Curs Autism Pagina 1 din 111 INTRODUCERE INTRODUCERE Familia G. ALEXA NDRU este al do ilea copil al familiei George si Ioa a G. Fetita lor mai mare !aria a"ea # ai la asterea lui Ale$adru. Totul parea sa fie iregula cu de%"oltarea acestuia. Alexandru s-a nascut la termen dupa o sarcina fara probleme si o nastere fara complicatii. El dormea si manca bine si dezvoltarea lui a decurs normal, statul in sezut si tara tul reali zan du-se la vars ta potri vita . Era un bebel us care necesita putina atentie, rareori plangea si parea fericit sa stea in patutul lui si sa fixeze cu privirea un punct fix de deasupra capului. Ioana a comentat o data ca Alexandru era un bebelus atat de bun incat prezenta lui nu era simtita in rutina fami liei. Aceast a imagine tim purie avea insa sa se schimbe curand. Cand Alexandru a implinit 1 an si jumatate parintii lui au inceput sa se ingrijoreze pentru el. El inca nu spunea nici un cuvant, nici chiar mama sau tata. esi ceilalti membrii familiei le spuneau ca baietii vorbesc mai tarziu decat fetele, acestia erau ingrijorati de intarzierea in vorbire a baiatului. Ioana si !eorge au inceput deasemenea sa se indoiasca in legatura cu impresia lor cum ca A"E#A$%& A% 'I &$ (E(E"&) 'A%A *%+("EE. Ei au realizat ca A"E#A$%& E)E+%I *A%EA )A 'IE A()+%(II$ *%+*%IA "&I "&E, fara a fi interesat de familia sa. El parea sa ignore eforturile sorei sale de a se juca cu el si incerca sa o indeparteze daca ea ii arata jucarii sau se straduia sa-l amuze. &nul dintre lucrurile care parea sa-i faca placere lui Alexandru era sa fie aruncat in aer de catre unul din parinti sau chiar de catre un strain. oate celelalte jocuri ale copilari ei care le faceau placere celorla lti copii din familie pe A"E#A$%& I" "A)A& I$I'E%E$. "a implinirea varstei de ani parintii erau tot mai siguri ca este ceva in neregula cu dezvoltarea copilului lor. El inca nu vorbea si incepuse sa-si fluture - 1 -
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
ALEXANDRU este al doilea copil al familiei George si Ioaa G. Fetita lormai mare !aria a"ea # ai la asterea lui Ale$adru. Totul parea sa fie i
regula cu de%"oltarea acestuia.
Alexandru s-a nascut la termen dupa o sarcina fara probleme si o nastere
fara complicatii. El dormea si manca bine si dezvoltarea lui a decurs normal,
statul in sezut si taratul realizandu-se la varsta potrivita. Era un bebelus carenecesita putina atentie, rareori plangea si parea fericit sa stea in patutul lui si sa
fixeze cu privirea un punct fix de deasupra capului. Ioana a comentat o data ca
Alexandru era un bebelus atat de bun incat prezenta lui nu era simtita in rutina
familiei. Aceasta imagine timpurie avea insa sa se schimbe curand. Cand
Alexandru a implinit 1 an si jumatate parintii lui au inceput sa se ingrijoreze
pentru el. El inca nu spunea nici un cuvant, nici chiar mama sau tata. esi ceilaltimembrii familiei le spuneau ca baietii vorbesc mai tarziu decat fetele, acestia
erau ingrijorati de intarzierea in vorbire a baiatului. Ioana si !eorge au inceput
deasemenea sa se indoiasca in legatura cu impresia lor cum ca A"E#A$%&
A% 'I &$ (E(E"&) 'A%A *%+("EE. Ei au realizat ca A"E#A$%&
E)E+%I *A%EA )A 'IE A()+%(I I$ *%+*%IA "&I "&E, fara a fi
interesat de familia sa. El parea sa ignore eforturile sorei sale de a se juca cu el si
incerca sa o indeparteze daca ea ii arata jucarii sau se straduia sa-l amuze. &nul
dintre lucrurile care parea sa-i faca placere lui Alexandru era sa fie aruncat in aer
de catre unul din parinti sau chiar de catre un strain. oate celelalte jocuri ale
copilariei care le faceau placere celorlalti copii din familie pe A"E#A$%& I"
"A)A& I$I'E%E$.
"a implinirea varstei de ani parintii erau tot mai siguri ca este ceva in
neregula cu dezvoltarea copilului lor. El inca nu vorbea si incepuse sa-si fluture
degetele in fata ochilor si ramanea mult timp uitandu-se la miscarea acestora,
nefiind atent la ceea ce se intampla in jur.
"a sarbatorirea celor ani, copilul nu a aratat nici un fel de curiozitate si
placere la intalnirea cu ceilalti copii si nici nu a luat parte la jocurile acestora.Alexandru statea deoparte si-si privea degetele. Cand zgomotul din camera a
crescut el si-a acoperit urechile si s-a indepartat. *area ca nu are nici o idee
despre faptul ca el era in centrul atentiei acelei zile speciale. *etrecerea a fost un
examen in urma caruia Ioana si !eorge s-au hotarat ca trebuie sa-l viziteze pe
pediatrul lui Alexandru si sa-l roage sa le dea raspunsul la cateva din intrebari.
*ediatrul lui A"E#A$%& a fost consternat cand a auzit relatarile parintilor despre comportamentul acestuia. esi nu era inca sigur de diagnosticul
acestuia, el a recunoscut imediat ca acesta se comporta neobisnuit pentru varsta
de ani. )-a intrebat daca acesta nu are autism, dar el nu intalnise decat cateva
cazuri in cariera sa si nu vroia sa dea o concluzie pripita in legatura cu un
diagnostic atat de serios. *entru elucidarea diagnosticului, acesta a fost trimis la
un centru de evaluare unde o echipa de specialisti l-au diagnosticat.
&i acum' pe parcursul celor ( module "om stra)ate impreua drumul
pe care ALEXANDRU &I *ARINTII &AI L+AU *ARCUR& DU*A
0ruo 0ettel4eim , in -#/ considera originea autismului exclusiv ca pe
o experien3 0i 2nvinov3ea parin3ii pentru aceasta grava tulburare.
Itre aii -#/ + -(/ exista tendin3a de a pune in eviden3 influen3a
unei anumite conjuncturi in apari3ia sindromul autist. eza cea mai recunoscuteste de orientare psihanalitic si ea ii invinov3ea pe parin3ii acestor copii,
considerand ca, prin crearea unei ambian3e nepotrivite acestia pot s determine
apari3ia sindromului autist. )e vorbe0te de ,,mame rele9, care reu0esc s induc
copiilor o stare de repliere psihică, o angoas profund fa3 de lumea
exterioar pe care copilul o percepe ca pe o amenin3are la adresa lui. in
aceast cauz, cura psihanalitic preconizeaz separarea copilului de mediulfamilial.
I -#(' Leo 3aer vorbe0te de dereglrile psihologice la copilul
autist. El incrimineaz, pe lang aspectele psihologice 0i sociale 0i
disfuncţionalitatea biologică, remarc8nd si lipsa de caldură maternă sinceră şi
atitudinea distant a tatlui.
Itre -(/+-5/, autismul este considerat din punct de vedere etiologic,ca o entitate omogen, observabil 2n diferite circumstan3e. ;n &.).A,
autismul descris de <anner este admis ca o entitate specifică, dar este ata0at
schizofreniei infantile.
Aceast clasificare este refuzat de numeroase 3ri europene, care ata0eaz
autismul la psihozele precoce.
!isc si Lag introduc no3iunea de psihoze deficitare 0i dizarmonice
evolutive pentru a caracteriza procesele psihotice asociate cu o deficien3a mintal
sau instrumental.
Cogiti"i6tii cerceteaz fiecare sindrom autist la nivelul functiei de
percep3ie, 2n vorbire 0i 2n via3a social 2n general. Ei recunosc at8t tulburri de
percep3ie, c8t 0i tulburri prezente 2n capacitatea de in3elegere 0i de comunicare.
Astfel 2ncep s apar supozi3ii privind legatura dintre autism si factorii organici. )e
consider c plasamentul 2n 0coal 0i familie este mai pu3in adecvat.
I aul -/, cercetrile medicale progreseaz, fiind suspectate c8teva
tulburri psihologice era totu0i greu de a preciza dac acestea sunt consecinta
unor tulburari psihologice sau este vorba, mai degraba, de o interactiune intima
2ntre cei doi poli. ;n acest an, mass-media a contribuit mult la cunoasterea problemelor de autism, ziaristii manifestand un mare interes fata de aceasta boala
enigmatica care a intrigat lumea 2ntreaga.
I -;, !socaţia !utismului &uropean lupta pentru restabilirea
drepturilor persoanelor autiste, pe linia drepturilor omului, tinandu-se cont de
dificultatile din viata sociala.
I -2 unii considera autismul drept o caracteristic 2nnscut?fixat precoce, ambele situa3ii prezent8nd autismul ca fiind definitiv. Al3ii in3eleg
autismul ca pe un proces dinamic care poate duce la evolu3ii diversificate acestia
avand o orientare dinamica.
!ises' *erro si <oc4ma au subliniat marea varietate de evolu3ii spre
moduri de organizare diferite si si-au pus urmatoarea 2ntrebare6 / fi'itatea
structurală nu poate fi legată, in unele cazuri de factori asociaţi, sau reflectăinsuficienţa mi%loacelor terapeutice de care dispunem ( 9
I -(, drepturile persoanelor autiste sunt recunoscute de *arlamentul
European, care precizeaza ca ,,autismul este un handicap9 si se recomanda statelor
membre sa recunoasca aceste drepturi si sa faca in asa fel ca ele sa fie
respectate prin adaptarea unei legislatii corespunzatoare. Aceasta legislatie trebuie
sa mentioneze dreptul la o viata independent si dreptul de a participa in msura
posibilitatilor, la deciziile privind viitorul lor ei trebuie sa beneficieze de
educatie si asisten3 medical corespunzatoare si sa nu fie supusi la angoase,
amenintari sau tratamente abuzive.
Actualmente este regretabila existenta unor conflicte ideologice intre
cercetarile medicale, psihanalitice, cognitive si educationale, precum si graba cu
care se dagajeaza factorii organici, atunci cand nu exista un tratament medical
pentru autisti. Aceste conflicte se reflecta astfel6
- cercetarile psihiatrice sunt adesea in opozitie cu cercetarile din domeniul
educational
- parintii critica lipsa de sustinere a psihiatrilor, pe care o regasesc si ei
in cercetarile educative- uneori autismul este redus la cativa factori de ordin neuro-biologic
- cel mai adesea, functia psihologica este restransa la un numar de
deficiente 4limbaj, comunicare, etc.5.
oate acestea duc la o dificila intelegere a autismului, care este o boala cu o
etiologie multipla.
In 'ranta, autismul este recunoscut ca o forma de psihoza infantila. In altetari, autismul nu este recunoscut ca ,,o structura", ci ca ,,o organizare".
in contra, alte clasificari internationale vorbesc de tulburari care
invadeaza personalitatea.
ezvoltarea evolutiilor permit tot mai mult descrierea sindromului si
posibilitatea de a-1 diagnostica, de a gasi strategii educative, pornind de la
gravitatea simptomelor, deficientelor si potentialitatile autismului. ratamentulcopiilor autişti este adesea reprezentat de o educatie specializata. etode
specifice sunt dezvoltate in special 2n vederea cresterii autonomiei acestor copii.
Astazi, unii clinicieni se intreaba care dintre factorii biologici sau de
conjunctura sunt determinanti in dezvoltarea persoanei autiste si a dificultatilor de
adaptare. reptat apare evident ca o etiologie unica de dezvoltare, cum sugereaza
dihotomia 4bifurcarea5 2nnscut sau dobandita, este putin realista si greu de
admis.
*e acest criteriu 0urs%te=, contesta opozitia dintre etiologia organica si
cea psihogenetica. El subliniaza conditionarea inevitabila a dezvoltarii, atat prin
determinismul genetic, cat si prin interactiunile cu mediul. El recunoaste
participarea factorilor neurologici la o organizare mentala, particular, care insa
nu poate exclude si o participare psihopatologica.
)e sugereaza ca prin interactiunile din diferite domenii de cercetare sa se
ajunga la propuneri mai realiste. In concluzie dezvoltarea copilului autist si a
obstacolelor ce-i stau 2n cale sunt ,,rezultatul unei interactiuni comple'e" a
poten3ialelor genetice si biologice si a experien3ei reprezentate de parin3i, anturaj,mediul socio-economic si cultural si a tot contextului relational.
TEORII A&U*RA AUTI&!ULUITEORII A&U*RA AUTI&!ULUI
Feomeul autist a fost remarcat inca din secolul al #DII-lea, cercetatorii
incepand sa faca observatii privind aceast manifestare curioas asupra psihiculuiuman. eoriile au inceput s abunde atat ca rezultat al unor cercetari in comun, cat
si emanate de individualita3i de renume in 0tiin3ele medicale 0i psihologice.
Dom reda dintre aceste teorii pe cele mai importante, insotite de
argumentele pro 0i contra, pentru a avea o vedere de ansamblu asupra modului in
care a fost perceput aceasta manifestare patologica a psihicului uman.
• EO KANNER
"a mijlocul secolului ##, in 1=:, psihiatrul dr. "eo <anner, de la
)pitalul Fohns GopHins din (altimore, a raportat existenta unor similaritati
comportamentale la 11 copii, pentru care el a introdus formula de /autism
infantil . El a sugerat acest termen de /autism, care vine din limba greaca, de la
cuvantul autos si care inseamna /insusi. El l-a folosit pentru a descrie faptulca acesti copii pareau sa nu fie interesati de alti oameni, opuneau rezistenta la
schimbare si se angajau in activitati repetitive. *e parcursul timpului el a
observat la acesti copii o serie de comportamente specifice6
- %ett, in 1BB descrie 7 ett indrome, complex simptomatologic
particular cu evolutie spre exitus.
Acest grup de tulburari a fost introdus in clasificarea ) III, in anul1J>, sub numele de 7 Pervazive developmental disorders si reflecta efortul de a
delimita o patologie pedopsihiatrica specifica precum 6
- Autismul infantil
- ulburarea Asperger
- ulburarea %ett
- ulburarea dezintegrativa a copilariei.
Aceste doua entitati sunt in prezent listate in ) ID K anualul de
iagnostic si )tatistica a ulburarilor entale 4editia ID revizuita5, ele fiind
doua dintre cele cinci tulburari pervazive de dezvoltare cunoscute 4*5.
ulburarile pervazive de dezvoltare reprezinta un grup de tulburari
neuropsihiatrice caracterizate prin anomalii si deviante in dezvoltarea sociala decomunicare si cognitiva cu debut in primii @ ani de viata. Acestea difera de alte
tulburari de dezvoltare si prin trasaturile specifice de comportament.
In D&! I, la capitolul tulburari pervazive de dezvoltare sunt mentionate6
- Autismul infantil
- )indromul %ett
- ulburarea dezintegrativa a copilariei
- ulburarea Asperger
- ulburari pervazive de dezvoltare nespecificate 4Autismul atipic5.
Clasificarea ICD -/ pentru ulburarile pervazive de dezvoltare 'J= cuprinde6
- Alta tulburare dezintegrativa a copilariei ' J=.:- ulburarea hiperactiva asociata cu intarziere mintala si miscari stereotipe
' J=.=
- )indromul Asperger ' J=.@
- Alte tulburari pervazive de dezvoltare ale copilariei ' J=.J
• TOBIE NATHAN
!utismul este considerat drept o functiune asociativa intre cultură şi
psihism$ desradacinatii, fara nici o posibilitate de a se confrunta sau de a se
in3elege, sunt cei mai expu0i la a deveni autişti..
Autorul tinde sa explice autismul pornind de la etnopsihiatrie, prin factori
psiho-culturali, intr-un studiu asupra familiilor de emigranti cu copii auti0ti. Aceste
familii se confrunta cu imprejurari care-i destabilizeaza si ei i0i pierd capacitatea dea da copiilor rezolvari precise 0i ferme care sa ii ajute in dezvoltarea 0i formarea lor
psihica. Emigrarea poate provoca la copii o adevarata dezradacinare se poate vorbi
atunci de un a0a numit ,,gol de existenta9.
oate aceste radacini incon0tiente, care le favorizeaza identitatea, se pierd, iar
copiii speriati nu mai pot sa-0i construiasca un sistem coerent de comunicare. Ei se
refugiaza in “autism“, creandu-0i propria lor " îngradire psihica".
Copiii autişti, nascuti din familiile transplantate, pot progresa atunci cand
familiile acestora au posibilitatea sa creeze un climat de incredere 0i sa-0i manifeste
ac3ioneaza asupra reprezentarilor spa3iale si de imagine a corpului. Aceste angoase
ar fi responsabile de trairile de ,, prabusire9, de distrugere si exterminare, de
,,cadere in adancuri". Copilul incearca sa faca fata acestei situatii printr-o tentativa
de stap/nire, printr-un sistem senzorio-perceptiv. Aceasta este cauza care duce laaparitia 9serotoninei9 - ca o 9descarcare a tensiunii an'ioase9.
*&I<ANALI?A @I AUTI&!UL*&I<ANALI?A @I AUTI&!UL
odelul psihanalitic aplicat starilor psihotice ale adultului nu poate explica
autismul infantil. in aceasta cauza, unii autori au elaborat noi concepte6- unul dintre modele considera autismul ca fiind un mod de apărare
contra trăirilor terifiante$
- al3i autori acorda o mai mare importanta auto)senzorialitaţii si dificultatii
de a controla şi stap/ni evenimentele senzorialitati $
- altii acorda importanta vieţii stranii sau trairilor corporale si a rezonantei
asupra funcţiei pielii$
- multi autori pun accentul pe relatia mama 0 copii $
- altii subliniaza rolul tatălui - in functia sa simbolică si locul
imaginarului.
• BRUNO BETTE HEIM
Autorul a fost inchis intr-un lagar de concentrare, unde a putut observafenomenele de repliere a prizonierilor, in atitudini catatonice, acestia parand a
accepta voluntar situatia lor.
Compar8nd aceste rezultate cu autismul infantil, ajunge la urmatoarea
concluzie6 /copilul nu poate face faţa, prin e'perienţa sa proprie,la o activitate
care suferă modificări, datorită aparitiei unor elemenle noi$ ca atare el nu poate
sa obtină satisfactie pentru nevoile sale, a%ungand la o disperare profundă".
1oncluzie2 copilul gaseste in replierea autistă singurul refugiu posibil, ca
raspuns la o e'perienta intolerabila si destructiva a lumii e'terioare. Aceasta
experienta negativa apare in trairile foarte precoce, datorita relatiilor cu mama sa si cu
mediul familial. Copilul respinge lumea exterioara, ,,se retrage in el insusi" sievita o actiune care ii poate provoca neplacere. EI sfarseste prin a deveni ,,o
fortareata goala”.
Este vorba de copiii) victima K victime ale unor grave perturbari afective,
determinate de un mediu familial neanimat, atemporal care face din copilul lor ,,o
masina9. *rin aceasta, autorul descrie o teorie care culpabilizeaza parintii,
considerandu-i pe parintii drept prima cauza a handicapului propriilor copiiperturbare afectiva grava#.
• FRANCES TUSTIN
Ipoteza sa se bazeaza pe faptul ca autismul poate fi explicat prin ,,ruptura
copilului de la sanul mamei" 4in sens metaforic5, copilul fiind considerat ,,o
prelungire a corpului mamei". In felul acesta, dezvoltarea psihica a fost stopata -intr-un stadiu precoce al vietii de trairea maternala, cand ,,copilul avea inca
nevoie de a trai iluzia unei contopiri corporale cu mama". Aceasta iluzie trebuie
eliminata progresiv, printr-o pregatire simultana atat a mamei cat si a copilului, iar
momentul separarii trebuie realizat treptat. Aceasta ruptura creeaza trairea de
,,discontinuitate corporala9, intre corp si mediu, ,,o ruptura a unei parti din sine
insusi9L. Copilul prezinta tendinta de a completa propriul sau corp, folosind si
manipuland obiecte neanimate, pentru a pastra sentimentul de continuitate
minimala.
*lecand de la aceasta ipoteza centrala, autoarea distinge diferite tipuri de
primar sau secundar, daca mama, antrenand o relatie simbolica cu copilul sau, traieste in
imprevizibil si frustrare aceasta stare va duce copilul la autism5.
In psihozele simbolice copilul recunoaste pe mama sa ca fiind diferita fata de el siezita sa fuzioneze cu ea pentru a nu fi /absorbit de aceasta el isi considera mama
drept ,,o e'tensie a corpului sau9, deoarece ,,el insusi nu va fi diferit de obiectul
mama9. eseori, aceste doua categorii se pot combina intre ele.
• ME ANIE K EIN
Autoarea afirma ca inca de la inceputul existentei sale 9viata fantastica a
sugarului este dominanta9. Ea descrie doua perioade necesare evolutiei Eu-lui, si
anume6 perioada de schizofrenie a sugarului si perioada depresiva.
ecanismele de aparare arhaice contra unei angoase persecutive sunt
urmatoarele6
- proiectia
- identificarea proiectiva- refuzul sau respingerea
- idealizarea.
aca ambianta maternala este neadecvata si daca unele mecanisme intra-
psihice nu sunt puse in miscare, sau daca progresul cognitiv este insuficient, atunci
va avea loc fixarea patologica - la prima faza precoce de dezvoltare a copilului si
consolidarea patologica schizo-paranoida 4divizarea obiectului si Eu-lui in bine sirau#.
Caracterul dureros al realitatii duce la identificarea proiectiva patologica,
care va face realitatea si mai dureroasa si mai persecutiva.
Intr-o psihoza, daca predomina experientele rele asupra celor bune, copilul
nu va putea sa abordeze faza depresiva, sa integreze ambivalenta sa si nici sa
Autoarea pare sa introduca cate ceva din reprezentarea mintala a
schizofrenului si din dizarmoniile psihotice ale copilului mare. in contra, ea nu
aduce nici o explicatie autismului.
! Perioada pozitia# sc$izo%paranoida! *rocesele de delimitare si angoasasunt dominante 4angoasa paranoida este angoasa de distrugere a &u)lui pana la
obiectul sau5. Astfel, se protejeaza fata de suferinta depresiva prin mecanismele
de separare, proiectie, intersectie si identificare proiectiva.
)epararea obiectului si a experientelor copilului in bine si rau organizeaza
universul impresiilor emotionale. Aceasta separare are ca scop indepartarea
obiectului persecutor are loc separarea pulsiunilor agresive si libidinoase.+biectele rele sunt separate de cele bune si proiectate spre spatiul inconjurator
cele bune sunt incorporate in sine. )epararea este o conditie prealabila de integrare
ulterioara treptat se trece la perioada 4pozitia5 urmatoare.
! Perioada pozitia# depresiva! 9inele si obiectul rau sunt percepute ca
unul singur , iar mama este o sursa atat a binelui cat si a raului. )ugarul descopera
suferinta sa, dependenta extrema fata de mama si gelozia fata de ceilalti. El va,,proba9 suferinta, nelinistea, depresia si va confrunta ambivalenta sa fata de acest
,,obiect total9 4mama5 prin tendintele sale agresive. *entru a se proteja de atacurile
sale sadice fata de mama, copilul va cauta sa repare, ceea ce va constitui premisele
de afectiune fata de altii.
Aceast etap bazat pe antagonismul 72ntre dragoste 0i ur este necesar
dezvoltrii. ac perioada depresivă va fi dep0it cu greu, ea poate deveni
nucleul unde se vor grefa strile patologice ulterioare.
/ :ama este o fiinţă mulţumită atunci c/nd isi îngri%eşte bine copilul$ ea
va veghea ca acesta să fie prote%at şi bine hrănit şi ii va asigura o bună
dezvoltare. ;esturile sale vor reflecta g/ndurile, gri%a şi sentimentele pe care le
are faţă de copil.”
Autorul descrie func3iile de mul3umire, de legatur sau de delimitare a
mamei. El situeaz relaţia mamă 0 sugar, 2ntr-o relaţie continuă. ama
supravegheaz copilul, observ 0i adun emo3iile neorganizate sau tririle
terifiante ale acestuia, pe care le modific, fc8ndu-le suportabile. Ea le va reda
copilului su 2ntr-o form acceptabil. Copilul /realizeaz c mama este bun,
d8nd o form tririlor sale haotice, pe care va putea, astfel, s le pstreze 2ntr-un
spa3iu psihic.
;n cadrul psihozelor autiste sau simbolice exist un derapaj al acestor
procese. Copilul va rm8ne afundat 2n resentimentele sale haotice, este confuz,
neput8nd s realizeze ce-i lipse0te. rebuie subliniat c, pentru copilul autist este
necesar o terapie care s adune toate emo3iile primitive, neorganizate 0ineelaborate, pe care s le redea ulterior sub o form asimilabil. ;n felul acesta,
copilul va putea s ac3ioneze pe cont propriu, s realizeze un spa3iu psihic
personal 0i s-0i organizeze via3a emo3ional.
• GENEVIEVE HAAG
Autoarea consider relaţia mamă 0 copil, ca fiind o legătură psihică
mama este aceea care filtrez primele senza3ii ale copilului, av8nd un rol de
paraexcitare 4excitare paralel5. Copilul se va forma datorit acestui schimb de
senza3ii, percep3ii 0i emo3ii care trec de la mam la copil. ama trebuie s se
adreseze copilului prin cuvinte care s reprezinte triri menite s-l anime.
Autoarea a observat c la copii auti0ti exist o rupere a legturii psihice
2ntre mam 0i copil. Aceast stare va genera instalarea mecanismelor autiste de
supravieţuire. Astfel, copiii ajung s nu-0i mai cunoasc sau s nu foloseasc
anumite pr3i ale propriului corp.
Autoarea consider c apare /a doua piele, ca sistem defensiv, ca o
barier 2ntre copil 0i cei din jur. Copilul va considera /ve0mintele drept ocarapace, o cochilie somatic rigid, care-i d posibilitatea s-0i ascund
deficien3ele.
14567& 18&&
filtru şi parae'citaţia
e'punerea în cuvinte a trăirilor copilului
mecanismele autiste de supravieţuire
apare o „a doua piele”.
• ESTHER BICK Autoarea remarc lipsa de coeziune psihic 0i nepsarea fa3 de diferite
pr3i ale corpului ea consider pielea ca pe un 2nvelis ce adposte0te o serie de
zone interioare, ca un sac ce delimiteaz un spa3iu 2n interior. ama va deveniobiectul de legtur al copilului, care progresiv va interioriza 0i apoi va percepe
propriul su organism.
E. (icH vorbe0te de acea zis /piele psihic care va permite o organizare
progresiv a mecanismelor proiective, introective 0i de identificare 2n felul
acesta se va dezvolta propriul psihism al copilului.
;n aceast situa3ie, integrarea nu este posibil 0i se instaleazcomportamentul patologic, identificarea proiectiv morbid 0i identificarea
adeziv. Copilul se lipe0te de alt persoan 0i folose0te corpul acesteia ca pe /o
prelungire a propriului su corp aceast persoan nu este recunoscut 2n
existen3a sa proprie.
&neori, copilul 20i construie0te o carapace denumit /a doua piele
muscular. El se 2nvele0te cu aceast /piele muscular, 2nlocuind dependen3eobiectului printr-o pseudoindependen3.
lipsa de ataşament faţă de evenimentele unisenzoriale.
• DIDIER ANZIEU
El descrie functia psihic de dezvoltare cu ajutorul func3iei corporale. Este
vorba de un Eu-corporal, prin care toate func3iile psihice se vor desf0ura.
ama este / prima piele a copilului. Autorul descrie /Eu-l - piele, pe care
2l consider ca pe un 2nveli0 protector 0i securizant de la care Eu-l va putea s
2nceap, pu3in c8te pu3in s se constituie, s se organizeze 0i s se structureze.
Aceasta ofer psihismului, con0tiin3a 2nveli0ului nostru corporal, care ne va
permite s ne ancorm 0i s trim 2n lume.
Autorul consider Eu-l corporal ca precursorul sentimentului identit3ii de
sine 0i de sensul realit3ii el recunoa0te interac3iunea mamă 0 sugar ca pe un
dublu feed-bacH 4dubl informare5, ca pe o piele comună pentru copil 0i mam,
ca pe o etap prealabil 2n procesul de recunoa0tere a pielei proprii 0i a propriuluiEu. %ela3ia primordial a mamei este recunoscut ca o condi3ie prealabil 2n
recunoaşterea de sine.
+ielea mai 2ndepline0te urmtoarele func3iuni6
- menţinerea psihismului$
- ocrotirea psihismului pentru a forma reprezentrile la copil, oferind
acestuia senza3ii-afecte u0or de integrat- para)e'citaţia$
- inter)senzorialitatea$
- funcţia de susţinere a relaţiilor se'uale$ Eu-l corporal inglobeaz
investi3ia libidinal 0i devine un 2nveli0 de excitatie sexual global
- înscrierea în urmelor senzoriale.
Autorul consider pielea ca pe un manuscris original care păstrează urme de ştersături ale unei scrieri originale.
;n psihoze exist o perturbare grav a diverselor func3ii ale Eu- lui)piele.
Copilul nu poate s verifice sentimentul de continuitate care s-i permit a
diferen3ia senza3iile ce i-au lsat urme pe propriul creier. El nu a putut s
perceap un 2nveli0 corporal complet pentru a putea tri 2n lumea care-l2nconjoar. Este vorba de o aprare la nivelul &u)lui)piele care nu a putut s
devin un postament puternic pentru a procura o bun rela3ionare cu obiectele.
anuscrisul originar nu a putut s 2nregistreze dec8t urme abia vizibile. Autorul
descrie apari3ia unei antifuncţii numit distrucţia pielei.
El descrie o alt form de autism 2n care copilul este dep0it de angoas,
av8nd loc o mare permeabilitate senzorial, pielea ne-mai-put8nd s asigurefunc3ia filtru 0i de modelare al stimulilor. anuscrisul originar va fi plin de
semne, care 2ns nu pot fi 2n3elese. Este vorba de o funcţie to'ică a &u)lui)piele,
care devine o tunică otrăvită, sufocantă şi dezagreabilă.
14567& 18&&2
interacţiunea mamă 0 sugar$
dublul feed)bac<$ apariţia &u)lui)piele$
funcţiile pielii$
manuscrisul originar.
• D.W. WINNICCOTT
+riginea psihozelor infantile este cutat 2n e0ecul rela3iei de adaptare2ntre mam 0i copil. Copilul reprezint stadiul primar al ne-integrrii 0i el nu
poate exista fr 2ngrijirile mamei. Este nevoie 0i de condi3iile optime de mediu
care s favorizeze dezvoltarea armonioas a copilului. ama trebuie s fie
suficient de bun, pentru a men3ine o existen3 continu copilului pe toat durata
fazei de dependen3 absolut a acestuia fa3 de mam. ;ngrijirile acordate de
mam vor ajuta la structurarea Eu-lui copilului. )entimentul continuu al
existen3ei nu trebuie s fie 2ntrerupt de nelini0ti exterioare, cum ar fi, de
exemplu, agresiunile.
;ngrijirile mamei permit copilului s se diferen3ieze progresiv, trec8nd prin
faza de dependenţă relativă, care va fi urmat de faza de evoluţie spre
dependenţă absolută. ;ncep8nd cu aceast ultim faz de dependen3 absolut,
copilul va descoperi progresiv realitatea exterioar, fiind 2n msur s o
2n3eleag. +sihoza infantilă este rezultatul anulrii acestor cuceriri din cauza
reac3iilor de aprare fa3 de mediu.
&ugarul este o fiin3 imatur, tot timpul aflat 2n fa3a unei angoase pe care
nu o cunoa0te el este fragil 0i dependent de mediu. Angoasele distructive nu provin din fantasmele sale, dar sunt legate de lipsa de dezvoltare. ac mediul
este nefavorabil, are loc un 0oc interior, o stare de confuzie 0i o lips de
integrare, oarecum 0i neputin3a de a avea rela3ii cu propriul corp.
Autorul descrie depresia psihotică ca pe o discontinuitate şi o ruptură cu
suprafaţa corporală, c/nd relaţia cu obiectul nu mai este posibilă. 1opilul nu va
mai avea acces la e'istenţa fiinţei sale şi nu va mai putea diferenţia e'teriorulde interior.
Autorul vorbe0te de un stadiu al /oglinzii. ama care-l prive0te 0i se
ocup de copil exprim, prin mimic 0i calitatea 2ngrijirilor acordate, imaginea
dorin3elor sale. ;n acest stadiu, copilul poate capta acest portret 2n el 2nsu0i 0i
pentru a-l pstra 2n vederea construirii propriul Eu imaginea mamei este
precursoarea oglinzii 2n dezvoltarea emo3ional a omului.
Autismul este o 2ncercare de supravie3uire 2n fa3a unei anarhii 0i a unui
haos interior, care dep0esc modul de aprare contra senza3iilor angoasante. $u
este vorba de o oprire 2ntr-un stadiu primar, ci de o organizare deviant 0i
specific. ama sus3ine copilul asigur8nd o func3ie de suport pe l8ng Eu, pe
care 2l protejeaz de angoase. Copilul va cpta 2ncredere, va putea s se
integreze, iar personalitatea sa va gasi un fundament sigur.
*rin 2ngrijirile sale, mama va face copilul s simt o legtur solid intre
Eu-l 0i corpul su. aniera de a 3ine copilul are un rol important 2n capacitatea
de acceptare 0i de integrare corporal. ;n acest fel, se permite interiorizarea
schemei 0i imaginii corporale. ;ngrijirile mamei favorizeaz tendin3a 2nnascut acopilului de a accepta limita produs de piele, aceast barier care separ Eu-l de
non-Eu.
Adaptarea mamei la nevoile copilului creaz acestuia iluzia c exist o
realitate exterioar care corespunde propriei sale capacit3i de a crea 4/jocul cu
realitatea5. Apsarea exercitat de un obiect va determina rela3ia cu acesta
4rela3ia subiectului cu obiectul5. Este necesar de a oferi Eu-lui cadrul 0i timpul dea consolida aceste cuceriri, de a negocia 0i de a se 2nt8lni cu realitatea care 2l
2nconjoar.
14567& 18&&2
mama 0 suficient de bună$
e'istenţa neliniştii e'terioare$
structura unitară2 sugar 0 îngri%iri maternale$ stadiul de „oglindă”$
autismul 0 „încercare de supravieţuire”.
• JACUES ACAN
Consider ca drama psihoticului nu const 2n lipsa mamei ci 2n
imposibilitatea de a umple aceast lips. Autorul explic psihoza infantil prinlipsa stadiului de oglind 0i din decderea din drepturi al numelui de tat. "a
na0terea sa, /copilul este aruncat 2ntr-o lume simbolic 0i social, 2ncrcat de
sensuri. El trie0te 2ntr-o lume 2n care senza3iile sale nu sunt 2nc structurate 0i
unde imaginarul su se amestec cu propriile percep3ii. Accesul la simboluri nu
este posibil dec8t prin trecerea prin stadiul de oglind, c8nd se reflect imaginea
corpului unificat el va putea s recunoasc 0i s construiasc un Eu-imaginar, precursor al Eu-lui definitiv. Acest moment va constitui prima cucerire
imaginar a unei identit3i K identificarea primitiv a unei imagini totale a
corpului, pe care se vor grefa identificrile ulterioare.
C8nd copilul nu parcuge stadiul de oglind, rm8ne la marginea
imaginarului pierdut 2n fantasma corpului su, fr vreun suport cu alte obiecteastfel el va deveni psihotic.
Chiar 2nainte de concep3ie, copilul devine rezultatul unor proiec3ii
paternale, obiectul dorin3ei prin3ilor. Imaginea copilului se realizeaz prin
fantasmele prin3ilor, legate de istoria individual a cuplului 0i de o structur
social diferen3iat. ama va constitui o oglind unde se amestec maniera real
a copilului 0i istoria fantastic maternal 2nscris 2n el. Copilul reprezint dorin3aimaginar a mamei, care nu este imaginea ei, ci una care se deta0eaz de corpul
0i de existen3a sa real.
Autistul nu are acces la stadiul de oglind Eu-l su corporal nu este
separat de cel al mamei. El trie0te 2ntr-un stres nedeterminat, iar tririle
senzoriale 0i emo3ionale nu pot fi controlate.
Autorul consider c psihoza este legat de decderea semnifica3iei denon-tat, adic absen3a inscrip3iei de castrare simbolic in incon0tient.
e0i la na0tere, este rupt biologic de mam, el continu s formeze cu
aceasta un /tot, 0i caut s atrag asupra lui toat dorin3a mamei. )e poate spune
c sugarul este 2ntr-o pozi3ie de falus maternal. ;n acest situa3ie, func3ia tatlui
este de a rupe copilul din aceast pozi3ie. El va proceda la castrarea simbolic,
pentru c tatl reprezint o lege 4interzicerea incestului5.
ama asigur o func3ie de mediere in legea tatlui.
*sihozele corespund unei structuri psihologice, unde procesul de castrare
nu a avut loc copilul rm8ne 2ntr-o rela3ie cu mama, unde tatl nu-0i mai gse0te
&eoria spirit'l'i! *sihismul se datoreaz unei imaturit3i mentale 2n care
aranjarea reprezentrilor joac un rol important. Acest proces este indispensabil
instalrii comunicrii. Absen3a acestei facult3i la copilul autist, determin o
lips de aptitudine de a-0i reprezenta propriile sale stri mentale 0i
imposibilitatea de a 2n3elege interac3iunile 0i bazele comunicrii 2n consecin3,
nu se poate da un sens obiectelor, reac3iilor 0i emo3iilor celorlal3i. $u exist
acces la imagina3ia ludic.
Cunoa0terea6 reprezint un proces prin care o fiin3 vie prime0te informa3ii
din mediul su. Aceste informa3ii trec printr-o func3ie mental care grupeazg8ndirea, judecata, percep3ia, memoria 0i aten3ia. )lbirea sau chiar absen3a unor
componente duc la repercusiuni asupra empatiei, identificrii, recunoa0terii
asupra propriilor afecte 0i asupra comunicrii 2n general.
)istemul central reprezint o structur important care pune 2n mi0care o
for3 de coeziune care grupeaz ansamblul informa3iilor unei situa3ii, inainte de
declan0area ac3iunilor, judec3ilor 0i comportamentului. (ezintegrarea senzorial). ou percep3ii nu pot fi asociate simultan.
Aceasta ar explica greutatea de 2n3elegere, semnifica3ia lucrurilor 0i
confuzie si multa culpabilitate la parintii care cresteau astfel de copii si care
sufereau deja fara a intelege cauza.
Teorii &i Cotro"erse *ri"id Cau%ele DeteriorariiTeorii &i Cotro"erse *ri"id Cau%ele Deteriorarii&ociale i Autism&ociale i Autism
Inca de la descrierea initiala a autismului, realizata de <anner 41=:5, a
fost subliniata centralitatea disfunc3iilor sociale pentru tulburare.
Insa, desi descrierea fenomoneologica a tulburarii, realizata de <anner, s-a
dovedit a fi extrem de durabila, alte aspecte observate de el au sugerat piste false pentru cercetare. e ex., <anner a insistat asupra stilurilor deviante de
interactiune cu copilul si asupra gradelor neobisnuite de realizare personala
prezente la parinti. Astfel de observatii erau congruente cu importanta acordata
la vremea aceea factorilor psihodinamici in psihopatologie si sugerau ca
tulburarea aparea ca urmare a perceperii mediului psihosocial ca traumatizant si
imposibil de controlat 4vezi (ettelheim, 1B5. Erau comune descrierile unormame 7ratacitoare si se punea accent pe scoaterea copilului din mediul daunator
si implicarea lui intr-un program terapeutic pentru remedierea deficitelor
presupuse.
ai multe tipuri de dovezi, inclusive date longitudinale, au contribuit la
restabilirea centralitatii deteriorarii sociale pentru definirea sindromului si pentru
clarificarea rolului factorilor experimentali in patogeneza. A devenit clar ca
parintii nu manifestau deficite particulare in ingrijirea sau in interactiunea cu
copilul lor cu autism. e asemenea, studiile au aratat ca cele mai nefavorabile
experiente timpurii 4copii crescuti in conditii de abuz sever5 nu conduc in mod
obisnuit la declansarea tulburarii.
Germelin si +MConner 41>5 au revolutionat cercetarea in domeniul
autismului, fiind primii care au sustinut ca acei copii cu autism presupusi
/netestabili ar putea fi testati daca probele le-ar fi prezentate in maniera corecta
ca o abordare experimentala 4utilizand metode derivate din studiul dezvoltarii
normale5 a deficitelor lor psihologice ar fi extrem de productiva si ca era nevoie
de o reconceptualizare a fenomenului autismului in termenul unor anormalitati in
procesele dezvoltarii si nu in termenii unor simptome ale unei maladii mentalesau psihoza dobandita. Constatarile lor au contribuit la renuntarea la conceptia
gresita a autismului ca forma atipica de schizofrenie infantila.
+riginala ipoteza a lui <anner era ca deficitele sociale din autism sunt de
natura congenitala, problema fundamentala a indivizilor cu autism fiind o lipsa
de /contact afectiv cu oamenii, neavand /componentele constitutionale ale
reactivitatii emotionale 4vezi Gobson si (aron K Cohen N colab. 1:, capitolul1>5. Aceasta ipoteza a fost reluata si dezvoltata mai tarziu de Gobson. Gobson
are meritul de fi primul 4inca din 1J15 care a realizat o cercetare sistematica a
deficitelor socio-emotionale asociate cu autismul si a atras atentia asupra
necesitatii studierii proceselor socio-cognitive. Cercetarile lui au demonstrat
foarte clar ca indivizii cu autism au performante foarte scazute la identificarea
indicilor socio-emotionali si se poate afirma ca acesta este un aspect important pentru sindromul autismului. Gobson a formulat ipoteza ca ceea ce determina
deteriorarea sociala observata in autism este o incapacitate innascuta de a
raspunde emotional la ceilalti, bazata pe lipsa aprecierii directe a emotiilor
interpersonale 4vezi Gobson in (aron K Cohen N colab. 1:, capitolul 1>5.
%ezultatele obtinute la sarcinile de recunoastere a emotiilor sustin intr-o oarecare
masura aceasta ipoteza.
otusi, exista mai multe motive pentru care aceasta teorie /afectiva este
insuficiennta in explicarea deteriorarii sociale in autism6
- diferentele dintre grupuri privind deficitele in recunoasterea emotiilor
dispar in mare parte o data cu echivalarea loturilor sub aspectul nivelului
limbajului si al capacitatilor cognitive
- astfel de deficite sunt intalnite intr-o gama larga de tulburari si nu sunt
- indivizii cu autism nu difera de indivizii cu sindrom oOn in ceea ce
priveste utilizarea termenilor emotionali, dar difera in ceea ce priveste
referirea la stari mentale de ordin cognitiv 4ager K 'lusberg, in (aron-
Cohen N colab. 1:, capitolul 5- nu exista nici o dovada directa conform careia un deficit afectiv ar cauza
tipul si gradul intarzierii din limbaj prezenta in autism
- in autism este frecvent prezenta o receptivitate emotionala interpersonala.
oate acestea sugereaza ca sunt implicati si factori nonafectivi.
%ezultatele obtinute de Gobson i-au stimulat pe cercetatori sa se orientezecatre studierea cognitiei sociale si catre posibilitatea ca la baza problemelor de
relationare sociala ar putea sta anumite deficite cognitive.
Aceasta idPe nu este deloc noua, diversi autori sugerand aceasta
posibilitate inca de la inceputul anilor >. e ex., Germelin N +MConner au
evidentiat rolul deficitelor din secventiere, abstractizare si intelegerea
semnificatiilor. In mod clar, astfel de deficte aveau implicatii majore infunctionarea sociala, dar nu era deloc clar cum ar fi putut ele explica deteriorarea
sociala.
In acest sens au fost propuse mai multe teorii cognitive influente 4<oenig
15.
15 &na dintre ipoteze 4teoria slabiciunii coerentei cerebrale K 'rith5
afirma ca lipseste un impuls central catre coerenta, consecinta fiind
concentrarea pe fragmente disociate si nu pe integrarea lor intr-un
intreg, ceea ce conduce la o experienta a lumii fragmentara si excesiv
de concreta.
5 + alta ipoteza 4 teoria deficitului e'ecutiv5 sustine ca dificultatile
intalnite frecvent in legatura cu abstractizarea regulilor, inhibarea
raspunsurilor nerelevante, disributivitatea atentiei si realizarea feed-
bacHului ca si retinerea simultana a mai multor informatii in timpul
comportamentul ritualic-repetitiv observat in autism si reprezinta caracteristica
definitiva a acestei boli.
;. + a doua teorie neuropsihologica despre autism afirma ca persoaneleautiste au o slaba coereta cetrala. *ornind de la asumptiile psihologiei
gestaltice 4<ofHa, 1:@5 ipoteza coerentei centrale postuleaza tendinta sistemului
cognitiv uman, de a raspunde la un numar cat mai mare de stimuli posibili si
generalizarea acestora la un numar cat mai mare de contexte posibile
4'rith,1J5.
eoria coerentei centrale se refera la tendinta de a asambla, categoriza,informatiile din mediu, atribuindu-le un interes semantic mai general. Extinderea
acestora la un alt context tine de un mecanism firesc al sistemului cognitiv uman
denumit coeziune cognitiva care asigura economicitatea semnificativa gandirii.
Ca dovada, in sustinerea acestei teorii sta faptul ca autistii nu pot deosebi
tipare, modele sau stimuli intr-un context cu inteles, spre deosebire de o
persoana care nu sufera de aceasta boala. Acest deficit poate insemna limitare in procesarea unor evenimente sau stimuli importanti, dar poate servi la cresterea
performantei unui individ autist de a procesa stimuli intamplatori, observatie ce a
fost facuta in mai multe studii.
e exemplu intr-un studiu, indivizii autisti au dovedit ca au o capacitate
relativ dezvoltata in a-si aminti cuvinte intamplatoare, fara sens, dar au avut
rezultate proaste in a-si aminti propozitii cu inteles.
Ipoteza teoriei mentale continua traditia privind utilizarea teoriilor si
cercetarea din domeniul psihologiei dezvoltarii. Este realizata pe o populatie
normala in scopul avansarii la studiul unor populatii atipice.
*rima extensie de la cercetarea teoriei mentale la copiii dezvoltati normalcatre studiul autismului a fost realizata de )imon (aron-Cohen, Alan "eslie,&ta
'rith in studiul lor din 1J@- / *oes the autistic child have a theor- of mind(.
Acest studiu, impreuna cu cele asemanatoare care i-au urmat, a oferit dovezi
substantiale in legatura cu deficitul specific copiilor cu autism privind
intelegerea cuvintelor false 4intelegerea faptului ca ceilalti oameni ar putea avea
conceptii foarte diferite fata de ale lor5, autorii argumentand ca deficitul teorieimentale ar putea explica autismul.
inand cont de necesitatea teoriei mentale pentru intelegerea sociala si
comunicare, pare plauzibila presupunerea ca un deficit in aceasta arie ar putea
explica cel putin doua dintre simptomele cheie ale autismului. Importanta
ipotezei teoriei mentale pentru intelegerea naturii autismului si a dezvoltarii
normale din punct de vedere social, consta in faptul ca, explica deteriorareasociala in termenii unui deficit cognitiv, considerat de "eslie ca fiind de ordin
reprezentational, iar de )imon (aron K Cohen un deficit in /citirea mintilor.
in perspectiva deficitului reprezentational, dificultatea pe care o au copiii
cu autism in intelegerea categoriilor mentale este specifica starilor mentale
reprezentationale cum ar fi credintele. !cestea sunt stari mentale al caror
continut prezinta realitatea ca fiind intr)un anumit fel. Credintele sunt exemplul
cel mai clar de astfel de stari mentale6 cel care crede ceva atribuie valoare de
adevar unei propozitii indiferent de realitatea exprimata de continutul ei.
In schimb, ceea ce caracterizeaza versiunea deficitului de /citire a mintii
se refera la presupunerea ca toate formele de stari mentale sunt deficitare in
autism indiferent daca au sau nu au un caracter reprezentational. )tudierea
autismului din perspectiva ipotezei teoriei mentale ne poate arata ce se intampla
cu un copil atunci cand aceasta abilitate nu este disponibila intr-o maniera
suficienta, care sunt efectele asupra limbajului si comunicarii sau asupra
dezvoltarii sociale si care sunt implicatiile clinice ale acestor deficite. In plus,
daca deteriorarea sociala din autism este intr-adevar cauzata de insificienta
dezvoltare a unei teorii mentale atunci studierea autismului ar putea duce laevidentierea modului in care aceasta importanta abilitate este achizitionata in
mod normal atat de usor.
eoria mintii sugereaza ca autistii au un defict in a-si crea o parere despre
sine sau o teorie despre starea mentala interna a celorlalti, cum ar fi dorintele si
cerintele lor. Acest deficit este observabil atunci cand unui individ autist I se cere
sa prevada comportamentul unei alte persoane dupa ce s-a luat in considerare posibilitatea ca informatia data acelei persoane poate fi falsa sau ca individul ar
putea avea o opinie gresita 4estul )allQ -Ann5.
Citirea mitiiB prezint6
- abilitatea de a interfera asupra starilor mentale ale unor persoane
- abilitatea de a utiliza aceste informatii pentru a interpreta ceea cespun
- abilitatea de a da un sens comportamentului lor si de a face predictii
posibilitatea ca etiologia sindromului autist sa se gaseasca intr-o afectare a
cromozomului 1@ 4trisomie partiala a cromozomului 1@5.
Alte ipoteze recente vorbesc depsre o afectare a cromozomului @. %ata
inalta a concordantei pentru autism la gemenii monozigoti, rata semnificativacrescuta a autismului la frati si agregarea familiala stabileste importanta
factorilor genetici in etiologia autismului. odurile specifice de transmitere sunt
diferite K sunt cercetati cr. 1@, cr. @ si cr. #. )indromul # K fragil se asociaza cu
autismul si a fost prima data cand s-a raportat ca un grup de indivizi cu autism au
o anomalie cromozomiala clara deosebita. arHer-ul a fost descoperit in 1B= la
patru barbati cu intarziere mintala si care erau rude precum si la mamele lornormale. "ocusul fragil 4xS .:5 este usor de detectat cand celulele sunt
cultivate pe medii speciale cu deficit de acid folic. utatia din locusul # K fragil
este localizata pe gena recent clasata a intarzierii mintale K # fragil 4'% - 15 si
consta intr-o repetitie tripla a 4C!!5 citozin K guanin K guanin. Aceste repetitii
ale trinucleotidelor se pot amplifica semnificativ la fiecare generatie succesiva si
pot explica fenomenul de anticipatie genetica. )indromul # fragil este, dupasindromul oOn cea de-a doua etiologie cromozomiala a intarzierii mintale cu o
rata a prevalentei de 1 la 1>>>.
Teorii Neuroaatomice
&nele cercetari neuroanatomice, completate de tehnici moderne de
neuroimagistica cerebrala aduc argumente despre afectarea unor arii cerebrale la
copiii cu comportament autist.
D+"<A%< 4>>>5 arata ca rezultatele cercetarilor neuroanatomice
vizeaza6 mezocortexul, vechi filogenetic care include6 lobii frontali, temporalii si
neostriatul, cerebelul si structurile diencefalice conexe si care sunt implicate in
sistemele de procesare senzoriala ale atentiei.
)tudiile %$ au aratat hipoplazie a lobilor cerebrali B si din vermis.
Aceasta teorie asigura rationamente pentru experimentele medicamentoase
cu antagonisti opiacei.
Teorii Imuologice
escoperirea autoanticorpilor impotriva filamentelor neuronale axonale in
serul copiilor autisti, cat si descoperirea autoanticorpilor impotriva receptorilor
serotoninergici sugereaza posibila implicare a sistemului imunologic. Ipoteza
porneste si de la descoperirea ca unele mame au anticorpi impotriva antigenelor
de pe leucocitele propriilor copii K este deci posibil un atac direct al anticorpliormaterni impotriva tesutului fetal cu afectarea sistemului nervos central care ar
conduce la aparitia comportamentului autist.
Enumeram cateva din ipotezele psihofarmacologice care au dus la utilizarea
medicatiei in autismul infantil6
Cresterea activitatii dopaminergice la copiii autisti ar explica hiperactivitatea
si stereotipiile prezente. &tilizarea antipsihoticelor care blocheaza receptoriidopaminergici s-a dovedit a fi semnificativ mai eficace decat placebo in
reducerea simptomelor tinta. Asocierea tratamentului cu Galoperidol si terapie
comportamentalKcognitiva s-a dovedit eficace. )tudiile 7dublu orb controlat cu
placebo au dovedit eficacitatea *imozitului, un alt antipsihotic eficace in
autismul infantil.
Giperserotoninemia observata la 1?: din copiii autisti a dus la concluzia ca
@ G ar fi implicata in aparitia simptomelor autiste. A fost studiata si eficacitatea
inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei 4I)%)56 fenfluramina, sertralina
fluoxetina K cateva studii au raportat eficacitatea acestora in scaderea
stereotipiilor si hiperactivitatii, desi exista studii care nu au confirmat aceasta
observatie.
)imilaritati intre comportamentele copiilor autisti si consumatorii de
opiacee aflati in intoxicatie acuta sau sevraj au condus la ipoteza dereglarii
In %$ exista tehnici de activare prin modificarea metabolismului la
diferite nivele.
)-au efectuat tomografii prin aceste procedee pe un numar de : copii cu
varste cuprinse intre B-1> ani, in regiunea temporala superioara s-a constatat oscadere a fluxului sanguin cerebral deci o activare a sinapselor la copiii autisti
fata de cei care nu au autism. Anomalia nu este asigurata in acelasi loc pentru
fiecare copil. Exista 1B>.>>> de puncte la nivelul substantei gri unde apar
modificari anatomo- clinice si functionale.
)antul temporal superior este responsabil de recunoasterea fetei4emotiilor5,
corpului, mainilor5. Aceste informatii le invatam de cand ne nastem.
"a nivel vizual s-au efectuat studii referitoare la miscarea mainii, a gurii.
aca auzim pe cineva strigand creerul trateaza vocea in mod diferit.
Cand aude o voce in raport cu alte sunete nu activeaza regiunea temporarasuperioara. *ersoanele cu autism nu percep vocea ca fiind ceva diferit fata de alte
sunete. in acest motiv copilul autist cand este chemat pe nume nu raspunde, dar
reactioneaza la alte sunete.
In raport cu privirea exista un aparat care reconstituie traectul privirii
noastre prin reconstituirea traiectului privirii s-a demonstrat ca ochii nostri sunt
centrati pe ochii personajelor dintr-un film.
7Teoria spiritului este capacitatea de a putea deduce ceea ce gandesteo
alta persoana. Cohen 1= a facut afirmatia ca 7privirea este mai importanta
decat zambetul.
"a copiii cu autism s-a constat lipsa de activare a zonelor care raspund
acestor stimuli.
*erceperea fetelor6 in partea mediana aproape de regiunea occipitala
exista o zona care raspunde de perceperea fetei. "a copiii cu autism nu se
Contrar opiniei lui "eo <anner, copiii autisti sunt intr-un procent de @-J>R cu deficit cognitiv. Aproximativ >R din ei au un U.I. non-verbal sub > iar
@>R sub @>. $umai @R au un U.I. peste 1>>.
Deficite specifice de itelegere a lim)a=ului
- copiii autisti au un pattern dinstinct la testele de inteligenta, datorat
dificultatilor de secventiere verbala si abstractizare. !andirea simbolicanu este dezvoltata, de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc
ceilalti
Au fost elaborate teorii cognitive ale autismului in urma observarii
comportamentului lor la testele de inteligenta6
1. se considera a fi absent /motorul central al coerentei, ceea ce duce la
fragmentarea vorbirii si detasarea de ea. o alta ipoteza ar fi aceea ca, copilul autist este incapabil de a atribui
/statusuri mentale celorlalti 4normalul poate anticipa comportamentul
celuilalt, interferand cu gandurile, credintele si sentimentele lui5.
Copilul autist nu are dezvoltata aceasta abilitate
:. copiii autisti au o lipsa de empatie si intuitie sociala care le explica
comportamentul.
+ alta particularitate a inteligentei copiilor autisti este, la unii dintre ei, cea
a unei memorii de fixare excelenta 4 de ex pot memora cifre, date, pot reproduce
melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe care ceilalti le-
au uitat deja5. Au fost denumiti /idioti savanti dar nu toti cei cu astfel de
manifestari sunt autisti.
Exista, de asemenea, probleme de organizare a informatiei si in a trece de
- diagnosticul diferential cu )chizofrenia Infantila necesita, in primul
rand, discutarea acestei entitati nozologice, care nu exista ca atare in
nici unul dintre instrumentele taxonomice mentionate.
Experienta ne face sa aderam la punctul de vedere al lui !%AGA, 1,
care mentioneaza acest diagnostic diferential. Intr-adevar, Autismul Infantil nu
se poate confunda cu )chizofrenia Infantila K prezenta halucinatiilor si iluziilor,
cat si a tulburarilor formale de gandire la copilul de B sau ani, o diferentiaza
usor de autism. Este rara )chizofrenia cu debut la pubertate, dar exista.
C5 ultima etapa de diagnostic diferential se face, in cadrul categoriei
diagnostice ulburarilor *ervazive de ezvoltare, cu celelalte tulburari6
- ulburarea dezintegrativa a copilariei
- )indromul %ett
- ulburarea Asperger.
+bservarea atenta a comportamentului si folosirea criteriilor de diagnosticajuta la diferentiere, desi, pentru un specialist tanar, fara experienta, poate fi
destul de dificil.
TUL0URAREA A&*ERGER TUL0URAREA A&*ERGER
-. Istoric.
A fost descrisa pentru ptima data de medicul austriac Gans Asperger in
1==. El a descris pentru prima data copiii cu dificultati de incadrare sociala si a
caror tulburare a denumit-o / psihopatie autista pentru a mentiona caraterul
stabil al bolii.
Copiii cu afectare severa a capcitatii de relationare sociala semanau cu
copiii autisti descrisi de "eo <anner, desi erau mai inteligenti si limbajul lor eramai bine dezvoltat. Asperger a constatat ca pacientii cu /psihopatie autista erau
diferiti de cei cu autism infantil. in 1J1, cand "orna Ving a descris un grup de
persoane cu o pronuntata afectare a relatiilor sociale, s-au reluat cercetarile si
observatiile privind diferentierea tulburarii Asperger de tulburarea autista.
%ecunoasterea oficiala a acestei entitati se va face abia in anii >, cand in
IC 1> apare pentru prima data diagnosticul de sindrom Asperger, iar in ) D- ulburarea Asperger. Exista insa controverse si dispute privind distinctiile intre
tulburarea Asperger si autismul inalt functional, bine adaptat.
;. Defiitie.
ulburarea Asperger este o tulburare pervaziva de dezvoltare care se
caracterizeaza printr-o afectare a comportamentului social, a interactiuniisocciale, prin existenta unor preocupari si interese restrictive, stereotipe,
specifice autismului acesti copii au o buna functionare cognitiva si de limbaj, cu
caracteristici specifice varstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectiva, de
exprimare a reciprocitatii emotionale, de comunicare empatica.
Acesti copii pot acumula foarte multe informatii intr-un anume domeniu,
dar intr-o maniera mecanica, fara utilitate uneori.
"imbajul acestor copii este corect gramatica, dar cu o intonatie si cu o
prozodie particulara, marcat de aceeasi stereotipie si pedanterie.
Aceasta tulburare a fost descrisa uneori ca personalitate schizoida sau ca o
)tudiile arata ca tulburarea Asperger poate aparea la :K= ? 1>.>>> de copii.
Incidenta se pare ca este mai mare la baieti decat la fete, in majoritatea cazurilor
debutul situandu-se intre : si = ani.
1. Etiopatogeie
Ca si in autismul infantil, cauza tulburarii Asperger, ramane inca
necunoscuta, desi factorii genetici sunt considerati din ce in ce mai importanti6
similaritatea celor doua tulburari sugereaza posibilitatea existentei unei etiologii
comune. Exista in literatura de specialitate rapoarte privind existenta celor doua
entitati clinice, chiar in aceeasi familie 4ceea ce ne confirma ipoteza genetica5. )-a propus de catre unii autori ca sindromul Asperger sa poata fi considerat o
forma pura de autism cu o mare componenta genetica. "a un moment dat s-a
presupus ca autismul apare atunci cand de fapt copilul destinat sa se nasca cu o
tulburare Aperger sufera o afectare a )$C. In prezent studiile care compara
copiii cu sindrom autist cu cei considerati ca indeplinind toate criteriile de autism
nu au identificat diferentieri considerabile.Evaluarea neuropsihologica a copiilor cu autism inalt functional a aratat
diferenta semnificativa in particularitatile de limbaj, comparativ cu cei cu
sindrom Asperger.
#. Criterii de diagostic si caracteristici cliice.
Evaluarea implica o buna anamneza care are la baza istoricul de
dezvoltare a copilului in toate ariile6 aspectul social, comunicarea,
comportamentul si afectivitatea. Examinarea fizica, de obicei nu arata nimic
patologic acesti copii sunt ca si cei cu Autism Infantil euforici, armoniosi, cu
aspect placut. Existenta unor grade diferite de dezvoltare a limbajului, cat si a
dezvoltarii cognitive a impus termenul de /)indrom Asperger, care este rezervat
copiilor diagnosticati cu autism, dar la care limbajul este suficient de bine
IC 1> continua sa foloseasca termenul de )indrom Autist, iar ) ID
considera deja ulburarea Asperger.
iagnosticul de ulburare Asperger necesita demonstrarea afectarii
calitative a interactiunii sociale si existenta comportamentului restrictiv,repetitiv, cu stereotipii si incapacitatea de a rezona afectiv si de a avea trairi
empatice K toate aceste modificari aparand la copiii fara afectare cognitiva si de
limbaj.
*utem spune ca, acest copil, care nu este un W autist vera X, are totusi
dificultati in relationarea sociala, are un limbaj bine dezvoltat, dar care esueaza
in adaptarea la contextul social."imbajul lor este corect gramatical, are o intonatie particulara si o
prozodie bizara, fiind marcat de pretiozitate si pedanterie desi inceaSrca sa fie
comunicativi si sociabili ei nu reusesc sa fie acceptati de cei de o varsta. UI K ul
verbal este net superior UIKului de performanta. Acesti copii sunt neindemantici,
stangaci, nepriceputi, fara abilitati sportive, dar pot avea interese si performante
intr-un anumit domeniu. *ot memora date, cifre, nume proprii cu o mare usurintadar numai daca se incadreaza in sfera lor de interes 4astronomie, chimie,
muzica5. *ot desena cu mare usurinta si talent personaje din /desene animate
sau pot reda schema imaginara a unei /masini hidraulice pe care vor sa o
inventeze. otul este marcat totusi de bizar si stereotipie. &neori dialogheaza cu
personaje imaginare, carora le dau nume proprii ciudate, pot folosi neologisme
dar pot si /inventa neologisme in aceste jocuri imaginative, bogate dar de care
nu se pot bucura decat ei singuri 4de ex., un baietel dialoga cu personaje
imaginare, pe care numai el le vedea5.
'ormele mai severe de ulburare Asperger nediagnosticate in copilarie pot
fi diagnosticate in perioada adulta ca ulburare de *ersonalitate )chizoida )au
Cea mai mare prevalenta 1?:>>>, a fost raportata in Anglia in 1J,
sindromul %ett fiind considerat a doua cauza de intarziere mintala la fete dupa
)indromul oOn.
2. Diagostic 6i Criterii de Diagostic
Prim'l stadi' are ca principal manifestare /incetinirea cre0terii capului
acest indicator este greu de observat 0i se instaleaz dup primele -= luni de
via3 0i dup o perioad de dezvoltare normal.
e0i, 2n ansamblu, neurodezvoltarea poate fi considerat normal 2n
primele B luni de via3, o examinare foarte atent relev tulburri de tonus, dealimentare sau de comportament la scurt timp dup na0tere.
;n cel de%al doilea stadi', manifestrile pot fi acute, uneori asemntoare
cu cele dintr-o boal neurodegenerativ. iscontactul psihic, restr8ngerea
rela3iilor sociale de tip autist, tulburrile de aten3ie, de auz 0i de afectivitate por fi
considerate ca fiind tulburri specifice autismului infantil. ulburrile de
comunicare din sindromul %ett devin complexe 2n acest stadiu. Anomaliile EE!sunt prezente 2n toate cazurile, cu aspect de paroxisme de v8rfuri sau ritm 2n
regiunile centrale, pe un fond lent de unde delta 0i teta.
;n stadi'l trei apar anomaliile respiratorii la @R dintre copii, cu aspect de
joc stereotip cu propria respira3ie. Aceste anomalii respiratorii se datoreaz unor
disfunc3ii corticale care au conexiuni cu cile respiratorii.
i0crile stereotipe, /de splare a m8inilor, /de frecare a lor, /de
mu0care conduc la involu3ia copilului 2n a sim3i m8inile, m8na devenind
nefunc3ional, av8nd numai jocul stereotip.
;n stadi'l patr' boala atinge un nivel pe care 2l poate men3ine mult timp6
convulsiile 0i tulburrile respiratorii fie dispar fie se amelioreaz, se instaleaz
scolioza, hipotonia difuz se transform treptat 2n rigiditate 0i distonie,
deteriorarea cognitiv care se instaleaz treptat se poate opri 2n stadii diferite.
)pre deosebire de ) ID, IC 1> introduce 2n capitolul ulburri
*ervazive e ezvoltare Yi hiperactivitate asociat cu 2nt8rzierea mintal 0i
mi0cri stereotipe 4' J=.=5Aceast entitate a fost 0i continu s fie considerat encefalopatie infantil
cu tulburare hiperchinetic 0i simptome caracteristice autismului, precum
stereotipii, discontact psihic 0i afectiv.
Copiii cu 2nt8rziere mintal, sever sau profund, pot prezenta agita3ie
psihomotorie, uneori sever, cu incapacitatea de a fixa aten3ia, cu mi0cri
stereotipe nefunc3ionale, prin deficitul cognitiv pe care 2l au devenind astfelincapabil de a rela3iona cu ceilal3i. eficitul de limbaj 2i face uneori incapabili
s-0i comunice emo3iile 0i sentimentele, adeseori sunt considera3i auti0ti, dar
at fiind variabilitatea simptomatologiei si etiologie, varsta debutului si
dificultatea examinarii, in formularea unui astfel de diagnostic cu un grad asa demare de severitate se impune6 anamneza, examen somatic si investigatii
paraclinice care sa permita un diagnostic diferential riguros.
15 I)+%IC
5 +()E%DAII A)&%A(I"E6a. +bservatia clinica
b. +bservatia cu instrumente speciale
5 I$E%DI&" C& *A%I$II
- specific
- cu focus pe comorbiditati
=5.E#AI$A%EA 'I[ICA-C& A)&%A%EA CI%C&'E%I$EI
C%A$IE$
- examinarea anomaliilor fizice minore a dismorfiilor faciale
- examinarea tegumentelor pentru identificarea eventualelor zone de hipo-
- )ituatie psiho-sociala- Evaluare globala a dizabilitatii psiho-sociale
F. TRATA!ENT Care este cel mai )u tratamet petru autismQ
Cel mai bun tratament pentru autism trebuie s 2mbine c8teva abordri
diferite K comportamental, developmental, academic, si medica3ia. ratamentultrebuie s fie individualizat 0i trebuie s respecte principiile generale prin
2ncercarea de a achizi3iona maximul de poten3ial utiliz8nd resursele disponibile
ca 0i nevoile.
odificrile comportamentale sunt foarte folositoare. Copiii cu autism i0i
vor dezvolta un comportament slbatic dac acesta nu este corectat 0i pot s
dezvolte comportamente severe, amenin3toare pt. via3 - sunt necesare msuriextreme.
odificrile comportamentale timpurii pot preveni apari3ia 2n viitor a
utilizrii medica3iei 0i a institu3ionalizrii.
*rin3ii trebuie s-0i aminteasc\ - ac familia i0i schimb
comportamentul normal 0i 20i asum noi comportamente 4pentru a preveni
tulburrile de acomodare 0i crizele de furie ale copilului5, rezultatul va fi ca, 2n
loc s-l 2nve3e pe copil comportamentul normal, 2ntreaga familie va prezenta un
comportament dizruptiv 0i copilul cu autism 20i va pierde 0ansa de a asimila un
comportament normal acceptat social.
odificrile comportamentale sunt eficiente dac sunt strict aplicate 0i
trebuie s fie corectat orice comportament anormal al copilului chiar 0i acela
Alte tratamente diferite cum sunt integrarea auditiv, administrarea de
vitamine 0i minerale, injec3iile cu secretin au fost semnalate a fi folositoare
de0i nu s-a dovedit acest lucru, nefiind recomandate de Asocia3ia American de
$eurologie. *rin urmare utilizarea lor este controversat. &neori s-au constatat2mbunt3iri spontane ale comportamentelor autiste 2n lipsa oricrui tratament.
e aceea este dificil de decis dac un comportament s-a 2mbunt3it 2n urma
administrrii unui tratament, sau spontan, doar dac studiile au fost fcute pe
loturi comparativ cu placebo.
!odificrile comportametale
Program'l modi*ic)rilor comportamentale pentr' 'n copil c' P((!
*rogramul de modificare comportamentala se bazeaza pe educarea
copilului pentru a se comporta intr-un mod cat mai adecvat cerintelor sociale.
Aceasta consta in corectia imediata a oricarui comportament aberant, utilizand
tehnici speciale de prindere in cazul crizelor de furie. ulte dincomportamentele dificile, daca sunt educate timpuriu pot fi controlate sau daca
sunt neglijate pot conduce la comportomante salbatice, impulsive, necontrolate
care necesita institutionalizare.
In multe familii copiii cu *, in loc sa fie educati normal in sensul
acceptarii comportamentelor sociale, familia preia comportamentele anormale
de la copii in procesul de invatare a acomodarii acestora si pentru a preveni
crizele de furie. e aceea controlarea crizelor de furie este foarte importanta.
Acomadarea acestor copiii prin aprobarea unor comportamente anormale de
catre cei din mediul apropiat doar intarzie aparitia crizelor de furie si determina
acceptarea comportamentelor anormale ca fiind standard pentru acei copiii cu
)tructurarea rutinei zilnice este foarte importanta. Copilul va actiona cel
mai bine in conditii familiare, incluzand locatia si activitatile. ai tarziu, pe
masura ce situatia se imbunatateste, rutina rigida poate fi gradual modificata.
1ontrolul crizelor de furie este deasemenea foarte important.ehnica de prindere care si- a dovedit eficienta de-a lungul timpului
presupune o prindere ferma a copilului cu spatele la pieptul parintelui
picioarele copilului vor fi prinse intre picioarele parintelui. In timpul acestei
imobilizari parintele trebuie sa incerce sa comunice cu copilul cu voce calma,
fara a avea un comportament care sa determine aparitia crizei de furie. Aceasta
procedura nu este o forma de pedepsire. Ea are scopul de a proteja copilul si pecei din jur de comportamente eratice. Ea trebuie sa fie realizata cu blandete, fara
a rani copilul, totusi ferme pentru a transmite un mesaj clar, neechivoc. e fapt
acest comportament nu este destinat sa fie amuzant si o apropiere ferma este
absolut necesara. Comunicarea trebuie sa fie scurta, clara si ferma. %eactia
4fermitatea in comunicare5 trebuie sa fie proportionala cu severitatea
comportamentului. Aceasta va avea un rol educativ asupra copilului a caruiabilitate in a intelege raspunsul emotional, aratandu-i cum cineva reactioneaza
in circumstante diferite. +biectivul principal al imobilizarii si modificarea
programului comportamental are ca scop corectarea comportamentelor
inadecvate, incercand sa se realizeze normalizarea comportamentului si rutinei
copilului in toate ariile de interactiune sociala.
Exista trei prioritati cand insistam cu un copil asupra unui anumit
comportament6
1! &emperarea crizelor de *'rie si a acomportamentelor inadecvate care,
daca ar fi lasate neschimbate, ar putea deveni potential amenintatoare de viata
4lovirea, aruncarea obiectelor, saritul din locului inalte sau pe ferestre, alergatul
in strada, refuzul alimentatiei5 trebuie sa fie imediat temperate, fara nici un
2!(eprinderea de a sta pe sca'n! aca comportamentul copilului nu
este temperat, va face imposibila pentru un copil participarea la procesul
educativ intr-o clasa si, prin urmare, va fi imposibila frecventarea scolii, desiabilitatile sau UI-ul sau sunt corespunzatoare varstei. Acest lucru trebuie educat
in timp ce copilul sta cu intreaga familie la masa, la restaurant sau in orice
familie sau adunare sociala care presupune abilitatea de a sta pe scaun !
neobisnuite, pot aparea ca rezultat al izolarii sau dificultatii de integrare sociala.Astfel de obiceiuri sunt cele de joaca inadecvata, activitati repetitive,
comportamente de autostimulare, tremorul mainilor, perseverarea intr-un
anumit domeniu de interes sau producerea unor sunete neobisnuite. Aceste
comportamente pot fi oprite prin comanda ferma )+* si redirectionarea
atentiei catre un comportament apropiat.
ns'sirea te$nicii este *oarte importanta si constit'ie str'ct'ra cadr'
pentr' modi*icarile /M MP&M&! moilizarea
tre'ie *ac'ta c' compasi'ne, *ara a incerca sa ranesti copil'l, dar a'tand'%
l sa depaseasca o sit'atie di*icila! ceasta n' este o *orma de pedeapsa! (oar
'n'l dintre parinti sa' terape'ti tre'ie sa com'nice c' copil'l in timp ce
acesta este imoilizat! (aca 'n'l dintre parinti il imoilizeaza, in timp ce
celalalt zameste si incearca sa%l consoleze pe copil, acesta va *i con*'z si va
intelege gresit mesa'l pe care%l primeste!
Modi*icarile comportamentale il ed'ca pe copil sa ac$izitioneze 'n
comportament mai acceptail, acesta asig'rand'%i 'n stat mai 'n pentr'
integrarea in cerintele vietii sociale, comparativ c' al copiilor pentr' care n'
ulti copiii cu * au dificultati de integrare auditiva, desi vorbesti cu eiin mod excesiv, ei nu vor inregistra acest lucru, copiii cu autism nereusind sa
inregistreze vocea umana. *rin urmare, comunicarea trebuie sa fie simpla si la
obiect, lasand timp pentru integrarea informatiei. rebuie sa lucram deasemenea
asupra contactului vizual. $iciodata nu zambiti sau nu incurajati
comportamente inadecvate care determina zambetul sau amuzamentul. &nele
comportamente, cum ar fi conducerea unui parinte in diferite locatii, trebuie safie descurajate. Expresiile faciale ale parintilor trebuie sa fie adecvate si
cateodata exagerate pentru a-l invata pe copil comportamentele sociale
corespunzatoare anumitor emotii. Incercarile copiilor de a comunica trebuie
incurajate si recompensate.
Idi"iduali%area igri=irii.
Comportamentele individuale ale persoanelor cu * sunt diferite in
multe aspecte. 'iecare copil are propriile lui puncte tari si puncte slabe. +
modificare comportamentala pozitiva trebuie sa fie adaptata nevoilor specifice
ale fiecarui copil. *rincipiul corectarii comportamentelor inadecvate trebuie
totusi aplicat tuturor.
ediul si educatia6 ori de cate ori este posibil, trebuie incercata realizarea
unei educatii corespunzatoare intr-un mediu cu o inalta functionalitate. Aceasta,
impreuna cu suplimentarea independenta a tuturor celorlalte nevoi, incluzand
terapia de limbaj, terapia ocupationala, terapia fizica vor avea cu siguranta un
rezultat favorabil. Cand un sistem educational obisnuit este nerealist, fiecare
comunitate poate oferi optiuni diferite. *arintii ar trebui sa verifice personal
aceste optiuni. + data intrat in program, eu incurajez parinitii sa vina si sa
observe mai intai calitatea serviciilor oferite si cum se potriveste copilul in
programul respectiv. Doi trebuie sa-i dati timp pentru acomodare, dar sa fiti si
un avocat puternic pentru copilul vostru. $u exista program care sa se
potriveasca exact cu nevoile individuale ale fiecarui copil cu *, prin urmare,cateodata, trebuie sa va folositi creativitatea, bazandu-va pe cunoastintele pe
care le aveti despre copil pentru a obtine cele mai bune solutii. %areori trebuie
sa luati hotararea pentru a-l retrage pe copil din program, daca acesta nu i se
potriveste si copilul pare sa regreseze, si sa gasiti o alternativa mai buna.
Aspectele emotioale.
$imeni nu poate sa determine cu siguranta rezultatul final al unui copil cu
*. $u o faceti nici dvs. Aveti expectatii realiste totusi, si incercati sa il
stimulati cat de mult este posibil. Incercati sa-i cereti copilului sa se comporte
ca orice alt copil obisnuit si comportati-va si dvs. cu el la fel. $u il lasati sa se
indeparteze in lumea lui doar pentru ca este autist. aca expectatiile dvs. sunt prea scazute, ele vor deteriora rezultatul final. *e de alta parte, cand este clar ca
un copil nu poate indeplini o anumita sarcina, invatati unde sa va opriti.
entinerea unei balante echilibrate este adeseori deficil de realizat.
Cu"atul AB si stigmatul social.
*ublicul si cateodata profesionistii, din nefericire, sunt lipsiti de educatie
cand vin in contact cu persoane cu *. $u negati problema, incercati sa va
educati si sa faceti fata dificultatilor specifice. *e de alta parte, pastrati secretul
diagnosticului, daca este posibil, pentru a preveni expectatiile scazute ale
educatorilor si publicului intr-un fel in care va pot, eventual, afecta atitudinea si
Exista diferite modalitati disponibile. &nele sunt controversate, altele
ineficiente. $u exista studii care sa demonstreze rezultatul benefic alvitaminelor sau ale unei diete anumite. +rice modalitate utilizati, trebuie sa fie
lipsita de efecte adevrse. Educatia prin integrare senzoriala si-a dovedit
eficienta pentru multi copii care prezentau *.
A)ordarile comportametale.
*rogosticul pe terme lug al autismului.
*rognosticul pe termen lung este variat. Este dificil sa determini in timpul
primei intalniri cu un copil de 1 K ani care vor fi abilitatile lui viitoare. otusi,
este clar faptul ca este o tulburare care va afecta intreaga viata a individului si
care va avea impact intr-un fel sau altul asupra existentei acestuia. Cel mai
important factor de prognostic este nivelul de inteligenta al copilului. !radul dedeteriorare sociala si de lipsa a comunicarii timpurii sunt corelate cu severitatea
manifestarii lor externe. Interventia timpurie care include modificarile
comportamentale si terapia limbajului poate de asemnea schimba in sens pozitiv
manifestarile externe. aca copilul este diagnosticat cu * usor si cateva note
autiste pe viitor poate face progrese remarcabile.
&ecretia si autismul.
)ecretina nu este aprobata medical pentru tratarea autismului. "iteratura
medicala curenta contine un singur studiu standardizat de r. )andler care arata
ca o singura doza de secretina injectata la copilul cu autism sau cu alte deficiente
de dezvoltare pervazive nu ofera nici un beneficiu. In contradictie cu acest
studiu, dr. Gorvath a obtinut imbunatatiri 7dramatice ale comportamentelor
Care este adevarulT Adevarul in multe circumstante este, probabil, undeva
pe la mijloc. Experienta este bazata pe injectarea cu secretina a aproximativ >
de copii afectati de *, in conformitate cu protocolul sugerat de testele
pancreatice facute de *% 4*hiQsicianMs esH %eference5. *acientii cu noteautiste severe au fost urmariti indeaproape si in conformitate cu observatiile
parintilor. %ezultatele indica faptul ca, desi @R dintre parinti au raportat initial
cateva rezultate bune in urma injectiilor, doar 1>R dintre copii au aratat rezultate
7dramatice si dificil de contestat. urata efectului variaza chiar si in randul
celor care au raspuns favorabil tratamentului.
*roblema injectarii cu secretina trebuie sa fie explorata si pe viitor, custudii largite pe scale si, in special, asupra acelor copii care au raspuns favorabil
incercand sa-i injecteze cu secretina vs. *lacebo, pentru a determina raspunsuri
adevarate. aca rapunsul real este determinat, investigatiile asupra mecanismelor
de actiune a secretinei administrate copiilor, trebuie sa continuie.
In acest timp, secretina nu trebuie recomandata ca tratament pentru autisti
si parintilor nu ar trebui sa li se dea sperante false ca aceasta va vindeca copilul.oate aceste implicatii trebuie sa fie luate in consideratie de toti cei care vor sa
incerce injectarea cu secretina sau alte modalitati de tratare nerecomandate
4medici si parinti5.
*DD si sistemul educatioal scoalaJ.
)istemul scolar nu este intotdeauna pregatit sa faca fata nevoilor speciale
si aplica modalitati speciale in managementul copiilor autisti sau a copiilor cu
*. Aceasta include lipsa de experienta specifica, imposibilitatea sau
inabilitatea de-a utiliza sistemul A(A sau programe de modificare
comportamentala.
In multe circumstante copiii cu * sunt plasati alaturi de copii care au o
intarziere in dezvoltarea limbajului sau cu cei care prezinta retardare mintala sau
pierderea auzului. In anumite circumstante imbunatatirile pot fi observate
datorita unei excelente interactiuni intre copil si terapeut in conformitate cu
cerintele curriculei. %ecomandarea este de a incerca sa gasiti mediul cu cea mai
inalta functionare in care copilul se adapteaza si-si imbunatateste abilitatile in
ceea ce priveste limbajul si modificarile comportamentale. In viitor, pe masurace numarul resurselor si cunostintelor sunt directionate catre *, vor deveni
disponibile mai multe modalitati de management ale acestor cazuri.
CO!OR0IDITATI6
1.Autismul in scleroza tuberoasa
.$eurofibromatoza:.Autismul in sindromul oOn
=.Autismul in afectiuni metabolice
E,ALUARE *&I<OLOGICAE,ALUARE *&I<OLOGICA
!etode si istrumete!etode si istrumete
E"aluarea copiilor cu autism u este ici simpla si ici usoara.
eoarece copiii cu autism au dificultati in exprimarea aptitudinilor intr-un
mediu necunoscut si cu adulti nefamiliari, evaluarea traditionala deseori esueaza
in a surprinde o imagine reala a deficitelor si aptitudinilor acestor copii. +
evaluare realizata cu mai multa acuaratete presupune continuarea monitorizarii,
la fel ca si utilizarea unei apropieri multi K modale. asurarea aptitudinilor
pentru copii cu autism este definita prin urmatoarele caracteristici6
a. Evaluari sistematice
b. Evaluari frecvente
c. Evaluari de a lungul timpului
d. Evaluari in ceea ce priveste persoanele activitatile si serviciile.
In completare, evaluarile trebuie sa ia in considerare toate cele trei
componente ale invatarii6 achizitionarea, mentinerea si generalizarea.
ulburarile de comportament ale copilului autist fac uneori extrem dedificila utilizarea metodelor de examinare standardizate. )e pare insa ca aceasta
problema priveste mai putin copilul si patologia sa, cat mai degraba investigatia
clinica si instrumentele de evaluare utilizate. Evaluarea trebuie sa tina seama de
antecedentele copilului, examinatorul practicand cel mai adesea o metodologie
multipla de cercetare a cazului.
)istemele evaluarii clinice 4scale, chestionare5 au ca punct de plecarelistele simptomelor comportamentale, carora le sunt aplicate elemente de masura,
permitand aprecierea diverselor grade de intensitate sau de frecventa. Ele sunt
inainte de toate destinate supravegherii efectelor terapeutice.
Prim'l nivel de oservatie - eval'area comportamentelor
*lecand de la aceasta evaluare va fi posibil 61. efinirea sectoarelor comportamentale, in care manifestarile sunt in
mod special inadaptate 0i
. urmarirea evolutiei notelor comportamentale in cursul terapiei.
l doilea nivel al oservaiei - eval'area *'ncional)!
Aceasta metoda provine din concep3ia neurofiziologica asupra autismului.
Evaluarea comportamentelor a dezvoltarii si a functionalitatii copiilor autisti cu
ajutorul scalelor si al testelor adecvate este indispensabila pentru prezicerea
diagnosticului, pentru determinarea severitatii tulburarilor si elaborarea
proiectului terapeutic individualizat.
%ecent, diversele clasificarii ale tulburarilor de dezvoltare, studiile clinice
si lucrarile de neurofiziologie, care studiaza, plecand de la reactiile
electrofiziologice ale creierului la stimularile senzoriale, sistemele ce regleaza
ochilor.Auditiv "ovirea usoara a urechilor, pocnitul degetelor, emiterea de sunete
repetitive.actil 'recarea pielii cu mana sau cu un obiect, scarpinatul repetitiv.Destibular "eganatul inainte-inapoi.!ustativ )uptul repetitiv al unor obiecte sau al degetelor, lingerea
obiectelor.
+lfactiv irosirea obiectelor, amusinarea unor persoane.
upa cum se cunoaste, autistii isi indreapta atentia spre un altfel de stimuli
decat copiii normali din momentul in care se nasc, acestia din urma se ghideaza
dupa vocea partenerului uman, urmarindu-i inflexiunile. )-a emis ipoteza
conform careia creierul autistilir vizualizeaza selectiv segmente mai mici sau
diferite ale mediului incomjurator si de aceea perceptia lumiii este complet
Anomaliile limbajului sunt considerate ca fiind printre primele probleme
care produc ingrijorare pentru parinti. Docalizele emise de bebelusii autisti sunt
rareori asemanatoare cu cele ale celor normali, atat in ce priveste extinderea, cat
si frecventa. Copilul autist nu reuseste sa participe la conversatiileWprelingvistice X reciproce, care sunt obisnuite intre mama si copil. Intelegerea
limbajului verbal este deasemenea redusa, iar absenta gesturilor simbolice este
tot o caracteristica a acestor copii. Chiar si cele mai simple gesturi sunt afectate,
de exemplu, W Waratatul cu degetul W , iar daca totusi copiii isi puncteaza
dorintele in acest mod, o fac mai degraba cu toata mana, decat cu indexul.
%areori aceste miscari sunt acompaniate de mimica, demonstratie sau gesturisimbolice.
Ca orice individ insa, autistul resimte anumite necesitati si doreste sa
transmita anumite mesaje inspre celalalt. ar maniera sa de comunicare non-
verbala si verbala este extrem de restransa si neconventionala. odul sau de a
atrage atentia se reduce deseori la simple strigate intentia este deci prezenta,
ceea ce lipseste este insa, in mod dramatic, forma.Copilul utilizeaza rareori privirea directa ca semn preliminar al dorintei de
comunicare. I se intampla foarte rar sa se asigure de disponibilitatea eventualului
partener, cautandu-i privirea. 'unctia sociala, interogativa, este cel mai adesea
absenta. istanta corporala nu e nici ea respectata, copilul plasandu-se fie prea
aproape, fie prea departe. !esturile membrelor superioare, utilizate pentru a
acompania vorbirea, pot merge pana la limita discordantei, dar pot si lipsi cu
desavarsire. Apropierea de partener se face deseori din spate sau din lateral, si nu
din fata, ca pentru a evita contactul vizual direct.
ecanismele care definesc tulburarile comunicarii autiste par a fi 6
- instabilitatea perceptiei,
- incapacitatea segmentarii fluxului sonor in elemente distincte,
- imposibilitatea a corelarii sensului cu contextul
- absenta sentimentului de reciprocitate care presupune prezenta unui
punct de vedere diferit.
espre copii autisti se poate afirma, deci, nu numai ca achizitia limbajului
le este intarziata, ci si ca utilizarea acestuia este complet diferita, atat fatade copiii normali cat si fata de alti copii cu diverse tulburari de limbaj.
*robabil ca cea mai caracteristica trasatura este escul in folosirea
limbajului in scopul comunicarii sociale. Copilul autist tinde sa vorbeasca
mult mai putin decat un copil normal, la un nivel comparabil de dezvoltare
a limbajului. El manifesta o dorinta extrem de redusa de W Wcomunicare de
dragul comunicarii X . ezvoltarea limbajului generativ este intarziata, iarenunturile repetitive si stereotipe iau locul celor creative. Ecoul intarziat si
inadecvat este deseori prezent la fel inversarea pronumelor si utilizarea
anormala, egocentrica a limbajului.
Ipoteza pe care o propune F. (runer este aceea conform careia
problemele comunicationale in autism se datoreaza unui impuls slab sau
chiar absentei impulsului de a transmite experienta de viata in naratiune,incepand cu o varsta foarte frageda4 K : ani5. Iar acest deficit persista si
mai tarziu, manifestandu-se ca o dificultate de a spune o poveste. )e poate
afirma ca deficitul amintit a carui importanata nu este pusa la indoiala, este
consecinta unei alte deficiente, mai grave, in functionarea generala.
&rmarea este deprivarea copilului de W baia W informationala ce i-ar face
posibila crearea semnificatiilor prin care sa participe la viata sociala.
ajoritatea studiilor legate de limbajul copiilor autisti arata ca
acestia nu folosesc pronumele W eu X. ". <anner a denumit acest
fenomen Xinversarea pronumelui X, tanand cont de folosirea de catre copil
apronumelui personal W tu X in locul celui de persoana intaia W eu X. El
amintea si de W ecolalia intarziata X si de W afirmarea prin repetare X
pentru cazurile in care, de exemplu, copilul este intrebat 6 tu vrei lapte T X
si raspunsul este W tu vrei lapte X. )e pare insa ca acest concept de
Cercettorul folose0te dou ppu0i K )allQ 0i Anne. )allQ are un co0 .Ann are o
cutie. Cercettorul arat subiectului 4copilului5 o scen 2n care )allQ pune o bil
2n co0ul ei 0i apoi paraseste scena.. )allQ pleac 0i 2n acest timp Anne ia bila din
co0ul lui )allQ 0i o pune 2n cutia ei. )allQ se 2ntoarce apoi 0i copilul e 2ntrebat
unde crede el c ar trebui ea s caute mingea. &n copil ar trebui s treac testul
dac ar observa-o pe )allQ c se uit 2n co0 2nainte s 2ntrebe unde este mingea.
Aceast idee are la baz faptul c ea nu poate s priveasc sau s vad, lucru pe
care testul nu 2l eviden3iaz concret.
Copiii normali sub v8rsta de = ani 0i cei mai mul3i dintre copiii auti0ti 4de toatev8rstele5 ar fi rspuns6 /2n cutia Annei. Ei nu con0tientizeaz faptul c )allQ ar
putea s 0tie c bila ei a fost mutat.
;. Iterpretare
Copiii care trec testul 4se presupune c5 2n3eleg c exist dou feluri de idei6- ideea lor care se bazeaz pe ce vd, aud, 20i amintesc. ;3i imagineaz, etc ei
personal
- ideea celorlal3i bazat pe ce au vzut ei, au auzit ei.
Copiii care trec acest test se crede c au urmtoarele capacit3i mentale6
- s recunoasc c ceilal3i oameni au percep3ii, sentimente, credin3e,
g8nduri etc diferite de ale lor
- s recunoasc c ceilal3i s-ar putea s nu 0tie tot ce 0tiu ei in0i0i 0i
viceversa- s le citeasc sau s le ghiceasc g8ndurile celorlal3i prin sentimente,
- 0i s prezic sau chiar s intervin 2n rela3ia celorla3i ca a treia parte.
Acei copii care nu trec testul sunt considera3i de c8tre unii psihologi 4popular
vorbind5 ca nede3in8nd conceptul de minte a celorlal3i. 42n acest context
/minte se refer la procese psihologice precum percep3ia, ideea, g8ndul saumempria5. Astfel de copii au o inteligen3 social redus 0i le lipse0te abilitatea
de a 2n3elege g8ndurile oamenilor. +ricum, cz8nd testul )allQ K Anne, nu
2nseamn c individul nu are nici o reprezentare a conceptului de /minte a
celorlal3i6 maimu3ele mari 0i copiii foarte mici care 2n mod normal nu trec testul
nu arat nici unul, nici altul, vreun comportament social sofisticat cum ar fi
empatia.
2. Criticile
)trict vorbind scenariul prezentat de test nu d suficient de multe informa3ii
pentru a intui a0teptrile lui )allQ 2n ceea ce prives0te loca3ia bilei. e exemplu,
nu se spune dac )allQ 0i Anne au discutat mai devreme posibilul loc al bilei.
A0adar, /nu 0tiu 2ntr-un fel, ar fi cel mai bun rspuns.
&n rspuns pozitiv ar putea fi dat numai trg8nd concluzii despre lucrurile care
nu exist 2n situa3ie. )unt mai multe feluri posibile de asump3ii care ar putea fi
fcute, 0i un mic numr de astfel de rspunsuri 2nseamn c testul nu poate
distinge adecvat 2ntre multiplele posibilit3i de asump3ie. Ca urmare,categorisirea rspunsurilor 2n trecut 0i picat arunc cea mai mare parte a
informa3iei. )unt c8teva modalit3i de trecere a testului 0i multiple modalit3i.
Aceste probleme fac testul limitat 2n folosire ca instrument de diagnosticare.
Interpretarea standard a testului identific 2ntr-un mod particular cel mai comun
mod de dezvoltare a 2n3elegerii sociale, dar induce 2n eroare c8nd este aplicat
subiec3ilor care nu corespund paternului standard. Acesta se refer 2n mod particular acelor auti0ti care sunt 2n general diagnostica3i, popular vorbind, ca
fiind lipsi3i de conceptul de /minte a celorla3i 0i 2n general pic testul. + parodie
din punct de vedere autist poate fi gsit aici
TE&TUL OGLIN?II
;ordon ;allup >r.
estul masoara autoconstientizarea determinand daca un animal isi poate
recunoaste reflectarea intr-o oglinda ca imagine de sine. El este insotit prin
marcarea in secret a animalului cu o vopsea nemirositoare, si observarea daca
animalul reactioneaza intr-o maniera care sa arate ca este constient de faptul ca
vopseaua este localizata pe propriul corp. Acest comportament ar trebui sa
includa intoarcerea corpului pentru a obtine o vizualizare a locului pictat, in
oglinda, sau atingerea cu un deget a locului marcat in timp ce priveste in oglinda.
Animalele care au trecut testul oglinzii sunt 6 cimpanzeii, (onobos,
urangutanii, delfinii, oamenii si posibil pinguinii. )urprinzator, gorilele nu au
trecut testul, desi cel putin o gorila speciala, numita Coco l-a trecut acest lucru
se intampla, probabi, deoarce gorilele considera contactu vizual ca un gest
agresiv si in mHod normal incearca sa evite sa se priveasca una pe cealalta in
fata. Copiii au tendinta sa esueze in trecerea acestui test cel putin pana la varsta
de 1,@ K ani. Cainii si copiii in varsta de un an, de exemplu, reactioneaza in fata
oglinzii cu teama sau curiozitate, sau pru si simplu o ignora, in timp ce pasariledeseori isi ataca propria imagine intr-o oglinda. aimutele capucin reactioneaza
intr-un mod care indica un status intermediar intre considerarea reflectarii
propriei imagini in oglinda ca fiind alcineva sau recunoasterea propriei imagini.
Exista dezbateri in comunitatea stiintifica in ceea ce priveste evaluarea si
interpretarea rezultatelor testului oglinzii.
&CALE &CREENING
7)creening vine din cuvantul englezesc 7screen care inseamna 7ciursau 7sita. etaforic vorbind inseamna trecerea copiilor 7prin ciur sau 7prin
sita, ramanad, in urma cernerii, cei care nu pot trece.
)copul principal a testelor de masurare de tipscreening este acela de a
identifica copiii ce prezinta riscuri in dezvoltarea psiho-comportamentala sau
care prezinta chiar anumite dizabilitati. Evaluarea se face cu scopul depistarii
suspectilor de autism si referirea catre un centru specializat.
)calele de tip screening cuprind anumite expectatii privind diferite
dimensiuni ale comportamentului copilului pentru o anumita varsta. Cel mai
frecvent aceste dimensiuni sau domenii comportamentale sunt6 motor,