.Fiecare vorbesc
cum este educat si uneori pot fi influentati de prieteni sau grupul
cu care comunica.Ar fii bine de adus la cunostinta oamenilor
spusele lui Goethe:Societatile cele mai placute sunt acele unde
domneste intre membri o stima reciproca.2.Intocmiti lista cu
gesturile pedagogice care nu au nimik in comun cu esenta si sensul
comunicarii pedagogice.
LISTA CU GESTURI:1. Gesturi mimice sau corporale (expresori
sunt: -tresarire, roseata, crispare de durere; -ne blbim, vorbim
greu; -tristetea, durerea, dezgustul, amenintarea, nelinistea,
triumful, victoria; -ncruntarea, dispretul, sursul, semnul V pentru
victorie sau O pentrutriumf etc.2. Gesturi de reglaj/miscari, care
dirijeaza, controleaza si ntretin comunicarea verbala; sunt de
expemplu: -apropierea de partener, - pozitia de ascultare, - schimb
de priviri reciproc, - cererea cuvntului, -ridicarea n picioare etc
3. Gesturi cu semnificatie speciala (embleme) nlocuiesc cuvintele.
Ca de exemplu: - miscarea capului pentru Da/Nu, -clipitul complice
din ochi; -degetul la tmpla pentru nebunie; -palma pe obraz si
tmpla pentru somn; -degetul la buze pentru liniste etc.4. Gesturi
stereotipe cu rol manipulatoriu (adaptorii);acetea sunt:- aranjatul
cravatei, -miscatul pixului, -aranjarea n timp ce vorbim a unor
foi,-rasucirea unei suvite de par, -atingerea urechii, -balansul
piciorului, -rosul unghiilor, -suptul degetului, - leganatul
capului etc. 3.Constatati de ce uneori comunicarea cu elevii,
colegii, managerii, parintii se desfasoara in bune conditii iar
uneori este perturbata.Care pot fii cauzele?
Cauzele care duc la acesta problema este ca elevii intodeauna
isi stiu drepturile si nu tin cont de obligatiuni.Si atunci apar
probleme intre profesor-elev.De multe ori copii nu invata la ore si
au un comportament rau vocabularul este urit.Aceste daune duc de la
educatia din famile.Copii mici ce vad in famileie aceea fac si ei
asta am observato pe parcursul practici care am desfasurato.Un
exeplu pot sa va scriu: Intr-o zii o fetita vine la scoala cu o
carte de la biblioteca sateasca.Si le da toti copiilor sa privesca
cartea.Dupa a cincea lectie cu totii se duc la masa si dupa ce au
venit,cu toti au mers acasa.In timpul cela cineva ea luat cartea de
pe masa.Ea a obesrvat ca nu ii este cartea si nu a zis nimic
profesoarei.A doua zi vine mama ei la scoala si incepe sa ii zica
la profesoara ca ea disparut cartea de pe banca a Andrei.Profesoara
nu stia nimic si a ramas scocata de cele auzite.Mama fetei o
invinovatea pe profeoara.Insa doamna profesoara a chemato pe fetita
si a intrebato totul.Ei ea fost rusine sa ii zica.Profesoara a zis
ca trebuia sa ii zica atunci nimeni nu se ducea acasa pina nu ii
controla gentile la toti,atunci putea sa o gaseasca dar acum nu
poate,a aceea persoana a dus deacum cartea de la ea.Fetita a
inceput a plinge deoarece mama o certa rau,profesoara ea luat
apararea insa a inceput un conflict intre mama-profesoara.Nu a dus
la nici un rezultat aceasta certa ca a sunt la lectie si profeoara
a intrat in clasa,si cartea nu sa mai adus.De la mici lucruri se
pote incepe cearta.Copii sunt foarte violenti,in clasa mai era un
copil din famile vulnerabila.Fugea de la lectii servea alcool si
venea la scola murdar,rupt.Toti copii se fereau de el.Mai era si un
baiat cu dezabilitati in comportament era foarte problematic si
parinti copiilor acelor clase era sa o gituie pe o fetita.Printii
doreau sa ii alunge din clasa si nu puteau.Erau inpilicatii tot
cadrul didactic cu acel baietel.E greu sa fii profesor ca sunt mai
problematici printii de cit copii. 4.Elaborati un incident critic
cu un subiect din specialitatea dumneavoastra. O zii frumoasa de
toamna de dimineata educatoarea a venit la gradinita.L a ora noua a
inceput activitatea de matematica.Totii copii au fost aranjati in
semicerc.Educatoarea explicind copiilor cum sa desfasoare
jocul.Intre timp un baietel a a dormit in timpul activitati, si a
cazut jos dormea mai departe.Totii copii au inceput a
zimbii.Educatorea sa speriat a chemat medicul si el nu putea sa se
trezeasca din somn.A luat telfonul educatoarea si a chemato pe mama
copilul.Mama stia care era problema dar nu ea comunicat nimic
educatoarei,si nici nu a venit la gradinita.Copilul a stat in pot
pina la ora trei si jumate cind sau trezit toti copii.Isi facea
mrea jriji educatoarea ce este cu acest copil de nu se poate trezi
din somn.Dupa ameaza cind el sa trezit ea zis educatoarei ca a fost
la nunta si nu a avut unde sa doarma.Nu a zis nimic si a astepta sa
vina cineva sa il ea,a venit mama lui si a vazut ca avea o lovitura
la picior si a inceput sa tipe la educatoare.Educatoarea ii
povesteste totul insa ea nu intelge si tipa maideparte de ce nu a
avut grija de copil si unde era ea de sa lovit copilul asa tare la
picior.Educatoarea sa enervat si a inceput sa pinga a adus medicul
sa ii explice ce era cu copilul.Enervata se dulce la directoare si
ii zice diverse lucrui de educatoare ca are uni copii care ii
iubeste si la altii nici nu trage atenti.Directoarea a facut o
adunare cu toti parintii si acei parinti au foast contra acelei
mame.Atunci acea mama a luat actele la copil si a plecta in alta
gradinita.Era o mama numai cu pretentii, o certa mereu pe
educatoare de ce copilul ei este murdar pe haine de ce este numai
carioca pe mine,diverse motive avea in fiecare seara.Acest
incidenta sa intimplat cind am afost la practica de stat
desfasurindumi practica in gradinita din oras.Este un incident
adevarat, cu asa fel de persoane e greu de lucart si de gasit limba
comuna. REFERINTE BIBLIOGRAFICE: 1AXENTII I.A. Etica
pedagogica.Suport de curs.Cahul :Centrografic SRL,2012,(capitolul
IV).FORMA EXECUTARII : REFLECTII. DATA: 04.02.2012.
10.Cercetati proiectul :CODUL EDUCATIEI AL REPUBLICII
MOLDOVA,art.142,143,144,145,146,147,148,149, expuneti 5-6 sugestii,
propuneri.
Articolul 142. Misiunea de baz a personalului didactic
(1) Cadrele didactice, tiinifico-didactice i tiinifice
constituie factorul determinant n asigurarea calitii nvmntului.
(2) Misiunea de baz a personalului didactic const n prestarea
serviciilor educaionale privind formarea general, formarea
profesional iniial i continu n raport cu standardele educaionale i
viziunile pedagogice proprii.
(3) Misiunea profesional este realizat de cadrele didactice n
conformitate cu normele legale i etice.
(4) n instituiile de nvmnt private de tip gimnazial, liceal,
vocaional/tehnic i superior, cel puin 50% din cadrele didactice
trebuie s fie angajate cu norma de baz n instituia de nvmnt
respectiv.
Articolul 143. Misiunea de baz a elevilor, studenilor,
doctoranzilor
(1) Elevii, studenii, doctoranzii sunt subieci principali ai
procesului educaional i factorul determinant n formarea resurselor
umane la nivel naional.(2) Misiunea de baz a elevilor, studenilor i
doctoranzilor: a) vizeaz asumarea responsabilitilor pentru formarea
proprie pe parcursul ntregii viei;
b) const n formarea, autoformarea competenelor fundamentale i
specifice pentru integrare eficient social i profesional.Articolul
144. Dispoziii comunen instituiile de nvmnt:
a) se respect Declaraia Universal a Drepturilor Omului i
Convenia ONU privind Drepturile Copilului;
b) snt interzise pedepsele corporale i aplicarea sub orice form
a metodelor de violen fizic sau psihic.
Articolul 145. Drepturile personalului didactic,
tiinifico-didactic i tiinific(1) Personalul didactic,
tiinifico-didactic i tiinific are dreptul:
a) s selecteze i s utilizeze programele de studii, tehnologiile
didactice, manualele i materialele didactice aprobate de Ministerul
Educaiei, pe carele consider adecvate realizrii standardelor
educaionale de stat;
b) s aleag i s fie ales n organele administrative i consultative
ale instituiei de nvmnt;
c) s li se includ n vechimea n munc pedagogic activitatea
didactic desfurat n nvmntul general i nvmntul vocaional/tehnic, n
cazul trecerii lor n nvmntul superior i viceversa;
e) s beneficieze de asigurare preferenial cu spaiu locativ i de
alte faciliti, garantate de stat, n conformitate cu legislaia n
vigoare;
f) s li se acorde concediu de creaie cu durata de pn la trei
luni, cu pstrarea salariului mediu lunar, pentru elaborarea de
manuale i alte materiale didactice i tiinifice, cu aprobarea
Ministerului Educaiei;
g) s se asocieze n organizaii pentru aprarea intereselor i
drepturilor profesionale, fr afectarea obligaiilor directe de
serviciu;
h) s solicite din propria iniiativ acordarea gradelor
didactice.(2) Cadele didactice din instituiile de nvmnt private
particip la manifestrile academice, culturale, sportive i
beneficiaz de protecie, asisten social i medical n aceleai condiii
ca i cadrele didactice diin instituiile publice de nvmnt, n
condiiile legii.Articolul 146. Obligaiile personalului didactic,
tiinifico-didactic i tiinific
Personalul didactic, tiinifico-didactic i tiinific este
obligat:a) s asigure calitatea procesului educaional prin
realizarea standardelor educaionale de stat i a Curriculum-ului
Naional; b) s respecte deontologia profesional;c) s respecte
drepturile celor instruii;
d) s creeze condiii optime de dezvoltare a potenialului
individual al elevului i al studentului;
e) s cultive, prin propriul exemplu, principiile morale de
dreptate, echitate, umanism, generozitate, hrnicie, patriotism i
alte virtui;f) s colaboreze cu familia i comunitatea;
g) s ndeplineasc obligaiile prevzute n contractul colectiv de
munc, statutul instituiei, regulamentele interne i prevederile
prezentului Cod;
h) s asigure securitatea vieii i ocrotirea sntii celor instruii
n procesul de nvmnt;
i) s-i perfecioneze continuu calificarea profesional;
j) s nu fac propagand ovin, naionalist, politic, religioas,
militarist n procesul educaional;
k) s nu implice elevii/studenii/doctoranzii n aciuni politice de
strad (mitinguri, demonstraii, pichetri etc).Articolul 147.
Drepturile elevilor, studenilor i doctoranzilor
(1) Elevii, studenii i doctoranzii au urmtoarele drepturi:
a) s fie asigurai, n limitele stabilite de legislaie, cu burs,
cmin, manuale, asisten medical, alimentaie, servcii de
transport;
b) s aleag tipul instituiei de nvmnt;
c) s-i expun liber opiniile, convingerile, ideile;
d) s beneficieze de acces la informaie;
e) s participe la guvernarea instituiilor de nvmnt i n procesele
de evaluare i promovare a calitii educaiei, n condiiile prevzute de
prezentul Cod i regulamentele respective;
f) s participe n cadrul unor proiecte/programe internaionale sau
naionale de mobilitate academic;
g) s-i revendice drepturile legale, s se constituie, n
conformitate cu legislaia n vigoare, n asociaii sau organizaii
nonpolitice, care au drept scop aprarea intereselor lor;
h) s beneficieze de garanii i compensaii prevzute de legislaie
pentru salariaii care mbin munca cu studiile, n cazul n care sunt
ncadrai n cmpul muncii.
(2) n instituiile de nvmnt se constituie organe de autoguvernare
a elevilor, studenilor i doctoranzilor, care activeaz n
conformitate cu actele normative n vigoare.(3) Studenii,
doctoranzii au dreptul la scutirea de plata taxei de studii, n
corespundere cu regulamentul respectiv aprobat de Ministerul
Educaiei.
(4) n caz de pierdere a capacitii de studii, cauzate de starea
sntii, elevii, studenii, doctoranzii au dreptul la concedii
academice, conform legislaiei n vigoare.
(5) n vederea realizrii dreptului la educaie al elevilor care au
nevoie de asisten social, statul suport, parial sau integral,
cheltuielile de ntreinere n perioada de colaritate, inclusiv a
celor din colile de tip sanatorial sau de tip familie, conform
normativelor n vigoare.
(6) Elevii/studenii din instituiile de nvmnt private particip la
manifestrile academice, culturale, sportive i beneficiaz de
protecie, asisten social i medical n aceleai condiii ca i studenii
instituiilor publice, n condiiile legii.
(7) Elevii, studenii i doctoranzii beneficiaz i de alte
drepturi, consemnate n statutul instituiei de nvmnt.
Articolul 148. Obligaiile elevilor, studenilor i
doctoranzilor
(1) Elevii, studenii i doctoranzii snt obligai:
a) s realizeze n termenele stabilite curriculumul pentru
nivelurile respective de studiu;
b) s respecte actele reglatorii interne ale instituiilor de
nvmnt;
c) s demonstreze un comportament civilizat, s respecte normele
de convieuire n colectiv, s foloseasc i s pstreze partimoniul
instituiei de nvmnt.
(2) Elevii snt datori s urmeze nvmntul obligatoriu, s
ndeplineasc cerinele statutuluiinstituieidenvmnt, s
nsueascmateriile prevzute de programele de studii i sfrecventeze
orele de clas.(3) Pentru absolvenii instituiilor de nvmnt este
obligatorie cunoaterea limbii romne n vederea integrrii
socio-profesionale.
(4) Elevii, studenii i doctoranzii pot avea i alte obligaii
consemnate n actele reglatorii interne ale instituiilor de
nvmnt.
(5) nclcarea de ctre elevi, studeni, doctoranzi a prevederilor
actelor reglatorii interne conduce la sancionarea lor, pn la
exmatriculare.
Articolul 149. Drepturile i obligaiile prinilor
(1) Prinii sau tutorii au dreptul:
a) s aleagpentrucopii instituiile de nvmnt ilimbade
instruire;
b) s cear respectarean instituia de nvmnt a drepturilor
ilibertilor copilului;
c) s ia cunotin de mersul i coninutul procesului de nvmnt,
precum i de rezultatele evalurii elevilor;
d) s instruiascn familie copilul, asigurndu-i posibilitatea de a
obine studiile corespunztoare unui anumit nivel de nvmnt, n
condiiile stabilite de Ministerul Educaiei;
e) s fie alein componenaunor organe administrativei consultative
ale instituiei de nvmnt.
(2) Prinii sau tutorii snt obligai:
a) s asigure ncadrarea copilului ntr-o form de nvmnt
obligatoriuori s realizeze instruirea lui n familie, n condiiile
prezentului Cod;
b) s asigure educaia copilului n familie i s-i creeze condiii
adecvate pentru studii, dezvoltare a aptitudinilor, activitate
extracolar i de autoinstruire.
(3) Prinii sau tutorii care nu contribuie la educaia i
instruirea copilului snt pasibili de rspundere, nconformitatecu
legislaia n vigoare.SUGESTII REFERITOARE LA ACESTE ARTICOLE:
1.Cind se integreaza persoana didactica la munca trebuie sa
cunoasca foarte bine aceste drepturi si obligatii, si sa nu tina
con numai de drepturi dar cele mai mult de obligati.2.Fiecare elev
si doctorantii,parintii cind se face prima adunare trebuie sa se
aduca la cunostinta toate drepturile si obligatile fiecaruia.
3.Sa fie amplasate pe un perete din institutia(scoala,
liceu,universitate) acete articole ce privest tot cadrul didactic
cit si elevi, parintii.
4.Sa se fac controale de la invatamint fara a fii anuntati, cu
privirea la art.144 Dispozitile comune.5.Fiecare adunare sa se
inceapa cu cintirea acetor aticole sa nu fie ignorate.
6.Misiunile de baza a cadrelor dicatice,elevilor,
studentilor,doctorantilor sa le memorizeze si dupa acea sa fie
aplicate in practica.REFERINTE BIBLIOGRAFICE:
1.CODUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA.
2.www.edu.md.PAGE 37